Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 77 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care instituie spațiul de libertate, securitate și justiție, asigurând „absența controalelor asupra persoanelor la frontierele interne”,

–  având în vedere articolul 21 alineatul (1) din TFUE și articolul 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”), care garantează dreptul cetățenilor la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre,

–  având în vedere articolul 18 din TFUE și articolul 21 alineatul (2) din Cartă, care interzic discriminarea pe motiv de cetățenie,

–  având în vedere articolele 18 și 19 din Cartă privind dreptul de azil și protecția în caz de strămutare, expulzare sau extrădare,

–  având în vedere evoluția continuă a acquis-ului Schengen de la semnarea Acordului Schengen la 14 iunie 1985, care cuprinde acum numeroase acte juridice ale UE în domeniul managementului frontierelor interne și externe, al politicii în materie de vize, al politicii de returnare, al cooperării polițienești și al protecției datelor, precum și acte juridice de creare și reglementare a două agenții ale Uniunii (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), un program financiar (instrumentul pentru sprijin financiar în domeniul frontierelor externe și al vizelor) și patru sisteme informatice la scară largă (Sistemul de informații Schengen, Sistemul de informații privind vizele, Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și Sistemul de intrare/ieșire (EES)), inclusiv interoperabilitatea lor,

–  având în vedere legislația adoptată de la ultimul raport anual privind funcționarea spațiului Schengen, care urmărește consolidarea acestuia în perspectiva provocărilor persistente, și anume Regulamentul (UE) 2018/1860 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind utilizarea Sistemului de informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală(1), Regulamentul (UE) 2018/1861 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și de modificare și abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006(2) și Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei(3), Regulamentul (UE) 2019/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor și al vizelor și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1726 și (UE) 2018/1861 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale Consiliului(4), Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816(5), Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226(6), Regulamentul (UE) 2018/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 în scopul instituirii Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS)(7), Regulamentul (UE) 2020/493 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 martie 2020 privind sistemul Documente false și autentice online (FADO) și de abrogare a Acțiunii comune 98/700/JAI a Consiliului(8), Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (denumit în continuare „Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european”) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624(9) și Regulamentul (UE) 2019/1155 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 810/2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize)(10),

–  având în vedere activitatea legislativă în curs privind revizuirea Codului frontierelor Schengen în legătură cu normele aplicabile reintroducerii temporare a controlului la frontierele interne, reformarea Sistemului de informații privind vizele, finalizarea cadrului legislativ al ETIAS, reformarea Directivei privind returnarea, instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și vize 2021-2027 și o nouă propunere de regulament pentru introducerea unui control al resortisanților țărilor terțe la frontierele externe (COM(2020)0612),

–  având în vedere diferitele concluzii ale Consiliului European, recomandările Consiliului și comunicările, orientările și foile de parcurs ale Comisiei referitoare la situația de la frontierele interne și externe ale spațiului Schengen ca reacție la pandemia de COVID-19, cum ar fi comunicarea Comisiei din 16 martie 2020 intitulată „COVID-19: Orientări privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și a serviciilor esențiale”(11), precum și comunicarea Comisiei din 30 martie 2020 intitulată „COVID-19: Linii directoare privind punerea în aplicare a restricției temporare a călătoriilor neesențiale către UE, facilitarea modalităților de tranzit pentru repatrierea cetățenilor UE și efectele asupra politicii în domeniul vizelor” (C(2020)2050) și cele care i-au urmat, cum ar fi cea din 8 aprilie 2020 (COM(2020)0148), Foaia de parcurs europeană comună pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19, prezentată de Președinta Comisiei și Președintele Consiliului European, precum și Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 octombrie 2019 privind verificarea aplicării integrale a acquis-ului Schengen de către Croația (COM(2019)0497),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 septembrie 2020 privind un nou pact privind migrația și azilul (COM(2020)0609),

–  având în vedere rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen(13),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 25 noiembrie 2020 către Consiliu și Parlamentul European privind funcționarea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen în temeiul articolului 22 din Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului (COM(2020)0779),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID-19(14),

–  având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România: eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene(15),

–  având în vedere raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) din 8 decembrie 2020 intitulat „Migration: fundamental rights issues at land borders” (Migrația: aspecte privind drepturile fundamentale la frontierele terestre),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la transpunerea Directivei 2009/125/CE privind returnarea(16),

–  având în vedere rezoluția sa din 13 noiembrie 2020 referitoare la impactul măsurilor privind COVID-19 asupra democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale(17),

–  având în vedere înființarea și activitatea în curs a Grupului de lucru pentru controlul Frontex al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

–  având în vedere lucrările pregătitoare pentru prezenta rezoluție întreprinse de Grupul de lucru privind controlul Schengen al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0183/2021),

A.   întrucât spațiul Schengen este un mecanism unic și una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene, permițând - de peste 25 de ani - libera circulație a persoanelor în spațiul Schengen fără controale la frontierele interne; întrucât acest lucru a fost posibil printr-o varietate de măsuri compensatorii, cum ar fi consolidarea schimbului de informații prin crearea Sistemului de informații Schengen (SIS) și prin crearea unui mecanism de evaluare pentru a verifica aplicarea acquis-ului Schengen de către statele membre și a promova încrederea reciprocă în funcționarea spațiului Schengen; întrucât încrederea reciprocă necesită și solidaritate, securitate, cooperare judiciară și polițienească în materie penală, protecția comună a frontierelor externe ale UE și o înțelegere și o politică comună în privința vizelor și protecției datelor;

B.   întrucât un spațiu Schengen pe deplin funcțional și viitoarea sa extindere, pentru a include țările candidate la spațiul Schengen, rămân esențiale pentru continuarea integrării politice, economice și sociale, promovarea coeziunii și reducerea decalajelor dintre țări și regiuni, și este o condiție necesară pentru salvgardarea principiului liberei circulații; întrucât viitorul spațiului Schengen nu trebuie să fie afectat de fragmentare;

C.   întrucât eliminarea controalelor la frontierele interne este un element esențial și practic al ideii europene, așa cum o identifică cetățenii, și este vitală pentru funcționarea pieței interne; întrucât spațiul Schengen este amenințat inclusiv de utilizarea tot mai frecventă a controalelor la frontierele interne de către statele membre, în special în ultimii ani;

D.  întrucât, ca răspuns la pandemia de COVID-19, majoritatea statelor membre, inclusiv statele asociate spațiului Schengen, au reintrodus controale la frontierele interne sau le-au închis parțial sau total, sau pentru anumite tipuri de călători, inclusiv pentru cetățenii UE și membrii familiilor lor, precum și pentru resortisanții țărilor terțe care își au reședința pe teritoriul lor sau al unui alt stat membru; întrucât, în special la începutul pandemiei, lipsa unei coordonări reale a reintroducerii și ridicării controalelor la frontierele interne între statele membre și cu Comisia a pus sub semnul întrebării însuși conceptul de cooperare Schengen;

E.  întrucât, din 2015, statele membre au reintrodus controale la frontierele interne de 268 ori, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de perioada 2006-2014, când controalele la frontierele interne au fost reintroduse doar de 35 de ori(18);;

F.  întrucât Parlamentul European și-a exprimat în repetate rânduri dubiile cu privire la necesitatea și proporționalitatea multora dintre aceste controale la frontierele interne;

G.  întrucât încrederea reciprocă și cooperarea strânsă între statele membre sunt elemente esențiale ale fundamentului pe care a fost construit spațiul Schengen;

H.  întrucât, în ultimii ani, au fost adoptate instrumente legislative importante la nivelul UE pentru a îmbunătăți eficacitatea și eficiența controalelor la frontierele externe și a contribui la un nivel ridicat de securitate în spațiul de libertate, securitate și justiție; întrucât printre aceste instrumente se numără o nouă arhitectură pentru sistemele de informații ale UE și pentru interoperabilitatea acestora;

I.  întrucât sunt în continuare semnalate acuzații de acte de violență împotriva migranților, inclusiv împotriva celor care solicită protecție internațională, precum și returnări la frontierele externe ale UE; întrucât Parlamentul European, OLAF, Frontex și Ombudsmanul European au lansat o investigație cu privire la aceste acuzații; întrucât Uniunea nu dispune încă de un mecanism de monitorizare efectivă a drepturilor fundamentale la frontierele sale externe;

J.  întrucât s-au identificat deficiențe grave în evaluarea Schengen din 2017 a aplicării acquis-ului Schengen de către Regatului Unit în ceea ce privește Sistemul de informații Schengen;

K.  întrucât primul ciclu de evaluare a mecanismului de evaluare Schengen a evidențiat că este necesară o aplicare mai bună și mai rapidă a recomandărilor care decurg din evaluări, precum și realizarea reformelor adecvate, în special în ceea ce privește modul în care mecanismul evaluează respectarea drepturilor fundamentale;

L.  întrucât evaluările anuale privind vulnerabilitatea, efectuate de Frontex, examinează capacitatea statelor membre de a contracara amenințările și provocările survenite la frontierele externe și recomandă acțiuni de remediere specifice pentru a atenua vulnerabilitățile, completând astfel evaluările realizate în cadrul mecanismului de evaluare Schengen;

M.  întrucât nu s-a realizat încă aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în privința eliminării controalelor la frontierele interne cu Bulgaria și România, deși Parlamentul solicitase deja acest lucru în rezoluția sa din 8 iunie 2011;

N.  întrucât Comisia, în comunicarea sa privind verificarea aplicării integrale a acquis-ului Schengen din 22 octombrie 2019, a afirmat că Croația a luat măsurile care se impun pentru a respecta condițiile necesare pentru aplicarea deplină a normelor Schengen;

Funcționarea spațiului Schengen

1.  consideră că pandemia de COVID-19 a afectat conceptul însuși al cooperării Schengen, și anume absența controalelor la frontierele interne și garantarea libertății de circulație; își reafirmă, în acest context, îngrijorarea cu privire la situația actuală în ceea ce privește controalele la frontierele interne din unele state membre și reamintește în acest sens că, deși sprijină întru totul măsurile de sănătate publică luate pentru a limita răspândirea COVID-19, orice măsuri de combatere a pandemiei și de restricționare a drepturilor și libertăților fundamentale trebuie să respecte întotdeauna atât spiritul, cât și litera legii;

2.  reamintește că, în temeiul dreptului actual al UE, controalele la frontierele interne pot fi reintroduse numai dacă sunt necesare, proporționale, temporare și constituie o măsură de ultimă instanță; își reiterează, în această privință, opinia că multe dintre prelungirile controalelor la frontierele interne din 2015 până azi nu au fost suficient justificate și nu au respectat normele privind prelungirea, necesitatea sau proporționalitatea, fiind, prin urmare, contrare legii;

3.  recunoaște că Comisia a încercat să coordoneze un răspuns european comun; regretă, cu toate acestea, faptul că unele state membre continuă să introducă controale la frontierele interne, adesea în mod necoordonat, fără a acorda atenția cuvenită interesului european comun de a menține spațiul Schengen ca spațiu fără controale la frontierele interne; reafirmă că controalele introduse au avut un impact negativ asupra liberei circulații a mărfurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor în Uniune; subliniază, în acest context, situația deosebit de dificilă a lucrătorilor transfrontalieri;

4.  reamintește că, deși a identificat deficiențe semnificative în aplicarea acquis-ului Schengen, Comisia a fost lentă sau de-a dreptul reticentă în a iniția proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; solicită din nou Comisiei să exercite un control adecvat asupra aplicării acquis-ului Schengen, să evalueze dacă principiile necesității și proporționalității sunt respectate și să recurgă la proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor atunci când este necesar; subliniază necesitatea stringentă de a consolida încrederea reciprocă și cooperarea între statele Schengen și de a asigura o guvernanță adecvată a spațiului Schengen;

5.  reafirmă că statele membre trebuie să respecte legislația consacrată în tratate și în Cartă și să ia măsuri la frontiere într-un mod legal și nediscriminatoriu; consideră că este de o importanță vitală să existe o dezbatere politică și publică regulată privind funcționarea spațiului Schengen;

6.  constată cu îngrijorare că în legislatura actuală nu s-a realizat încă niciun progres în revizuirea Codului frontierelor Schengen, negocierile interinstituționale fiind încă blocate în Consiliu; salută anunțul Comisiei că va prezenta noi propuneri privind guvernanța Schengen; este dezamăgit că, neprezentându-și raportul anual privind funcționarea spațiului fără controale interne (articolul 33 din Codul frontierelor Schengen) și raportul anual cuprinzător prevăzut la articolul 20 din Mecanismul de evaluare a Schengen (SEMM), Comisia continuă să-și neglijeze obligația de raportare către Parlament, obstrucționând astfel monitorizarea și dezbaterea politică constructivă;

7.  ținând seama de numeroasele sale solicitări de aplicare integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, solicită insistent Consiliului să-și onoreze angajamentul, să ia imediat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene și să permită acestor țări să se alăture, cu drepturi depline, spațiului de liberă circulație fără controale la frontierele interne; este pregătit, atunci când este consultat de Consiliu în conformitate cu articolul 4 din Actul de aderare, să-și exprime opinia cu privire la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Croația; consideră că solidaritatea și responsabilitatea sunt de datoria tuturor și că viitorul spațiului Schengen trebuie să fie fără fragmentare;

8.  consideră că este esențial ca politica de vize a UE să fie eficientă, ușor de utilizat și sigură și salută, în acest sens, intenția Comisiei de a digitaliza procedura de acordare a vizelor până în 2025; consideră că integrarea resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung în statele membre reprezintă un element esențial în promovarea coeziunii economice și sociale și, prin urmare, solicită să se aibă în vedere armonizarea normelor minime pentru eliberarea vizelor și a permiselor de ședere pe termen lung;

9.  cere din nou statelor membre să transpună corespunzător Directiva privind returnarea(19) sub toate aspectele sale și invită Comisia să monitorizeze transpunerea;

10.  încurajează statele membre să îmbunătățească schimbul de informații și să dezvolte cooperarea polițienească transfrontalieră, de exemplu prin utilizarea mai frecventă a echipelor comune de anchetă;

11.  salută faptul că o serie de acțiuni solicitate în raportul anual anterior(20) au fost puse în aplicare între timp (și anume, revizuirea cadrului legislativ al Sistemului de informații Schengen și reforma Eurosur); constată totuși că majoritatea recomandărilor formulate rămân în continuare valabile;

12.  subliniază că funcționarea eficientă a frontierelor externe este esențială pentru viabilitatea spațiului Schengen; ia act cu îngrijorare de faptul că rapoartele de evaluare Schengen și analiza vulnerabilităților continuă să indice deficiențe și vulnerabilități în ceea ce privește protecția și managementul frontierelor externe; invită statele membre să aplice recomandările adresate de Consiliu și de Frontex în vederea remedierii deficiențelor și vulnerabilităților, în special recomandările referitoare la respectarea drepturilor fundamentale în acțiunile de management al frontierelor; subliniază importanța măsurilor legislative adoptate recent;

13.  este îngrijorat de impactul restricțiilor de călătorie existente asupra drepturilor refugiaților și ale persoanelor care solicită protecție internațională; invită Comisia și statele membre să se asigure că adoptarea acestor măsuri respectă întru totul cerințele prevăzute la articolele 3 și 4 din Codul frontierelor Schengen și cele din Cartă;

14.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acuzațiile repetate de implicare a Frontex în returnări și la semnalările unor posibile încălcări ale drepturilor fundamentale în contextul activității agenției și consideră că trebuie consolidate și aplicate efectiv mecanismele interne de raportare, precum și controlul parlamentar și public asupra activităților Frontex; subliniază că articolul 46 din Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european prevede ca directorul executiv al Frontex să dispună suspendarea, încetarea sau neînceperea unei acțiuni atunci când nu sunt îndeplinite condițiile de desfășurare a acesteia, printre care respectarea drepturilor fundamentale;

15.  își exprimă, în această privință, sprijinul total pentru înființarea și pentru activitatea în curs a Grupului de lucru pentru controlul Frontex al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, al cărui scop este de a evalua toate aspectele desfășurării activităților și organizării Frontex, rolul și resursele sale consolidate pentru managementul integrat al frontierelor și aplicarea corectă a acquis-ului UE, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale;

16.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la numărul ridicat de decese în Marea Mediterană; reamintește, de asemenea, că atât dreptul Uniunii, cât și dreptul internațional prevăd obligația de a acorda asistență oricărei persoane aflate în pericol pe mare și că acțiunile de căutare și salvare reprezintă o componentă esențială a managementului european integrat al frontierelor, conform Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european; invită Frontex să îmbunătățească substanțial informațiile disponibile cu privire la activitățile sale operaționale pe mare, inclusiv printr-o raportare periodică și adecvată către Parlament, cum ar fi în ceea ce privește cooperarea sa cu Centrul de coordonare a salvării pe mare din Tripoli și cu paza de coastă libiană;

17.  este profund îngrijorat de semnalările persistente grave de violențe și returnări la frontierele externe, inclusiv dintr-un stat membru în altul și apoi într-o țară din afara UE; reiterează faptul că statele membre au obligația de a preveni trecerile neautorizate ale frontierei și reamintește că această obligație nu aduce atingere drepturilor persoanelor care solicită protecție internațională; invită Comisia și statele membre să promoveze și să efectueze investigații eficace, independente și prompte cu privire la orice acuzații de returnări și rele tratamente la frontiere și să se asigure că deficiențele sunt remediate imediat;

18.  constată lipsa unor mecanisme adecvate de monitorizare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale și a statului de drept în managementul frontierelor externe și consideră că Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) trebuie să i se acorde un rol operațional crescut în această privință, inclusiv prin intermediul Mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen; invită statele membre să se asigure că sunt înființate efectiv organisme naționale de monitorizare, că sunt capabile să-și îndeplinească rolul și că dispun de resurse suficiente, de competențe adecvate și de un nivel ridicat de independență; încurajează statele membre să investească în permanență în conduita profesională a autorităților de frontieră, inclusiv în instruirea cu privire la legislația referitoare la azil și refugiați, în coordonare cu Frontex, FRA, UNHCR și organizațiile neguvernamentale de sector;

19.  regretă profund întârzierea aplicării dispozițiilor privind drepturile fundamentale din noul Regulament privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, cum ar fi recrutarea a 40 de observatori pentru drepturile fundamentale până la 5 decembrie 2020, astfel cum se prevede în regulament; salută publicarea anunțurilor de posturi vacante și solicită finalizarea urgentă a recrutărilor în curs; subliniază că toți observatorii recrutați trebuie să fie în măsură să-și îndeplinească sarcinile în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, și trebuie recrutați la un nivel de administrator adecvat pentru a-și îndeplini sarcinile; solicită, de asemenea, ca independența mecanismului de tratare a plângerilor al Agenției să fie crescută, prin implicarea experților din cadrul FRA și al instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului;

Mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen (SEMM)

20.  consideră că SEMM a adus îmbunătățiri semnificative guvernanței spațiului Schengen și a contribuit la asigurarea funcționării acestuia prin consolidarea încrederii reciproce și a responsabilității colective; subliniază, cu toate acestea, natura sui generis a mecanismului de evaluare în cadrul dreptului Uniunii și reamintește că Comisia poartă responsabilitatea ultimă pentru asigurarea aplicării tratatelor și a măsurilor adoptate de instituții în temeiul acestora;

21.  salută intenția Comisiei de a revizui SEMM; reamintește discuțiile privind temeiul juridic al SEMM din cadrul negocierilor pachetului de măsuri privind guvernanța Schengen din 2012 și insistă să fie implicat în reforma mecanismului de pe o poziție de egalitate cu Consiliul, de preferat prin utilizarea procedurii legislative ordinare sau prin utilizarea aceleiași metode ca și în cazul adoptării Regulamentului (UE) nr. 1053/2013(21) al Consiliului de instituire a SEMM;

22.  subliniază că este important să se introducă în toate reformele termene-limită clare pentru toate etapele procedurii, inclusiv pentru aplicarea recomandărilor de către statele membre, pentru evaluarea propunerilor Comisiei de către Grupul de lucru SCH-EVAL și pentru prezentarea planurilor de acțiune; reiterează, de asemenea, că este important ca planificarea multianuală și anuală să fie mai flexibilă și să se consolideze rolul Comisiei, mai ales atunci când statele membre nu emit niciun aviz și când sunt necesare vizite cu adevărat neanunțate; consideră că situația drepturilor fundamentale trebuie analizată consecvent în cadrul evaluărilor Schengen; consideră, în cele din urmă, că rolul de control al Parlamentului și creșterea transparenței procesului ar trebui să fie elemente esențiale ale reformei;

23.  invită Comisia să aloce resurse suficiente pentru a asigura o evaluare cuprinzătoare a sistemului Schengen, inclusiv prin creșterea numărului de vizite la fața locului în statele membre; subliniază că, deși Comisia a adoptat 198 de rapoarte de evaluare în perioada 2015-2019, doar 45 de evaluări Schengen au fost închise; invită statele membre să accelereze transpunerea în practică a concluziilor evaluărilor și a recomandărilor Consiliului; ia act de faptul că primul ciclu de evaluare Schengen a durat cinci ani; consideră că procesul de evaluare și adoptare a recomandărilor, care durează în medie 32 săptămâni, ar trebui accelerat și invită în special Consiliul să accelereze adoptarea recomandărilor emise de Comisie;

24.  invită Consiliul să poarte discuții periodice la nivel ministerial cu privire la buna funcționare a spațiului Schengen, inclusiv în situațiile în care rapoartele de evaluare evidențiază deficiențe grave, asumându-și astfel rolul politic conferit prin procesul de evaluare Schengen; solicită, de asemenea, Comisiei Europene și Consiliului să împiedice orice compromitere a scopului acestui mecanism, verificând dacă au fost îndeplinite toate condițiile preliminare pentru eliminarea controalelor la frontierele interne cu un stat candidat și dacă acquis-ul Schengen este aplicat în mod corespunzător de statele care în care este integral în vigoare;

25.  consideră că viitorul mecanism de evaluare Schengen trebuie să conțină o evaluare a activităților operaționale ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, având în vedere rolul tot mai important al acesteia în gestionarea frontierelor externe și în operațiunile de returnare; consideră, de asemenea, că ar trebui crescută sinergia mecanismului cu evaluarea vulnerabilităților realizată de Poliția de frontieră și Garda de coastă la nivel european; reiterează faptul că trebuie evitate suprapunerile și că evaluatorii Schengen trebuie să aibă acces la rezultatele evaluării vulnerabilităților;

26.  reamintește că drepturile fundamentale constituie o componentă esențială a aplicării managementului integrat al frontierelor; reamintește, în plus, că acquis-ul Schengen trebuie aplicat în conformitate cu Carta; subliniază, prin urmare, că evaluările Schengen trebuie să analizeze și dacă drepturile fundamentale sunt respectate la frontierele externe, incluzând interzicerea returnării, dreptul la respectarea demnității umane, principiul nediscriminării și dreptul de a solicita protecție internațională; consideră că viitorul mecanism ar trebui să prevadă participarea unor experți din cadrul FRA ca membri oficiali ai echipei responsabile cu efectuarea vizitelor la fața locului în vederea oricăror evaluări ale gestionării frontierelor externe și returnărilor; consideră că toate agențiile JAI de resort ar trebui să aibă posibilitatea de a participa;

27.  consideră că, dacă se detectează deficiențe grave, trebuie luate mult mai rapid măsurile corespunzătoare pentru a le remedia fără întârziere; este de părere că mecanismul revizuit ar trebui să includă o definiție a conceptului de „deficiență gravă” și o procedură accelerată de urmat în cazul detectării unor astfel de deficiențe; consideră că actualelor liste de bune practici fără caracter obligatoriu ar trebui să li se atribuie un statut oficial în dreptul Uniunii, devenind manuale, pentru a crește transparența și a permite ca evaluările să se desfășoare pe baza unor criterii obiective;

28.  își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că Comisia nu a prezentat raportul anual prevăzut la articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1053/2013, în pofida numeroaselor solicitări din partea Parlamentului și a Consiliului în acest sens;

29.   subliniază că, pentru a promova buna guvernare și transparența, instituțiile Uniunii ar trebui să își desfășoare activitatea într-un mod cât mai deschis; consideră că Comisia ar trebui să publice pe site-ul său de internet informații privind procesele de evaluare din fiecare stat membru și privind respectarea recomandărilor Consiliului de către statele membre; consideră, de asemenea, că Comisia ar trebui să ofere o platformă adecvată pentru accesul securizat și criptat la informațiile clasificate din documentele de evaluare Schengen pentru actorii cu drepturi de acces, în special deputații în Parlamentul European, pentru a facilita exercitarea controlului democratic;

30.  ia act de faptul că, pentru a examina frontiera externă, Comisia a efectuat o nouă vizită în Croația în noiembrie 2020 și a reconfirmat faptul că au fost îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen; invită Croația să continue acțiunile în curs și să remedieze toate deficiențele identificate, în special în privința formării personalului, a nivelului de personal și a capacității de supraveghere a frontierelor terestre; insistă asupra unei evaluări detaliate a respectării drepturilor fundamentale în urma semnalărilor repetate, din partea ONG-urilor și mass-media, de abuzuri, violență și returnări forțate comise de polițiști de frontieră; salută instituirea unui mecanism independent de monitorizare a acțiunilor ofițerilor de poliție asupra migranților și solicitanților de protecție internațională în situație neregulamentară; invită Comisia să evalueze în continuare, în toate statele membre, conformitatea operațiunilor de management al frontierelor cu cerințele privind drepturile fundamentale și să ia măsurile necesare în cazul încălcării drepturilor omului;

31.   subliniază deficiențele recurente și domeniile sistemului Schengen în care se pot aduce îmbunătățiri, potrivit concluziilor Comisiei: transpunerea, aplicarea și asigurarea respectării acquis-ului Schengen într-un mod incomplet sau neconform; personal insuficient și calificări și/sau formarea inadecvată a personalului; practici naționale divergente și inconsecvente, din cauza implementării incoerente a acquis-ului Schengen; structuri administrative fragmentate, cu nivel insuficient de coordonare și integrare a diferitelor autorități; obstacole practice, tehnologice și reglementare pentru cooperarea în spațiul Schengen; reamintește că aceste probleme constituie obstacole fundamentale în calea funcționării adecvate a sistemului Schengen și invită insistent statele membre să le acorde, în sfârșit, atenția cuvenită;

Utilizarea sistemelor informatice la scară largă în domeniul justiției și afacerilor interne

32.  ia act de progresele realizate în dezvoltarea noilor sisteme informatice la scară largă și în interoperabilitatea dintre acestea; invită statele membre, Comisia și agențiile implicate să respecte calendarul de aplicare stabilit, care prevede implementarea noilor sisteme informatice, finalizarea reformei sistemelor existente și interoperabilitatea lor până la sfârșitul anului 2023; constată, de asemenea, necesitatea unui cadru juridic stabil pentru implementarea sistemelor; reamintește că utilizarea acestor sisteme va afecta și dreptul la viață privată și la protecția datelor al persoanelor ale căror informații vor fi stocate în aceste sisteme și subliniază necesitatea de a respecta garanțiile prevăzute în actele juridice de instituire a sistemelor pe tot parcursul implementării;

33.  reamintește rolul esențial al eu-LISA în crearea noilor sisteme informatice; subliniază, de asemenea, importanța componentei naționale în arhitectura generală a acestor sisteme și invită insistent statele membre să aloce resursele financiare și umane adecvate pentru o implementare în timp util;

34.  salută acordul politic la care s-a ajuns cu privire la reformarea Sistemului de informații privind vizele (VIS), în special stabilirea unui termen-limită clar și juridic obligatoriu pentru începerea operațiunilor;

35.  evidențiază intensificarea substanțială a activității Birourilor pentru solicitarea de informații suplimentare la intrarea pe teritoriul național (SIRENE) și invită din nou statele membre să crească mijloacele de care dispun birourile SIRENE, asigurându-le resurse financiare și umane adecvate pentru a-și îndeplini funcțiile;

36.  recunoaște studiile realizate de Centrul Comun de Cercetare privind utilizarea amprentelor digitale, a amprentelor palmare, a imaginilor faciale și a ADN-ului în Sistemul de informații Schengen;

37.  consideră că Comisia și Consiliul și-au neglijat grav obligațiile după ce au fost detectate deficiențe grave în utilizarea de către Regatul Unit a Sistemului de informații Schengen, identificate în evaluarea din 2017; reamintește cererea Grupului de lucru Schengen a deconecta imediat Regatul Unit, exprimată în scrisorile adresate Comisiei și Președinției Consiliului la 15 iunie 2020; observă că, în calitate de țară terță, Regatul Unit nu mai are acces la Sistemul de informații Schengen; solicită monitorizarea atentă a continuării cooperării în materie de securitate între UE și Regatul Unit pe durata celor șase luni pentru transferul datelor convenite prin Acordul comercial și de cooperare UE-UK;

Ciclul multianual de politică strategică pentru un management european integrat al frontierelor

38.  salută analiza strategică a riscurilor pentru managementul european integrat al frontierelor, prezentată de Frontex ca prim pas al noului ciclu de politici;

Viitorul spațiului Schengen

39.  constată că diversele crize din ultimii ani, printre care actuala pandemie, și acțiunile în mare parte necoordonate și uneori unilaterale întreprinse de statele membre erodează încrederea reciprocă și pun în pericol spațiul Schengen; este convins că, în consecință, trebuie intensificate eforturile de găsire a unor soluții globale și că aceste măsuri ar trebui armonizate în mod corespunzător; salută, în acest context, intenția Comisiei de a adopta o strategie privind viitorul spațiului Schengen, precum și înființarea unui forum Schengen, care ar trebui să permită și dezbateri politice la nivel înalt privind situația și viitorul Schengen cu Parlamentul și Consiliul;

40.  consideră că Codul frontierelor Schengen, în special normele privind controalele la frontierele interne, nu mai este adecvat scopurilor actuale, impunându-se o reformă urgentă substanțială pentru a consolida încrederea reciprocă și solidaritatea, pentru a-i proteja integritatea și pentru a restabili integral spațiul Schengen; constată, în acest sens, că sunt necesare norme mai clare privind urgențele de sănătate publică; subliniază că, deși reintroducerea controalelor la frontierele interne rămâne o decizie a fiecărui stat membru, aceasta ar trebui să fie întotdeauna o măsură de ultimă instanță, luată pentru o perioadă limitată, iar controalele trebuie să fie necesare și proporționale cu gravitatea amenințării identificate, acordând o atenție deosebită impactului lor asupra dreptului la liberă circulație și principiului nediscriminării, precum și efectelor lor asupra regiunilor de frontieră, și păstrând distincția între diferitele temeiuri juridice; consideră că, de fiecare dată când controalele la frontieră sunt prelungite de un stat membru, ar trebui aplicate garanții și măsuri de supraveghere suplimentare și că, indiferent de circumstanțe, astfel de măsuri ar trebui retrase imediat ce motivele pentru care au fost luate încetează să existe;

41.  consideră că ar trebui prevăzut un mecanism de consultare structurat și transparent în caz de criză, pentru a stabili măsuri de atenuare sau măsuri alternative la controalele la frontierele interne și norme uniforme obligatorii aplicabile la frontierele externe;

42.  invită administrația Parlamentului să înființeze o unitate specială de sprijin pentru guvernanța Schengen, pentru ca Parlamentul să-și poată exercita corespunzător funcțiile de control democratic și monitorizare în ceea ce privește acquis-ul Schengen;

o
o   o

43.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor naționale ale statelor membre și Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

(1) JO L 312, 7.12.2018, p. 1. (2) JO L 312, 7.12.2018, p. 14. (3) JO L 312, 7.12.2018, p. 56. (4) JO L 135, 22.5.2019, p. 27. (5) JO L 135, 22.5.2019, p. 85. (6) JO L 236, 19.9.2018, p. 1. (7) JO L 236, 19.9.2018, p. 72. (8) JO L 107, 6.4.2020, p. 1. (9) JO L 295, 14.11.2019, p. 1. (10) JO L 188, 12.7.2019, p. 25. (11) JO C 86 I, 16.3.2020, p. 1. (12) JO L 337, 14.10.2020, p. 3. (13) JO C 76, 9.3.2020, p. 106. (14) Texte adoptate, P9_TA(2020)0175. (15) JO C 388, 13.11.2020, p. 18. (16) Texte adoptate, P9_TA(2020)0362. (17) Texte adoptate, P9_TA(2020)0307. (18) Situația la 19 mai 2021, https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/default/files/what-we-do/policies/borders-and-visas/schengen/reintroduction-border-control/docs/ms_notifications_-_reintroduction_of_border_control.pdf (19) Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98). (20) JO C 76, 9.3.2020, p. 106. (21) Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Deciziei Comitetului executiv din 16 septembrie 1998 de instituire a Comitetului permanent pentru evaluarea și punerea în aplicare a Acordului Schengen (JO L 295, 6.11.2013, p. 27).