Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2019/2236 al Consiliului din 16 decembrie 2019 de stabilire, pentru 2020, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în Marea Mediterană și în Marea Neagră(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului(2),

–  având în vedere obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 14 al ONU privind viața marină,

–  având în vedere Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”)(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2019/982 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1343/2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană)(4),

–  având în vedere Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică(5) (Directiva privind habitatele),

–  având în vedere Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime(7) (FEPAM),

–  având în vedere regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1004,

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 11 martie 2021 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 768/2008, (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1005/2008 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controlul pescuitului(8),

–  având în vedere Strategia pe termen mediu (2017-2020) a CGPM pentru sustenabilitatea pescuitului în Marea Mediterană și în Marea Neagră și decizia sa privind o nouă strategie pentru perioada 2021-2025,

–  având în vedere decizia CGPM privind elaborarea în comun a unei noi strategii pentru pescuit și acvacultură în Marea Mediterană și în Marea Neagră pentru perioada 2021-2025, adoptată în cadrul reuniunii la nivel înalt din 3 noiembrie 2020,

–  având în vedere propunerile Comisiei Europene privind Pactul verde european și Strategia UE pentru 2030 privind biodiversitatea,

–  având în vedere declarațiile ministeriale privind un program maritim comun pentru Marea Neagră, adoptate în cadrul reuniunilor de la Burgas (31 mai 2018) și de la București (9 mai 2019), care au fost semnate de toate cele șase state riverane Mării Negre,

–  având în vedere statutul Organizației pentru Cooperare Economică în bazinul Mării Negre, al cărei scop este îmbunătățirea dialogului politic și a numeroase politici din domeniile protecției mediului și schimbului de date statistice,

–  având în vedere Agenda strategică pentru cercetare și inovare la Marea Neagră, inițiată în 2019, care are ca scop crearea până în 2030 a unei viziuni comune pentru un bazin al Mării Negre productiv, sănătos, rezilient și sustenabil,

–  având în vedere declarațiile conferințelor la nivel înalt privind pescuitul și acvacultura în Marea Neagră, care au avut loc la București (2016) și la Sofia (2018) (Declarația ministerială de la Sofia),

–  având în vedere conferințele părților interesate la nivel înalt privind economia albastră în bazinul Mării Negre, care au avut loc la București (2014), Sofia (2015), Odessa (2016) și Batumi (2017),

–  având în vedere Convenția din 1992 privind protecția Mării Negre împotriva poluării (Convenția de la București) și protocoalele anexate la aceasta, Bulgaria și România fiind părți semnatare ale convenției, iar Uniunea Europeană având statut de observator, și având în vedere lucrările efectuate pe baza acestei convenții de către Comisia pentru protecția Mării Negre împotriva poluării,

–  având în vedere Declarația ministerială din 7 aprilie 1993 privind protejarea Mării Negre,

–  având în vedere programul integrat de monitorizare și evaluare a Mării Negre pentru anii 2017-2022 (BSIMAP 2017-2022), elaborat de Comisia pentru protecția Mării Negre împotriva poluării,

–  având în vedere proiectul BlackSea4Fish, care se bucură de sprijinul financiar al UE și are un buget anual de aproximativ 1 100 000 EUR și care are ca scop gestionarea sustenabilă a stocurilor de pește din Marea Neagră,

–  având în vedere recomandarea din 2018 a CGPM privind un program regional de cercetare referitor la pescuitul melcilor de mare din Marea Neagră, al cărui scop este de a evalua distribuția, abundența, dimensiunea și structura de vârstă ale populațiilor de melci de mare din țările participante (Bulgaria, România, Turcia, Georgia și Ucraina),

–  având în vedere raportul Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit din cadrul Comisiei din 11 decembrie 2020 privind evaluarea indicilor echilibrului pentru principalele segmente ale flotei și analiza rapoartelor naționale referitoare la eforturile statelor membre de a realiza un echilibru între capacitatea flotelor și posibilitățile de pescuit,

–  având în vedere raportul pe 2010 al Departamentului tematic B din cadrul Parlamentului European, intitulat „Pescuitul în Marea Neagră”,

–  având în vedere Codul de conduită al Organizației pentru Alimentație și Agricultură din 1995 pentru un pescuit responsabil,

–  având în vedere rapoartele inițiativei regionale a UE și a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (proiectele EMBLAS-I și EMBLAS-II), care a contribuit la îmbunătățirea capacităților din trei țări (Georgia, Ucraina și Federația Rusă) de monitorizare biologică și chimică a calității apei din Marea Neagră în conformitate cu legislația UE din domeniul apei, proiecte care au fost realizate în 2013-2014 (EMBLAS-I) și în 2014-2018 (EMBLAS-II),

–  având în vedere recomandarea CGPM din 2009 privind întocmirea unei liste a navelor despre care se presupune că ar fi desfășurat activități de pescuit INN (ilegal, nedeclarat și nereglementat) în zona de jurisdicție a CGPM,

–  având în vedere colecția regională a CGPM de acte legislative naționale (GFCM-Lex), care conține în prezent actele legislative naționale din trei țări membre ale CGPM privind conservarea resurselor vii și a ecosistemelor marine și pe care CGPM dorește să o extindă în viitor către întreaga zonă a CGPM (inclusiv către Marea Neagră),

–  având în vedere Convenția din 1979 privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa (Convenția de la Berna), Convenția din 1979 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, Convenția din 1973 privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție, Convenția din 1992 privind diversitatea biologică și Planul de acțiune paneuropean din 2018 pentru protecția sturionilor, adoptat în temeiul Convenției de la Berna,

–  având în vedere raportul din 2020 al CGPM privind situația pescuitului în Marea Mediterană și în Marea Neagră,

–  având în vedere rezoluția sa din 13 septembrie 2011 referitoare la gestionarea actuală și viitoare a pescuitului în Marea Neagră(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 intitulată „Mai mult pește în mări? Măsuri de promovare a refacerii stocurilor peste nivelul producției maxime durabile (MSY), inclusiv zone de refacere a stocurilor și zone marine protejate”(10),

–  având în vedere Mecanismul de asistență pentru Marea Neagră, al cărui scop este îndrumarea și sprijinirea guvernelor, investitorilor privați, asociațiilor comerciale și industriale, instituțiilor de cercetare, universităților și a publicului larg în ceea ce privește oportunitățile de inițiere în regiunea Mării Negre a unor activități maritime pentru economia albastră,

–  având în vedere Inițiativa UE privind sinergia în Marea Neagră și cele trei rapoarte ale Comisiei privind punerea în practică a Sinergiei în Marea Neagră: din 19 iunie 2008 (COM(2008)0391), din 20 ianuarie 2015 (SWD(2015)0006) și din 5 martie 2019 (SWD(2019)0100),

–  având în vedere Strategia UE pentru regiunea Dunării, care urmărește, printre altele, facilitarea și coordonarea în țările din bazinul Dunării a unor aspecte centrale precum biodiversitatea și dezvoltarea socioeconomică,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A9-0170/2021),

A.  întrucât Marea Neagră este o mare semiînchisă, a cărei singură legătură cu oceanul trece prin Marea Marmara, Marea Egee și Marea Mediterană și care este înconjurată de șase state de coastă (Bulgaria, România, Turcia, Georgia, Ucraina, Federația Rusă), dintre care numai două sunt membre ale Uniunii Europene (Bulgaria și România);

B.  întrucât, începând cu anii 1960, Marea Neagră a suferit schimbări ecologice dramatice din cauza unor factori precum eutrofizarea, introducerea unor specii invazive și pescuitul excesiv;

C.  întrucât transformările ecologice din Marea Neagră au fost determinate de epuizarea stocurilor de specii prădătoare superioare din lanțul trofic pelagic și de reducerea ulterioară a speciilor de pește planctofage;

D.  întrucât Marea Neagră conține un important strat anoxic (87 %), iar stratul său oxigenat s-a redus în ultimii 20 de ani cu 20-25 de metri; întrucât acțiunile umane, precum poluarea, distrugerea habitatelor și pescuitul excesiv au avut ca rezultat în anii 1980 degradarea considerabilă a ecosistemelor din Marea Neagră; întrucât, cu excepția unui număr mic de specii de bacterii anaerobe, viața marină este absentă la adâncimi de 50-200 m;

E.  întrucât opt specii din Marea Neagră prezintă un interes important pentru sectorul pescuitului [hamsia (Ergaulis encrasicolus), șprotul (Sprattus sprattus), stavridul (Trachurus mediterraneus), calcanul (Scophthalmus maximus), merlanul (Merlangius merlangus), barbunul (Mullus barbatus), melcul de mare (Rapana venosa), câinele de mare (Squalus acanthias)], majoritatea făcând parte din stocurile partajate, iar două specii fac obiectul unor cote, și anume șprotul, care este vizat de o cotă autonomă, și calcanul, care este vizat de o cotă privind capturile totale admisibile, stabilită de CGPM; întrucât alte specii, precum câinele de mare (rechinul), merlanul și hamsia, nu sunt protejate; întrucât cota pentru șprot pentru perioada 2020-2022 este aceeași din 2011, și anume 11 445 de tone pe an pentru UE (8 032,5 tone pentru Bulgaria și 3 442,5 tone pentru România), iar cota pentru calcan ce îi revine UE a fost majorată de la 114 la 150 de tone pe an, fiind împărțită în mod egal între Bulgaria și România;

F.  întrucât stabilirea în țările riverane Mării Negre a unui sistem de capturi maxime sustenabile pentru speciile de importanță economică va fi benefică pentru biodiversitate, dar și pentru sustenabilitatea sectorului pescuitului pe termen mediu și lung; întrucât România a instituit la nivel național cote și pentru alte specii pe lângă cele două menționate la nivelul UE, cum ar fi melcul de mare, midiile (Mytilus galloprovincialis), guvizii (Ponticola cephalargoides), scoicile (Chanelea gallina), merlanul, câinele de mare;

G.  întrucât, potrivit datelor din 2018, consumul mediu anual de pește pe cap de locuitor în Bulgaria (7 kg) și în România (7,99 kg) este cu mult mai mic decât media europeană (24,36 kg), ceea ce poate fi o oportunitate de creștere pentru pescuitul local;

H.  întrucât, în medie, 91 % din flotele de pescuit din Marea Neagră ale tuturor celor șase țări riverane sunt alcătuite din nave mici; întrucât aproape 95 % din flota Bulgariei și 87 % din flota României se încadrează la această categorie;

I.  întrucât, potrivit CGPM, sectorul pescuitului la scară mică din Marea Neagră înregistrează niveluri considerabile de capturi accidentale de specii vulnerabile de rechin și de specii din ordinul Rajiformes, precum și de mamifere marine, de exemplu delfini și marsuini;

J.  întrucât pescuitul la scară mică este caracteristic pentru Marea Neagră și regiunea Dunării de Jos;

K.  întrucât în Marea Neagră sunt active vase care practică pescuitul INN, iar statele riverane nu au capacități suficiente pentru a monitoriza activitățile de pescuit; întrucât, potrivit celor mai recente date publicate de CGPM la 4-8 noiembrie 2019, au fost identificate 65 de nave care practică pescuitul INN;

L.  întrucât FEPAM a alocat peste 88 de milioane de euro Bulgariei și peste 168 de milioane de euro României pentru perioada 2014-2020; întrucât, potrivit celor mai recente informații disponibile la 31 decembrie 2020, ratele de absorbție ale ambelor țări sunt printre cele mai scăzute din UE, Bulgaria asimilând 36,34 % din fonduri, iar România 33,72 %; întrucât nivelul scăzut al ratelor de absorbție înseamnă oportunități nevalorificate pentru comunitățile de pescari din aceste țări;

M.  întrucât Consiliul consultativ pentru Marea Neagră este operațional și participă la elaborarea politicilor Uniunii privind pescuitul în Marea Neagră; întrucât pescuitul în Marea Neagră este gestionat de CGPM;

N.  întrucât Comisia pentru protecția Mării Negre împotriva poluării își desfășoară activitatea în baza unui mandat acordat de țările riverane Mării Negre (Bulgaria, Georgia, România, Federația Rusă, Turcia și Ucraina), care au semnat, iar la scurt timp după aceasta au ratificat, Convenția de la București; întrucât această convenție obligă toate părțile contractante să prevină, să reducă și să controleze poluarea în Marea Neagră, pentru a proteja și a conserva acest mediu marin;

O.  întrucât schimbările climatice determină creșterea temperaturii aerului din regiunea Mării Negre, aceasta afectând, la rândul său, temperatura mării, ceea ce are un impact asupra biodiversității și a speciilor marine; întrucât aceste schimbări afectează sectorul pescuitului, alterând resursele de care acesta depinde;

P.  întrucât Comisia Europeană a propus Pactul verde european și Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care pregătesc terenul pentru adoptarea unor pachete legislative ce vor modifica acquis-ul comunitar referitor la mediu; întrucât astfel vor fi create noi oportunități și măsuri pentru a integra mai bine aspectele de mediu în politicile sectoriale, pentru a reface populațiile de specii și habitatele și pentru a promova investiții și politici mai ecologice;

Q.  întrucât particularitățile Mării Negre, cum ar fi bazinul său hidrografic considerabil, determină caracterul deosebit de sensibil al acesteia la poluarea cu deșeuri marine și la acumularea de microplastice; întrucât, potrivit raportului întocmit în cadrul proiectului EMBLAS-Plus referitor la Marea Neagră, aceasta conține o cantitate de deșeuri aproape de două ori mai mare decât Marea Mediterană, ceea ce afectează cert biodiversitatea și, respectiv, stocurile de pește și sectorul pescuitului;

R.  întrucât în Marea Neagră există trei subspecii endemice de cetacee, și anume delfinul comun din Marea Neagră (Delphinus delphis ponticus), afalinul (Tursiops truncatus ponticus) și marsuinul (Phocoena phocoena relicta), toate având statut de specii pe cale de dispariție, iar două dintre ele, afalinul și marsuinul, fiind incluse în Directiva privind habitatele; întrucât toate acestea sunt specii carnivore, care se hrănesc în principal cu pește;

S.  întrucât melcul de mare este considerat specie invazivă, care nu are prădători naturali în Marea Neagră și care reprezintă o amenințare gravă pentru alte organisme; întrucât, totodată, melcul de mare este o sursă importantă de venit și o specie pescuită în scopuri comerciale;

T.  întrucât debitul de apă al ecosistemului Mării Negre depinde de marile fluvii europene, precum Dunărea; întrucât această dependență creează o legătură strânsă între situația ecologică a Dunării și a altor fluvii și situația ecologică a Mării Negre; întrucât aceste fluvii transportă cantități mari de deșeuri naturale și antropogene din surse terestre; întrucât atât Dunărea, cât și Marea Neagră oferă un habitat pentru anumite specii, inclusiv pentru sturioni (Acipenseriformes) și pentru scrumbia de Dunăre (Alosa immaculata);

U.  întrucât anumiți factori, cum ar fi degradarea habitatului acestor specii, perturbarea căilor de migrație, exploatarea excesivă a acestor specii pentru caviar și carne și poluarea, au adus sturionii din Dunăre și din Marea Neagră în pragul dispariției; întrucât, având în vedere reducerea dramatică a numărului de sturioni capabili să se reproducă, în prezent această specie se poate reproduce în natură numai în cazuri foarte rare; întrucât atât Dunărea, cât și Marea Neagră au avut odată populații mari de sturioni;

V.  întrucât scăderea dramatică a numărului de reproducători, provocată de scăderea populației, tulbură reproducerea naturală, deoarece reduce probabilitatea ca puținii sturioni masculi și femele rămași să se întâlnească și să se înmulțească;

W.  întrucât, potrivit datelor deținute de institutele de cercetare, populațiile speciilor de sturioni sunt fragmentate, fiind lipsă anumite generații, reproducerea naturală a speciilor de sturioni este diminuată, numărul de indivizi adulți care migrează spre Dunăre pentru reproducere este extrem de redus și cinci specii de sturioni [cega (Acipenser ruthenus), nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), păstruga (Acipenser stellatus), șipul (Acipenser sturio) și morunul (Huso huso)] sunt pe cale de dispariție, iar viza (Acipenser nudiventris) este considerată deja o specie dispărută;

X.  întrucât sectorul pescuitului din UE aplică deja standarde stricte, care trebuie revizuite și adaptate pentru a asigura sustenabilitatea de mediu și cea socială de-a lungul întregului lanț valoric, inclusiv în ceea ce privește drepturile lucrătorilor și sănătatea și bunul tratament al animalelor, și pentru a asigura produse pescărești de înaltă calitate;

Y.  întrucât sectorul pescuitului de agrement poate oferi oportunități, cum ar fi diversificarea activităților sau a surselor de venit, fiind totodată compatibil cu obiectivele de mediu, deoarece pescuitul de agrement cu undița este o formă de pescuit foarte selectivă;

Z.  întrucât pandemia de COVID-19 afectează grav sectorul pescuitului din Marea Neagră; întrucât analizele arată că sectorul pescuitului din Marea Neagră a suferit dramatic în timpul pandemiei, activitatea navelor fiind redusă cu până la 80 %, iar producția scăzând inițial cu aproximativ 75 %;

AA.  întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos în evidență importanța pescuitului și a acvaculturii în asigurarea accesului la alimente,

Situația stocurilor de specii din Marea Neagră care au o mare importanță economică

1.  evidențiază interesele majore de ordin strategic și geopolitic din bazinul Mării Negre datorate, printre altele, condițiilor de mediu foarte specifice, care necesită o atenție deosebită, o abordare adaptată, standarde de mediu ambițioase și acțiuni colective care să aibă ca scop o economie albastră durabilă și o creștere durabilă; evidențiază necesitatea consolidării și aprofundării într-o măsură mai mare a cooperării între toate țările din bazinul Mării Negre, pentru a asigura o gestiune eficientă a stocurilor de pește și a răspunde provocărilor, inclusiv prin intermediul CGPM; solicită, în acest sens, un plan regional privind capacitățile, care să asigure un echilibru adecvat între resursele naturale disponibile, siguranța de mediu și menținerea capacității flotelor din toate țările riverane Mării Negre;

2.  subliniază că declarația interministerială de la Sofia din 7 iunie 2018 insista deja asupra unei abordări bazate pe colaborare pentru a trata problemele pescuitului din Marea Neagră, cum ar fi sustenabilitatea resurselor marine, îmbunătățirea colectării datelor și combaterea pescuitului INN; solicită Comisiei să publice un raport privind realizarea în practică a declarației interministeriale de la Sofia;

3.  subliniază că în regiunea Mării Negre se impune o cooperare pe picior de egalitate în domeniul gestionării pescuitului, având în vedere că stocurile sunt comune și ne confruntăm cu provocări globale, care produc efecte dincolo de frontierele naționale;

4.  evidențiază că, în 2018, numai unul dintre cele 65 de segmente de flotă din Marea Mediterană și din Marea Neagră pentru care s-a putut calcula așa-numitul indicator de exploatare sustenabilă a obținut un rezultat echilibrat;

5.  subliniază importanța promovării unor măsuri de sprijinire a colectării și prelucrării datelor științifice;

6.  solicită cu insistență să fie incluse în proiectul GFCM-Lex toate țările din bazinul Mării Negre, pentru a facilita gestionarea în comun a stocurilor de pește și a o coordona mai eficient și mai rapid;

7.  este preocupat de faptul că, după mai multe decenii în care omul a exercitat o presiune crescândă asupra ecosistemelor și a resurselor halieutice din Marea Neagră și din Dunăre, cele mai recente date arată că numai o specie (șprotul) este exploatată în mod sustenabil, iar celelalte specii de pește sunt exploatate în mod excesiv, astfel încât unele dintre ele sunt aproape epuizate; constată că în ultimii ani au avut loc unele tendințe pozitive pentru unele stocuri, de exemplu pentru calcan, a cărui captură totală admisibilă a fost majorată pentru perioada 2020-2022, însă nu se observă încă o îmbunătățire semnificativă a situației generale din Marea Neagră; subliniază că toate măsurile de dezvoltare a stocurilor de calcan și de șprot din Marea Neagră trebuie însoțite de măsuri permanente de protecție, cum ar fi planurile de gestionare;

8.  recunoaște rolul administrațiilor din întregul bazin al Mării Negre, care au diverse politici, execută măsuri de monitorizare, control și gestionare sustenabilă și contribuie la îmbunătățirea sustenabilității sectorului pescuitului;

9.  invită autoritățile din Bulgaria și România să ajute acest sector, asigurând resurse dedicate în mod special îmbunătățirii selectivității navelor de pescuit prin utilizarea unor ochiuri de plasă mai adecvate; consideră că o astfel de măsură specifică va duce la scăderea cantității și a diversității capturilor accidentale;

10.  solicită integrarea capitalului instituțional și uman din țările riverane Mării Negre pentru a realiza în comun activități de cercetare și aplicate, cu scopul de a îmbunătăți resursele biologice din Marea Neagră și stocurile de specii care au importanță economică;

11.  evidențiază faptul că lipsa unor informații suficiente privind activitățile de pescuit, volumul, compoziția și impactul capturilor asupra situației actuale a stocurilor de pește reprezintă aspecte critice pentru regiunea Mării Negre; evidențiază, prin urmare, necesitatea unei finanțări suficiente a organismelor științifice care studiază stocurile de pește din Marea Neagră, inclusiv speciile migratoare ca sturionul și scrumbia de Dunăre, cetaceele pe cale de dispariție și stocurile de alte specii (melcii de mare, midiile etc.), precum și parametrii conecși ai ecosistemului marin; solicită ca statele membre să coopereze mai strâns în ceea ce privește măsurile de control, utilizând tehnologiile digitale corespunzătoare și instrumentele științifice specifice obligatorii, cum ar fi camerele instalate la bord sau prezența obligatorie la bord a observatorilor, dacă este cazul și dacă este prevăzut de legislația aplicabilă a UE;

12.  salută programul regional de cercetare a populației de melci de mare, inițiat de CGPM, deoarece astfel se va putea ajunge la un consens în privința aceste specii; consideră că astfel va putea fi elaborată o metodă de exploatare bazată pe date științifice, ceea ce le-ar aduce comunităților beneficii socioeconomice, iar ecosistemului din Marea Neagră – beneficii de mediu, limitând impactul acestei specii invazive;

13.  evidențiază importanța introducerii unei politici de toleranță zero față de pescuitul INN din Marea Neagră; salută eforturile depuse în acest sens de CGPM și îndeamnă toate statele riverane să depună eforturi și să-și combine eforturile pentru a pune capăt pescuitului INN în apele lor teritoriale;

14.  îndeamnă toate statele riverane să promoveze pescuitul sustenabil, ceea ce include, printre altele, combaterea pescuitului excesiv și/sau eliminarea capturilor accidentale de specii aflate pe cale de dispariție, cum ar fi sturionul, scrumbia de Dunăre și altele;

15.  îndeamnă toate instituțiile și organele interguvernamentale, cu participarea, printre altele, a tuturor statelor riverane Mării Negre, să faciliteze și să monitorizeze resursele lor halieutice și, conform angajamentelor asumate, să facă schimb de date privind aceste resurse în mod detaliat și atotcuprinzător, pentru a asigura o bună situație a ecosistemelor din aceste habitate marine;

16.  reamintește că existența unor date statistice oficiale fiabile, colectate în mod regulat în toate statele riverane pe baza unei metodologii armonizate, desfășurarea unei monitorizări constante și aplicarea unor măsuri comune de reglementare reprezintă elemente esențiale pentru succesul unei gestionări corespunzătoare a pescuitului în Marea Neagră; solicită în acest sens autorităților respective din cele două state membre și din țările care participă la cooperare să efectueze cercetări regulate și amănunțite privind resursele de pește, pentru care finanțarea și ajutoarele la nivel național sunt de o importanță determinantă;

17.  subliniază că este necesară o cooperare la nivel local și regional în materie de comunicare în cadrul diferitelor țări riverane Mării Negre, astfel încât să se poată realiza o abordare comună și coerentă față de gestionarea stocurilor de pește;

18.  reamintește potențialul pe care îl au noile tehnologii și marea valoare adăugată cu care pot contribui acestea la cercetarea în domeniul gestionării pescuitului și la planificarea acesteia; reamintește că există proiecte finanțate de FEPAM care au ca obiectiv, printre altele, cartografierea și cercetarea fundului mării, precum și depistarea deșeurilor din plastic de pe fundul mării;

19.  îndeamnă statele riverane Mării Negre să investească în digitalizarea datelor statistice și a datelor privind stocurile halieutice din bazinul Mării Negre, pentru ca stocurile să poată fi gestionate mai bine și în mod mai sustenabil; solicită o metodologie comună pentru prezentarea și utilizarea acestor date;

20.  solicită sectorului pescuitului din regiune să aibă în vedere utilizarea resurselor de pește care sunt subestimate și neutilizate, dar care constituie o sursă de proteine;

21.  invită comunitățile științifice din statele membre să cerceteze potențialul mediului lipsit de oxigen;

22.  evidențiază rolul sectorului neguvernamental în procesul decizional privind Marea Neagră; recomandă să se instituie un mecanism prin care să fie incluse în acest proces organizațiile neguvernamentale;

23.  salută sprijinul acordat pescuitului și acvaculturii prin intermediul programelor FEPAM pentru a reduce efectele negative ale pandemiei de COVID-19 asupra sectorului pescuitului de la nivel local; reamintește însă că nu toate părțile afectate au beneficiat de acest sprijin din cauza cerințelor și limitărilor administrative, ceea ce a defavorizat unele părți în raport cu altele;

24.  atrage atenția asupra importanței lucrărilor desfășurate de Consiliul consultativ pentru Marea Neagră, atât la nivel regional, cât și la nivelul UE, care își pune la dispoziție competențele de specialitate privind sectorul pescuitului și prezintă tendințele care îl afectează; invită, în acest sens, autoritățile din Bulgaria și România să contribuie la funcționarea consiliului, astfel încât acesta să-și poată îndeplini atribuțiile, și să le permită tuturor părților interesate, inclusiv pescarilor de mică anvergură, să participe la activitățile și la procesul decizional al consiliului;

Aspecte comerciale

25.  atrage atenția asupra faptului că sectorul pescuitului permite vânzarea produselor de mare pe piețele locale, în regiunile în care consumul de astfel de produse este scăzut; invită autoritățile competente din Bulgaria și România să ajute sectoarele pescuitului și acvaculturii să sensibilizeze populația cu privire la consumul local și la efectele cumulate pozitive pe care le au asupra economiei locale produsele pescărești cultivate sau pescuite în mod sustenabil;

26.  recunoaște și evidențiază faptul că pescuitul în Marea Neagră contribuie în mod semnificativ la economiile regionale și locale, generând venituri directe, stimulând cheltuielile mai generale și asigurând locuri de muncă de importanță capitală fie în mod independent, fie în cooperare cu alte sectoare, precum turismul și transportul; solicită să fie intensificată cooperarea între toate sectoarele care exploatează mediul marin, pentru a obține rezultate mai bune și a realiza un echilibru între interesele de mediu, cele ale industriei și cele ale pescuitului artizanal;

27.  reamintește că produsele importate au afectat popularitatea produselor pregătite în mod tradițional și le-au redus prețul sub limita rentabilității, punând astfel în pericol modelele economice tradiționale bazate pe pescuit;

28.  reamintește că flota de pescuit din Marea Neagră se compune preponderent din nave de pescuit mici, ceea ce scoate în evidență necesitatea unei abordări și a unor politici mai bine adaptate la acest segment al sectorului pescuitului; este preocupat de faptul că mijloacele de existență ale micilor pescari sunt mai instabile, iar veniturile lor sunt mai scăzute decât cele din alte sectoare, ceea ce îi face vulnerabili în fața unor evenimente sau crize neprevăzute; invită autoritățile competente din statele membre riverane să includă în procesul de elaborare și dezbatere a politicilor, în mod transparent și incluziv, reprezentanți ai pescuitului de mică anvergură;

29.  reamintește că cererea mondială de proteine se află în creștere, iar produsele pescuitului și acvaculturii pot contribui în mod semnificativ la satisfacerea acesteia; consideră că, prin sprijinirea acvaculturii marine, acest sector poate fi ajutat să se dezvolte și să crească în anii următori, iar presiunea asupra stocurilor de pește sălbatice poate fi redusă; consideră că acvacultura sustenabilă va necesita, de asemenea, noi cercetări științifice cu privire la aspecte precum densitatea și efectele secundare, care trebuie luate în considerare la elaborarea politicilor pentru sectorul acvaculturii în Marea Neagră;

30.  invită comunitățile locale de pescari să aibă în vedere introducerea de denumiri de origine pentru produsele din Marea Neagră drept produse de proveniență regională sau locală; invită autoritățile locale și regionale să sprijine aceste comunități în eforturile lor în acest sens;

O politică sectorială specifică

31.  invită statele membre din regiune să aibă în vedere susținerea sectorului prin includerea acestuia în programele lor naționale pentru 2021-2027 sau în alte instrumente naționale și prin alocații pentru campanii de promovare a beneficiilor consumului de pește și a importanței producției sustenabile de pește, să sprijine sectorul prin crearea de lanțuri alimentare locale pentru a înlesni accesul la piață, mai ales pentru micii pescari, și să dezvolte, să îmbunătățească sau să favorizeze infrastructura pescărească (de exemplu piețele de pește, licitațiile de pește etc.), dacă este cazul; invită statele membre din regiune să majoreze investițiile în implementarea, monitorizarea și asigurarea aplicării legislației UE din domeniile mediului și pescuitului;

32.  îndeamnă autoritățile competente din România și Bulgaria să includă în programele lor operaționale respective din cadrul Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură pentru perioada 2021-2027 o porțiune din cadrul unui mecanism specific dedicat tinerilor pescari pentru a întineri sectorul pescuitului, inclusiv granturi pentru sprijinirea achiziției primei nave de pescuit, precum și măsuri ce vizează reducerea poluării prin acordarea de granturi pentru înlocuirea motoarelor de pe navele de pescuit vechi cu motoare noi, mai ecologice;

33.  subliniază că presiunea resimțită din cauza necesității de adaptare la noile provocări nu ar trebui să le revină numai sectoarelor pescuitului și acvaculturii, deoarece aceste sectoare aplică deja standarde de mediu și sociale ridicate; insistă, prin urmare, să se aibă în vedere și alte activități marine, cum ar fi pescuitul de agrement, turismul de coastă, activitățile portuare și de transport pe mare și activitățile de exploatare a resurselor, care trebuie să-și amelioreze standardele pentru a putea realiza cu succes tranziția albastră;

34.  evidențiază rolul grupurilor de acțiune locală din sectorul pescuitului în ceea ce privește schimburile de bune practici și promovarea bunelor practici care prezintă interes pentru știință, părțile interesate de la nivel local și industrie, atât în rândul membrilor comunităților de pescari respective, cât și prin cooperare internațională; îndeamnă autoritățile competente din Bulgaria și România să prevadă sprijin la nivel național pentru schimbul de bune practici cu alte state riverane Mării Negre care aplică bune practici în gestionarea stocurilor de specii de importanță economică, precum calcanul;

35.  atrage atenția asupra necesității de a menține bunele practici din sectorul pescuitului prin reducerea poverii economice asupra pescuitului de mică anvergură și a asociațiilor respective;

36.  solicită să fie îmbunătățită atractivitatea formării și educației în acest sector, atât la nivelul învățământului secundar, cât și la nivelul învățământului superior, de exemplu prin campanii de informare specifice și zile ale porților deschise pentru potențialii elevi și studenți, în cooperare cu sectorul public și cu cel privat;

37.  reamintește că nivelul scăzut de studii în rândul pescarilor (11 % din pescarii din Bulgaria și 53 % din pescarii din România au un nivel de studii mai mic decât diploma de absolvire a învățământului secundar) impune măsuri active la diverse niveluri pentru a asigura existența unei forțe de muncă competente și bine pregătite, care cunoaște standardele aplicabile de ordin tehnic, social și de mediu și care va contribui la îmbunătățirea sustenabilității stocurilor; solicită asigurarea unei dimensiuni societale puternice în creșterea albastră sustenabilă din regiunea Mării Negre, în legătură cu principiile centrale ale Pilonului european al drepturilor sociale, în special în ceea ce privește lucrătorii precari, sezonieri și nedeclarați și accesul femeilor la acest sector;

38.  salută eforturile de înființare a unor centre demonstrative în România, Turcia și Bulgaria, în cooperare cu CGPM, ceea ce poate spori atractivitatea pescuitului pentru activitățile comerciale și părțile interesate locale;

39.  solicită punerea în aplicare deplină și urgentă a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin”;

Mediul, biodiversitatea și schimbările climatice

40.  solicită adoptarea unor măsuri specifice și alocarea unor resurse suficiente pentru reducerea poluării și a capturilor accidentale de elasmobranhii (cum ar fi câinele de mare) și de mamifere marine, precum și intensificarea rapidă a eforturilor de conservare a mediului și a biodiversității în ansamblul bazinului Mării Negre cu ajutorul unor programe și bugete comune, recurgând în special la resursele financiare puse la dispoziție în cadrul Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură; solicită să se efectueze cercetări de anvergură și să se prezinte estimări privind poluarea cu materiale plastice și efectul acestora și al altor materiale poluante asupra organismelor vii din Marea Neagră; solicită să se efectueze măsurări sistematice privind poluarea cu compuși de azot în bazinul Mării Negre; solicită, de asemenea, efectuarea unor studii în ansamblul bazinului Mării Negre, care să determine compoziția și acumularea deșeurilor marine în diferite țări și să compare situațiile din aceste țări;

41.  reamintește că sectoarele pescuitului și acvaculturii nu provoacă creșterea temperaturii și schimbări climatice, ci, dimpotrivă, suferă de urmările acestora, precum creșterea temperaturii aerului atmosferic, ceea ce duce la creșterea temperaturii straturilor marine superioare;

42.  solicită înființarea rapidă a unor rețele și programe de monitorizare care să poată măsura sistematic situația mediului din Marea Neagră, astfel cum se cere în Convenția de la București;

43.  subliniază importanța măsurilor pentru prevenirea pescuitului INN; solicită insistent statelor riverane să adopte o poziție mai intransigentă față de pescuitul INN din Marea Neagră;

44.  invită statele riverane Mării Negre să investească în cercetări științifice și în colectarea de date privind efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemelor din Marea Neagră și din Dunărea de Jos; reamintește că, pentru aceasta, trebuie puse la dispoziția comunității științifice resurse suficiente pentru desfășurarea cercetărilor la fața locului privind căile de migrație, iernarea, hrana și atingerea vârstei de reproducere, ceea ce va afecta de asemenea caracteristicile și disponibilitatea stocurilor;

45.  atrage atenția asupra faptului că reducerea poluării terestre este esențială atât pentru reducerea eutrofizării, cât și a substanțelor dăunătoare care afectează resursele marine vii;

46.  atrage atenția asupra importanței zonelor marine protejate pentru conservarea biodiversității și stoparea pierderii actuale a mediului marin sau chiar inversarea acesteia, zonele marine protejate fiind concepute pentru a proteja habitatele de o înaltă valoare ecologică; subliniază că, pentru a delimita aceste zone, sunt necesare studii socioeconomice și soluții compensatorii pentru membrii comunităților de coastă; consideră că realizarea oricărei zone marine protejate trebuie să se bazeze pe cele mai evoluate cunoștințe disponibile, în coordonare cu toate părțile interesate, cum ar fi autoritățile locale, comunitatea științifică și organizațiile pescarilor;

47.  este foarte preocupat de amenințarea reală de dispariție a celor cinci specii de sturion ce mai rămân în Marea Neagră și în delta Dunării; ia act de eforturile întreprinse de autoritățile din Bulgaria și România, care au interzis complet pescuitul de sturion în Marea Neagră începând cu 2008, iar în Dunăre începând cu 2011, și care au prelungit această interdicție cu încă cinci ani (până în 2026); salută eforturile de repopulare a acestor zone cu sturion, care au fost întreprinse și susținute de experți din organizații neguvernamentale și din structurile de stat și care trebuie monitorizate permanent; consideră că aceste eforturi ar trebui să vizeze și instalațiile de acvacultură; invită toate statele riverane să introducă măsuri stricte de conservare a sturionului și programe de repopulare pentru întregul bazin al Mării Negre;

48.  este îngrijorat de faptul că cercetările privind schimbările climatice și efectele acestora asupra Mării Negre nu sunt suficiente, dar vor fi determinante pentru următorii ani; solicită statelor riverane să finanțeze aceste cercetări, care să vizeze speciile de pește (fiziologia, căile de migrație și reproducerea) și schimbările din lanțul lor trofic, care afectează stocurile;

49.  consideră că evaluarea regulată a dinamicii stocurilor este necesară pentru elaborarea unor măsuri de gestionare adecvate; reamintește că, din cauza pescuitului excesiv și a presiunii antropogene, stocurile de specii de importanță economică sunt mai sensibile și mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice;

50.  îndeamnă autoritățile de monitorizare competente să monitorizeze efectiv siturile Natura 2000 și zonele marine protejate din Marea Neagră;

51.  invită statele membre să dezvolte creșterea sturionilor ex-situ, cu scopul de a reface populațiile locale în scopuri necomerciale; invită statele membre să prevadă programe de recalificare și alte mijloace de existență pentru pescarii de sturion, pentru a reduce capturile ilegale;

52.  invită statele membre să sprijine crearea de pasaje care să le permită sturionilor și altor specii migratoare să treacă de barajele de la Porțile de Fier și de la Gabčíkovo;

53.  evidențiază necesitatea de a crea de urgență zone în care să se poată reface populațiile sălbatice de sturion, scrumbie de Dunăre și de alte specii de pește; invită autoritățile competente din statele membre vizate să vină cu propuneri în acest sens, ceea ce va aduce beneficii atât pentru conservarea biodiversității, cât și pentru gestionarea pescuitului;

54.  invită statele membre să analizeze posibilitatea de a semna Convenția de la Barcelona privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane, pentru a alinia obiectivele de protecție a speciilor și habitatelor prevăzute în aceasta la obiectivele Convenției de la București;

55.  reamintește că sunt necesare studii științifice suplimentare privind populațiile unor specii de moluște, cum ar fi scoica din specia Chamalea gallina, pentru a cartografia mai exact distribuția acestei specii și a studia posibilitatea utilizării acesteia pentru acvacultura marină;

56.  invită statele riverane Mării Negre să elaboreze o abordare comună prin care să ajute cetaceele să dezvolte populații stabile și să le îmbunătățească conservarea; solicită măsuri specifice, cum ar fi dispozitivele acustice de îndepărtare și alte resurse adecvate, pentru a îmbunătăți situația speciilor pe cale de dispariție din Marea Neagră, cum ar fi delfinii;

57.  invită Comisia și autoritățile competente din Bulgaria și România să prevadă finanțare pentru cercetări privind situația scrumbiei de Dunăre (Alosa spp.), care este inclusă în prezent în anexa V la Directiva privind habitatele, inclusiv pentru analize științifice și socioeconomice cu scopul de a evalua necesitatea transferului acestor specii în anexa II sau chiar în anexa I din directiva menționată, dacă sunt satisfăcute criteriile necesare;

58.  invită Comisia să analizeze de urgență posibilitatea transferării sturionilor incluși în prezent în anexa V la Directiva privind habitatele către anexa II sau chiar către anexa I;

Acțiuni concrete

59.  solicită Comisiei să studieze posibilitatea instituirii unui plan multianual de gestiune pentru Marea Neagră, similar celor existente pentru alte bazine marine;

60.  constată că, în fiecare an, în comunicarea sa privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și consultările sale cu privire la posibilitățile de pescuit, Comisia constată că stocurile din Marea Neagră sunt exploatate excesiv; consideră, așadar, că trebuie adoptate de urgență măsuri pentru ameliorarea situației din acest bazin marin;

61.  invită Comisia să analizeze stadiul punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului în mod specific în Marea Neagră, evidențiind în special modul în care statele membre riverane au utilizat FEPAM 2014-2020 pentru a asigura gestionarea sustenabilă a stocurilor și ameliorarea biodiversității;

o
o   o

62.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernelor și parlamentelor Ucrainei, Federației Ruse, Georgiei, Republicii Turcia, Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană, Organizației pentru Cooperare Economică în Bazinul Mării Negre și Comisiei pentru protecția Mării Negre împotriva poluării.

(1) JO L 336, 30.12.2019, p. 14. (2) JO L 354, 28.12.2013, p. 22. (3) JO L 164, 25.6.2008, p. 19. (4) JO L 164, 20.6.2019, p. 1. (5) JO L 206, 22.7.1992, p. 7. (6) JO L 257, 28.8.2014, p. 135. (7) JO L 149, 20.5.2014, p. 1. (8) Texte adoptate, P9_TA(2021)0076. (9) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 37. (10) Texte adoptate, P9_TA(2021)0017.