Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 11 din TUE,

–  având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la poziția Parlamentului European privind Conferința privind viitorul Europei(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 18 iunie 2020 referitoare la poziția Parlamentului European privind Conferința privind viitorul Europei(2),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru petiții,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0213/2021),

A.  întrucât rezultatele alegerilor europene din 2019 au transmis semnalul pozitiv că cetățenii europeni sunt din ce în ce mai interesați de evoluțiile de la nivelul UE și consideră că legislația UE are un impact asupra vieții lor de zi cu zi; întrucât prezența generală la vot în 2019 a fost de 50,6 %, cea mai mare rată de participare din 1994 și o creștere semnificativă față de 2014, când a fost de 42,6 %; întrucât, deși prezența la vot în 2019 a fost mai mare în toate categoriile de populație, creșterea a fost determinată de generația mai tânără, cu creșteri semnificative în rândul persoanelor sub 25 de ani și între 25 și 39 de ani; întrucât, în pofida creșterii generale a prezenței la vot, există în continuare diferențe mari între statele membre;

B.   întrucât, în Eurobarometrul privind implicarea civică din iunie 2020(3), votul la alegerile europene a fost considerat de 55 % dintre respondenți ca fiind cel mai eficient mod de a-și face auzită vocea de decidenții de la nivelul UE; întrucât, deși obiectivul este de a îmbunătăți continuu funcționarea democrației în UE, mai multe sondaje Eurobarometru arată că cetățenii nu sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația; întrucât această percepție a fost constatată nu doar la nivelul UE, ci și la nivel național; întrucât o parte considerabilă a cetățenilor UE nu se simt auziți și percep Uniunea ca pe o entitate distantă;

C.  întrucât articolele 10 și 11 din TUE și articolele 20, 21, 24, 227 și 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) stau la baza participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor și a legislației UE;

D.  întrucât articolul 10 alineatul (3) din TUE prevede că „[o]rice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii” și că „[d]eciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean”;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 11 alineatele (1) și (2) din TUE, instituțiile au obligația de a acorda cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace adecvate, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face public schimb de opinii în toate domeniile de acțiune ale Uniunii, precum și de a întreține un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă;

F.  întrucât, la punctul 19 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(4) se subliniază că consultarea publică și a actorilor implicați este esențială pentru luarea în cunoștință de cauză a deciziilor și pentru creșterea calității procesului legislativ;

G.  întrucât articolul 165 alineatul (2) din TFUE mandatează UE să încurajeze dezvoltarea schimburilor între tineri și între formatorii socio-educaționali, precum și participarea tinerilor la viața democratică din Europa;

H.   întrucât cetățenii UE pot introduce acțiuni directe în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) numai în anumite condiții, pentru a-și exercita drepturile care le revin în temeiul tratatelor, inclusiv al Cartei drepturilor fundamentale; întrucât alegerile democratice pentru Parlamentul European constituie principalul instrument al cetățenilor UE care funcționează de la bază spre vârf, iar celelalte mijloace, și anume inițiativa cetățenească europeană (ICE), plângerile adresate Ombudsmanului European și petițiile adresate Parlamentului trebuie întărite;

I.  întrucât până acum șase inițiative cetățenești europene au fost reușite, cele mai recente fiind „Minority Safepack” și „End the Cage Age”; întrucât Regulamentul (UE) 2019/788(5) privind ICE, care a intrat în vigoare în ianuarie 2020, urmărește să simplifice demersul cetățenilor pentru a solicita Comisiei să propună acte legislative în domeniile sale de competență, în care Uniunea are competența de a acționa; întrucât inițiativa „Minority Safepack” a fost prima ICE care a fost dezbătută în Parlament pe baza Regulamentului revizuit privind ICE și a beneficiat de un sprijin enorm din partea Parlamentului în decembrie 2020, cu 76 % din voturi; întrucât, cu toate acestea, impactul inițiativelor cetățenești europene este scăzut, parțial din cauza faptului că Comisia nu ia nicio măsură în urma lor;

J.  întrucât recomandările Ombudsmanului European nu sunt juridic obligatorii, însă rata de respectare a deciziilor sale este în mod constant ridicată;

K.  întrucât cetățenii UE și orice persoană fizică sau juridică având reședința sau sediul înregistrat într-un stat membru au dreptul de a adresa petiții Parlamentului European în temeiul articolelor 24 și 227 din TFUE ori de câte ori o problemă îi afectează direct și se încadrează în domeniile de activitate ale UE;

L.  întrucât consultările publice online organizate de Comisie vizează de obicei anumite grupuri-țintă, nu sunt difuzate la scară largă și sunt uneori prea scurte, ceea ce înseamnă că o mare parte a populației este lăsată deoparte; întrucât Curtea de Conturi Europeană, în cadrul unei analize cuprinzătoare a politicii de consultare a Comisiei în 2019, a recomandat Comisiei să îmbunătățească modul în care se adresează cetățenilor, pentru a promova o mai mare participare;

M.  întrucât dialogurile cu cetățenii desfășurate de Comisie reprezintă mai degrabă o modalitate de a le oferi informații decât de a se angaja într-o dezbatere cu privire la felul în care ei văd lucrurile și la schimbările pe care le-ar dori în UE și nu oferă un mecanism de feedback pentru a informa cetățenii cu privire la rezultatele participării lor;

N.  întrucât actuala funcționare a instrumentelor participative existente, cum ar fi ICE, consultările publice și dialogurile cu cetățenii, nu oferă cetățenilor mijloace suficiente de a influența procesul decizional al UE; întrucât acest lucru se datorează în mare parte lipsei unei monitorizări eficiente a procesului decizional la nivel instituțional;

O.  întrucât majoritatea formelor de participare sunt rar utilizate de cetățeni; întrucât majoritatea cetățenilor nu cunosc instrumentele participative existente și sunt astfel subreprezentați în opiniile și datele colectate prin instrumentele existente; întrucât participarea cetățenilor nu înlocuiește societatea civilă organizată;

P.  întrucât instrumentele participative actuale nu maximizează potențialul participării cetățenilor și contribuie astfel insuficient la creșterea legitimității democratice a UE și a sentimentului lor de apartenență la o Uniune care le reflectă nevoile și vederile;

Q.  întrucât reformarea instrumentelor participative existente, acordând o atenție deosebită grupurilor sociale cele mai slab reprezentate, în special tinerilor, și continuarea dezvoltării unei sfere publice europene pot contribui la consolidarea legitimității democratice a UE;

R.  întrucât îmbunătățirea participării cetățenilor și a transparenței la nivelul UE este esențială pentru a aduce Uniunea mai aproape de cetățeni și pentru a spori încrederea acestora în instituțiile UE, precum și pentru a înfăptui o democrație veritabilă pe mai multe niveluri; întrucât lipsa de transparență împiedică dezbaterea publică pe marginea oricărui act legislativ; întrucât nu toate părțile interesate au acces egal la instituțiile UE sau la informații despre activitatea lor; întrucât Comisia trebuie să poarte dialoguri deschise, transparente și regulate cu cetățenii și organizațiile societății civile; întrucât UE ar trebui să se asigure că societatea civilă poate participa activ la dezbaterea publică și are capacitatea de a influența politicile și procesele decizionale;

S.  întrucât, pentru a face posibilă participarea cetățenilor, trebuie consolidată dimensiunea europeană a educației civice, contribuind la o mai bună înțelegere a UE;

T.  întrucât există o nevoie tot mai mare de cursuri de educație civică europeană în toate statele membre; întrucât, în acest context, ar trebui recunoscută activitatea organizațiilor societății civile în domeniul educației și învățării civice și ar trebui încurajată o abordare holistică a acesteia, inclusiv a educației și învățării formale și non-formale;

U.  întrucât proiectele reușite de participare a cetățenilor, cum ar fi European HomeParliaments și Dialogul UE cu tinerii, au arătat că ei doresc să fie incluși în procesele decizionale ale UE în mod regulat;

V.  întrucât Consiliul rămâne o instituție cu uși închise, după cum a confirmat ancheta Ombudsmanului European OI/2/2017/TE privind lipsa de transparență a Consiliului în ceea ce privește accesul public la documentele sale legislative și procesul său decizional;

W.  întrucât OCDE definește guvernarea deschisă ca „o cultură a guvernării bazată pe politici și practici publice inovatoare și sustenabile, inspirate de principiile transparenței, responsabilizării și participării, care promovează democrația și o creștere incluzivă”;

X.  întrucât consultările cu cetățenii europeni desfășurate de statele membre în 2018, pe tema viitorului Europei, s-au dovedit a fi un instrument eficace pentru a interacționa cu cetățenii în chestiuni legate de UE; întrucât lipsa unei monitorizări și a unei continuități concrete în acest proces a făcut ca efortul participativ să aibă rezultate mixte;

Y.  întrucât Conferința privind viitorul Europei ar trebui să implice cetățenii cât mai mult și ar putea oferi o experiență valoroasă de dialog, pentru a înțelege așteptările reale ale cetățenilor cu privire la rolul UE și la activitatea instituțiilor;

1.  subliniază necesitatea de a reflecta asupra modului în care Uniunea poate deveni mai eficientă în dialogul cu cetățenii, conform principiilor de bază ale democrației sale reprezentative; consideră că cetățenii ar trebui să se facă mai mult auziți în procesul decizional al UE pentru ca Uniunea să le reflecte mai bine opiniile și să fie mai rezilientă, mai democratică și mai eficace; consideră, în acest sens, că nu ar trebui exclusă modificarea tratatului, deși aceasta nu ar trebui să fie un scop în sine, iar Conferința privind viitorul Europei ar trebui să ofere o oportunitate de a avea un dialog constructiv cu cetățenii pe aceste teme esențiale;

2.  consideră că orice reformă a Uniunii, pentru a o face mai socială, mai echitabilă, mai coezivă, mai unită, mai concentrată, mai capabilă, mai suverană și mai responsabilă, devine mai puternică dacă sunt implicați direct cetățeni, prin mecanisme participative;

3.  subliniază că există o tensiune fundamentală între viziunea unei Uniuni centrate pe statele membre și cea a unei Uniuni centrate pe propriile instituții, care poate fi dezamorsată prin conceperea unei abordări și a unor instrumente pentru o Uniune Europeană a cetățenilor;

4.  subliniază că instrumentele participative existente prezintă diverse deficiențe și ar trebui, prin urmare îmbunătățite sau dezvoltate și altele noi, pentru a face participarea cetățenilor mai accesibilă, mai incluzivă, mai substanțială și mai eficace; consideră că, pentru a facilita participarea publicului la o dezbatere politică mai largă și a oferi cetățenilor posibilitatea de a influența consecințele politice, cu sinergii în cadrul mecanismelor existente, este imperativ ca implicarea cetățenilor să fie structurată astfel încât să răspundă așteptărilor lor; consideră că această agendă a participării de la bază spre vârf ar trebui să fie complementară democrației reprezentative în UE;

5.  subliniază importanța ICE ca unic instrument participativ la nivelul UE care are capacitatea de a declanșa acte legislative; solicită consolidarea răspunsului oferit prin adoptarea unei rezoluții parlamentare pentru fiecare ICE reușită; subliniază că Comisia trebuie să-și respecte întru totul obligația legală de a prezenta suficiente motive pentru a-și justifica acțiunea sau inacțiunea în urma unei ICE și consideră că această justificare trebuie să fie mai cuprinzătoare, pentru a oferi cetățenilor o imagine exactă asupra a ceea ce pot aștepta de la implicarea într-o ICE sau de la lansarea acesteia; regretă faptul că Comisia nu a dat curs ICE reușite prin măsuri legislative; consideră că, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2019/788, în cazul în care Comisia, în termenele stabilite, nu își publică intențiile sau își declară într-o comunicare intenția de a nu lua măsuri în urma unei ICE care îndeplinește cerințele procedurale și este conformă cu tratatele, în special cu valorile fundamentale ale Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE, Parlamentul poate decide, în conformitate cu articolul 222 din Regulamentul său de procedură, să dea curs ICE printr-un raport legislativ din proprie inițiativă (INL); cere insistent Comisiei să se angajeze să prezinte propuneri legislative în urma adoptării de către Parlament a acestor INL; propune, în acest sens, modificarea actualului acord-cadru dintre Parlament și Comisie; solicită ca Regulamentul privind ICE să fie modificat pentru a stimula Comisia să prezinte o propunere legislativă dacă ICE depusă îndeplinește cerințele relevante;

6.  subliniază că, în urma raportului Curții de Conturi Europene(6), care recunoaște eficacitatea consultărilor publice ale Comisiei și având în vedere percepția satisfăcătoare a cetățenilor, Comisia ar trebui să își îmbunătățească procesul de consultare publică pentru a promova o mai mare participare a cetățenilor și pentru a monitoriza și evalua mai bine contribuțiile acestora1a;

7.  subliniază că conceptul și practica dialogurilor cu cetățenii actuale ar trebui consolidate și actualizate;

8.  subliniază beneficiile implicării cetățenilor și societății civile în dezvoltarea unei sfere publice europene și în completarea legitimității democratice a UE oferite de instituțiile sale reprezentative și de procedurile sale democratice;

9.  subliniază că nu toți actorii, în special cetățenii și grupurile societății civile, sunt la fel de activi politic, la fel de vocali și la fel de influenți; prin urmare, consideră că democrația participativă a UE impune susținerea cetățenilor neorganizați și promovarea accesului lor la oportunități electorale și participative în cadrul și în afara canalelor UE;

10.  consideră că încrederea cetățenilor în instituțiile UE este fundamentală pentru democrație, pentru buna guvernanță și elaborarea unor politici eficace; crede că instituțiile trebuie să depună eforturi pentru a atinge cele mai înalte standarde posibile de transparență, responsabilitate și integritate; subliniază că accesul cetățenilor la toate documentele instituțiilor europene este fundamental într-o democrație participativă; invită, în special, Consiliul să ofere o mai mare transparență a procesului decizional și a accesului la documente;

11.  subliniază potențialul noilor tehnologii care pot oferi noi căi de a interacționa cu cetățenii, de a asigura o abordare ascendentă eficace și de a îmbunătăți capacitatea cetățenilor de a trage la răspundere instituțiile;

12.  subliniază că o guvernare deschisă, care combină măsuri mai extinse de transparență și de responsabilizare și instrumente participative, reprezintă soluția potrivită la deficitul democratic care rezultă din percepția cetățenilor că nu au niciun cuvânt de spus în procesul decizional al UE;

13.  salută înființarea prevăzută a unui organism de etică, ca autoritate independentă pentru promovarea transparenței în instituțiile UE;

14.  atrage atenția asupra noului program „Cetățenie, egalitate, drepturi și valori”, care ar trebui să asigure mai multă vizibilitate și un impact sporit al activităților care contribuie la dialogurile cu cetățenii și la implicarea în democrațiile participative; subliniază că este important să se asigure continuitatea și mai multe resurse pentru componenta „cetățeni” a acestui program, inclusiv activitățile de înfrățire a orașelor și de comemorare; salută introducerea unor activități menite să promoveze în continuare valorile europene în cadrul acestui program, cum ar fi sensibilizarea cu privire la o istorie europeană comună; pledează pentru înființarea rapidă a „Grupului de dialog civic”, în cadrul noului program;

15.  consideră că este important să fie promovate schimburile între cetățenii din diferite țări, la nivel european, național, regional și local, în special prin intermediul rețelelor de orașe și regiuni și prin facilitarea unui dialog interregional; invită Comisia să asigure o finanțare suficientă în acest scop, prin intermediul componentei „Implicarea și participarea cetățenilor” din cadrul programului „Cetățenie, egalitate, drepturi și valori”;

16.  subliniază că o mai bună informare cu privire la preocupările cetățenilor va ajuta instituțiile UE în eforturile lor de a fi atenți și receptivi la aceste preocupări, oferind canale adecvate pentru a ajunge la cetățeni și a colecta contribuții și efectuând o monitorizare adecvată în cadrul procesului decizional ulterior; solicită ca mecanismele participative să fie îmbunătățite, astfel încât participarea cetățenilor să aibă un impact semnificativ asupra procesului decizional al UE;

17.  subliniază necesitatea de a colabora cu tinerii, în special în dezbaterea politică privind viitorul Europei și de a-i implica în mod consecvent în mecanisme participative și în dialoguri periodice ale cetățenilor, întrucât deciziile de astăzi le vor determina viitorul; subliniază că trebuie identificate noi mijloace de comunicare și interacțiune, adaptate intereselor tinerilor;

18.  apreciază consultările special dedicate copiilor derulate de Comisie și sprijină crearea unei platforme UE de participare a copiilor în viitor; consideră o idee bună participarea tinerilor la platforma digitală și la forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței privind viitorul Europei; îndeamnă instituțiile UE să creeze structuri care să asigure un dialog similar cu copiii și tinerii în viitor, pe o bază sistematică și prin mecanisme de feedback adecvate;

19.  solicită implicarea reală a tinerilor și a organizațiilor de tineret în planificarea, punerea în aplicare și evaluarea evenimentelor și a programelor; salută eforturile depuse de Dialogul UE cu tinerii pentru a include tinerii și organizațiile de tineret în elaborarea politicilor și luarea deciziilor; invită instituțiile UE să se angajeze să ia măsuri concrete pe baza rezultatelor Dialogului UE cu tinerii;

20.  subliniază este necesară colaborarea cu instituțiile de învățământ și cu organizațiile de educație civică, pentru ca cetățenia europeană activă să devină parte a programei școlare în întreaga UE; invită Comisia să ofere sprijin pentru a completa programele educaționale din toate statele membre, în special prin sprijinirea elaborării unui curriculum comun privind educația civică europeană și globală, să promoveze o mai bună înțelegere a funcționării Uniunii, a instituțiilor existente în UE și a istoriei și culturilor statelor membre și să încurajeze o gândire obiectivă și critică cu privire la beneficiile Uniunii Europene; sugerează includerea unor module despre funcționarea și istoria UE în programele de învățământ și invită Comisia să propună orientări referitoare la acestea;

21.  reamintește „Declarația privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație”, adoptată de miniștrii educației din UE la 17 martie 2015, în care solicitau acțiuni consolidate în domeniul educației la nivel european, național, regional și local, pentru a proteja societatea noastră pluralistă;

22.  invită Comisia să lanseze un concurs anual olimpic al Uniunii Europene pe tema funcționării și istoriei UE pentru tinerii din licee, din instituțiile de formare profesională și din alte structuri de învățământ, pentru a stimula interesul, participarea și dezbaterea pe teme legate de UE; subliniază că programul Erasmus+ ar trebui utilizat și pentru a consolida educația civică europeană, în special în rândul studenților și al tinerilor; reiterează că este necesară o susținere mai mare din partea Comisiei pentru programele pe teme UE și programele de studiu din întreaga Europă și din afara acesteia, pe baza experienței reușite a programului Erasmus+;

23.  consideră că asigurarea participării tinerilor va fi o parte esențială a impactului pe termen lung al inițiativelor de dialog cu cetățenii; subliniază, prin urmare, că este important ca toate activitățile de învățare despre UE să acorde atenție tinerilor și sugerează promovarea instrumentelor de implicare a tinerilor, cu un accent deosebit pe rețelele sociale, aplicațiile mobile, jocurile mobile, chestionarele și alte formate adaptate tinerilor; salută programele educaționale de la egal la egal, cum ar fi Parlamentul European al Tinerilor și Dialogul tinerilor din UE, ca exemple de bune practici;

24.  subliniază importanța mediului academic, a cercetătorilor și a universităților pentru îmbunătățirea cunoașterii practice a cetățenilor cu privire la mecanismele participative din UE, pentru a crește participarea lor la procesul decizional al UE;

25.  subliniază că un dialog real cu cetățenii și participarea lor activă sunt strâns legate de dimensiunea europeană a educației cetățenești; subliniază, prin urmare, că trebuie consolidată dimensiunea europeană a educației cetățenești pentru a permite cetățenilor să participe și să acționeze ca cetățeni informați și să ia parte pe deplin la viața civică și socială atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre, pe baza înțelegerii conceptelor și structurilor politice, juridice, sociale și economice, precum și a evoluțiilor globale și a sustenabilității; invită Comisia să elaboreze o strategie europeană cuprinzătoare pentru a consolida competențele cetățenești în UE și să conceapă măsuri de sprijin care să ofere un acces egal la educația civică tuturor persoanelor rezidente în UE, pentru a le permite să-și exercite drepturile politice;

26.  propune crearea unei rețele europene pentru educația civică, care să ofere o platformă pentru schimbul de bune practici și cunoștințe privind metodele de consolidare a dimensiunii europene a educației civice; subliniază necesitatea unor noi modele și instrumente de educație civică;

27.  subliniază rolul jucat de mass-media în modelarea opiniilor cetățenilor cu privire la politica UE și la UE însăși; subliniază necesitatea de a susține un peisaj mediatic independent și divers în întreaga Europă, dar consideră că ar trebui depuse eforturi mai mari pentru a combate dezinformarea și raportarea eronată în mass-media cu privire la chestiuni legate de UE, în special prin creșterea sprijinului acordat proiectelor media paneuropene bazate pe fapte;

28.  pune în evidență dreptul cetățenilor de a avea acces la informații fiabile, independente și factuale privind Uniunea Europeană, politicile și procesele sale decizionale; recunoaște necesitatea stabilirii unui acces diversificat la un centru european comun de presă care să fie neutru și independent, axat pe activități de informare și accesibil în toate limbile oficiale ale UE și a dezvoltării unei comunicări proactive cu cetățenii UE; recunoaște, de asemenea, valoarea canalelor media existente; consideră că este necesar să se combată în mod concret răspândirea informării greșite și a dezinformării, în special în perioade de criză, când sunt necesare în cea mai mare măsură informații valabile, fiabile și actualizate; subliniază că independența mass-mediei este esențială acestor procese; solicită introducerea în funcționarea platformelor online a feedback-ului în aval, a verificării faptelor și a moderării informațiilor false și dezinformării, care să respecte drepturile civile și libertatea de exprimare; consideră, prin urmare, că este esențial să se consolideze formarea jurnaliștilor pentru a încuraja gândirea independentă și critică;

29.  salută obiectivul Planului european de acțiune pentru democrație de a îmbunătăți participarea cetățenilor la sistemele democratice prin luarea deciziilor în cunoștință de cauză; subliniază necesitatea de a asigura participarea tinerilor și angajamentul civic al persoanelor din medii defavorizate în cadrul programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate; salută măsurile anunțate în cadrul Planului european de acțiune pentru democrație pentru consolidarea libertății presei, a libertății de exprimare și a jurnalismului de calitate; așteaptă cu interes propunerile Comisiei privind instrumente practice și eficiente pentru o mai bună garantare a siguranței jurnaliștilor, care sunt prea des supuși la amenințări și intimidări nejustificate, limitând astfel dreptul cetățenilor la informare; ia act cu îngrijorare de lipsa unor propuneri specifice pentru a asigura libertatea artistică și pentru a acorda protecție artiștilor cenzurați și urmăriți penal și invită Comisia să dezvolte în continuare acest domeniu în cadrul Planului european de acțiune pentru democrație;

30.  recunoaște dreptul tuturor cetățenilor UE de a solicita și de a primi informații de la instituțiile UE într-una dintre limbile oficiale ale UE; subliniază că un dialog autentic și participarea activă și informată a cetățenilor UE la procesul decizional al UE sunt posibile numai dacă nu există bariere lingvistice și, prin urmare, invită Comisia să depună eforturi mult mai mari pentru a comunica cu cetățenii în toate limbile oficiale ale UE; constată că, pentru a consolida incluziunea, sensibilizarea și vizibilitatea, este necesar să se îmbunătățească accesibilitatea conținutului online; propune ca toate site-urile UE să fie ușor de utilizat și să fie disponibile în toate limbile oficiale ale UE;

31.  reamintește că politicile și legislația europeană sunt, de cele mai multe ori, puse în aplicare de administrațiile locale și regionale, care au capacitatea de a se adresa mai ușor cetățenilor și de a juca un rol central în educarea acestora cu privire la UE, deoarece ele reprezintă nivelul de guvernare cel mai apropiat de cetățeni; subliniază că un prim pas ar putea fi creșterea resurselor alocate birourilor de legătură ale instituțiilor europene și dezvoltarea rețelei lor teritoriale în întreaga Europă;

32.  salută avizul Comitetului European al Regiunilor din 14 octombrie 2020, intitulat „Autoritățile locale și regionale în dialog permanent cu cetățenii”(7); solicită, pe lângă instrumentele de participare a cetățenilor la nivelul UE, crearea unei rețele de administrații pe mai multe niveluri, care ar trebui să funcționeze ca lanț de transmisie între instituțiile europene și cetățeni;

33.  reiterează necesitatea de a implica întru totul cetățenii în procesul decizional al UE, pentru a crește legitimitatea Uniunii și încrederea cetățenilor în activitatea instituțiilor; subliniază, prin urmare, necesitatea unor mecanisme participative permanente care să faciliteze și să încurajeze mai mult participarea cetățenilor la procesul decizional al UE, în plus față de vot și de alte canale și instrumente existente; sprijină acțiunile de sensibilizare cu privire la aceste mecanisme, pentru a le maximiza impactul și eficiența; subliniază că aceste mecanisme sunt necesare la nivel european, național, regional și local, alături de o coordonare orizontală și verticală adecvată între instituții la diferite niveluri;

34.  subliniază că procesele de participare regulată a cetățenilor ar putea servi mai multor scopuri, cum ar fi influențarea priorităților politice și legislative anuale, elaborarea unor propuneri concrete pentru chestiuni specifice, discutarea aspectelor instituționale sau luarea unor decizii privind cheltuirea anumitor resurse publice; subliniază, cu toate acestea, că, deși participarea cetățenilor se va dovedi benefică în anumite domenii, este important ca cetățenii să înțeleagă clar rezultatele implicării, inclusiv limitările inerente, cu proceduri subsecvente adecvate și transparente;

35.  ia act de faptul că mecanismele de participare a cetățenilor includ o gamă largă de instrumente complementare, cum ar fi adunările cetățenilor, inițiativele cetățenești, consultările publice, dialogurile cu cetățenii, bugetarea participativă, referendumurile etc.;

36.  reamintește că mecanismele participatorii pentru cetățeni ar trebui să le ofere o ocazie pentru a-și exprima ideile și preocupările; subliniază că aceste dialoguri trebuie să fie participative, incluzive, deschise, bine gândite, transnaționale, transparente, imparțiale, responsabile, eficiente, vizibile și angajante;

37.  subliniază că, pentru a ajunge la cât mai mulți oameni, trebuie adoptată o abordare incluzivă; subliniază că selecția participanților ar trebui să urmărească o reprezentare echilibrată a populației, utilizând instrumente de comunicare adecvate pentru a ajunge la un public divers, astfel încât diversitatea societală și teritorială să fie întru totul reflectată; subliniază că toți cetățenii ar trebui să aibă acces egal la mecanismele participative, inclusiv cei care locuiesc în zone defavorizate sau cei care au un acces mai redus la informațiile despre UE; solicită extinderea mecanismelor participative la toți cetățenii, inclusiv la cei ai țărilor terțe care își au reședința în UE, precum și la cetățenii UE care își au reședința într-un alt stat membru sau într-o țară din afara UE, cărora ar trebui să li se ofere mecanisme alternative adaptate nevoilor lor;

38.  subliniază necesitatea ca cetățenii să aibă acces la mecanisme de participare în toate limbile oficiale ale Uniunii; reamintește că barierele lingvistice fac ca instituțiile europene să se distanțeze de cetățeni și împiedică dezvoltarea unei democrații europene cu adevărat incluzive;

39.  subliniază că este important ca persoanele cu dizabilități să aibă acces neîngrădit la toate instrumentele diverse pe care UE le pune la dispoziția cetățenilor, mai ales prin interpretarea și traducerea sistematică în limbajul semnelor și în limbaj ușor lizibil;

40.  consideră că organizațiile societății civile, partenerii sociali și alți actori ar trebui să joace un rol major în toate instrumentele participative; consideră că este foarte important să existe metodologii adecvate care să sprijine participarea acestora; subliniază că, pentru ca astfel de instrumente să aibă succes, trebuie implicate Comitetul Regiunilor (CoR) și Comitetul Economic și Social European (CESE);

41.  subliniază că, pentru a fi eficiente, scopul, regulile și calendarele tuturor proceselor participative trebuie comunicate de la bun început; subliniază că comunicarea privind implicarea cetățenilor trebuie să evidențieze rolul practic al tuturor mecanismelor; altfel, dacă așteptările lor rămân fără răspuns, participarea va scădea și legitimitatea va fi slăbită;

42.  subliniază necesitatea de a avea un bun echilibru între un format comun și diversele practici naționale pentru dialogurile cu cetățenii organizate în mod regulat, pentru a le oferi cetățenilor un cadru european care să țină seama de diferitele tradiții de deliberare la nivel național;

43.  subliniază că tehnologiile digitale ar trebui să completeze instrumentele de participare față în față și, în special, să fie folosite pentru a încuraja participarea în rândul populațiilor care au dificultăți în utilizarea instrumentelor participative tradiționale;

44.   invită Comisia și statele membre să dezvolte instrumente accesibile, inovatoare și favorabile incluziunii pentru participarea cetățenilor și dialogul cu cetățenii, valorificând mai bine tehnologiile digitale pentru a le permite tuturor cetățenilor (tineri și vârstnici, persoane cu dizabilități, cetățeni mobili ai UE, persoane care locuiesc în zone rurale sau mai puțin populate) să joace un rol efectiv în procesul decizional al UE, trăgând învățăminte din presiunea exercitată de pandemia de COVID-19 pentru a recurge mai intens la instrumente digitale; subliniază valoarea adăugată a unui site web nebirocratic și cuprinzător, care să ofere cetățenilor informații despre toate inițiativele participative europene; subliniază rolul esențial al rețelelor de socializare, în special pentru copii; subliniază că aceste instrumente inovatoare ar trebui să aibă drept scop sprijinirea democrației reprezentative și că ar trebui asigurată transparența la toate nivelurile;

45.  solicită verificarea factuală și moderarea în ceea ce privește dezinformarea în funcționarea platformelor online utilizate pentru a interacționa cu cetățenii;

46.  reamintește că, înainte de lansarea oricărui proces participativ, instituțiile UE trebuie să se angajeze să ia măsuri pe baza rezultatelor la care s-a ajuns, în funcție de competențele și procedurile lor legislative, întrucât dezamăgirea cetățenilor provine adesea din faptul că eforturile lor nu au nicio urmare; subliniază că cetățenii ar trebui să aibă o înțelegere clară a structurilor de implicare și de dialog, astfel încât așteptările lor să corespundă realității, în caz contrar existând riscul prejudicierii dreptului lor de vot; subliniază că orice nou instrument participativ ar trebui să fie însoțit de o campanie de comunicare eficientă, cu un angajament politic la nivel înalt la nivelul UE și la nivel național, similar cu campania electorală de succes din 2019 pentru alegerile pentru Parlamentul European;

47.  subliniază că instituțiile UE trebuie să ofere în mod activ orientări participanților pe tot parcursul procesului participativ; subliniază că, la încheierea sa, rezultatul procesului participativ trebuie precizat clar, pentru a fi integrat într-un demers subsecvent cu caracter obligatoriu; propune ca, la încheierea acestor procese, participanților să li se ofere feedback în scris cu privire la fiecare propunere sau recomandare, într-un limbaj clar, în care instituțiile să-și exprime clar intenția de a pune în practică propunerile și recomandările sau să-și justifice decizia de a nu face acest lucru; recunoaște că există dificultăți și provocări de depășit dacă se dorește ca mecanismele participative să contribuie mai substanțial la calitatea democrației și, în consecință, la un sentiment de apartenență și de identitate europeană;

48.  subliniază necesitatea de a stabili un cadru pentru a asigura o urmare a dialogurilor cu cetățenii, pentru a ține seama în mod eficace de contribuția acestora; propune ca una din urmări să fie integrarea rezultatelor în rapoarte din proprie inițiativă și audieri publice și implicarea cetățenilor, inclusiv a celor mai slab reprezentate grupuri ale societății, în special tinerii, pe parcursul acestor etape;

49.  consideră că procesele participative ale cetățenilor trebuie să respecte un nivel maxim de transparență; constată că transparența și datele deschise consolidează încrederea în instituțiile publice și, prin urmare, legitimitatea acestora; subliniază că promovarea legitimității democratice a instituțiilor UE prin implicarea publicului necesită o mai bună înțelegere a procesului decizional al UE; solicită crearea unui standard pentru o guvernare deschisă la nivelul UE, care ar putea servi drept bază pentru alte niveluri de guvernare;

50.  propune ca site-ul web al Comisiei „Exprimați-vă părerea” să devină o resursă unică, care să permită accesul la toate instrumentele participative la nivelul UE; observă că pandemia de COVID-19 a încurajat utilizarea mijloacelor de media digitală și a sistemelor de conferințe online și, prin urmare, consideră că digitalizarea oferă oportunități suplimentare pentru participarea cetățenilor; subliniază că acest lucru a ajutat cetățenii să participe mai rapid, mai larg și mai incluziv la procesul decizional; consideră că UE ar trebui să promoveze modalități noi și inovatoare de participare a cetățenilor, care să permită utilizarea instrumentelor tehnologiei digitale care facilitează dialogul multilingv cu cetățenii; invită Comisia să adopte noi posibilități digitale pentru participarea cetățenilor, în toate limbile oficiale ale UE, inclusiv tutoriale, exemple din trecut și informații privind legislația relevantă; consideră că ar trebui să se prevadă dispoziții pentru persoanele nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate;

51.  încurajează înființarea unui for independent al societății civile, mediului academic și partenerilor sociali pentru a monitoriza procesul și cursul dat de către instituțiile UE;

52.  încurajează facilitarea înființării unei rețele independente a organizațiilor societății civile, bazată pe participare voluntară, pentru a reuni diferite inițiative democratice, inclusiv din diferite regiuni, pentru a facilita schimbul de informații și transferul de cunoștințe, precum și pentru a asigura utilizarea celor mai bune practici; consideră că acest lucru va îmbunătăți gradul de sensibilizare a cetățenilor cu privire la procedurile decizionale ale UE și va asigura cetățenilor mai multe oportunități de influențare a procesului decizional;

53.  salută propunerea președinților CESE și CoR de a înființa un grup de lucru interinstituțional privind participarea cetățenilor la procesele decizionale ale UE;

54.  se angajează să colaboreze cu celelalte instituții ale UE și cu actorii relevanți pentru a consolida canalele suplimentare de participare a cetățenilor, inclusiv extinderea dialogurilor cu cetățenii și instituirea unui mecanism permanent pentru participarea cetățenilor, cu un proces de monitorizare obligatoriu în mod oficial;

55.  invită Comisia să prezinte o propunere de acord interinstituțional privind dialogul civil, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din TUE, în care să se precizeze că instituțiile trebuie să mențină un dialog deschis, transparent și periodic cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă;

56.  subliniază faptul că este important să se promoveze angajamentul civic și participarea activă într-un mod coordonat și coerent la nivelul UE și la nivel local, regional și național; consideră, în acest sens, că ar trebui consolidate rolul, activitățile și independența reprezentanțelor Comisiei Europene și ale birourilor de legătură ale Parlamentului European (EPLO) din statele membre, pentru a facilita angajamentul civic și dialogul direct cu cetățenii, a oferi accesul la informații și diseminarea acestora, precum și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la Uniunea Europeană și la politicile sale prin utilizarea largă și bine coordonată a instrumentelor de comunicare pentru participarea digitală și fizică a cetățenilor;

57.  evidențiază inițiativa Noul Bauhaus european, ca o inovație recentă ce urmărește să încurajeze și să faciliteze participarea cetățenilor; subliniază că inițiativa reunește cetățeni, experți, companii și instituții, facilitând discuțiile despre modalitățile prin care spațiile de locuit de mâine să devină mai abordabile financiar și mai accesibile;

58.  propune introducerea unor mecanisme de participare a cetățenilor la proiectele-pilot, inclusiv „bugetarea participativă”, pentru a face posibilă conturarea componentei de cheltuieli a bugetului Uniunii și „externalizarea spre public”, pentru a permite cetățenilor să se implice în elaborarea politicilor împreună cu factorii de decizie ai UE;

59.  subliniază că trebuie facilitată participarea cetățenilor, cu o implicare adecvată a instituțiilor UE, la reformele structurale ale Uniunii, prin reformarea metodei Convenției, conform articolului 48 din TUE; propune ca acest aspect să fie discutat la Conferința privind viitorul Europei;

60.  salută Conferința privind viitorul Europei și consideră că aceasta reprezintă o ocazie excelentă de a se angaja direct într-un dialog de substanță cu cetățenii privind viitorul Europei și de a răspunde cererilor lor;

61.  subliniază importanța unei participări echilibrate a organizațiilor societății civile, alături de reprezentanții instituționali, la Conferința privind viitorul Europei; subliniază necesitatea unei monitorizări solide a rezultatelor conferinței, a informării cetățenilor cu privire la diferitele etape ale procesului decizional rezultat, a garantării unui dialog veritabil cu cetățenii și care va continua după încheierea oficială a Conferinței privind viitorul Europei;

62.  subliniază că agorele cetățenilor organizate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei ar trebui să servească drept pilot pentru viitoarea lor instituționalizare ca mecanism permanent de participare a cetățenilor la dezbaterile esențiale;

63.  speră că Conferința privind viitorul Europei va aduce o contribuție importantă la îmbunătățirea în continuare a participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor UE și va deschide calea pentru instituirea unor noi mecanisme permanente pentru participarea cetățenilor;

64.  consideră că Conferința privind viitorul Europei oferă ocazia de a discuta posibilele mecanisme de participare activă a cetățenilor în procesul de consultare, pentru a avea o influență asupra programului anual de lucru al Comisiei și a discursului privind starea Uniunii; ia act de faptul că un astfel de mecanism ar putea funcționa anual, începând în primele luni, cu agore ale cetățenilor din fiecare țară și regiune, care să pregătească prioritățile de discutat într-o Agoră transnațională a cetățenilor europeni, ale cărei concluzii să fie prezentate cu ocazia Zilei Europei; subliniază că prioritățile stabilite în Agora cetățenilor europeni ar trebui prezentate instituțiilor UE, pentru a contribui la mecanismul de consultare care conduce la stabilirea programului anual de lucru al Comisiei;

65.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2020)0010. (2) Texte adoptate, P9_TA(2020)0153. (3) Sondajul Eurobarometru Flash 413 (4) Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1). (5) Regulamentul (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind inițiativa cetățenească (JO L 130, 17.5.2019, p. 55). (6) Raportul special nr. 14/2019 „Exprimați-vă părerea!”, Curtea de Conturi Europeană, septembrie 2019. (7) JO C 440, 18.12.2020, p. 49.