Parlamentul European,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

–  având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența aferentă a Curții Europene a Drepturilor Omului,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului,

–  având în vedere propunerea motivată a Comisiei de decizie a Consiliului din 20 decembrie 2017 privind constatarea unui risc clar de încălcare gravă de către Republica Polonă a statului de drept, emisă în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din TUE (COM(2017)0835),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale („Directiva serviciilor mass-media audiovizuale”) având în vedere evoluția realităților pieței(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii(2) („Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 18 decembrie 2019 referitoare la discriminarea publică și discursurile de incitare la ură împotriva persoanelor LGBTI, inclusiv zonele libere de LGBTI(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 11 martie 2021 referitoare la declararea UE ca zonă de libertate a persoanelor LGBTIQ(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la audierile în curs în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE privind Polonia și Ungaria(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2020 referitoare la instituirea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind constatarea unui risc clar de încălcare gravă de către Republica Polonă a statului de drept(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 iunie 2021 referitoare la Raportul Comisiei din 2020 privind statul de drept(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la elaborarea unor orientări pentru aplicarea regimului general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii(10),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Raportul din 2020 privind statul de drept – Situația statului de drept în Uniunea Europeană” (COM(2020)0580),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 iulie 2021 intitulată „Raportul din 2021 privind statul de drept – Situația statului de drept în Uniunea Europeană” (COM(2021)0700),

–  având în vedere scrisoarea adresată de comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei prim-ministrului polonez la 8 martie 2021 în legătură cu două proiecte de lege privind sectorul mass-mediei din Polonia(11),

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, așa cum este consacrat la articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților;

B.  întrucât, potrivit articolului 47 din Cartă, dreptul fundamental la o cale de atac eficientă necesită accesul la o instanță judecătorească „independentă”; întrucât influența și controlul politic al sistemului judiciar și obstacolele similare în calea independenței judecătorilor individuali au făcut adesea ca sistemul judiciar să nu-și poată îndeplini rolul de control independent al utilizării arbitrare a puterii de către ramura executivă și cea legislativă a statului;

C.  întrucât libertatea mass-mediei este unul dintre pilonii și garanțiile unei democrații funcționale și a statului de drept; întrucât libertatea mass-mediei, pluralismul, independența și siguranța jurnaliștilor sunt elemente esențiale ale dreptului la libertatea de exprimare și de informare și sunt vitale pentru funcționarea democratică a UE și a statelor sale membre; întrucât autoritățile publice ar trebui să adopte un cadru juridic și de reglementare care să favorizeze dezvoltarea unor mijloace de comunicare libere, independente și pluraliste;

D.  întrucât Polonia, împreună cu alte câteva state membre, nu a pus încă în aplicare toate cerințele Directivei serviciilor mass-media audiovizuale, [Directiva (UE) 2018/1808], în special pe cele referitoare la independența autorității naționale de reglementare a pieței mass-media;

E.  întrucât Observatorul European al Audiovizualului al Consiliului Europei a concluzionat în 2019 că independența autorităților poloneze de reglementare a mass-mediei ridică semne de întrebare cu privire la punerea în aplicare a procedurilor de numire și la asumarea răspunderii în fața Consiliului Național al Audiovizualului (KRRiT); întrucât acesta a concluzionat, de asemenea, că Consiliul Național pentru Mass-Media (RMN) nu dispune de „garanții adecvate pentru independența funcțională față de partidele politice și față de guvern”(12);

F.  întrucât, în februarie 2021, a fost propus un proiect de impunere a unei taxe de publicitate, care a fost apoi retras din cauza criticilor puternice la adresa impactului său negativ asupra libertății mass-mediei și a pluralității mass-mediei; întrucât, la 10 februarie 2021, aproximativ 45 de instituții mass-media private și-au întrerupt activitatea în Polonia, tipărind o primă pagină neagră cu slogane timp de 24 de ore pentru a protesta împotriva taxei propuse pentru publicitatea în mass-media, iar aproximativ 40 de radiodifuzori au scris într-o scrisoare deschisă adresată autorităților poloneze că noua taxă ar slăbi unele canale mass-media care își desfășoară activitatea în Polonia, putându-le obliga să se închidă, limitând opțiunile pentru publicul lor;

G.  întrucât, la 11 august 2021, Seimul Poloniei a votat în favoarea unui proiect de lege care propune să se permită doar societăților care sunt deținute majoritar de entități din Spațiul Economic European să dețină licențe de difuzare; întrucât acest proiect de lege a fost respins de Senatul Poloniei la 9 septembrie 2021, ceea ce nu înseamnă că procesul legislativ s-a încheiat, având în vedere posibilitatea ca Seimul Poloniei să anuleze această decizie;

H.  întrucât TVN24, un canal mass-media independent aparținând grupului Discovery cu sediul în SUA, ar fi vizat în mod direct de acest proiect de lege; întrucât o decizie privind reînnoirea licenței TVN24 este încă în curs de adoptare în Polonia, în ciuda faptului că organismul de radiodifuziune în cauză a solicitat reînnoirea acesteia în februarie 2020; întrucât autoritatea națională de reglementare în domeniul mass-mediei din Polonia (KRRiT) ar trebui să emită o decizie cu privire la o nouă licență de emisie înainte de expirarea licenței actuale, și anume înainte de 26 septembrie 2021;

I.  întrucât, având în vedere lipsa de acțiune a KRRiT, grupul Discovery a solicitat din partea autorităților neerlandeze o licență de emisie pentru canalul TVN24, care a fost acordată;

J.  întrucât clasamentul mondial al libertății presei pe 2021 întocmit de organizația Reporteri fără frontiere situează Polonia pe locul 64, locul cel mai scăzut din istorie, coborând de pe locul 18 pe care se clasa în 2015;

K.  întrucât, la 7 mai 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că acțiunile autorităților de numire a unuia dintre judecătorii care au făcut parte din completul Curții Constituționale în cazul societății reclamante au însemnat că grupul care a judecat cazul nu a fost un „tribunal instituit prin lege” și că „dreptul reclamantului la un proces echitabil” a fost încălcat(13);

L.  întrucât, la 2 martie 2021, CJUE a hotărât că modificările succesive aduse Legii privind Consiliul Judiciar Național, care au dus la eliminarea controlului judiciar efectiv al deciziilor Consiliului de a prezenta președintelui propuneri de numire a candidaților la funcția de judecători ai Curții Supreme, pot încălca dreptul UE(14);

M.  întrucât, la 29 martie 2021, prim-ministrul Poloniei a depus o cerere la „Curtea Constituțională”, contestată pe scară largă și ilegitimă, pentru a analiza dacă dispozițiile TUE referitoare la supremația dreptului UE și la protecția jurisdicțională efectivă sunt în concordanță cu Constituția Poloniei(15);

N.  întrucât, prin ordonanța din 14 iulie 2021, CJUE a acordat măsurile provizorii solicitate de Comisie în temeiul articolului 279 din TFUE și legate de funcționarea Camerei disciplinare a Curții Supreme poloneze și de suspendarea altor dispoziții ale legislației poloneze care afectează independența sistemului judiciar(16);

O.  întrucât, la 14 iulie 2021, „Curtea Constituțională” ilegitimă din Polonia a hotărât că ordonanțele provizorii ale CJUE privind structura instanțelor din Polonia sunt incompatibile cu Constituția poloneză(17);

P.  întrucât, la 15 iulie 2021, CJUE a statuat în hotărârea sa în cauza C-791/19(18) că regimul disciplinar pentru judecători în Polonia nu este compatibil cu dreptul UE;

Q.  întrucât, la 20 iulie 2021, Comisia a trimis Poloniei o scrisoare cu privire la toate măsurile luate sau preconizate pentru a se conforma pe deplin ordonanței Curții și toate măsurile necesare pentru a se conforma pe deplin hotărârii; întrucât autoritățile poloneze au răspuns Comisiei la 16 august 2021;

R.  întrucât, la 22 iulie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că Camera Disciplinară a Curții Supreme nu este o „instanță independentă și imparțială instituită prin lege” și nu îndeplinește standardul unui „drept la o instanță stabilit prin lege” garantat de articolul 6 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului; (19)

S.  întrucât, la 7 septembrie 2021, Comisia a decis să trimită Poloniei o scrisoare de punere în întârziere în temeiul articolului 260 alineatul (2) din TFUE pentru că nu a luat măsurile necesare pentru a se conforma pe deplin hotărârii CJUE din 15 iulie 2021 prin care se constată că legea poloneză privind regimul disciplinar împotriva judecătorilor nu este compatibilă cu dreptul UE;

T.  întrucât, la 7 septembrie 2021, Comisia a solicitat CJUE să impună Poloniei sancțiuni financiare pentru a asigura respectarea ordonanței Curții privind măsurile provizorii din 14 iulie 2021 legate de funcționarea Camerei disciplinare a Curții Supreme poloneze și de suspendarea altor dispoziții ale legislației poloneze care afectează independența sistemului judiciar;

U.  întrucât, în iunie 2021, ministrul adjunct al justiției din Polonia a anunțat că coaliția de la guvernare lucrează în prezent la un proiect de lege care vizează interzicerea „propagandei LGBT”;

V.  întrucât, la 14 iulie 2021, Comisia a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei și Poloniei în legătură cu egalitatea și protecția drepturilor fundamentale, în special ca răspuns la declararea „zonelor libere de ideologie LGBT”; întrucât, într-o scrisoare(20) din septembrie 2021, serviciile Comisiei au considerat că principiul nediscriminării în punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene nu este asigurat și, prin urmare, au decis să suspende modificările programului REACT-EU în ceea ce privește programele operaționale regionale ale cinci autorități locale poloneze;

W.  întrucât, în sondajul Eurobarometru Flash din august 2021, marea majoritate a respondenților au fost de acord că UE ar trebui să acorde fonduri statelor membre numai cu condiția ca guvernul lor să pună în aplicare statul de drept și principiile democratice; întrucât această cifră s-a situat, de asemenea, la un nivel foarte ridicat în Polonia (72 %)(21),

Libertatea mass-mediei

1.  reamintește că, în rezoluțiile sale anterioare, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modificările adoptate anterior și recent sugerate ale legislației poloneze privind mass-media, o reconfigurare a radiodifuzorului public într-un radiodifuzor pro-guvernamental; reamintește că articolul 54 din Constituția Poloniei garantează libertatea de exprimare și interzice cenzura;

2.  critică în termenii cei mai fermi așa-numitul proiect de lege „Lex TVN” adoptat de Seim; consideră că aceasta este o încercare de a reduce la tăcere conținutul critic și de a ataca direct pluralismul mass-mediei și că încalcă, de asemenea, drepturile fundamentale prevăzute în Cartă și în tratate și legislația UE privind piața internă și dreptul internațional al drepturilor omului și al comerțului, cum ar fi Directiva serviciilor mass-media audiovizuale; încurajează ferm Seimul să țină seama de deliberări și de respingerea ulterioară a proiectului de lege de către Senat;

3.  este profund îngrijorat de deteriorarea în continuare a libertății mass-mediei în Polonia și de diferitele reforme puse în aplicare de coaliția aflată la guvernare pentru a reduce diversitatea și vocile critice din mass-media; este profund îngrijorat de confirmarea achiziționării Polska Press Group de către o companie petrolieră controlată de stat, PKN Orlen, chiar înainte de rezultatul final al apelului Ombudsmanului polonez împotriva autorității de concurență; este foarte îngrijorat de modificările editoriale efectuate în cadrul Polska Press Group de către conducerea PKN Orlen, în ciuda unui apel în curs care îi interzice temporar PKN Orlen să își exercite drepturile de acționar; condamnă cu fermitate declarațiile funcționarilor PKN Orlen, care au respins hotărârea judecătorească ca fiind irelevantă(22);

4.  este profund îngrijorat de deteriorarea situației din mass-media publică poloneză și de incapacitatea acesteia de a-și îndeplini misiunea publică, caracterizată prin pluralism, imparțialitate, echilibru și independență, o obligație legală în temeiul art. 21.1 din Legea audiovizualului din 1992;

5.  condamnă cu fermitate campaniile continue de denigrare în mass-media publică împotriva judecătorilor, jurnaliștilor și politicienilor care critică guvernul actual, inclusiv procesele SLAPP (procese strategice împotriva participării publice) inițiate de agenții guvernamentale, funcționari guvernamentali, întreprinderi de stat sau persoane cu legături strânse cu coaliția guvernamentală; invită autoritățile poloneze ca, în cooperare cu organizațiile de jurnaliști, să monitorizeze și să raporteze cu privire la atacurile împotriva jurnaliștilor, precum și cu privire la acțiunile în justiție menite să reducă la tăcere sau să intimideze mass-media independentă și să garanteze accesul la căile de atac adecvate;

6.  consideră că normele obligatorii ale UE care oferă o protecție solidă și consecventă mass-mediei independente și jurnaliștilor împotriva proceselor ofensatorii menite să îi reducă la tăcere sau să îi intimideze în UE sunt extrem de necesare pentru a contribui la stoparea acestei practici abuzive și subliniază că Parlamentul European lucrează în prezent la un raport din proprie inițiativă pe tema SLAPP;

7.  salută inițiativa recentă a Comisiei de a emite o recomandare privind garantarea siguranței jurnaliștilor în Uniunea Europeană; invită Comisia Europeană să elaboreze rapid Legea privind libertatea mass-mediei(23);

8.  invită Comisia să asigure punerea corespunzătoare în aplicare a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale, în special în ceea ce privește independența autorităților de reglementare din domeniul mass-mediei, transparența proprietății asupra mass-mediei și educația în domeniul mass-mediei; invită Comisia să utilizeze în mod eficient procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în situațiile în care statele membre pun în aplicare aceste dispoziții în mod incorect sau incomplet;

9.  își reiterează solicitarea ca autoritățile poloneze să pună pe deplin în aplicare Recomandarea Consiliului Europei din 13 aprilie 2016 privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori din domeniul mass-mediei(24);

10.  își exprimă sprijinul deplin pentru protestele pașnice împotriva reformelor adoptate de guvernul polonez care subminează și mai mult libertatea mass-mediei în Polonia;

Supremația dreptului UE și independența sistemului judiciar și a altor instituții

11.  salută cele mai recente inițiative ale Comisiei privind independența sistemului judiciar; consideră, totuși, că o acțiune mai rapidă, astfel cum a solicitat în mod repetat Parlamentul European, ar fi contribuit la evitarea erodării continue a independenței sistemului judiciar din Polonia; își reiterează apelul adresat Comisiei de a iniția proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în legătură cu legislația privind „Curtea Constituțională” ilegitimă și componența ilegală a acesteia, Camera extraordinară a Curții Supreme și Consiliul Judiciar Național;

12.  este profund îngrijorat de faptul că autoritățile poloneze au încălcat recent în mod deliberat și sistematic hotărârile și ordonanțele CJUE legate de statul de drept; invită autoritățile poloneze să respecte diferitele hotărâri ale CJUE și ale Curții Europene a Drepturilor Omului privind componența și organizarea „Curții Constituționale” ilegitime și a Camerei Disciplinare a Curții Supreme pentru a respecta standardele de independență judiciară la care s-a angajat Polonia;

13.  condamnă din nou practica urmăririi penale și a hărțuirii judecătorilor care critică guvernul polonez; invită Camera Disciplinară, în componența sa actuală, să își suspende toate activitățile și cauzele, inclusiv cauzele juridice, și să restabilească toți judecătorii care au fost revocați din funcția de judecători de către această cameră, inclusiv judecătorii care continuă să fie împiedicați să se pronunțe, în pofida faptului că au contestat cu succes suspendarea lor de către Camera unei Curți de Drept, întrucât hotărârile definitive pronunțate în apel sunt ignorate ulterior și continuu de președinții instanțelor în care își desfășoară activitatea;

14.  solicită disocierea funcției de procuror general și de ministru al justiției, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția(25); subliniază concluziile avocatului general al CJUE privind cauza pendinte și solicită Comisiei să fie mai proactivă în lansarea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de independența serviciilor de procuratură;

15.  reiterează caracterul fundamental al supremației dreptului UE ca principiu fundamental al dreptului UE în conformitate cu jurisprudența consacrată a CJUE; reamintește că toate statele membre au convenit să anexeze la Tratatul de la Lisabona o declarație privind supremația; reamintește că efectele acestui principiu sunt obligatorii pentru toate organele unui stat membru, fără ca dispozițiile de drept intern, inclusiv dispozițiile constituționale, să poată împiedica acest lucru; condamnă orice încercare de subminare a acestui principiu;

16.  invită prim-ministrul polonez să nu pună sub semnul întrebării supremația dreptului UE asupra legislației naționale și să își retragă moțiunea pendinte în fața „Curții Constituționale” ilegitime de a revizui constituționalitatea anumitor părți ale tratatelor UE;

17.  invită procurorul general să își retragă moțiunea în fața „Curții Constituționale” ilegitime legată de constituționalitatea articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului;

18.  invită Comisia să monitorizeze în continuare toate aspectele deja identificate și să solicite măsuri provizorii ori de câte ori sesizează CJUE în domeniul judiciar și să solicite sancțiuni financiare în cazurile de nerespectare a hotărârilor CJUE;

Evaluarea în continuare a situației statului de drept în Polonia

19.  regretă lipsa de progrese și deteriorarea situației statului de drept în Polonia ulterioare rezoluției sale din 17 septembrie 2020 și faptul că guvernul polonez nu a luat în considerare recomandările în acest sens; reiterează aceste recomandări;

20.  ia act de anunțarea stării de urgență de către Polonia și alte state membre care se învecinează cu Belarus; ia act cu îngrijorare de situația umanitară de la frontieră și condamnă încercarea autorităților belaruse de a instrumentaliza migranții, inclusiv solicitanții de azil, ca instrument politic și ca amenințare hibridă împotriva Poloniei și a altor state membre ca răspuns la sprijinul acordat opoziției democratice din Belarus; solicită un răspuns unanim al UE pentru a găsi soluții la această situație; invită autoritățile din Polonia și din alte state membre afectate să se asigure că legislația UE în materie de azil și returnare și dreptul internațional al drepturilor omului sunt pe deplin respectate și în timpul situației de urgență, inclusiv accesul la azil și accesul mass-mediei și al organizațiilor societății civile la zona de frontieră, și să țină seama de orientările Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și ale organismelor Consiliului Europei; invită Comisia să asigure, în calitatea sa de gardian al tratatelor, respectarea legislației UE relevante; invită alte state membre să dea dovadă de solidaritate și să ofere asistență statelor membre afectate, inclusiv transferul solicitanților de azil;

21.  își reiterează profunda îngrijorare exprimată în rezoluțiile sale cu privire la încercările de incriminare a diseminării educației sexuale în Polonia și insistă asupra faptului că o educație sexuală și relațională cuprinzătoare, adecvată vârstei și bazată pe dovezi este esențială pentru dezvoltarea competențelor tinerilor pentru a forma relații sănătoase, egale, relevante și sigure, fără discriminare, coerciție și violență;

22.  este alarmat de propunerile de modificare a Legii educației și a altor acte legislative, precum și de modificările adoptate la Regulamentul privind supravegherea pedagogică din 1 septembrie 2021(26), care ar limita autonomia educației prin transferul de competențe de la administrația locală la autoritățile centrale, exercitarea controlului asupra directorilor de școli și înăsprirea supravegherii ONG-urilor care contribuie la educația școlară;

23.  își reiterează profunda îngrijorare cu privire la atacurile la adresa drepturilor femeilor din Polonia, în special regresul sănătății sexuale și reproductive și al drepturilor aferente după pronunțarea hotărârii „Curții Constituționale” ilegitime, care a fost publicată în Monitorul Oficial (Dziennik Ustaw) la 27 ianuarie 2021;

24.  salută numirea unui nou comisar polonez pentru drepturile omului în iulie 2021, după expirarea mandatului predecesorului său în septembrie 2020;

25.  este preocupat de faptul că, din decembrie 2018, Consiliul a organizat o singură audiere în temeiul articolului 7 alineatul (1) privind statul de drept în Polonia; îndeamnă Consiliul să adreseze recomandări concrete Poloniei, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (1) din TUE, și să stabilească termene pentru punerea în aplicare a recomandărilor respective; solicită președințiilor actuale și viitoare ale Consiliului să mențină audierile privind Polonia pe ordinea de zi a Consiliului; este preocupat de atitudinea președințiilor succesive ale Consiliului de a nu mai raporta comisiei competente din cadrul Parlamentului European cu privire la procedurile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) și îndeamnă Consiliul să facă acest lucru cât mai curând posibil;

26.  își reiterează apelul adresat Consiliului și Comisiei de a extinde domeniul de aplicare al audierilor în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE pentru a acoperi, de asemenea, aspectele legate de drepturile fundamentale și democrație și de a include noi evoluții și de a evalua riscurile de încălcare a independenței sistemului judiciar, a libertății de exprimare, inclusiv a libertății mass-mediei, a libertății artelor și științelor, a libertății de asociere și a dreptului la egalitatea de tratament, astfel cum a solicitat Parlamentul European;

27.  salută măsurile luate de Comisie în legătură cu declararea unor „zone libere de ideologie LGBT” de către unele autorități locale și regionale din Polonia, incompatibilitatea acestora cu valorile UE și importanța nediscriminării în executarea fondurilor structurale și de investiții europene; invită Comisia să utilizeze toate temeiurile juridice în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; invită autoritățile statale, locale și regionale din statele membre să întrerupă orice cooperare cu autoritățile poloneze care declară „zone libere de ideologie LGBT”; invită Comisia să respingă în continuare cererile de finanțare ale UE depuse de autoritățile care au adoptat astfel de rezoluții și să ia în considerare modalități de asigurare a protecției beneficiarilor finali și a continuității activității acestora, inclusiv prin luarea în considerare a unor alternative la autoritățile de management regionale, cum ar fi acordarea directă de granturi organizațiilor societății civile care depind de finanțarea UE pentru a funcționa;

28.  condamnă cu fermitate faptul că SLAPP sunt, de asemenea, utilizate împotriva activiștilor care acționează împotriva acestora și care informează publicul cu privire la rezoluțiile privind absența așa-numitei ideologii LGBTI și a „cartelor regionale ale drepturilor familiei”;

29.  își reafirmă poziția cu privire la Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021 și este direct aplicabil în toate elementele sale în Uniunea Europeană și în toate statele sale membre pentru toate fondurile din bugetul UE, inclusiv resursele alocate de atunci prin Instrumentul de redresare al UE;

30.  reamintește că Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept oferă o definiție clară a statului de drept, care trebuie înțeleasă în raport cu celelalte valori ale Uniunii, inclusiv drepturile fundamentale și nediscriminarea; își exprimă dezamăgirea cu privire la răspunsul dat de Comisie Parlamentului European în scrisoarea sa din 23 august 2021; invită Comisia să declanșeze imediat procedura prevăzută la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept pentru Polonia;

31.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la conformitatea proiectului de plan de redresare și reziliență al Poloniei cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență(27) și cu Carta; invită Comisia și Consiliul să analizeze cu atenție fiecare măsură prezentată în proiectul de plan de redresare și reziliență al Poloniei și să aprobe planul numai dacă se stabilește că autoritățile poloneze au pus în aplicare toate hotărârile CJUE, în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar, și că, ulterior, nu va determina ca bugetul UE să contribuie în mod activ la încălcarea drepturilor fundamentale în Polonia;

o
o   o

32.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului, Comisiei, Comitetului Regiunilor și Consiliului Europei.

(1) JO L 303, 28.11.2018, p. 69. (2) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1. (3) JO L 57, 18.2.2021, p. 17. (4) JO C 255, 29.6.2021, p. 7. (5) Texte adoptate, P9_TA(2021)0089. (6) Texte adoptate, P9_TA(2020)0014. (7) Texte adoptate, P9_TA(2020)0251. (8) Texte adoptate, P9_TA(2020)0225. (9) Texte adoptate, P9_TA(2021)0313. (10) Texte adoptate, P9_TA(2021)0348. (11) Ref: CommHR/DM/sf 007-2021. (12) Cappello M. (ed.), The independence of media regulatory authorities in Europe (Independența autorităților de reglementare a mass-mediei în Europa), IRIS Special, Observatorul European al Audiovizualului, Strasbourg, 2019. (13) Hotărârea Xero Flor w Polsce sp. z o.o. / Polonia din 7 mai 2021. (14) Hotărârea Curții de Justiție din 2 martie 2021, A.B. și alții, cauza C-824/18, ECLI:EU:C:2021:153. (15) Cerere în cauza pendinte K 3/21; hotărârea „Curții Constituționale” ilegitime, așteptată la 22 septembrie 2021. (16) Ordonanța Curții de Justiție din 14 iulie 2021, Comisia/Polonia, cauza C-204/21 R, ECLI:EU:C:2021:593. (17) Hotărârea Curții Constituționale din 14 iulie 2021, cauza P 7/20. (18) Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 15 iulie 2021, Comisia Europeană împotriva Republicii Polone, cauza C-791/19, ECLI:EU:C:2021:596. (19) Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 iulie 2021, Reczkowicz / Polonia (cererea nr. 43447/19). (20) Ares(2021)5444303 - 03/09/2021. (21) Eurobarometru Flash – Situația Uniunii Europene, IPSOS, august 2021. (22) Poland: Purge of editors begins despite court ruling suspending purchase of Polska Press (Polonia: Începe epurarea redactorilor în pofida hotărârii judecătorești de suspendare a achiziționării Polska Press), Institutul Internațional de Presă, 30 aprilie 2021. (23) Pentru o „Lege europeană privind libertatea mass-mediei”, discurs ținut în fața Comisiei pentru cultură și educație a Parlamentului European, 19 aprilie 2021. (24) Recomandarea CM/Rec(2016)4 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori din domeniul mass-mediei. (25) Concluziile avocatului general nr. 892/2017 din 11 decembrie 2017. (26) Dz.U. 2021 poz. 1618. (27) JO L 57, 18.2.2021, p. 17.