Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 16 decembrie 2003 și versiunea sa cea mai recentă, Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016,

–  având în vedere măsurile practice convenite la 22 iulie 2011 între serviciile competente ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru aplicarea articolului 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în cazul acordurilor în primă lectură,

–  având în vedere Raportul anual pe 2017 al Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea (COM(2018)0490), Raportul anual pe 2018 al Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea (COM(2019)0333) și Raportul anual pe 2019 al Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea (COM(2020)0272),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Principiile subsidiarității și proporționalității: consolidarea rolului lor în elaborarea politicilor UE” (COM(2018)0703), precum și anexa la aceasta,

–  având în vedere Grupul operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și „Mai puțin, dar mai eficient”, care și-a prezentat concluziile la 10 iulie 2018,

–  având în vedere avizele și rezoluțiile Comitetului Regiunilor, și anume rezoluția din 1 februarie 2018 referitoare la modificarea Regulamentului privind dispozițiile comune privind fondurile ESI pentru a sprijini reformele structurale(1), avizul din 9 octombrie 2018 pe tema „Reflecții asupra Europei: vocea autorităților locale și regionale în serviciul restabilirii încrederii în Uniunea Europeană” (CDR 1230/2018) și rezoluția din 10 decembrie 2020 privind programul de lucru al Comisiei Europene pe 2021(2); având în vedere prioritățile Comitetului Regiunilor pentru 2020-2025 „Europa mai aproape de cetățeni, prin intermediul satelor, orașelor și regiunilor sale” de la sesiunea sa plenară din perioada 30 iunie-2 iulie 2020,

–  având în vedere cel de-al 9-lea Forum privind subsidiaritatea - Subsidiaritate activă: Să creăm împreună valoare adăugată a UE, organizată în comun de Comitetul Regiunilor și de Conferința președinților ai parlamentelor regionale din Italia, la Roma, la 22 noiembrie 2019,

–  având în vedere Acordul de cooperare semnat la 5 februarie 2014 între Parlamentul European și Comitetul Regiunilor,

–  având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european(3), care salută angajamentul Comisiei de a se asigura că toate acțiunile UE ar trebui să ajute UE să realizeze un viitor sustenabil și o tranziție justă și de a actualiza în consecință orientările privind o mai bună legiferare, impunând, printre altele, integrarea principiului „durabilitate înainte de toate” în agendele UE și ale statelor sale membre pentru o mai bună legiferare,

–  având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2016 referitoare la o administrație transparentă, eficientă și independentă a Uniunii Europene(4),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și al Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0191/2021),

A.  întrucât principiul subsidiarității și al proporționalității reglementează competențele UE; întrucât, în domeniile care nu țin de competența exclusivă a UE, principiul subsidiarității prevede protejarea capacității de decizie și de acțiune a statelor membre și legitimează intervenția Uniunii în cazul în care obiectivele unei acțiuni nu pot fi realizate în mod suficient de statele membre, ci pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, „datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate”; întrucât scopul includerii principiului subsidiarității în tratatele europene este, de asemenea, ca aceste competențe să fie exercitate cât mai aproape de cetățeni, în conformitate cu principiul proximității, prevăzut la articolul 10 alineatul (3) din Tratatul UE;

B.  întrucât, în iulie 2017, Comisia Juncker a adoptat un set revizuit de orientări pentru o mai bună legiferare și un ansamblu de instrumente care îl însoțește; întrucât aceasta și-a extins portalul pentru o mai bună legiferare, astfel încât cetățenii să îl poată naviga mai ușor online; întrucât Comisia s-a angajat să plaseze principiile subsidiarității și proporționalității în centrul procesului democratic european și pe parcursul întregului proces legislativ prin înființarea unui grup operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”, care și-a prezentat raportul la 10 iulie 2018;

C.  întrucât grupul operativ a emis recomandări, pe de o parte, pentru a îmbunătăți înțelegerea comună și aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității în activitatea instituțiilor UE și, pe de altă parte, pentru a asigura autorităților locale și regionale și parlamentelor naționale un rol mai proeminent pentru a realiza „subsidiaritatea activă”, care vizează să promoveze o mai mare asumare a politicilor Uniunii; întrucât Comisia a răspuns la întrebările „cum se pot aplica mai bine principiile subsidiarității și proporționalității în cadrul instituțiilor UE”, „cum pot fi implicate mai bine autoritățile regionale și locale și parlamentele naționale în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor UE”;

D.  întrucât, în comunicarea sa din 23 octombrie 2018 intitulată „Principiile subsidiarității și proporționalității: consolidarea rolului acestora în elaborarea politicilor UE”(COM(2018)0703), Comisia a reiterat rolul fundamental al subsidiarității și proporționalității în procesul asigurării unei mai bune legiferări și a stabilit măsurile care trebuie luate ca răspuns la raportul grupului operativ, care au inclus concentrarea pe punctele de vedere ale autorităților locale și regionale, promovarea unei înțelegeri comune la nivelul UE a subsidiarității și a proporționalității, o analiză mai atentă a legislației existente din punctul de vedere al subsidiarității și proporționalității, și sprijinirea parlamentelor naționale în îndeplinirea mai eficientă a rolului lor;

E.  întrucât Comisia a continuat să aplice programul său consolidat pentru o mai bună legiferare și să integreze principiile subsidiarității și proporționalității în toate etapele elaborării politicilor.

F.  întrucât, la 3 iulie 2020, Comisia a lansat o versiune revizuită a portalului web „Exprimați-vă părerea!” pentru a înlesni contribuțiile online la elaborarea legislației și a politicilor UE; întrucât noua versiune a portalului ar trebui să îmbunătățească și mai mult consultarea publicului de către Comisie și comunicarea cu acesta și să crească transparența; întrucât, în cadrul Agendei sale pentru o mai bună reglementare, scopul portalului este să îmbunătățească calitatea elaborării politicilor la nivelul UE;

G.  întrucât portalul „Exprimați-vă părerea!” s-a dovedit a fi un punct de acces util pentru ca cetățenii și părțile interesate să participe la pregătirea politicilor de către Comisie; întrucât, cu toate acestea, Curtea de Conturi Europeană a publicat în 2019 un raport special conținând o serie de recomandări pentru a îmbunătăți acest portal, în special în ceea ce privește utilizarea traducerii;

H.  întrucât, în 2018, Comisia a început practica fuzionării rapoartelor privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității în elaborarea legislației UE cu rapoarte privind relațiile sale cu parlamentele naționale, acordând astfel mai multă importanță opiniilor parlamentelor naționale și evitând suprapunerile dintre cele două rapoarte anuale;

I.  întrucât, în 2017, Comisia a primit 52 de avize motivate din partea parlamentelor naționale privind principiul subsidiarității, 37 în 2018 și niciunul în 2019;

J.  întrucât absența avizelor motivate din partea parlamentelor naționale în 2019 nu s-a datorat unei mai bune puneri în aplicare a principiilor subsidiarității și proporționalității, ci mai degrabă faptului că 2019 a fost un an de tranziție, o perioadă între două Comisii, în care au avut loc dizolvarea Parlamentului European și organizarea de alegeri europene și, prin urmare, un an cu mai puține inițiative legislative și propuneri decât anii precedenți;

K.  întrucât Parlamentul apreciază că este nevoie de o mai mare implicare a parlamentelor naționale, alături de Parlamentul European, în controlul democratic al cooperării consolidate, în cazul domeniilor de politici de competență comună;

L.  întrucât Comitetul Regiunilor a introdus recent, în martie 2021, centrele regionale 2.0; întrucât acest proiect a fost lansat din propria inițiativă a Comitetului pentru a monitoriza modul în care funcționează politicile UE pe teren;

M.  întrucât mandatul Comitetului de analiză a reglementării include verificarea calității evaluărilor impactului;

N.  întrucât Comisia s-a angajat să aplice principiul numărului constant („one in, one out”), care prevede că orice propunere legislativă care creează noi sarcini ar trebui să degreveze populația și întreprinderile de o sarcină existentă echivalentă la nivelul UE în același domeniu de politică, dar până în prezent nu a reușit să aplice cu succes acest principiu;

O.  întrucât criza actuală a scos la iveală necesitatea de a identifica și a reduce sarcinile de reglementare inutile pentru a se asigura că legislația UE produce beneficiile scontate, reducând în același timp costurile inutile și într-un interval de timp rezonabil, îndeosebi accelerând măsurile de sprijin pentru consumatori, pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pentru microîntreprinderi; întrucât, legislația ar trebui să fie echilibrată, clară, cuprinzătoare, favorabilă includerii și bazată pe dovezile științifice necesare, acolo unde este cazul, pentru ca consumatorii, lucrătorii și IMM-urile și cetățenii în general să beneficieze de aceasta,; subliniază că microîntreprinderile și IMM-urile ar trebui să se confrunte doar cu obligații proporționale cu specificul lor și cu caracteristicile sectorului lor și încurajează Comisia să utilizeze măsuri ferme de asigurare a respectării legislației pentru a limita fragmentarea pieței, a elimina barierele nejustificate de pe piață și a asigura condiții de concurență echitabile; întrucât, cu toate acestea, „o mai bună legiferare” ar trebui să fie benefică pentru toți și să servească interesului societății europene;

P.  întrucât Parlamentul, Comisia și Consiliul, în calitate de organe legislative, trebuie să respecte principiile atribuirii, subsidiarității și proporționalității;

1.  reamintește importanța rapoartelor anuale ale Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea;

2.  salută interesul constant pentru principiile subsidiarității și proporționalității, care sunt principii fundamentale de orientare ale Uniunii Europene; reamintește importanța promovării unei înțelegeri comune la nivelul UE a subsidiarității și a proporționalității, și ia act de preocupările exprimate în rapoartele anterioare cu privire la caracterul oarecum superficial al rapoartelor anuale ale Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea, care adesea nu examinează în mod detaliat modul în care aceste principii sunt respectate în procesul de elaborare a politicilor UE; recunoaște caracterul din ce în ce mai cuprinzător al rapoartelor anuale ale Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea;

3.  reamintește că este important ca principiul subsidiarității, consacrat la articolul 5 din TUE, potrivit căruia deciziile trebuie luate la nivelul cel mai adecvat al politicilor și cât mai aproape cu putință de cetățeni și întreprinderi, să fie respectat în mod constant, și ca acțiunea la nivelul UE să fie justificată având în vedere posibilitățile disponibile la nivel național, regional sau local, respectând, totodată, cele trei procese fundamentale: evaluare retrospectivă, evaluarea impactului și consultarea părților interesate; încurajează în continuare Comisia să aducă UE mai aproape de cetățenii săi; subliniază că autoritățile locale și regionale pun în aplicare și utilizează aproximativ 70 % din legislația UE; consideră că a îi consulta îndeaproape în chestiuni legate de UE pe reprezentanții aleși este o modalitate foarte eficace de a aduce instituțiile UE mai aproape de cetățeni; invită autoritățile statelor membre de la nivel național și părțile interesate pertinente să se implice mai îndeaproape, într-un stadiu incipient al procesului decizional, cu verificări ale subsidiarității și proporționalității și evaluări ale sarcinii administrative a legislației UE, pentru a garanta că UE nu ia măsuri, cu excepția domeniilor care țin de competența sa exclusivă, cu excepția cazului în care este mai eficace decât acțiunile întreprinse la nivel național, regional sau local; reamintește, de asemenea, că principiul proporționalității impune ca nicio acțiune întreprinsă de UE să nu meargă dincolo de ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor tratatelor; încurajează Comisia să evalueze eficacitatea și eficiența procedurii subsidiarității pentru a-i identifica punctele slabe și a le remedia;

4.  subliniază că structura actuală a procedurii mecanismului de control al subsidiarității determină comisiile parlamentelor naționale pentru UE să dedice excesiv de mult timp evaluărilor tehnice și juridice cu termene scurte, ceea ce complică obiectivul de a avea o discuție politică mai aprofundată cu privire la politica europeană;

5.  solicită revizuirea TFUE și introducerea unui drept direct de inițiativă legislativă al Parlamentului European, deoarece Parlamentul European reprezintă în mod direct cetățenii europeni;

6.  subliniază că este important ca inițiativele legislative și impactul acestora asupra tuturor sectoarelor importante (economic, de mediu, social) să fie explicate în mod adecvat pentru a respecta principiile subsidiarității și proporționalității;

7.  consideră că promovarea Uniunii Europene printr-o mai bună legiferare este importantă pentru a oferi stabilitate și securitate juridică cetățenilor și întreprinderilor UE, generând astfel creștere economică, locuri de muncă și prosperitate;

8.  consideră că aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității reprezintă punctul de plecare pentru orice formulare a politicilor și reprezintă o parte esențială a ciclului de viață al politicilor;

9.  ia act de concluziile referitoare la înființarea grupului operativ al Comisiei privind subsidiaritatea, proporționalitatea și „Mai puțin, dar mai eficient”; atrage atenția asupra faptului că Parlamentul a considerat că participarea la grupul operativ înființat de Comisie ar ignora rolul instituțional al Parlamentului și calitatea acestuia de unică instituție a Uniunii Europene aleasă direct, care reprezintă cetățenii și întreprinderile la nivelul Uniunii și exercită competențe de control politic asupra Comisiei și că, prin urmare, a decis să refuze invitația de a participa prin numirea de membri în cadrul grupului operativ; salută rezultatele și recomandările raportului grupului operativ potrivit cărora există o valoare adăugată europeană în toate domeniile de activitate existente și faptul că, prin urmare, grupul operativ nu a identificat competențe sau domenii de politică în temeiul tratatelor care ar trebui să fie re-delegate definitiv, integral sau parțial, statelor membre; solicită Comisiei să pună în aplicare aceste concluzii și, în special, să implice într-o măsură mai mare autoritățile locale și regionale în procesele sale de consultare, și să integreze „grila model”, pentru a evalua aplicarea ambelor principii pe tot parcursul procesului decizional; constată că acest lucru va necesita un angajament ferm, inclusiv din partea colegiuitorilor UE; propune, de asemenea, evaluarea și dezvoltarea în continuare a cadrelor existente de cooperare interparlamentară;

10.  este de părere că fiecare propunere a Comisiei ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra vieții cetățenilor, cu costuri proporționale și suportabile;

11.  subliniază că parlamentele naționale ar trebui să fie implicate cât mai curând posibil în procesul legislativ, de preferință imediat după publicarea foii de parcurs și în faza de consultare; consideră că ar trebui, de asemenea, să se pună un accent mai mare pe subsidiaritate înainte de prezentarea unui nou act legislativ și că îndeosebi faza de consultare ar trebui utilizată pentru a aduna în mod proactiv punctele de vedere ale parlamentelor naționale și a înregistra preocupările acestora, deoarece acest lucru ar putea evita utilizarea „cartonașului galben” și probleme în timpul etapei de negociere;

12.  salută măsura de a ajuta parlamentele naționale să își îndeplinească rolul într-un mod mai eficace, excluzând perioada cuprinsă între 20 decembrie și 10 ianuarie din perioada de opt săptămâni în care parlamentele naționale pot prezenta avize motivate;

13.  subliniază importanța participării parlamentelor naționale la procesul legislativ la nivelul UE; constată că, deși numărul de avize motivate primite din partea parlamentelor naționale a continuat să scadă între 2017 și 2019, niciun aviz motivat nefiind prezentat în 2019, numărul de avize prezentate Comisiei și al contribuțiilor adresate Parlamentului European, inclusiv privind inițiativele fără caracter legislativ, rămâne constant ridicat, ceea ce demonstrează angajamentul pozitiv și orientat spre viitor al parlamentelor naționale în ciclul de elaborare a politicilor UE; ia act de faptul că mai multe dintre aceste documente s-au axat pe aspecte instituționale importante, cum ar fi finalizarea uniunii economice și monetare (UEM) și activarea clauzelor pasarelă; observă că nicio propunere nu a primit mai mult de patru avize motivate; reamintește că tratatele asigură un rol pentru cooperarea interparlamentară și conferă parlamentelor naționale responsabilitatea de a examina inițiativele legislative și nelegislative; salută participarea activă a parlamentelor naționale la dialogul legislativ cu instituțiile UE prin alte mijloace decât mecanismul de control al subsidiarității; reamintește că procedura „cartonașului portocaliu” nu a fost niciodată activată și că procedura „cartonașului galben” a fost activată doar de trei ori dintr-un total de 439 de avize motivate și 5 513 de avize în perioada 2007-2019; observă că exercitarea dreptului parlamentelor naționale de a examina conformitatea cu principiul subsidiarității, pe baza așa-numitului sistem de alertă timpurie (SAT), a condus la îmbunătățirea parțială a relațiilor dintre instituțiile UE și parlamentele naționale; scoate în evidență angajamentul Comisiei de a oferi, în viitor, răspunsuri agregate în cazul în care cel puțin patru parlamente emit avize motivate și de a demonstra flexibilitate în legătură cu termenul de opt săptămâni prevăzut în Tratat pentru prezentarea de către parlamentele naționale a avizelor motivate, luând în considerare perioadele de întrerupere a activității și vacanțele; opinează că Conferința privind viitorul Europei va oferi cetățenilor o ocazie excelentă de a comunica cu privire la impactul real al legislației la nivel național și de a face sugestii privind modul de realizare a obiectivelor privind o mai bună legiferare, inclusiv privind reevaluarea procesului de subsidiaritate; reamintește că transparența și accesul public sunt esențiale pentru procesul legislativ și justifică, de asemenea, implicarea parlamentelor naționale și regionale, conferind în același timp o mai mare legitimitate și încredere în procesul legislativ democratic al Uniunii Europene; salută în acest sens progresele înregistrate de Parlament în ceea ce privește divulgarea documentelor pe coloane ca urmare a hotărârii De Capitani;

14.  constată că, în 2016, dintr-un număr total de 41 de camere ale parlamentelor naționale, 26 au emis avize motivate, numărul acestora scăzând la 19 în 2017 și la 14 în 2018; subliniază că această scădere este însoțită de reducerea globală a numărului de avize motivate;

15.  subliniază că tendința numărului de avize și avize motivate în perioada 2007-2019 demonstrează că parlamentele naționale solicită din ce în ce mai mult intensificarea dialogului politic și o mai mare implicare în dezbaterea privind politicile UE, și dedică prin urmare mai puțin timp analizei normative a propunerilor legislative ale UE;

16.  ia act de faptul că 2019 a fost primul an de la introducerea mecanismului de control al subsidiarității, în care parlamentele naționale nu au prezentat niciun aviz motivat, ca urmare a unei scăderi bruște a activităților legislative ale Comisiei în cursul anului de tranziție dintre două Comisii;

17.  reamintește că Comisia are obligația de a se cât mai pe larg posibil cu părțile interesate înainte de orice propunere legislativă, ținând seama de dimensiunea regională și locală a acțiunii avute în vedere;

18.  reamintește că aplicarea principiului „a gândi mai întâi la scară mică” consacrat în „Small Business Act” este un element esențial pentru testul de proporționalitate înainte de orice propunere legislativă și ar trebui să vizeze ca vocile IMM-urilor să fie auzite și ca interesele lor să fie luate în considerare cât mai curând posibil, pentru a crea un mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltarea IMM-urilor, care reprezintă coloana vertebrală a economiei noastre europene;

19.  regretă practica conform căreia „eficiența procesului decizional al instituției” este invocată în mod obișnuit pentru a refuza accesul la documentele legislative pregătitoare, ceea ce riscă ca excepțiile de la accesul public la documente să devină regula de facto;

20.  salută încheierea Acordului interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu pentru instituțiile UE, inclusiv pentru Consiliu;

21.  subliniază că evaluările de impact ex-ante, împreună cu consultările cu părțile interesate, constituie instrumente importante pentru luarea unor decizii în cunoștință de cauză și sunt un instrument-cheie pentru a asigura respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității și a promova responsabilitatea și eficiența; subliniază necesitatea promovării și încurajării unui dialog regulat și a unei consultări adecvate și transparente cu toate părțile interesate pertinente; salută utilizarea instrumentelor pentru o mai bună legiferare și cooperarea cu diferiți experți pertinenți la nivelul UE atunci când se elaborează evaluări de impact; subliniază necesitatea de a simplifica aceste instrumente și de a le face mai ușor de înțeles și de utilizat de către părțile interesate; subliniază că există o nevoie urgentă de a îmbunătăți evaluările de impact în general în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea; subliniază că în cadrul tuturor evaluărilor de impact, evaluărilor și verificărilor adecvării ar trebui să existe o analiză a subsidiarității și proporționalității; salută utilizarea unor instrumente precum Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) și Comitetul de analiză a reglementării, care, începând din 2017, au căutat să identifice oportunități de simplificare și de reducere a costurilor inutile înainte ca Comisia să propună revizuirea oricărei legislații existente; salută, de asemenea, includerea inițiativelor care rezultă din această activitate în programele anuale de lucru ale Comisiei și care urmează să fie monitorizate în tabloul de bord REFIT; constată, în acest context, că programul de lucru al Comisiei pentru 2020 include 44 de inițiative în cadrul exercițiului REFIT; subliniază că astfel de procese ar trebui să țină seama de impactul economic, de mediu, de gen și social într-un mod integrat și echilibrat și să utilizeze analize atât calitative, cât și cantitative, precum și să abordeze costurile nearmonizării la nivelul UE; subliniază că instrumentele de control pot fi sprijinite și consolidate în continuare cu ajutorul altor instrumente, cum ar fi platforma „Pregătiți pentru viitor” (F4F) sau alte platforme speciale similare; consideră că platforma REFIT ar trebui extinsă pentru a pune accentul nu numai pe sarcinile de reglementare, dar și pe chestiuni legate de subsidiaritate și proporționalitate; reamintește că elaborarea unei legislații care să fie „adaptată viitorului” necesită, întâi de toate, asigurarea sustenabilității sale economice, sociale și de mediu; salută faptul că cele două principii fac parte din evaluarea calității efectuată de Comitetul de analiză a reglementării; subliniază, cu toate acestea, că independența comitetului ar putea fi îmbunătățită în continuare;

22.  subliniază că reexaminarea sistematică a legislației joacă un rol din ce în ce mai important în realizarea unei mai bune legiferări; subliniază, în acest sens, că este important ca Parlamentul European, Consiliul și Comisia să se angajeze într-o cooperare mai structurată pentru a evalua aplicarea și eficacitatea dreptului Uniunii în vederea îmbunătățirii sale; subliniază necesitatea aplicării rapide, corecte și în timp util a legislației Uniunii de către statele membre pentru a evalua în mod corespunzător necesitatea unei legislații suplimentare;

23.  subliniază că analiza prospectivă strategică ar putea juca un rol esențial în ceea ce privește facilitarea unui proces de elaborare a politicilor UE adaptat exigențelor viitorului, asigurându-se că inițiativele pe termen scurt se întemeiază pe o perspectivă pe termen mai lung. admite că „elementele prospective” vor fi integrate pe deplin în agenda Comisiei privind o mai bună legiferare, în evaluările impactului și în evaluări; constată, de asemenea, că „analiza prospectivă strategică” va sprijini programul REFIT, care identifică oportunități de reducere a sarcinilor de reglementare și de asigurare a faptului că legislația existentă a UE rămâne „adecvată pentru viitor”;

24.  ia act de faptul că, în 2017, Comitetul de analiză a reglementării a examinat un total de 53 de evaluări ale impactului și 17 evaluări separate; observă că 43 % dintre aceste evaluări ale impactului și 41 % dintre evaluările examinate de Comitetul de analiză a reglementării au primit inițial avize negative și că, pentru aproape toate evaluările de impact, serviciile au trebuit să își îmbunătățească rapoartele pentru a respecta standardele de calitate ale comitetului; conchide că trebuie îmbunătățită semnificativ calitatea evaluărilor de impact și a evaluărilor inițiale; regretă faptul că, în 2019, comitetul a examinat doar o singură evaluare a impactului;

25.  sprijină angajamentul Comisiei de a „evalua ex ante” înainte de a lua în considerare acte legislative; consideră că Comisia și autoritățile naționale ar trebui să continue să coopereze îndeaproape pentru a evalua impactul real al legislației UE asupra cetățenilor, întreprinderilor și mediului; salută, de asemenea, contribuția parlamentelor naționale la evaluarea ex ante prin intermediul dialogului politic informal, inclusiv prin avize din proprie inițiativă comune; invită, de asemenea, statele membre să asigure transpunerea, implementarea și asigurarea rapide și consecvente ale respectării legislației și să evite practicile care duc la cerințe administrative excesive și nejustificate care pot submina buna funcționare a pieței interne;

26.  salută eforturile Comisiei de a evalua o gamă largă și cuprinzătoare de acte legislative potențiale privind piața unică, cu evaluări ale impactului; subliniază că evaluările de impact independente și imparțiale reprezintă un instrument esențial și valoros care contribuie la luarea unor decizii politice în cunoștință de cauză prin intermediul procesului decizional legislativ (susținând, în același timp, metoda comunitară), care este necesar pentru a răspunde rapid problemelor presante, cum ar fi tranziția digitală și sustenabilă; consideră că conținutul evaluărilor de impact trebuie îmbunătățit, iar utilizarea lor trebuie extinsă, prin luarea în considerare a unor elemente suplimentare, astfel încât contribuția lor să fie mai oportună și mai valoroasă și să fie mai bine luată în considerare în procesul decizional la nivel politic; reamintește, de asemenea, numărul limitat de evaluări de impact efectuate de Parlament și de Consiliu cu privire la modificările de fond ale acestora;

27.  subliniază că Parlamentul ar trebui, dacă este necesar, să realizeze evaluări interne ale impactului în legătură cu amendamente substanțiale și cu posibilele lor consecințe asupra propunerii Comisiei înainte de a le adopta, dacă acestea nu au fost deja analizate de către Comisie și serviciile sale;

28.  subliniază rolul Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, care asigură evaluări ex ante ale impactului și analize ale valorii adăugate europene a propunerilor, precum și evaluări ale punerii în aplicare; consideră că ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Comisie și Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, pentru a realiza o analiză raționalizată, rapidă și aprofundată a acțiunilor legislative și a modificărilor sale substanțiale, a soluțiilor alternative, a costurilor și beneficiilor potențiale ale acestora, a sarcinii administrative preconizate, a birocrației pentru IMM-uri și a „costului non-Europei”;

29.  salută crearea și îmbunătățirile aduse portalului web „Exprimați-vă părerea!” și invită Comisia să dezvolte în continuare astfel de instrumente, care să permită accesul și implicarea directă a cetățenilor și părților interesate la elaborarea politicilor UE;

30.  sugerează Comisiei Europene să acorde atenția cuvenită recomandărilor Curții de Conturi Europene privind portalul „Exprimați-vă părerea!”, îndeosebi prin creșterea accesibilității lingvistice a consultărilor, pentru a permite cetățenilor și părților interesate să decidă ce consideră a fi de „mare interes public”;

31.  sprijină angajamentul Comisiei de a reexamina politicile și încurajează utilizarea pe scară mai largă a evaluărilor ex post pentru a se asigura că se trag învățăminte cu privire la eficacitatea și beneficiile legislației, ceea ce, la rândul său, poate contribui la elaborarea politicilor viitoare și la îmbunătățirea abordărilor în materie de reglementare;

32.  subliniază că evaluările ex post reprezintă, de asemenea, un instrument important de evaluare a impactului legislației asupra cetățenilor și a întreprinderilor, iar prin intermediul lor ar trebui să se acorde o atenție deosebită impactului asupra IMM-urilor;

33.  îndeamnă Comisia să utilizeze și mai mult procedurile de reformare și codificare pentru a simplifica legislația secundară;

34.  sprijină consolidarea răspunsurilor în cazul în care șapte sau mai multe parlamente naționale emit avize motivate cu privire la una dintre propunerile legislative ale Comisiei, în pofida faptului că nu s-a atins pragul pentru inițierea procedurii „cartonașului galben”; consideră că acest lucru conferă parlamentelor naționale o vizibilitate mai mare;

35.  ia act de principiul „one-in, one-out”, bazat pe implicarea părților interesate prin care Comisia urmărește să compenseze sarcinile nou-introduse, îndeosebi pentru microîntreprinderi și IMM-uri, prin scutirea cetățenilor și a întreprinderilor de sarcini echivalente la nivelul UE, în același domeniu de politică; subliniază că punerea în aplicare a acestei abordări nu ar trebui să contravină obiectivelor unei mai bune legiferări și subliniază că aceasta nu ar trebui să ducă la decizii mecanice de abrogare a legislației sau de reducere a standardelor și că scopul acesteia ar trebui să fie modernizarea și reformarea legislației UE pentru a face față noilor provocări societale; subliniază că, deși complicațiile administrative inutile ar trebui evitate la conceperea, transpunerea și punerea în aplicare a actelor legislative ale UE, acest lucru nu ar trebui să se transpună într-o dereglementare sau „nereglementare”, nici să împiedice parlamentele statelor membre să mențină măsurile sau să ia măsuri mai ambițioase și să adopte standarde sociale, de mediu și de protecție a consumatorilor mai înalte, în cazul în care dreptul Uniunii definește doar standarde minime;

36.  subliniază că existența unui proces de luare a deciziilor administrative și legislative deschis, eficient, transparent și independent constituie o condiție prealabilă pentru politici și reglementări de înaltă calitate; subliniază că introducerea unor proceduri administrative armonizate ar contribui în mod pozitiv la buna guvernare și la practicile de reglementare din UE și ar întări legătura dintre procesul decizional al experților și legitimitatea democratică;

37.  salută, în acest sens, crearea de către Comisie, în 2020, a platformei „Pregătiți pentru viitor”, pe baza experienței cu platforma REFIT, un grup de experți de înalt nivel, cu participarea diferitelor părți interesate, a experților din statele membre și a reprezentanților Comitetului Regiunilor și ai Comitetului Economic și Social European, care oferă consultanță Comisiei cu privire la modul în care poate face legislația mai eficientă, prin identificarea măsurilor existente care ar putea fi împovărătoare în mod inutil și cum le poate simplifica și moderniza, inclusiv prin digitalizare, pentru a se asigura că legislația UE ajută și nu împiedică cetățenii și întreprinderile din UE;

38.  încurajează parlamentele naționale să implice parlamentele regionale cu competențe legislative în inițiativele legislative ale UE și sprijină consultarea sistematică a acestora cu privire la inițiativele majore, în special când acestea au legătură cu competențele regionale; reamintește că aceste parlamente sunt reprezentate în Comitetul Regiunilor și că, în conformitate cu articolul 6 din Protocolul nr. 2 la TFUE, ele pot fi consultate de parlamentele naționale;

39.  reamintește că inovarea digitală se dezvoltă rapid și că antreprenorii conduc agenda digitală; consideră, prin urmare, că este de o importanță vitală să se stabilească norme de viitor care să țină pasul cu inovarea digitală fără a afecta principiile subsidiarității și proporționalității; constată că un număr mare de priorități legislative esențiale ale UE pentru perioada 2017-2019 au fost inițiative care țin de competența Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), dedicate în principal punerii în aplicare a Strategiei privind piața unică și a Strategiei privind piața unică digitală, concentrându-se în același timp asupra reglementărilor care vizează eliminarea barierelor nejustificate și disproporționate și valorificarea noilor posibilități în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor;

40.  reamintește că legislația UE înlocuiește 27 de norme divergente, ceea ce contribuie la reducerea fragmentării pieței interne; invită Comisia ca, atunci când evaluează subsidiaritatea și proporționalitatea, să se asigure că inițiativele care vizează realizarea unei piețe interne mai profunde și mai echitabile rămân un pilon esențial al viitoarei programări anuale, păstrând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

41.  subliniază că obiectivele unei mai bune legiferări trebuie să fie revizuite și evaluate periodic în funcție de criteriile agendei pentru o mai bună legiferare, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea și raportarea; subliniază că obiectivele trebuie să fie bine echilibrate și evaluate din punctul de vedere al eficacității lor, ținând seama de resursele utilizate pentru activitățile privind o mai bună legiferare și pentru contribuțiile externe; reamintește importanța existenței de date comparabile la nivelul UE în scopul acestei evaluări și invită Comisia să analizeze dacă utilizarea instrumentelor pentru o mai bună legiferare a contribuit la atingerea unor obiective precum îmbunătățirea rezultatelor politicilor.

42.  invită Comisia să țină seama de prezenta rezoluție la elaborarea comunicării sale anunțate privind o mai bună legiferare;

43.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Regiunilor, Comitetului Economic și Social European și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 176, 23.5.2018, p. 5. (2) JO C 37, 2.2.2021, p. 1. (3) Texte adoptate, P9_TA(2020)0005 (4) JO C 86, 6.3.2018, p. 126.