Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Turcia, în special cea din 19 mai 2021 referitoare la Rapoartele Comisiei pe 2019 și 2020 privind Turcia(1), cea din 20 ianuarie 2021 referitoare la situația drepturilor omului din Turcia, în special cazul lui Selahattin Demirtaş și al altor prizonieri de conștiință(2) și cea din 19 septembrie 2019 referitoare la situația din Turcia, în special la îndepărtarea din funcție a primarilor aleși(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 privind politica de extindere a UE (COM(2020)0660), însoțită de Raportul pe 2020 privind Turcia (SWD(2020)0355),

–  având în vedere cadrul de negociere cu Turcia din 3 octombrie 2005 și faptul că, așa cum este cazul cu toate țările candidate, aderarea Turciei la UE depinde de respectarea deplină a criteriilor de la Copenhaga,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 24 iunie 2021, precum și alte concluzii relevante ale Consiliului și ale Consiliului European privind Turcia,

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 22 martie 2021 referitoare la situația actuală privind relațiile politice, economice și comerciale dintre UE și Turcia (JOIN(2021)0008),

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 august 2019 privind suspendarea primarilor aleși și deținerea a sute de persoane în sud-estul Turciei, precum și declarațiile din 21 și 25 decembrie 2020,

–  având în vedere declarația comună din 18 martie 2021 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, și a comisarului european pentru extindere și politica de vecinătate, Olivér Várhelyi, referitoare la cele mai recente măsuri privind Partidul Democrat al Popoarelor,

–  având în vedere articolul 46 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care prevede că înaltele părți contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în toate cauzele în care sunt părți,

–  având în vedere hotărârea Marii Camere a CEDO din 22 decembrie 2020 în cauza Demirtaş/Turcia (14305/17),

–  având în vedere rezoluția 2347 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) din 23 octombrie 2020, intitulată „Noi represiuni împotriva opoziției politice și a disidenței civile din Turcia: necesitatea urgentă de a proteja standardele Consiliului Europei” și rezoluția APCE nr. 2260 din 24 ianuarie 2019 intitulată „Situația din ce în ce mai gravă a politicienilor din opoziție din Turcia: ce se poate face pentru a le proteja drepturile fundamentale într-un stat membru al Consiliului Europei?”,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în contextul unui regres general care afectează libertățile fundamentale și statul de drept, partidele de opoziție din Turcia - și în special Partidul Democrat al Popoarelor (HDP) - au fost vizate continuu și tot mai mult de autoritățile turce;

B.  întrucât, la 17 martie 2021, Procurorul General al Curții de Casație a Turciei a solicitat pentru prima dată Curții Constituționale închiderea HDP, al treilea partid politic ca mărime din Parlamentul Turciei; întrucât, la 31 martie 2021, Adunarea Generală a Curții Constituționale a constatat deficiențe procedurale în acest rechizitoriu și a decis să îl retrimită la Parchetul General; întrucât, la 7 iunie 2021, a fost depus un rechizitoriu revizuit, prin care se solicita, pe lângă închiderea partidului, interzicerea exercitării de activități politice pentru aproape 500 de politicieni ai HDP și înghețarea conturilor bancare ale partidului; întrucât Adunarea Generală a Curții Constituționale a acceptat în unanimitate rechizitoriul revizuit la 21 iunie 2021;

C.  întrucât procurorul general și-a întemeiat majoritatea acuzațiilor împotriva HDP pe protestele de la Kobane, pentru care se desfășoară un proces împotriva politicienilor HDP, inclusiv a foștilor copreședinți Selahattin Demirtaş și Figen Yüksekdağ; întrucât aceste acuzații s-au bazat în principal pe un tweet postat de Comitetul executiv central al HDP (din 6 octombrie 2014), care a invitat populația să protesteze în semn de solidaritate cu locuitorii din Kobane împotriva ISIS și împotriva embargoului impus de Turcia asupra Kobane; întrucât, în timpul protestelor, peste cincizeci de persoane, dintre care majoritatea covârșitoare erau membri ai HDP sau simpatizanți, au fost uciși în ciocniri cu poliția turcă;

D.  întrucât în „procesul Kobane” există 108 inculpați din HDP; întrucât 28 dintre aceștia au fost arestați preventiv; întrucât există restricții judiciare privind șase persoane și mandate de arestare împotriva a 75 de persoane; întrucât Parlamentul va continua să urmărească îndeaproape procesul Kobane și alte cauze relevante;

E.  întrucât Curtea Constituțională a interzis, în trecut, șase partide politice pro-kurde;

F.  întrucât CEDO a constatat în repetate rânduri că desființarea partidelor politice încalcă dreptul la asociere prevăzut la articolul 11 din Convenția europeană a drepturilor omului; întrucât, în concluziile sale din 24 iunie 2021, Consiliul European a afirmat că vizarea partidelor politice reprezintă un regres major pentru drepturile omului și contravine obligațiilor Turciei de a respecta democrația și statul de drept și că dialogul pe această temă rămâne o parte integrantă a relațiilor dintre UE și Turcia;

G.  întrucât, la 17 iunie 2021, Deniz Poyraz, angajată și membră a HDP, a fost ucisă în birourile partidului din İzmir; întrucât se presupune că a fost mutilată după moartea sa; întrucât, în 2015 și în 2016, sute de birouri ale partidului HDP, inclusiv sediul din Ankara, au fost atacate și multe dintre acestea au fost incendiate;

H.  întrucât aproximativ 4 000 de membri și funcționari ai HDP rămân în închisoare, inclusiv o serie de parlamentari;

I.  întrucât trei parlamentari ai HDP au fost privați de mandatele lor parlamentare și de imunitatea parlamentară și au fost arestați ulterior;

J.  întrucât, la 30 iunie 2021, procurorii Ministerului Justiției au prezentat Comisiei parlamentare mixte pentru constituție și justiție a Marii Adunări Naționale a Turciei rezumatele procedurilor menite să ridice imunitatea legislativă a 20 de deputați din opoziție din șase partide de opoziție diferite; întrucât aceste proceduri vizează 15 deputați din HDP, liderul Partidului Popular Republican (CHP), Kemal Kılıçdaroğlu, și câte un deputat din toate celelalte partide de opoziție, și anume Partidul Democratic al Regiunilor (DBP), Partidul İYİ (Partidul Binelui), Partidul Muncitorilor din Turcia (TİP) și Partidul Democrat (DP);

K.  întrucât dl Kılıçdaroğlu, în calitate de lider al principalului partid de opoziție, este urmărit penal pentru presupusa insultare a președintelui Turciei, fiind pasibil de o pedeapsă de până la patru ani; întrucât, la 11 ianuarie 2021, a fost, de asemenea, acționat în justiție de președintele Recep Tayyip Erdoğan pentru a plăti despăgubiri în valoare de 1 milion TRY;

L.  întrucât dl Demirtaş, fost copreședinte al HDP și candidat la alegerile prezidențiale din 2014 și 2018, este reținut de peste patru ani în baza unor acuzații nefondate și în ciuda a două hotărâri ale CEDO în favoarea eliberării sale;

M.  întrucât, în aceeași hotărâre, CEDO a afirmat că apelul la solidaritate cu populația din Kobane, emis de la sediul HDP, a rămas în limitele discursului politic, în măsura în care acesta nu poate fi interpretat ca un apel la violență; întrucât Curtea a declarat că actele de violență care au avut loc între 6 și 8 octombrie 2014, deși regretabile, nu pot fi considerate o consecință directă a mesajelor Twitter postate de sediul HDP;

N.  întrucât, de la alegerile locale din 31 martie 2019, 59 dintre cei 65 de primari ai HDP aleși în mod democratic în sud-estul Turciei au fost înlocuiți de guvernatori sau administratori provinciali numiți de guvern, pe motiv că se aflau sub urmărire penală pentru presupuse legături cu terorismul; întrucât, dintre cele 36 de persoane arestate, 32 au fost eliberate în timpul procesului judiciar, dar 6 co-primari aleși rămân încă în închisoare;

O.  întrucât deteriorarea problemelor structurale care conduc la lipsa independenței instituționale a sistemului judiciar continuă să aibă un impact asupra drepturilor partidelor de opoziție,

1.  rămâne profund îngrijorat de atacurile și presiunile constante asupra partidelor de opoziție din Turcia și, în special, de modul în care HDP, inclusiv organizația sa de tineret, a fost vizat în mod specific și din ce în ce mai mult de autoritățile turce; condamnă această represiune împotriva HDP și a oricăror altor partide de opoziție turce, care subminează funcționarea corespunzătoare a sistemului democratic; îndeamnă guvernul turc să pună capăt acestei situații și să se asigure că toate partidele politice din țară își pot exercita liber și pe deplin activitățile legitime, în conformitate cu principiile de bază ale unui sistem pluralist și democratic;

2.  condamnă cu fermitate rechizitoriul procurorului general al Turciei înaintat Curții Constituționale, solicitând dizolvarea HDP și interzicerea activității politice a aproape 500 de membri ai HDP, inclusiv a majorității liderilor săi actuali, ceea ce i-ar împiedica să desfășoare orice fel de activitate politică în următorii cinci ani; este profund îngrijorat de decizia Curții Constituționale de a accepta acest dosar, care a fost unanimă; ia act cu deplină îngrijorare de faptul că dosarul dizolvării HDP este punctul culminant al unei reprimări îndelungate a partidului, care durează de mai mulți ani și în urma căreia au fost judecați mii de membri de partid, cadre executive, deputați, consilieri locali și co-primari, în principal pe baza unor acuzații legate de terorism;

3.  este ferm convins că neîmpiedicarea participării HDP în cadrul instituțiilor democratice ale Turciei este o modalitate fundamentală de a face societatea turcă mai incluzivă și de a crea o perspectivă pozitivă care să conducă la soluționarea pașnică a problemei kurde; reiterează, în acest sens, că, având în vedere angajamentul ferm al HDP de a acționa prin intermediul instituțiilor democratice, interzicerea partidului ar fi o greșeală politică gravă pe termen mediu și ar reprezenta o lovitură ireversibilă împotriva pluralismului și a principiilor democratice, lăsând milioane de alegători din Turcia fără reprezentare;

4.  condamnă cu fermitate uciderea îngrozitoare a membrei și colaboratoarei HDP Deniz Poyraz și atacul asupra birourilor partidului din İzmir; transmite condoleanțe rudelor și prietenilor săi; îndeamnă autoritățile să ancheteze minuțios acest caz și să-i aducă pe responsabili în fața justiției;

5.  invită autoritățile turce să se abțină de la alimentarea incitării împotriva HDP și să ia măsurile necesare pentru a proteja birourile și funcționarii partidului, inclusiv deputații, precum și consilierii locali și co-primarii aleși;

6.  condamnă aplicarea arbitrară a statului de drept în timpul procesului Kobane aflat în desfășurare, care a condus la redeschiderea cazului, și în cursul procedurilor sale, în special lipsa de independență judiciară, imparțialitate, echitate totală și garanții procedurale; este profund îngrijorat de utilizarea abuzivă a legislației generale de combatere a terorismului; își reiterează solicitarea ca autoritățile turce să își alinieze legislația de combatere a terorismului la standardele internaționale, cu scopul de a asigura apărarea eficace a drepturilor și libertăților fundamentale, precum și proporționalitatea și egalitatea în fața legii;

7.  condamnă decizia de a-i priva pe deputații HDP Leyla Güven, Ömer Faruk Gergerlioğlu și Musa Farisoğulları de mandatul lor parlamentar și de imunitatea parlamentară, precum și arestarea lor ulterioară; salută recenta hotărâre a Curții Constituționale din 1 iulie 2021, în care aceasta a hotărât în unanimitate că drepturile deputatului Gergerlioğlu de a fi ales și de a se implica în activități politice, precum și dreptul său la libertate și securitate personală au fost încălcate; salută eliberarea acestuia și îndeamnă autoritățile turce și instanțele inferioare să pună în aplicare decizia Curții Constituționale și să îi redea urgent statutul de parlamentar; solicită eliberarea imediată a celorlalți doi deputați ai HDP și renunțarea la toate acuzațiile împotriva acestora; denunță utilizarea repetată a revocării statutului de parlamentar al deputaților din partidele de opoziție, care afectează grav imaginea parlamentului Turciei ca instituție democratică;

8.  condamnă cu fermitate continuarea detenției, din noiembrie 2016, a foștilor copreședinți ai HDP, Figen Yüksekdağ și Selahattin Demirtaş, acesta din urmă fiind lider al opoziției și fost candidat la președinție; reamintește hotărârea CEDO din 20 noiembrie 2018 în cauza Selahattin Demirtaş/Turcia, confirmată de hotărârea Marii Camere din 22 decembrie 2020, prin care se solicită autorităților turce să îl elibereze imediat pe dl Demirtaş; este consternat de ignorarea și neaplicarea continuă de către autoritățile turce a hotărârilor CEDO, inclusiv în alte cauze, cum ar fi cea a lui Osman Kavala, pentru care Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei ar putea declanșa proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Turciei; solicită cooperarea deplină cu Consiliul Europei în ceea ce privește consolidarea statului de drept, a drepturilor minorităților, a democrației și a drepturilor fundamentale;

9.  este profund îngrijorat de creșterea treptată a presiunii asupra principalului partid de opoziție (CHP) și asupra liderului acestuia, Kemal Kılıçdaroğlu, inclusiv de confiscarea broșurilor partidului prin hotărâre judecătorească, de amenințările exprimate public împotriva lui și de atacurile fizice care l-au vizat; condamnă cererea de ridicare a imunității dlui Kılıçdaroğlu pe baza declarațiilor sale politice, inclusiv a urmăririi penale a acestuia pentru presupusa insultare a președintelui Turciei, pentru care este pasibil de o pedeapsă de până la patru ani; își reiterează profunda îngrijorare cu privire la hărțuirea politică și judiciară continuă a lui Canan Kaftancıoğlu, președintele CHP la nivelul provinciei Istanbul;

10.  este profund îngrijorat de presiunea tot mai mare exercitată asupra tuturor partidelor din opoziție și de ultima decizie a procurorilor Ministerului Justiției de a prezenta Comisiei parlamentare mixte pentru constituție și justiție din cadrul Marii Adunări Naționale a Turciei rezumatele procedurilor menite să ridice imunitatea legislativă a 20 de deputați din opoziție din șase partide de opoziție diferite; subliniază că mediul în general ostil afectează alți lideri ai opoziției, cum ar fi președintele Partidului İYİ, Meral Akşener, care a fost recent atacat verbal în cadrul unei vizite la Rize de către susținătorii partidului aflat la putere;

11.  condamnă decizia autorităților turce de a demite primari aleși în mod democratic pe baza unor dovezi îndoielnice și de a-i înlocui cu administratori nealeși, fapt ce subminează democrația la nivel local; observă că guvernul Turciei a adoptat măsuri politice, legislative și administrative pentru a paraliza municipiile conduse de primari din partidele de opoziție din Istanbul, Ankara și Izmir; regretă că guvernul în exercițiu face abuz de resursele financiare și de autoritatea administrativă a statului pentru a slăbi sau a reduce la tăcere opoziția;

12.  subliniază că aceste acțiuni subminează în continuare capacitatea opoziției politice de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini rolul democratic; este profund preocupat de regresul grav în privința libertății partidelor de opoziție de a funcționa, care dezvăluie situația dezastruoasă a drepturilor omului din Turcia și erodarea continuă a democrației și a statului de drept, cu încălcarea criteriilor de la Copenhaga;

13.  consideră că erodarea statului de drept și lipsa sistematică de independență a sistemului judiciar continuă să aibă legătură cu hotărâri judecătorești privind libertatea partidelor de opoziție de a funcționa; invită Turcia să asigure pluralismul și să respecte libertatea de asociere și de exprimare, în conformitate cu măsurile de protecție stabilite în Constituția Turciei și cu obligațiile internaționale ale Turciei;

14.  invită Delegația UE în Turcia să monitorizeze în continuare situația opoziției politice, printre altele observând procesele, inclusiv „procesul Kobane”, făcând declarații publice și solicitând permisiunea de a vizita închisorile;

15.  consideră că, pe lângă îmbunătățirile în materie de politică externă, progresele privind orice agendă pozitivă care ar putea fi oferită Turciei ar trebui să depindă, de asemenea, de îmbunătățirea situației civile, a drepturilor omului și a statului de drept în țară, inclusiv a drepturilor femeilor, cum ar fi cele garantate de Convenția de la Istanbul, a libertății religioase și a drepturilor minorităților etnice și ale comunității LGBTI;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernului și parlamentului Republicii Turcia.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2021)0234. (2) Texte adoptate, P9_TA(2021)0028. (3) Texte adoptate, P9_TA(2019)0017.