(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0080) și propunerea modificată (COM(2020)0563),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0077/2020),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Senatul Franței, Senatului Țărilor de Jos și Consiliul Federal al Austriei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European din 15 iulie 2020(1) și din 29 octombrie 2020(2),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 2 iulie 2020(3),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 5 mai 2021, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, avizul Comisiei pentru transport și turism, avizul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0162/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(4);

2.  ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

3.  invită Comisia să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 364, 28.10.2020, p. 143. (2) JO C 10, 11.1.2021, p. 69. (3) JO C 324, 1.10.2020, p. 58. (4) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 8 octombrie 2020 (Texte adoptate, P9_TA(2020)0253).

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2021/1119.)

Declarațiile Comisiei

Absorbantul LULUC și obiectivul pentru 2030

Sectorul UE al exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) emite gaze cu efect de seră și, totodată, absoarbe CO2 în sol și în biomasă. Refacerea și creșterea absorbantului nostru de carbon în sol – capacitatea de a absorbi CO2 de către mediul nostru natural, de exemplu de către copaci – sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor noastre climatice.

Avem nevoie de un absorbant în creștere pentru ca UE să realizeze neutralitatea climatică până în 2050. Inversarea tendinței actuale necesită acțiuni semnificative pe termen scurt. Comunicarea Comisiei intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor” estimează că este necesar și posibil să se inverseze tendința actuală și să se majoreze absorbantul de carbon pentru a ajunge la niveluri de peste 300 de milioane de tone echivalent CO2 până în 2030.

Comisia va face propuneri de revizuire a Regulamentului LULUCF, în conformitate cu această ambiție.

Accesul la justiție

UE și statele sale membre sunt părți la Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu din 25 iunie 1998 (denumită în continuare „Convenția de la Aarhus”).

Atunci când își îndeplinesc obligațiile care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește participarea publicului la elaborarea planurilor naționale privind energia și clima și la consultările referitoare la strategiile pe termen lung, statele membre ar trebui să se asigure că publicul interesat va avea acces la justiție în cazul în care aceste obligații vor fi încălcate. Acest lucru trebuie să fie în conformitate cu jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la accesul la justiție în probleme de mediu și cu respectarea deplină a obligațiilor pe care statele membre și le-au asumat în calitate de părți la Convenția de la Aarhus(1).

(1) A se vedea, de asemenea, Comunicarea intitulată „Îmbunătățirea accesului la justiție în probleme de mediu în UE și în statele sale membre” [COM(2020)0643].