Index 
Texte adoptate
Marţi, 27 aprilie 2021 - Bruxelles
Cerere de ridicare a imunității lui Filip De Man
 Cerere de ridicare a imunității lui Zdzisław Krasnodębski
 Cerere de ridicare a imunității lui Ioannis Lagos
 Cerere de ridicare a imunității lui Ioannis Lagos
 Acordul UE-Norvegia: modificarea concesiilor privind toate contingentele tarifare incluse în lista CLXXV a UE ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană ***
 Acordul de parteneriat voluntar UE/Honduras ***
 Raport referitor la punerea în aplicare în ceea ce privește aspectele de siguranță rutieră ale pachetului privind inspecția tehnică a autovehiculelor
 Reziduurile chimice din Marea Baltică, pe baza petițiilor nr. 1328/2019 și 0406/2020, în temeiul articolului 227 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
 Instituirea programului-cadru Orizont Europa – stabilirea normelor sale de participare și de diseminare ***II
 Programul specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa *
 Institutul European de Inovare și Tehnologie ***I
 Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie ***I
 Mecanismul de protecție civilă al Uniunii ***I
 Acordul de parteneriat voluntar UE/Honduras
 Acordul internațional privind un registru de transparență obligatoriu
 Un transport maritim mai eficient și mai curat
 Obiecție la un act de punere în aplicare: limitele maxime de reziduuri pentru anumite substanțe, inclusiv lufenuron
 Obiecție la un act de punere în aplicare: limitele maxime de reziduuri pentru anumite substanțe, inclusiv flonicamid
 Decizia de a nu formula obiecții la un act delegat: examinarea modificărilor termenilor autorizațiilor de introducere pe piață acordate medicamentelor de uz uman și veterinar
 Programul privind piața internă, competitivitatea întreprinderilor, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și statisticile europene (Programul privind piața unică) 2021-2027 ***II
 Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) 2021-2027 ***II
 Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” 2021-2027 ***II
 Programul „Justiție” 2021-2027 ***II
 Programul spațial 2021-2027 și Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial ***II

Cerere de ridicare a imunității lui Filip De Man
PDF 118kWORD 44k
Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2021 privind cererea de ridicare a imunității lui Filip De Man (2020/2271(IMM))
P9_TA(2021)0116A9-0134/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Filip De Man, transmisă printr-o scrisoare datată 30 octombrie 2020 de către procurorul general de pe lângă Curtea de apel din Bruxelles, în cadrul unei proceduri penale, cerere anunțată în plen la 14 decembrie 2020,

–  având în vedere că Filip De Man a renunțat la dreptul de a fi audiat, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere articolul 59 din Constituția Regatului Belgiei,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011, 17 ianuarie 2013 și 19 decembrie 2019(1),

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0134/2021),

A.  întrucât procurorul general de pe lângă Curtea de Apel din Bruxelles a transmis o cerere de ridicare a imunității parlamentare a lui Filip De Man, deputat în Parlamentul European ales pentru Regatul Belgiei, în legătură cu un accident rutier soldat cu daune materiale și cu circumstanța agravantă a infracțiunii de părăsire a locului accidentului, pe care acesta l-ar fi provocat la 1 mai 2019;

B.  întrucât Filip De Man este acuzat că, la 1 mai 2019, la Vilvoorde, ar fi lovit o insulă de trafic fără să se oprească, continuându-și deplasarea până la domiciliul său; întrucât poliția a constatat că pe drum erau împrăștiate resturi din vehiculul deputatului și că pe sol erau vizibile urme ce duceau de la locul accidentului la domiciliul deputatului; întrucât, după numeroase citații, Filip De Man a putut fi în cele din urmă audiat de poliția judiciară și, cu această ocazie, a declarat că doborâse într-adevăr pilonul din beton și că nu a putut să se oprească din cauza mulțimii care se adunase pe stradă;

C.  întrucât presupusa infracțiune intră sub incidența articolului 33 din Legea belgiană privind poliția rutieră din 16 martie 1968 și se pedepsește cu închisoare de la 15 zile la șase luni și cu o amendă cuprinsă între 200 EUR și 2 000 EUR;

D.  întrucât, pe de o parte, Parlamentul nu poate fi echivalat cu un tribunal, iar, pe de altă parte, deputații în Parlamentul European, în contextul unei proceduri de ridicare a imunității, nu pot fi considerați „acuzați”(2);

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 primul paragraf din Protocolul nr. 7 privind imunitățile și privilegiile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul statului lor de proveniență, de aceleași imunități ca și cele recunoscute membrilor parlamentului țării respective și nu pot fi deținuți sau urmăriți penal pe teritoriul niciunui alt stat membru;

F.  întrucât articolul 59 primul paragraf din Constituția Regatului Belgiei prevede că, „cu excepția unui caz de flagrant delict, niciun membru al uneia dintre cele două Camere nu poate, în timpul perioadei de sesiune și într-o speță penală, să fie trimis sau citat direct în fața unei instanțe sau să fie arestat, decât cu autorizarea Camerei din care face parte”;

G.  întrucât este de competența exclusivă a Parlamentului să decidă dacă să ridice sau nu imunitatea într-un anumit caz; întrucât Parlamentul poate ține seama în mod rezonabil de poziția deputatului în cauză la luarea deciziei de a-i ridica sau nu acestuia imunitatea(3);

H.  întrucât presupusa infracțiune nu are o legătură directă sau evidentă cu exercitarea de către Filip De Man a funcțiilor sale de deputat în Parlamentul European și nu constituie opinii sau voturi exprimate în cadrul funcțiilor de deputat în Parlamentul European în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

I.  întrucât, în speță, Parlamentul nu a putut identifica un caz de fumus persecutionis, adică o suspiciune suficient de serioasă și precisă cu privire la faptul că procedura a fost inițiată cu intenția de a prejudicia activitatea politică a deputatului,

1.  hotărăște să îi ridice imunitatea lui Filip De Man;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorității competente a Regatului Belgiei și lui Filip De Man.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, Hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, Hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543; Hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23, Hotărârea Curții de Justiție din 19 decembrie 2019, Junqueras Vies, C-502/19, ECLI:EU:C:2019:1115.
(2) Hotărârea Tribunalului din 30 aprilie 2019, Briois/Parlamentul, T-214/18, ECLI:EU:T:2019:266.
(3) Hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, punctul 28.


Cerere de ridicare a imunității lui Zdzisław Krasnodębski
PDF 131kWORD 45k
Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2021 privind cererea de ridicare a imunității lui Zdzisław Krasnodębski (2020/2224(IMM))
P9_TA(2021)0117A9-0132/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Zdzisław Krasnodębski, din data de 9 septembrie 2020, transmisă de președintele Tribunalului districtual Varșovia-Śródmieście din Varșovia, secția a X-a penală, în legătură cu o procedură penală inițiată împotriva acestuia prin intermediul unui act de acuzare privat și anunțată în plen la 22 octombrie 2020,

–  în urma audierii lui Zdzisław Krasnodębski, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011, 17 ianuarie 2013 și 19 decembrie 2019(1),

–  având în vedere articolul 105 alineatul (2) și alineatul (5) din Constituția Republicii Polone,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0132/2021),

A.  întrucât, la 23 ianuarie 2020, președintele secției a X-a penală a Tribunalului districtual Varșovia-Śródmieście, Polonia, a transmis o cerere de ridicare a imunității parlamentare a lui Zdzisław Krasnodębski, depusă de o parte privată în urma unor declarații făcute de Zdzisław Krasnodębski la 1 februarie 2019, în timpul unui interviu la radio; întrucât, la 19 februarie 2020, secția a X-a penală a Tribunalului districtual Varșovia-Śródmieście a fost informată că, în temeiul articolului 9 alineatele (1) și (12) din Regulamentul de procedură, se punea problema competenței autorității, care afecta, astfel, admisibilitatea cererii; întrucât, la 18 mai 2020, Tribunalul a solicitat clarificări Parchetului General și întrucât, la 8 septembrie 2020, acesta din urmă a declarat că „în cazul în care se introduce o cauză privată la care procurorul public nu participă, autoritatea competentă pentru a înainta o cerere de ridicare a imunității în numele reclamantului privat este instanța, în conformitate cu articolul 9 alineatele (1) și (12) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European” și că noțiunea de „autoritate competentă” trebuie interpretată în sensul articolului 9 alineatul (12) din Regulamentul de procedură; întrucât cererea de ridicare a imunității parlamentare a fost comunicată de autoritățile judiciare în conformitate cu articolul 9 alineatul (12) din Regulamentul său de procedură și întrucât, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură, orice cerere de ridicare a imunității parlamentare trebuie înaintată de către „o autoritate competentă a unui stat membru”, cele două noțiuni nefiind identice;

B.  întrucât procedura de urmărire penală privată împotriva lui Zdzisław Krasnodębski a fost introdusă inițial la Tribunalul districtual din Cracovia-Krowodrza, la 6 mai 2019; întrucât, la 18 octombrie 2019, respectiva instanță, acționând din oficiu, după ce a stabilit că înregistrarea emisiunii de interviuri la care a participat Zdzisław Krasnodębski avusese loc la studioul de radio din Varșovia, și nu din Cracovia, a hotărât că nu este competentă să judece cauza și a deferit-o Tribunalului districtual din Varșovia-Śródmieście, Varșovia;

C.  întrucât, la 1 februarie 2019, în timpul unui program matinal de interviuri la o stație de radio, Zdzisław Krasnodębski l-a numit pe reclamantul privat „avocat necunoscut” și gangster” și a susținut că acesta „împroșca cu acuzații în stânga și în dreapta”;

D.  întrucât, prin aceste remarci, Zdzisław Krasnodębski l-ar fi calomniat public pe reclamantul privat și i-ar fi cauzat prejudicii prin faptul că l-a făcut să piardă încrederea de care avea nevoie pentru desfășurarea activității sale economice, denigrându-l în ochii opiniei publice, infracțiune care poate face obiectul unei urmăriri penale private în temeiul articolului 212 alineatul (2) din Codul penal polonez;

E.  întrucât articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene prevede că deputații în Parlamentul European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor;

F.  întrucât articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților parlamentului propriei țări;

G.  întrucât, în conformitate cu articolul 105 alineatul (2) și alineatul (5) din Constituția Poloniei, din ziua anunțării rezultatelor alegerilor și până în ziua expirării mandatului său, un deputat nu poate fi urmărit penal fără consimțământul Seimului (camera inferioară a parlamentului) și nu poate fi nici reținut, nici arestat fără consimțământul Seimului, cu excepția cazurilor în care a fost surprins în flagrant delict și în care reținerea sa este necesară pentru buna desfășurare a procedurilor;

H.  întrucât presupusele acțiuni nu sunt legate de opinii sau voturi exprimate în cadrul exercitării funcțiilor sale de Zdzisław Krasnodębski, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

I.  întrucât, în speță, Parlamentul nu a identificat dovada vreunui fumus persecutionis, adică elemente care să indice că procedura judiciară în cauză ar fi fost inițiată cu intenția de a aduce atingere activității sale politice ca deputat în Parlamentul European;

J.  întrucât, pe de o parte, Parlamentul nu poate fi echivalat cu un tribunal și, pe de altă parte, în contextul unei proceduri de ridicare a imunității, deputatul în cauză nu poate fi considerat drept „acuzat”(2);

K.  întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și pe deputații săi de proceduri judiciare inițiate în legătură cu activități desfășurate în exercitarea funcțiilor parlamentare și care nu pot fi disociate de aceste funcții;

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Zdzisław Krasnodębski;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorităților competente ale Poloniei și lui Zdzisław Krasnodębski.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C 200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579; hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI:EU:C:2011:543; hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23; hotărârea Curții de Justiție din 19 decembrie 2019, Junqueras Vies, C-502/19, ECLI:EU:C:2019:1115.
(2) Hotărârea Tribunalului din 30 aprilie 2019, Briois/Parlamentul, T-214/18, ECLI:EU:T:2019:266.


Cerere de ridicare a imunității lui Ioannis Lagos
PDF 123kWORD 44k
Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2021 privind cererea de ridicare a imunității lui Ioannis Lagos (2020/2240(IMM))
P9_TA(2021)0118A9-0136/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Ioannis Lagos, transmisă la 23 octombrie 2020 de procurorul Curții de Casație a Republicii Elene, în contextul executării împotriva sa a deciziilor de condamnare nr. 2425, 2473, 2506, 2644/2020 ale Curții de Apel din Atena (Camera întâi cu trei judecători în materie penală), și anunțată în plen la 11 noiembrie 2020,

–  în urma audierii lui Ioannis Lagos, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011, 17 ianuarie 2013 și 19 decembrie 2019(1),

–  având în vedere articolul 62 din Constituția Republicii Elene,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0136/2021),

A.  întrucât procurorul responsabil de aceste proceduri a solicitat ridicarea imunității lui Ioannis Lagos, deputat în Parlamentul European, pentru a se pune în executare împotriva sa hotărârea de condamnare la o pedeapsă totală de treisprezece (13) ani și opt (8) luni de închisoare și la o amendă totală de o mie trei sute de euro (1 300 EUR) pentru o infracțiune și două delicte;

B.  întrucât în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor parlamentului propriului stat;

C.  întrucât Ioannis Lagos a fost ales în Parlamentul European la 2 iulie 2019, iar cererea de ridicare a imunității privește fapte și o punere sub acuzare anterioare dobândirii statutului de deputat în Parlamentul European și, prin urmare, imunității de deputat în Parlamentul European;

D.  întrucât, în conformitate cu articolul 62 din Constituția Republicii Elene, pe durata mandatului său, niciun deputat nu poate fi urmărit penal, arestat, încarcerat sau supus altor măsuri privative de libertate fără permisiunea Camerei Deputaților;

E.  întrucât Ioannis Lagos a fost găsit vinovat de a) infracțiunea de apartenență la un grup infracțional organizat și conducerea acestuia [articolul 187 alineatul (1) și alineatul (3) din Codul penal], săvârșită la Atena între 2008 și astăzi, b) delictul de deținere simplă a unei arme (Legea nr. 2168/1993), după schimbarea autorizată a capătului de acuzare care a fost infracțiune calificată de deținere a unei arme, comis la 30 septembrie 2013 la Perama (Attica), și c) delictul de încălcare a Legii nr. 456/1976 privind lansatoarele de rachete și artificiile, comis la Perama (Attica) la 29 septembrie 2013;

F.  întrucât sentința de condamnare a Curții de Apel din Atena are imediat forță executorie, Curtea stabilind că recursul împotriva acestei sentințe nu are efect de suspendare;

G.  întrucât Comisia pentru afaceri juridice a luat act de documentele prezentate membrilor săi de Ioannis Lagos, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură, pe care cel vizat le-a considerat pertinente pentru procedură;

H.  întrucât executarea hotărârii de condamnare nu are legătură cu opiniile sau voturile exprimate de Ioannis Lagos în exercitarea funcțiilor sale, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

I.  întrucât, în temeiul articolului 9 alineatul (8) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, Comisia pentru afaceri juridice nu se pronunță în niciun caz asupra vinovăției sau a nevinovăției deputatului ori asupra caracterului oportun sau inoportun al urmăririi penale a acestuia pentru opiniile sau acțiunile care îi sunt imputate, chiar dacă, prin examinarea cererii, Comisia pentru afaceri juridice ajunge să cunoască în profunzime cauza;

J.  întrucât nu este de competența Parlamentului European să pună sub semnul întrebării meritele sistemelor juridice și judiciare naționale;

K.  întrucât Parlamentul European nu are competența de a evalua sau de a pune sub semnul întrebării competența autorităților judiciare naționale responsabile de procedurile penale în cauză;

L.  întrucât Ioannis Lagos este una dintre persoanele aflate într-o situație similară de condamnare de către Curtea de Apel din Atena la o pedeapsă cu închisoarea pe mai mulți ani pentru infracțiunile în cauză, singura diferență fiind că el beneficiază în prezent de imunitate în calitate de deputat în Parlamentul European;

M.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi;

N.  întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și pe deputații acestuia de proceduri judiciare deschise în legătură cu activități desfășurate în exercitarea funcțiilor parlamentare și care nu pot fi disociate de aceste funcții;

O.  întrucât faptele incriminate nu au nicio influență clară sau directă asupra îndeplinirii de către Ioannis Lagos a funcției sale de deputat în Parlamentul European;

P.  întrucât faptele incriminate au avut loc înainte de alegerea sa în Parlamentul European; întrucât, în acest temei, nu se poate susține că procedura judiciară, începută încă din 2014, a fost inițiată cu intenția de a prejudicia activitatea politică viitoare a lui Ioannis Lagos în calitate de deputat în Parlamentul European, având în vedere că, la momentul respectiv, statutul său de deputat în Parlamentul European era încă ipotetic și viitor;

Q.  întrucât, în cazul de față, Parlamentul nu a putut stabili existența unui fumus persecutionis, adică a unor elemente de fapt care indică că procedura judiciară în cauză a fost inițiată cu intenția de a dăuna activității politice a deputatului și, prin urmare, a Parlamentului European,

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Ioannis Lagos;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei sale competente procurorului Curții de Casație a Republicii Elene și lui Ioannis Lagos.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102; hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543; hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23; hotărârea Curții de Justiție din 19 decembrie 2019, Junqueras Vies, C-502/19, ECLI:EU:C:2019:1115.


Cerere de ridicare a imunității lui Ioannis Lagos
PDF 119kWORD 43k
Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2021 privind cererea de ridicare a imunității lui Ioannis Lagos (2020/2219(IMM))
P9_TA(2021)0119A9-0135/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Ioannis Lagos, înaintată la 2 octombrie 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă a Greciei în legătură cu o posibilă urmărire penală condusă de procurorul Tribunalului de primă instanță din Atena (dosar nr. ABM PB2020/65), cerere anunțată în plen la 19 octombrie 2020,

–  în urma audierii lui Ioannis Lagos în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011, 17 ianuarie 2013 și 19 decembrie 2019(1),

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0135/2021),

A.  întrucât procurorul Curții Supreme a Greciei a depus o cerere de ridicare a imunității parlamentare a lui Ioannis Lagos pe motivul anumitor fapte comise de acesta în timpul unui discurs adresat Parlamentului European, pe 29 ianuarie 2020;

B.  întrucât Ioannis Lagos a fost acuzat de o presupusă a defăimare a simbolului național al Turciei, comisă în timpul dezbaterii în plen din 29 ianuarie 2020 referitoare la situația migrației la frontiera greco-turcă și la răspunsul comun al UE la aceasta;

C.  întrucât defăimarea unui simbol național constituie o infracțiune în temeiul: (1) articolului 1 alineatul (1) din Legea nr. 927/1979, astfel cum a fost pusă în aplicare prin Legea 4285/2014 și (2) articolului 155, coroborat cu articolele 1, 12, 14, 26, 27, 51, 53, 57 și 79 din Codul penal elen;

D.  întrucât imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a membrilor săi;

E.  întrucât, pe de o parte, Parlamentul nu poate fi asimilat unei instanțe judiciare și, pe de altă parte, în cadrul unei proceduri de ridicare a imunității, deputatul în Parlamentul European în cauză nu poate fi considerat „acuzat”(2);

F.  întrucât articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene prevede că deputații în Parlamentul European „nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor”;

G.  întrucât Ioannis Lagos a acționat în timpul unei sesiuni plenare a Parlamentului European, în incinta în care se desfășura ședința plenară propriu-zisă, în exercitarea funcțiilor sale de deputat în Parlamentul European;

H.  întrucât acțiunile lui Ioannis Lagos au avut, prin urmare, loc în contextul funcțiilor sale de deputat și al activității sale în cadrul Parlamentului European;

1.  decide să nu ridice imunitatea lui Ioannis Lagos;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorității competente a Republicii Elene și lui Ioannis Lagos.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra v De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch v Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543; hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch v Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23; hotărârea Curții de Justiție din 19 decembrie 2019, Junqueras Vies, C-502/19, ECLI:EU:C:2019:1115.
(2) Hotărârea Tribunalului din 30 aprilie 2019, Briois v Parlamentul, T-214/18, ECLI:EU:T:2019:266.


Acordul UE-Norvegia: modificarea concesiilor privind toate contingentele tarifare incluse în lista CLXXV a UE ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană ***
PDF 115kWORD 43k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei în temeiul articolului XXVIII din Acordul general pentru tarife și comerț (GATT) din 1994 referitor la modificarea concesiilor privind toate contingentele tarifare incluse în lista CLXXV a UE ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană (10643/20 – C9-0424/2020 – 2020/0230(NLE))
P9_TA(2021)0120A9-0035/2021

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10643/20),

–  având în vedere Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei în temeiul articolului XXVIII din Acordul general pentru tarife și comerț (GATT) din 1994 referitor la modificarea concesiilor privind toate contingentele tarifare incluse în lista CLXXV a UE ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană (10644/20),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) primul paragraf și articolul 218 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9-0424/2020),

–  având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A9-0035/2021),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului Norvegiei.


Acordul de parteneriat voluntar UE/Honduras ***
PDF 114kWORD 43k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Honduras privind asigurarea respectării legislației și guvernanța în sectorul forestier și schimburile comerciale cu produse din lemn care au ca destinație Uniunea Europeană (12543/2020 – C9-0084/2021 – 2020/0157(NLE))
P9_TA(2021)0121A9-0053/2021

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12543/2020),

–  având în vedere proiectul de acord de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Honduras privind asigurarea respectării legislației și guvernanța în sectorul forestier și schimburile comerciale cu produse din lemn care au ca destinație Uniunea Europeană (10365/2020),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (3) primul paragraf, articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9-0084/2021),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 27 aprilie 2021(1) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A9-0053/2021),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Honduras.

(1) Texte adoptate la această dată, P9_TA(2021)0129.


Raport referitor la punerea în aplicare în ceea ce privește aspectele de siguranță rutieră ale pachetului privind inspecția tehnică a autovehiculelor
PDF 174kWORD 54k
Rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la punerea în aplicare în ceea ce privește aspectele de siguranță rutieră ale pachetului privind inspecția tehnică a autovehiculelor (2019/2205(INI))
P9_TA(2021)0122A9-0028/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere pachetul privind inspecția tehnică auto, care cuprinde Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora(1), Directiva 2014/46/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 de modificare a Directivei 1999/37/CE a Consiliului privind documentele de înmatriculare pentru vehicule(2) și Directiva 2014/47/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Uniune(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 noiembrie 2017 referitoare la salvarea de vieți: sporirea siguranței autovehiculelor în UE(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 31 mai 2018 conținând recomandări adresate Comisiei privind manipularea odometrului în autovehicule: revizuirea cadrului juridic al UE(5),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 iulie 2010 intitulată „Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020”, (COM(2010)0389),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei - Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași către „Viziunea zero” (SWD(2019)0283),

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ODD), în special ODD 3.6, de înjumătățire, până în 2020, a numărului global de decese și vătămări provocate de accidentele rutiere, și ODD 11.2, de asigurare, până în 2030, a accesului tuturor la sisteme de transport sigure, accesibile și sustenabile, la prețuri rezonabile, îmbunătățind siguranța rutieră, în special prin extinderea transportului public, acordându-se o atenție specială nevoilor persoanelor aflate în situații vulnerabile, femeilor, copiilor, persoanelor cu dizabilități și persoanelor în vârstă,

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului” (COM(2020)0789),

–   având în vedere rezoluția sa referitoare la o Strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative(6), în care Comisia este invitată să publice neîntârziat o propunere legislativă privind accesul la datele și resursele din interiorul vehiculului,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 16 februarie 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele” (COM(2020)0066), care menționează revizuirea legislației actuale privind accesul la datele de la bordul vehiculelor pentru a se asigura accesul echitabil la anumite date privind autoturismele,

–  având în vedere evaluarea punerii în aplicare la nivel european comandată de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European și publicată în septembrie 2020 privind punerea în aplicare a pachetului privind inspecția tehnică auto,

–  având în vedere raportul Comisiei din 4 noiembrie 2020 referitor la punerea în aplicare a Directivei 2014/45/UE privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora (COM(2020)0699),

–  având în vedere raportul Comisiei Europene din 3 noiembrie 2020 privind punerea în aplicare a Directivei 2014/47/UE privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune (COM(2020)0676),

–  având în vedere studiul comandat de Direcția Generală Mobilitate și Transporturi (DG MOVE) din cadrul Comisiei și publicat în februarie 2019 privind includerea remorcilor ușoare și a vehiculelor cu două sau trei roți în domeniul de aplicare al inspecțiilor tehnice periodice,

–  având în vedere studiul comandat de DG MOVE și publicat în februarie 2019 cu privire la includerea sistemului eCall în inspecția tehnică periodică a autovehiculelor,

–  având în vedere studiul de fezabilitate comandat de DG MOVE și publicat în aprilie 2015 pe platforma de informare privind vehiculele,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor(7),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A9-0028/2021),

A.  întrucât în 2010 UE a adoptat o politică de siguranță rutieră cu scopul de a reduce numărul de decese cauzate de accidentele rutiere cu 50 % până în 2020; întrucât, în 2011, UE a stabilit obiectivul „viziunii zero”, care prevede zero decese în transportul rutier până în 2050; întrucât, în 2019, aproximativ 22 800 de persoane și-au pierdut viața și circa 135 000 au fost grav rănite pe drumurile europene; întrucât trebuie luate măsuri mai eficiente și mai bine coordonate la nivelul UE și de către statele membre dacă se dorește realizarea obiectivului „viziunii zero”;

B.  întrucât, în pofida eforturilor de îmbunătățire a siguranței rutiere în UE, progresele în ceea ce privește reducerea ratei accidentelor rutiere au fost, deși considerabile, prea lente în ultimii ani; întrucât se consideră că defecțiunile tehnice ale vehiculelor sunt cauza a aproximativ 5 % din accidentele care implică vehicule din transportul de mărfuri; întrucât întreținerea defectuoasă a vehiculelor provoacă 4 % din accidentele care implică participanți la trafic;

C.  întrucât cifrele preliminare pentru 2019 indică o reducere a numărului de decese pe drumurile din UE față de anul precedent, dar că progresele rămân prea lente; întrucât obiectivul UE de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidente rutiere între 2010 și sfârșitul anului 2020 va fi atins doar pe jumătate (aproximativ), deoarece, până în prezent, a fost înregistrată doar o scădere de 23 %; întrucât inspecțiile vehiculelor, efectuate în mod frecvent, detaliat și periodic de către inspectori bine calificați, precum și controlul tehnic în trafic sunt fundamentale pentru creșterea siguranței rutiere;

D.  întrucât divergența masivă a ratelor deceselor rutiere între statele membre, în țara cu cele mai slabe rezultate înregistrându-se de peste patru ori mai multe decese rutiere decât în țara cu cele mai bune rezultate, pune în lumină necesitatea unei monitorizări, a unui parteneriat și a unei asistențe speciale pentru statele membre cu cele mai slabe rezultate;

E.  întrucât există în continuare diferențe majore în materie de siguranță rutieră între statele membre estice și cele vestice; întrucât cele dintâi devin adesea destinația parcului auto de ocazie provenit din statele vestice, ceea ce poate prezenta atât riscuri pentru siguranța umană, cât și pentru mediu, care trebuie luate în considerare la nivelul UE;

F.  întrucât, pe lângă preocupările legate de climă și mediu, inspecția tehnică auto este și o problemă de sănătate publică, atât în ceea ce privește asigurarea siguranței rutiere, dar și în ceea ce privește impactul emisiilor asupra calității aerului; întrucât scandalurile recente privind emisiile au demonstrat necesitatea unor inspecții independente pe întreaga durată de viață a unui vehicul, ținând seama de emisiile sale reale;

G.  întrucât o analiză a transpunerii și a punerii în aplicare de către statele membre ale pachetului privind inspecția tehnică auto arată că procedurile de armonizare trebuie consolidate la nivelul UE;

H.  întrucât piața autoturismelor de ocazie din Uniunea Europeană este de două până la trei ori mai mare decât piața autoturismelor noi și întrucât fraudele legate de odometrul autoturismelor de ocazie compromit grav siguranța rutieră; întrucât studiile estimează că vehiculele manipulate reprezintă între 5 și 12 % din volumul vânzărilor naționale de autoturisme uzate și între 30 și 50 % din volumul vânzărilor transfrontaliere; întrucât numai șase state membre recunosc manipularea odometrului ca infracțiune; întrucât lipsa unei baze de date europene comune împiedică, de asemenea, aplicarea legii împotriva unor astfel de practici frauduloase;

I.  întrucât utilizarea tot mai frecventă a funcțiilor de conducere automată necesită o actualizare a pachetului privind inspecția tehnică auto pentru a include inspecția și formarea cu privire la noile funcții avansate de asistență la volan care vor fi introduse începând cu 2022;

J.  întrucât unele state membre au introdus deja instrumente pentru a reduce la minimum manipularea odometrelor, precum „Car-Pass” în Belgia și „Nationale AutoPas” în Țările de Jos; întrucât ambele statele membre utilizează o bază de date în care se colectează kilometrajul afișat de odometru la fiecare lucrare de întreținere, service, reparație și inspecție periodică a vehiculului, fără a colecta date cu caracter personal, ambele reușind într-un interval scurt să elimine aproape complet de pe teritoriile lor frauda legată de odometre;

K.  întrucât calitatea infrastructurii rutiere are o importanță vitală pentru siguranța rutieră; întrucât conectivitatea și infrastructura digitală au o importanță vitală pentru siguranța rutieră și vor fi din ce în ce mai importante pe măsură ce va crește numărul de vehicule conectate și autonome;

Recomandări

Transpunerea și punerea în aplicare a pachetului privind inspecția tehnică auto - obiectivele UE în materie de siguranță

1.  salută faptul că transpunerea pachetului privind inspecția tehnică auto și punerea în aplicare a unora dintre dispozițiile acestuia au demonstrat o armonizare îmbunătățită a procedurilor naționale, în special în ceea ce privește frecvența, conținutul și metoda de inspecție a vehiculelor;

2.  salută faptul că transpunerea pachetului privind inspecția tehnică auto a contribuit la îmbunătățirea calității inspecțiilor tehnice periodice, a nivelului de calificare al inspectorilor și a coordonării și standardelor statelor membre cu privire la controlul tehnic în trafic al vehiculelor, pentru a îmbunătăți siguranța rutieră;

3.  regretă faptul că, în pofida calității mai bune a inspecțiilor tehnice periodice și a implicațiilor pozitive ale acesteia pentru siguranța rutieră, pachetul privind inspecția tehnică auto conține dispoziții neobligatorii care nu au fost transpuse cu suficientă rigoare sau pur și simplu nu au fost transpuse deloc; subliniază că este necesar să se renunțe treptat la dispozițiile cu caracter voluntar și să se dezvolte un sistem de cerințe minime, dar obligatorii, pentru a crește nivelul de armonizare la nivelul UE a unor aspecte precum arimarea încărcăturii, schimbul de informații și cooperarea între statele membre și reamintește importanța deosebită a acestor măsuri pentru regiunile transfrontaliere;

4.  regretă faptul că mai multe state membre nu au finalizat la timp transpunerea pachetului privind inspecția tehnică auto și că Comisia a trebuit să inițieze procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat membru; îndeamnă statele membre în cauză să transpună rapid în legislația lor națională dispozițiile din pachetul privind inspecția tehnică auto care încă lipsesc și să pună în aplicare integral toate obligațiile pe care le au pentru a pune la dispoziție informații tehnice complete, întrucât siguranța în trafic a cetățenilor europeni este o prioritate a Uniunii Europene;

5.  regretă că finanțarea inadecvată pentru activitățile de inspecție, inclusiv pentru personalul, echipamentele și formarea necesare pentru efectuarea inspecțiilor, continuă să pună în pericol realizarea obiectivelor inspecției tehnice auto; subliniază că ar trebui să se pună la dispoziția autorităților lor naționale responsabile de siguranța rutieră un sprijin financiar și administrativ suficient pentru a pune în aplicare în mod eficient pachetul privind inspecția tehnică auto și viitoarea sa versiune revizuită;

Frecvența și conținutul inspecțiilor

6.  salută faptul că, în urma intrării în vigoare a pachetului privind inspecția tehnică auto, 90 % din inspecțiile vehiculelor au avut loc la intervale egale sau chiar mai stricte decât cele stabilite în cadrul pachetului, contribuind în mare măsură la reducerea numărului de vehicule periculoase care circulă pe drumurile europene; regretă, cu toate acestea, că unele state membre au încă nevoie de intervale mai lungi decât cele stabilite în cadrul pachetului, reducând siguranța condițiilor de circulație; invită statele membre în cauză să respecte intervalele stabilite de pachet fără alte întârzieri, deoarece sunt în joc securitatea și viața cetățenilor UE;

7.  invită Comisia să ia în considerare înăsprirea regimului de inspecție și introducerea obligației de a realiza controale suplimentare după atingerea unui anumit kilometraj specificat pentru vehiculele din categoria M1 care sunt utilizate ca taxiuri sau ambulanțe și pentru vehiculele din categoria N1 care sunt utilizate de furnizorii de servicii de livrare a coletelor și să ia în considerare extinderea acestei obligații la alte vehicule din aceste categorii utilizate în alte scopuri comerciale;

8.  ia act de utilizarea pe scară mai mare a vehiculelor individuale și a mobilității partajate în scopuri de transport public și/sau în scopuri logistice; solicită Comisiei să evalueze dacă frecvența inspecțiilor acestor vehicule ar trebui mărită în consecință, prevăzând posibilitatea unei inspecții anuale obligatorii sau ținând cont, de exemplu, de intensitatea circulației lor în ceea ce privește kilometrajul și uzura timpurie aferentă a componentelor, precum și a numărului de pasageri transportați;

9.   ia act de faptul că recunoașterea reciprocă a inspecțiilor tehnice auto pentru vehiculele de ocazie importate din alte state membre nu se aplică atunci când statele membre efectuează inspecțiile la intervale diferite; prin urmare, pachetul nu oferă decât o recunoaștere reciprocă limitată în această privință; invită Comisia să includă o certificare UE pentru autoturismele de ocazie în următoarea revizuire a pachetului privind inspecția tehnică auto;

10.  constată că motocicliștii sunt considerați participanți la trafic vulnerabili și că rata deceselor în rândul motocicliștilor scade cel mai lent față de ceilalți utilizatori de vehicule din UE; ia act de faptul că modificarea și reglarea mopedelor, în special, crește riscul de accidente pentru tineri și adulții tineri; invită, prin urmare, Comisia să ia în considerare extinderea obligației de a efectua controale tehnice în trafic la vehiculele cu două și trei roți, inclusiv obiectivul de control anual minim de 5 %, deoarece aceste vehicule sunt în prezent complet excluse din domeniul de aplicare al Directivei 2014/47/UE;

11.  invită Comisia să ia în considerare eliminarea excepțiilor de la obligația de a efectua inspecții tehnice periodice pentru vehiculele cu două și trei roți, astfel cum este posibil în prezent în temeiul Directivei 2014/45/UE; invită Comisia să analizeze în viitoarea sa evaluare posibilitatea de a include în regimul obligatoriu de inspecții tehnice periodice și categorii de vehicule cu două și trei roți cu o capacitate cilindrică mai mică de 125 cm³ și remorci ușoare, pe baza datelor relevante privind accidentele rutiere și a factorilor costuri-beneficii, cum ar fi proximitatea locurilor de testare din zonele îndepărtate, sarcina administrativă și costurile financiare pentru cetățenii UE; solicită Comisiei să își bazeze evaluarea pe o comparație a rezultatelor între țările în care inspecțiile tehnice periodice sunt deja în vigoare pentru toate vehiculele din aceste categorii și țările care nu efectuează astfel de inspecții și efectele asupra siguranței rutiere; solicită introducerea unui calendar suplimentar de control, pe baza kilometrajului atins, pentru motocicletele utilizate pentru livrarea de colete sau alimente sau pentru alte tipuri de transport comercial de mărfuri sau persoane;

12.  constată că nivelul de toleranță în ceea ce privește frecvența inspecțiile tehnice periodice expirate variază în mod considerabil între statele membre, de la cel mult patru luni până la o toleranță zero; invită Comisia să armonizeze nivelul de toleranță prin introducerea unei perioade scurte de timp de toleranță maximă, care să nu compromită executarea la timp a inspecțiilor tehnice periodice și prin mărirea sancțiunilor în cazul nerespectării;

13.  reamintește că vehiculele adaptate pentru a fi conduse de persoanele cu dizabilități sunt dotate cu funcționalități și echipamente specifice; subliniază că, pentru a asigura siguranța pasagerilor cu dizabilități, vehiculele utilizate pentru transportul acestora trebuie să respecte condiții tehnice specifice, cum ar fi centurile ancorate, și să dispună de spații adaptate în acest sens; subliniază că este necesar să se asigure că toate aceste caracteristici esențiale sunt luate în considerare în mod corespunzător la fiecare inspecție;

14.  deplânge faptul că, până în prezent, statele membre au adoptat doar măsuri generice în transpunerea dispozițiilor privind sancțiunile pentru fraudele legate de odometre; îndeamnă statele membre să respecte această cerință clară din pachetul privind inspecția tehnică auto, să transpună fără întârziere în legislația lor națională măsuri mai bine orientate și să pună la dispoziție resursele umane și financiare necesare pentru aplicarea sa; regretă faptul că în prezenta dispoziție, sancțiunile pentru fraudele legate de odometre sunt în continuare insuficiente, deoarece se prevede doar ca acestea să fie „eficace, proporționale, disuasive și nediscriminatorii”, sumele reale și măsurile de descurajare corespunzătoare rămânând în mare măsură la latitudinea statelor membre; consideră că în următoarea revizuire ar trebui prevăzute sancțiuni mai armonizate și mai concrete pentru fraudele legate de odometre, împreună cu noi măsuri solide de combatere a modificărilor frauduloase, inclusiv mecanisme adecvate de securitate cibernetică și tehnologii de criptare pentru a crea obstacole în calea manipulării frauduloase electronice și pentru a facilita detectarea acestora; invită Comisia să impună un acces garantat la anumite date, funcții și informații legate de software specifice vehiculelor pentru organizațiile de inspecție; solicită statelor membre să creeze bariere juridice, tehnice și operaționale pentru a face imposibilă manipularea odometrelor; subliniază că absența unei baze de date coerente privind colectarea datelor privind kilometrajul pentru autoturismele de ocazie, recunoscută reciproc și care face obiectul schimburilor între statele membre, reprezintă un obstacol esențial în detectarea fraudelor legate de odometre;

15.  invită Comisia să includă în următoarea revizuire a pachetului dispoziții obligatorii care să permită statelor membre să înregistreze citirile obligatorii ale odometrului pentru fiecare inspecție, vizită la service, lucrare de întreținere și reparație majoră, începând cu prima înmatriculare a vehiculului;

16.  invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de noile teste de emisii în condiții reale de conducere prevăzute în Regulamentul Euro 6 și de eventualele revizuiri viitoare; invită Comisia să includă măsurători care să reflecte astfel de teste în domeniul de aplicare al inspecțiilor tehnice periodice și al oricăror alte posibile evoluții în cadrul următoarei revizuiri a pachetului privind inspecția tehnică auto; invită Comisia și statele membre să armonizeze atât tehnologiile de măsurare a emisiilor în cadrul inspecțiilor tehnice auto, cât și nivelurile maxime tolerabile, pentru a se asigura că toate vehiculele care circulă pe drumurile europene respectă standardele privind emisiile;

Echipamentele utilizate și formarea inspectorilor

17.   salută faptul că, în toate statele membre, în urma intrării în vigoare a pachetului privind inspecția tehnică auto, echipamentele de control au fost armonizate și îndeplinesc anumite cerințe minime, îmbunătățind astfel uniformitatea controalelor tehnice auto în întreaga UE;

18.  constată că, deși toate statele membre au introdus calificări minime pentru inspectorii care efectuează controlul tehnic, unele state membre nu respectă cerințele prevăzute în anexa IV la Directiva 2014/45/UE privind inspecția tehnică periodică; invită statele membre respective să își alinieze cerințele în mod corespunzător; solicită Comisiei să promoveze schimbul de bune practici și de lecții învățate între statele membre în ceea ce privește modul de punere în aplicare a anexei IV la Directiva 2014/45/UE și să evalueze nevoia de a organiza cursuri de actualizare periodice și examinări adecvate; invită Comisia să promoveze actualizări periodice și armonizarea conținutului formării în rândul statelor membre pentru a adapta cunoștințele și competențele inspectorilor la procesul de dezvoltare a automatizării și digitalizării sectorului autovehiculelor, în special în ceea ce privește asistența avansată la volan, sistemele autonome și utilizarea sistemelor electronice de schimb de informații între autoritățile naționale responsabile cu siguranța rutieră, inclusiv în ceea ce privește schimbul de date în condiții de siguranță, securitatea cibernetică și protecția datelor cu caracter personal ale conducătorilor auto; subliniază faptul că manipularea și fraudele legate de elementele de siguranță electronice, cum ar fi sistemele avansate de asistență la conducere, reprezintă un risc ridicat în materie de siguranță și, prin urmare, este necesar să fie detectate de inspectori; subliniază că inspectorii ar trebui să beneficieze de formare specifică privind verificarea integrității software-ului;

19.  reamintește că ar trebui luate măsuri pentru a garanta independența inspectorilor și a organizațiilor de inspecție față de sectorul comerțului, întreținerii și reparațiilor vehiculelor, pentru a evita orice conflicte de interese financiare, inclusiv pentru verificarea emisiilor, oferind, în același timp, garanții mai solide în ceea ce privește răspunderea civilă pentru toate părțile;

Controlul tehnic în trafic și arimarea încărcăturii

20.  constată că, potrivit rapoartelor Comisiei, controalele în trafic ale vehiculelor comerciale au fost în scădere în ultimii șase ani; regretă această tendință și reamintește că, în conformitate cu pachetul privind inspecția tehnică auto, statele membre au fost obligate, din 2018, să se asigure că un număr minim de controale în trafic sunt efectuate în raport cu numărul de vehicule înmatriculate pe teritoriul lor (5 %); invită statele membre să își intensifice eforturile pentru a atinge obiectivul minim de 5 % și reamintește că prima obligație de raportare pentru perioada 2019-2020, când va fi examinat acest obiectiv, va fi scadentă la 31 martie 2021; invită Comisia să se includă în domeniul de aplicare al controalelor în trafic vehiculele din categoria N1(8) utilizate în transportul rutier de marfă cu scop comercial, având în vedere numărul lor în creștere și kilometrajul lor ridicat;

21.  invită Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a îmbunătăți în continuare calitatea și caracterul nediscriminatoriu al acestor controale în trafic, în conformitate cu normele pieței interne, de exemplu, prin stabilirea și colectarea datelor privind indicatorii-cheie de performanță și prin încurajarea utilizării sistemului „de clasificare a profilului de risc”, pentru a direcționa mai bine controalele și sancțiunile, în special în cazul recidiviștilor, respectând în același timp pe deplin cadrul UE de protecție a datelor;

22.  regretă că reducerea cheltuielilor bugetare naționale destinate aplicării legii privind siguranța rutieră și întreținerii drumurilor pare să fi condus la scăderea frecvenței controalelor tehnice în trafic în ultimii ani; solicită, în acest sens, autorităților naționale să garanteze o finanțare majorată a activităților de inspecție, în special pentru introducerea eventuală a testării obligatorii a noilor tipuri de vehicule;

23.  regretă faptul că dispozițiile pachetului privind inspecția tehnică auto referitoare la controlul arimării încărcăturii nu sunt obligatorii, motiv pentru care numai câteva state membre au transpus măsurile de siguranță relevante; concluzionează, prin urmare, că armonizarea este departe de a fi realizată în această privință; îndeamnă Comisia să propună o consolidare a acestor dispoziții în cadrul următoarei revizuiri, inclusiv în ceea ce privește cerințele minime armonizate pentru arimarea încărcăturii, echipamentele obligatorii de arimare a încărcăturii pentru fiecare vehicul și gama minimă de competențe, formare și cunoștințe atât pentru personalul implicat în arimarea încărcăturii, cât și pentru inspectori;

Schimbul de informații și de date între statele membre

24.  regretă că doar câteva state membre țin o bază de date electronică națională a deficiențelor majore și periculoase aduse la lumină de controalele în trafic și că statele membre notifică rareori rezultatele acestor controale punctului național de contact al statului membru în care este înmatriculat vehiculul; regretă că pachetul privind inspecția tehnică auto nu prevede nicio măsură pe care ar trebui să o întreprindă statul membru de înmatriculare de îndată ce a fost notificat cu privire la astfel de deficiențe majore și periculoase; îndeamnă Comisia să consolideze aceste dispoziții în cadrul următoarei revizuiri, inclusiv prin stabilirea unui sistem unitar de măsuri pe care ar trebui să le întreprindă statul membru de înmatriculare după primirea unei astfel de notificări;

25.  invită Comisia, având în vedere înregistrarea electronică a datelor privind vehiculele în conformitate cu pachetul privind inspecția tehnică auto, să ia în considerare modificarea Directivei 2014/46/UE privind documentele de înmatriculare pentru vehicule, astfel încât să se renunțe la obligația de prezentare a documentelor fizice și la obligația conducătorului auto de a prezenta certificate de înmatriculare tipărite; constată că ar trebui instituite condiții pentru ca inspectorii să poată utiliza pe deplin înregistrările electronice;

26.  invită statele membre să faciliteze schimbul sistematic de date privind inspecția tehnică auto și kilometrajele indicate de odometre între autoritățile lor competente de testare, înmatriculare și omologare a vehiculelor, producătorii de echipamente de control și producătorii de vehicule; salută, în acest sens, studiul de fezabilitate al Comisiei referitor la platforma de informare privind vehiculele; invită Comisia și statele membre să depună eforturi pentru a se asigura că o platformă de informare privind vehiculele este instituită în cadrul următoarei revizuiri, pentru a accelera și a facilita schimbul de date și pentru a asigura o mai bună coordonare între statele membre; subliniază că această platformă de informare privind vehiculele ar trebui să permită un proces complet informatizat de inspecție și schimb de date, cu respectarea deplină a securității cibernetice și a protecției datelor față de terți; salută, în acest sens, implementarea de către Comisie a platformei UE MOVEHUB și a modulului său ODOCAR, recent dezvoltat, care oferă o infrastructură IT pentru schimbul de date privind kilometrajul în întreaga Uniune, prin exploatarea bazelor de date, inclusiv posibilitatea de a face schimb de informații cu rețeaua Eucaris; invită Comisia să evalueze dacă utilizarea MOVEHUB UE ar trebui să devină obligatorie pentru statele membre în cadrul unei viitoare revizuiri;

27.  invită Comisia să evalueze, în cadrul următoarei revizuiri, posibilitatea de a include, ca parte a schimbului de date obligatoriu privind istoricul vehiculului între autoritățile de înmatriculare, nu doar kilometrajele indicate de odometre, ci și informații cu privire la accidente și frecvența defecțiunilor semnificative, deoarece acest lucru ar asigura protecția împotriva fraudelor a cetățenilor UE și o mai bună informare a lor cu privire la istoricul și starea vehiculelor lor, precum și a reparațiilor înainte ascunse ale vehiculelor; consideră că accidentele rutiere ar trebui să declanșeze inspecții suplimentare, care contribuie la a garanta repararea corespunzătoare a vehiculelor și îmbunătățirea siguranței rutiere;

Un cadru orientat spre viitor

28.  invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de progresul tehnic în ceea ce privește elementele de siguranță ale vehiculelor pentru următoarea revizuire; ia act de faptul că, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2144, începând cu 2022, noile vehicule vor trebui să înceapă să fie echipate cu noi sisteme avansate de siguranță și sisteme de asistență la conducere; invită Comisia să includă astfel de sisteme noi în domeniul de aplicare al inspecțiilor tehnice periodice, precum și competențele și cunoștințele inspectorilor vehiculelor, și să reducă riscul de a se interveni în aceste sisteme sau de a le manipula; solicită Comisiei să includă sistemul eCall, actualizări de software și „over-the-air”(la distanță), în inspecțiile tehnice periodice(9) și să elaboreze orientări și standarde pentru verificările și inspecțiile periodice în materie de siguranță ale vehiculelor autonome și conectate; invită Comisia să analizeze utilizarea în continuare a senzorilor integrați în vehicule în contextul controalelor tehnice în trafic și să acorde o atenție deosebită cerințelor specifice ale sistemelor de autodiagnosticare ale vehiculelor și principiului fundamental al sănătății publice; invită, în acest sens, producătorii de automobile și autoritățile să coopereze în scopul punerii în aplicare a noilor tehnologii de asistență la volan, pentru a asigura respectarea permanentă a standardelor și pentru a contribui la anticiparea tendințelor viitoare;

29.  constată că apariția tot mai frecventă a noilor moduri de transport pe drumurile publice, cum ar fi scuterele electrice, skateboard-urile cu o singură roată și hoverboard-urile, printre altele; solicită Comisiei să evalueze dacă aceste noi moduri ar trebui abordate în cadrul următoarei revizuiri, cu scopul de a îmbunătăți siguranța rutieră;

30.  invită Comisia să organizeze un An european al siguranței rutiere în următorii ani, în vederea pregătirii pentru 2030 ca dată-țintă intermediară pentru realizarea „viziunii zero”;

31.  invită Comisia și statele membre să asigure o finanțare adecvată pentru calitatea infrastructurii rutiere, în special pentru întreținerea acesteia; în plus, invită Comisia să își consolideze abordarea în ceea ce privește întreținerea, luând măsurile adecvate pentru a îmbunătăți planificarea întreținerii pe termen lung de către statele membre; constată că conectivitatea și securitatea digitală vor avea o importanță vitală pentru viitoarea creștere a numărului de vehicule conectate și autonome;

o
o   o

32.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 127, 29.4.2014, p. 51.
(2) JO L 127, 29.4.2014, p. 129.
(3) JO L 127, 29.4.2014, p. 134.
(4) JO C 356, 4.10.2018, p. 2.
(5) JO C 76, 9.3.2020, p. 151.
(6) JO C 162, 10.5.2019, p. 2.
(7) JO L 325, 16.12.2019, p. 1.
(8) Vehicule utilizate pentru transportul de mărfuri și care au o masă maximă care nu depășește 3,5 tone (de exemplu, camionetele pick-up, furgonetele).
(9) A se vedea anexele I și III la Directiva 2014/45/UE.


Reziduurile chimice din Marea Baltică, pe baza petițiilor nr. 1328/2019 și 0406/2020, în temeiul articolului 227 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
PDF 130kWORD 47k
Rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la reziduurile chimice din Marea Baltică, pe baza petițiilor nr. 1328/2019 și nr. 0406/2020 (2021/2567(RSP))
P9_TA(2021)0123B9-0224/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere petițiile nr. 1328/2019 și nr. 0406/2020,

–  având în vedere articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolele 4 și 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolele 35 și 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere rezoluția sa din 18 septembrie 1997 privind problema ecologică a Mării Baltice(1), obiectivul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei(2) în vederea reducerii poluării și a substanțelor periculoase, precum și angajamentul statelor membre de a monitoriza munițiile chimice subacvatice în temeiul Directivei 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”)(3),

–  având în vedere angajamentele de „a salva marea” și de a face din regiunea Mării Baltice un lider mondial în securitate maritimă asumate în Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice, precum și angajamentul statelor membre ale UE de a elimina munițiile chimice și munițiile neexplodate aruncate în mare în cadrul planului de acțiune al Strategiei de securitate maritimă a UE,

–  având în vedere obiectivul Comisiei de reducere la zero a poluării pentru un mediu fără substanțe toxice, prevăzut în capitolul 2.1.8 din Comunicarea sa din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640), precum și angajamentul UE de a stopa pierderea biodiversității și de a deveni lider mondial în rezolvarea crizei mondiale a biodiversității, în acord cu Strategiile sale în domeniul biodiversității pentru 2020 și pentru 2030,

–  având în vedere obligațiile asumate de statele părți în temeiul articolului 2 din Convenția din 1992 a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale și al articolului 4 din Protocolul din 1999 la Convenția amintită privind apa și sănătatea,

–  având în vedere viitorul program Interreg al Comisiei pentru regiunea Mării Baltice pentru 2021-2027,

–  având în vedere Convenția de la Helsinki din 1992 privind protecția mediului marin din zona Mării Baltice, Planul de acțiune pentru Marea Baltică și concluziile Comisiei pentru protecția mediului marin al Mării Baltice (HELCOM) privind munițiile chimice aruncate în mare,

–  având în vedere angajamentele asumate de statele lumii prin obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, și anume obiectivul 3.9 de a reduce decesele și bolile cauzate de substanțele chimice periculoase și contaminare, obiectivul 6.3 de a îmbunătăți calitatea apei prin eliminarea aruncării în mare a deșeurilor și reducerea la minimum a eliberării de substanțe chimice periculoase, precum și obiectivele 14.1 și 14.2 de prevenire a poluării marine și de protejare a ecosistemelor marine și costiere,

–  având în vedere Rezoluția 1612(2008) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind munițiile chimice îngropate în Marea Baltică și raportul însoțitor din 28 aprilie 2008,

–  având în vedere deliberările pe marginea petițiilor nr. 1328/2019 și nr. 0406/2020 purtate la ședința Comisiei pentru petiții din 3 decembrie 2020,

–  având în vedere articolul 227 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, au fost aruncate în Marea Baltică cel puțin 50 000 de tone de arme convenționale și chimice care conțineau substanțe periculoase (precum iperită și gaze lacrimogene și agenți chimici sufocanți/asfixianți);

B.  întrucât aceste muniții se degradează încet și lasă să se scurgă substanțe toxice în apă, punând în pericol sănătatea umană prin contaminarea alimentelor și provocând arsuri și intoxicații grave prin contact direct, afectând ecosistemele marine și biodiversitatea și activitățile economice locale, cum ar fi pescuitul, extracția resurselor naturale și producția de energie regenerabilă a centralelor electrice;

C.  întrucât, din cauza poziției sale geografice, Marea Baltică este o mare semiînchisă, cu o viteză mică de înlocuire a apei și o capacitate foarte scăzută de autocurățare; întrucât este considerată una dintre cele mai poluate mări din lume, nivelul oxigenului scăzând în apele sale de adâncime, fapt ce pune deja în pericol viața marină;

D.  întrucât mai multe entități au făcut cercetări valoroase: Grupul de lucru ad-hoc HELCOM privind munițiile chimice deversate (CHEMU), participanții la proiectul finanțat de UE intitulat „Modelarea riscurilor ecologice legate de armele chimice aruncate în mare” (MERCW) și grupurile ad-hoc de experți HELCOM pentru actualizarea și revizuirea informațiilor existente privind munițiile chimice deversate în Marea Baltică (MUNI) și privind riscurile de mediu ale obiectelor periculoase scufundate (SUBMERGED);

E.  întrucât la Colocviul privind provocările reprezentate de munițiile neexplodate în mare, derulat la Bruxelles pe 20 februarie 2019 s-a vorbit de necesitatea unei cooperări mai strânse;

F.  întrucât comunitatea internațională nu dispune de informații fiabile despre volumul, natura și amplasarea munițiilor eliminate deoarece aceste activități nu au fost documentate suficient și nici fundul Mării Baltice nu a fost cercetat suficient;

G.  întrucât nu s-a ajuns la un consens cu privire la starea actuală a munițiilor, pericolul exact pe care îl reprezintă și posibilele soluții pentru această problemă;

H.  întrucât programul Interreg pentru regiunea Mării Baltice a oferit finanțare pentru următoarele proiecte: Căutare și evaluare a munițiilor chimice (CHEMSEA), derulat în perioada 2011-2014, Sprijin pentru factorii de decizie în chestiunea munițiilor aruncate în mare (DAIMON) derulat în perioada 2016-2019 și DAIMON 2 în 2019-2021, în valoare totală de 10,13 milioane EUR (din care 7,8 milioane EUR – 77 % – au provenit din Fondul european de dezvoltare regională); întrucât aceste proiecte au studiat locurile de deversare, conținutul și starea munițiilor și cum reacționează ele la condițiile din Marea Baltică și le-au oferit administrațiilor instrumente decizionale și instruire în tehnologiile utilizate pentru analiza riscurilor, metode de remediere și evaluarea impactului asupra mediului;

I.  întrucât de problema munițiilor convenționale și chimice deversate în mare se ocupă NATO, care dispune de metode, instrumente și experiență adecvate pentru a rezolva cu succes această problemă;

J.  întrucât proiectul CHEMSEA, încheiat în 2014, a ajuns la concluzia că, deși nu reprezintă o amenințare imediată, siturile unde au fost deversate muniții chimice vor fi în continuare o problemă pentru Marea Baltică;

K.  întrucât densitatea mare a transporturilor și activitatea economică intensă din regiunea Mării Baltice fac ca această problemă de mediu să aibă și implicații economice considerabile, inclusiv pentru industria pescuitului;

1.  subliniază că pericolele pe care le prezintă pentru mediu și sănătate munițiile eliminate în Marea Baltică după cel de al Doilea Război Mondial nu reprezintă doar o problemă regională și europeană, ci și o problemă globală gravă, cu efecte transfrontaliere imprevizibile pe termen scurt și lung;

2.  îndeamnă comunitatea internațională să adopte o atitudine de cooperare și solidaritate reală pentru a monitoriza mai temeinic munițiile eliminate, pentru a reduce la minimum riscurile posibile pentru mediul și activitățile marine; îndeamnă toate părțile care dețin informații clasificate despre activitățile de aruncare a munițiilor în mare și amplasarea exactă a acestora să declasifice aceste informații și să permită țărilor afectate, Comisiei și Parlamentului European să le acceseze de urgență;

3.  invită Comisia și Comitetul de programare comună al regiunii Interreg a Mării Baltice să asigure fonduri adecvate pentru cercetarea și acțiunile necesare pentru a dezamorsa pericolele asociate cu munițiile aruncate în Marea Baltică; apreciază eforturile sârguincioase și cercetările constructive întreprinse de HELCOM și în cadrul proiectelor CHEMSEA, DAIMON și DAIMON 2 finanțate prin programul Interreg pentru regiunea Mării Baltice;

4.  solicită tuturor părților implicate să respecte dreptul internațional al mediului și să asigure mai multe contribuții financiare la programul Interreg pentru regiunea Mării Baltice pentru perioada 2021-2027; are toată admirația pentru programul transnațional Interreg pentru regiunea Mării Baltice în perioada 2021-2027, care va finanța măsuri de reducere a poluării în Marea Baltică;

5.  avertizează că trebuie monitorizată periodic starea de coroziune a munițiilor și actualizată evaluarea riscurilor de mediu asociate cu impactul contaminanților eliberați asupra sănătății umane, ecosistemelor marine și biodiversității regiunii;

6.  laudă eforturile depuse la nivel național, de pildă cartografierea amplasamentelor munițiilor aruncate și monitorizarea și eliminarea materialelor periculoase;

7.  subliniază cât sunt de importante, în acest sens, mecanismele de cooperare interstatală și interregională, accesul liber la informațiile publice și schimbul eficient de cunoștințe științifice și rezultate ale cercetărilor;

8.  sugerează Comisiei, pentru a-și îndeplini obiectivul de a reduce la zero poluarea pentru un mediu fără substanțe toxice, să constituie un grup de experți cu statele membre afectate și alte părți interesate și organizații, cu următorul mandat: (i) să studieze și să cartografieze amplasamentul exact al zonelor contaminate; (ii) să propună soluții adecvate, ecologice și necostisitoare, pentru monitorizarea și îndepărtarea poluării, cu scopul final de a înlătura sau neutraliza complet materialele periculoase dacă extracția este imposibilă; (iii) să creeze instrumente fiabile de sprijinire a procesului decizional; (iv) să deruleze o campanie de conștientizare pentru a informa grupurile afectate (pescarii, rezidenții locali, turiștii și investitorii) despre riscurile potențiale pentru sănătate și economie; și (v) să elaboreze instrucțiuni privind reacția urgentă la situații de dezastre ecologice;

9.  regretă că niciunul dintre cele 8,8 milioane EUR alocate prin Instrumentul european de vecinătate nu a fost folosit pentru proiectele DAIMON sau DAIMON 2 din programul Interreg pentru regiunea Mării Baltice;

10.  roagă Comisia să implice toate agențiile și instituțiile de resort ale UE, inclusiv Agenția Europeană de Apărare, să apeleze la toate resursele disponibile și să includă această problemă în toate politicile și procesele de programare relevante ale UE, inclusiv Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin și Planul de acțiune privind strategia de securitate maritimă;

11.  roagă Comisia să vegheze ca problema munițiilor aruncate în mările europene să figureze în programele orizontale pentru a permite depunerea de proiecte care vizează regiuni afectate de aceeași problemă (Marea Adriatică și Marea Ionică, Marea Nordului și Marea Baltică) și pentru a ușura schimbul de experiență și de bune practici;

12.  solicită Comisiei să dedice eforturi concertate combaterii poluării din Marea Baltică și să mobilizeze toate tipurile de cooperare regională, națională și internațională în acest scop, inclusiv prin parteneriatul său cu NATO;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale altor țări vizate.

(1) JO C 304, 6.10.1997, p. 147.
(2) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.
(3) JO L 164, 25.6.2008, p. 19.


Instituirea programului-cadru Orizont Europa – stabilirea normelor sale de participare și de diseminare ***II
PDF 140kWORD 50k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (07064/2/2020 – C9-0111/2021 – 2018/0224(COD))
P9_TA(2021)0124A9-0122/2021

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (07064/2/2020 – C9-0111/2021),

–  având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1) și 16 iulie 2020(2),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 9 octombrie 2018(3),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(4) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0435),

–  având în vedere propunerea modificată a Comisiei (COM(2020)0459),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0122/2021),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  aprobă declarația sa anexată la prezenta rezoluție;

4.  ia act de declarațiile Consiliului și Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

5.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

7.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ

Declarație politică comună privind reutilizarea fondurilor dezangajate în cadrul Orizont Europa

În cadrul declarației comune privind reutilizarea fondurilor dezangajate pentru programul de cercetare(5), Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit să pună din nou la dispoziție, în beneficiul programului de cercetare, în perioada 2021-2027, credite de angajament corespunzătoare unui cuantum de până la 0,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018) provenit din dezangajări, care rezultă din neimplementarea totală sau parțială a unor proiecte aparținând programului-cadru Orizont Europa sau predecesorului acestuia, Orizont 2020, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar. Fără a aduce atingere competențelor autorității bugetare și competențelor de execuție bugetară ale Comisiei, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin ca repartizarea orientativă a cuantumului respectiv să fie următoarea, până la:

—  300 000 000 EUR, la prețuri constante din 2018, pentru clusterul „Dimensiunea digitală, industrie și spațiu”, în special pentru cercetarea cuantică;

—  100 000 000 EUR, la prețuri constante din 2018, pentru clusterul „Climă, energie și mobilitate” și

—  100 000 000 EUR, la prețuri constante din 2018, pentru clusterul „Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii”.

Declarația Parlamentului cu privire la acordurile de asociere

Articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (i) din TFUE prevede aprobarea Parlamentului European în cazul acordurilor de asociere în înțelesul articolului 217 din TFUE. În plus, condițiile care reglementează asocierea unei țări terțe la programul Orizont Europa fac adesea parte din astfel de acorduri de asociere. Pentru a-și da aprobarea, Parlamentul European trebuie informat imediat și pe deplin în toate etapele procedurii, în conformitate cu articolul 218 alineatul (10) din TFUE. În plus, pentru a asigura un control parlamentar adecvat, este necesar ca acordurile respective să acopere toate aspectele relevante ale relației Uniunii cu o anumită țară terță în ceea ce privește programul Orizont Europa.

Prin urmare, Parlamentul European se așteaptă ca, atunci când Consiliul adoptă o decizie în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE de stabilire a pozițiilor care urmează să fie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord care implică asocierea unei țări terțe la programul Orizont Europa, pozițiile respective să nu conducă la o eludare a cerinței de a obține aprobarea Parlamentului European prin însărcinarea organismului respectiv cu stabilirea aspectelor esențiale ale participării țării terțe respective la programul Orizont Europa.

Prin urmare, Parlamentul European consideră că astfel de decizii ale Consiliului în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE, atunci când privesc părțile din acordurile de asociere referitoare la asocierea unei țări terțe la Orizont Europa, ar trebui menținute la un nivel absolut minim. În plus, în cazul în care adoptarea unei astfel de decizii a Consiliului este avută în vedere de negociatorul Uniunii sau de Consiliu sau de comitetul său special atunci când adresează directive negociatorului, Parlamentul European se așteaptă să fie informat imediat și pe deplin în toate etapele procedurii, inclusiv prin primirea unui aviz motivat cu privire la motivele pentru care adoptarea unei poziții în numele Uniunii de către un organism creat printr-un acord este necesară pentru realizarea obiectivelor Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în [Regulamentul privind programul Orizont Europa] și în [Decizia Consiliului de instituire a programului specific].

Declarația Comisiei cu privire la considerentul 47

Comisia intenționează să execute bugetul instrumentului Accelerator al CEI astfel încât să se asigure că sprijinul exclusiv sub formă de granturi pentru IMM-uri, inclusiv pentru întreprinderile nou-înființate, corespunde sprijinului acordat din bugetul instrumentului pentru IMM-uri din cadrul programului Orizont 2020, în conformitate cu termenii stabiliți la articolul 48 alineatul (1) și în considerentul 47 din Regulamentul privind programul Orizont Europa.

Declarația Comisiei cu privire la articolul 6

La cerere, Comisia intenționează să facă schimb de opinii cu comisia competentă din Parlamentul European cu privire la: (i) lista potențialilor candidați la parteneriate pe baza articolelor 185 și 187 din TFUE, care vor fi cuprinși în evaluări de impact (inițiale); (ii) lista misiunilor provizorii identificate de comitetele misiunii; (iii) rezultatele planului strategic înainte de adoptarea sa oficială și (iv) va prezenta și va partaja documente referitoare la programele de lucru.

Declarația Comisiei privind etica/cercetarea în domeniul celulelor stem – articolul 19

Pentru programul-cadru Orizont Europa, Comisia Europeană propune ca deciziile privind finanțarea de către UE a cercetărilor pe celule stem embrionare umane să se bazeze pe cadrul etic aplicat în programul-cadru Orizont 2020.

Comisia Europeană propune aplicarea în continuare a acestui cadru etic deoarece a evoluat, în urma experienței, într-o abordare responsabilă a unui domeniu științific cu mult potențial și s-a dovedit a fi un cadru cu rezultate satisfăcătoare în contextul unui program de cercetare la care participă cercetători din multe țări cu reglementări foarte diverse în acest domeniu.

1.  Decizia privind programul-cadru Orizont Europa interzice în mod explicit finanțarea de către Uniune a trei domenii de cercetare:

–  activități de cercetare care urmăresc clonarea umană în scop de reproducere;

–  activități de cercetare care urmăresc să modifice moștenirea genetică a ființelor umane și care ar putea face ca aceste modificări să devină ereditare;

–  activități de cercetare destinate să creeze embrioni umani doar în scopul cercetării sau în scopul recoltării de celule stem, inclusiv prin intermediul transferului nucleului celulelor somatice.

2.  Nu va fi finanțată nicio activitate interzisă de toate statele membre. Nu vor fi finanțate activități într-un stat membru în care acestea sunt interzise.

3.  Decizia privind programul-cadru Orizont Europa și dispozițiile referitoare la cadrul etic care reglementează finanțarea de către Uniune a cercetărilor pe celule stem embrionare umane nu presupun în niciun caz o judecată de valoare cu privire la cadrul normativ sau etic care reglementează acest tip de cercetări în statele membre.

4.  Atunci când solicită propuneri, Comisia Europeană nu solicită în mod explicit utilizarea celulelor stem embrionare umane. Utilizarea eventuală a celulelor stem umane, indiferent dacă sunt adulte sau embrionare, este lăsată la latitudinea oamenilor de știință în funcție de obiectivele pe care le urmăresc. În practică, fondurile din partea Uniunii destinate cercetărilor pe celule stem sunt utilizate în proporție net preponderentă pentru celule stem adulte. Nu există niciun motiv care ar justifica schimbarea acestei abordări în cazul programului Orizont Europa.

5.  Fiecare proiect care propune utilizarea celulelor stem embrionare umane trebuie să fi trecut cu succes o evaluare științifică în cadrul căreia experți științifici independenți analizează necesitatea de a se utiliza respectivele celule stem pentru atingerea obiectivelor științifice stabilite.

6.  Propunerile care trec cu succes această evaluare științifică sunt apoi supuse unei analize etice stricte, organizată de Comisia Europeană. În cadrul acestei analize etice se ține seama de principiile reflectate în Carta drepturilor fundamentale a UE și în convențiile internaționale pertinente, cum ar fi Convenția Consiliului Europei privind drepturile omului și biomedicina semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997 și protocoalele sale adiționale, precum și Declarația universală privind genomul uman și drepturile omului adoptată de UNESCO. Un alt rol al analizei etice este de a verifica dacă propunerile respectă normele din țările în care se vor desfășura cercetările.

7.  În anumite cazuri, se poate efectua o verificare etică în cursul desfășurării proiectului.

8.  Fiecare proiect în cadrul căruia se vor utiliza celule stem embrionare umane trebuie să obțină aprobarea comitetului competent la nivel național sau local în materie de etică înainte de demararea activităților relevante. Trebuie respectate toate normele și procedurile de la nivel național, inclusiv cele privind aspecte precum consimțământul părinților, lipsa de stimulente financiare etc. Se va verifica dacă în proiect se menționează măsurile de autorizare și control ce trebuie luate de autoritățile competente din statul membru în care se vor desfășura cercetările.

9.  O propunere care trece cu succes evaluarea științifică, analizele de etică de la nivel național sau local și analiza de etică de la nivel european va fi prezentată spre aprobare, în mod individual, statelor membre, acestea întrunindu-se sub forma unui comitet care acționează în conformitate cu procedura de examinare. Nu va fi finanțat niciun proiect în care se vor utiliza celule stem embrionare umane și care nu obține aprobarea statelor membre.

10.  Comisia Europeană va depune în continuare eforturi pentru a face pe larg accesibile tuturor cercetătorilor rezultatele cercetărilor pe celule stem care au fost finanțate de Uniune, în beneficiul pacienților din toate țările.

11.  Comisia Europeană va sprijini măsuri și inițiative care contribuie la coordonarea și la optimizarea cercetărilor pe celule stem embrionare umane și care manifestă o abordare responsabilă din punct de vedere etic. În special, Comisia va sprijini în continuare un registru european al surselor de celule stem embrionare umane. Sprijinirea unui astfel de registru va permite monitorizarea celulelor stem embrionare umane existente în Europa, va contribui la maximizarea utilizării lor de către cercetători și poate contribui la evitarea generării inutile de noi surse de celule stem.

12.  Comisia Europeană își va continua practica actuală și nu va prezenta comitetului care acționează în temeiul procedurii de examinare propuneri de proiecte care conțin activități de cercetare în urma cărora sunt distruși embrioni umani, inclusiv în scopul obținerii de celule stem. Excluderea de la finanțare a acestei etape de cercetare nu împiedică finanțarea de către Uniune a etapelor următoare care implică celule stem embrionare umane.

Declarația Comisiei cu privire la articolul 5

Comisia ia act de compromisul la care au ajuns colegiuitorii cu privire la formularea articolului 5. În opinia Comisiei, programul specific privind cercetarea în domeniul apărării menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (c) este limitat la acțiunile de cercetare din cadrul viitorului Fond european de apărare, în timp ce acțiunile de dezvoltare sunt considerate în afara domeniului de aplicare al prezentului regulament.

Declarația Comisiei cu privire la drepturile omului în legătură cu articolul 16 alineatul (1) litera (d)

Comisia subscrie pe deplin la respectarea drepturilor omului, astfel cum se prevede la articolul 21 al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană: „Uniunea depune toate eforturile pentru a dezvolta relații și a construi parteneriate cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, regionale sau globale care împărtășesc principiile prevăzute la primul paragraf”. Cu toate acestea, Comisia regretă includerea „respectării drepturilor omului” în setul de criterii pe care țările terțe trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibile pentru asocierea la program în temeiul articolului 16 alineatul (1) litera (d). Pentru niciun alt program al UE din viitorul cadru financiar multianual nu s-a considerat necesară includerea unei trimiteri atât de explicite, deși este evident că UE încearcă să urmărească o abordare coerentă în relațiile sale externe cu țările terțe în ceea ce privește protecția drepturilor omului, în cadrul tuturor instrumentelor și domeniilor sale de politică, abordare pe care Comisia ar trebui să o urmeze în ceea ce privește punerea în aplicare a acestei dispoziții.

Declarația Consiliului

Consiliul invită Comisia să asigure cea mai mare implicare a Consiliului pe parcursul negocierilor vizând acorduri de asociere a unor țări terțe la programe ale Uniunii, inclusiv la programul-cadru pentru cercetare și inovare al UE, Orizont Europa, în conformitate cu articolul 218 din TFUE. În acest scop, Consiliul poate desemna un comitet special în consultare cu care se desfășoară negocierile, inclusiv cu privire la conceperea și conținutul unor astfel de acorduri, în conformitate cu articolul 218 alineatul (4) din TFUE.

În această privință, Consiliul reamintește principiul cooperării loiale între instituțiile UE, prevăzut la articolul 13 alineatul (2) a doua teză din TUE, precum și jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a UE cu privire la articolul 218 alineatul (4) din TFUE, potrivit căruia Comisia trebuie să furnizeze comitetului special toate informațiile și documentele necesare pentru monitorizarea progreselor înregistrate în cadrul negocierilor, cum ar fi, în special, obiectivele generale anunțate și pozițiile adoptate de celelalte părți pe parcursul negocierilor, în timp util înainte de reuniunile de negociere, pentru a permite formularea de opinii și de indicații referitoare la negocieri(6).

În cazul în care există deja acorduri de asociere a unor țări terțe la programe ale Uniunii care includ o autorizație permanentă pentru Comisie de a stabili termenele și condițiile specifice aplicabile fiecărei țări în ceea ce privește participarea sa la un anumit program și în cazul în care Comisia este asistată în această sarcină de un comitet special, Consiliul reamintește că Comisia trebuie să acționeze în consultare cu comitetul special respectiv în mod sistematic pe parcursul procesului de negociere, de exemplu prin partajarea proiectelor de texte înainte de reuniunile cu țările terțe relevante și prin furnizarea de informări și raportări periodice.

În cazul în care există deja acorduri de asociere a unor țări terțe la programe ale Uniunii, dar în cazul cărora nu este prevăzut niciun comitet special, Consiliul consideră că, în mod similar, Comisia ar trebui să colaboreze în mod sistematic cu Consiliul și cu grupurile sale de pregătire pe parcursul procesului de negociere la stabilirea termenelor și condițiilor specifice pentru asocierea la Orizont Europa.

Declarația Comisiei privind cooperarea internațională

Comisia ia act de declarația unilaterală a Consiliului, pe care o va lua în considerare în mod corespunzător, în conformitate cu tratatul, cu jurisprudența Curții de Justiție a UE și cu principiul echilibrului instituțional, atunci când va consulta comitetul special în temeiul articolului 218 alineatul (4) din TFUE.

Declarația Consiliului cu privire la articolul 5

Consiliul reamintește că din articolul 179 alineatul (3), coroborat cu articolul 182 alineatul (1) din TFUE, rezultă că Uniunea poate adopta un singur program-cadru multianual care să stabilească toate activitățile de cercetare și de dezvoltare tehnologică ale Uniunii. Prin urmare, Consiliul este de părere că Fondul european de apărare menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul de instituire a programului-cadru pentru cercetare al Uniunii, Orizont Europa, care acoperă atât activitățile de cercetare, cât și cele de dezvoltare tehnologică ale fondului respectiv, este un program specific de punere în aplicare a programului-cadru în sensul articolului 182 alineatul (3) din TFUE și intră în domeniul de aplicare al regulamentului de instituire a programului-cadru respectiv.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 33.
(2) JO C 364, 28.10.2020, p. 124.
(3) JO C 461, 21.12.2018, p. 79.
(4) Texte adoptate la 17.4.2019, P8_TA(2019)0395.
(5) JO C 444 I, 22.12.2020, p. 3.
(6) A se vedea hotărârea din 16 iulie 2015, Comisia/Consiliul, C-425/13, EU:C:2015:483, punctul 66.


Programul specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa *
PDF 131kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (08550/2019 – C9-0167/2020 – 2018/0225(CNS))
P9_TA(2021)0125A9-0118/2021

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere proiectul Consiliului (08550/2019),

–  având în vedere cererea suplimentară de consultare prezentată de Consiliu în scrisoarea sa din 18 iunie 2020 ca urmare a propunerii modificate a Comisiei (COM(2020)0459), care a completat cererea inițială de consultare,

–  având în vedere versiunea revizuită a proiectului Consiliului (06199/2021), care reflectă rezultatul final al negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliu,

–  având în vedere articolul 182 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9-0167/2020),

–  având în vedere schimbul de opinii dintre Parlament, Consiliu și Comisie din 9 aprilie 2019 în temeiul punctului 25 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(1),

—  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0436),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolele 82 și 40 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0118/2021),

1.  aprobă proiectul Consiliului prezentat în continuare;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată la 27 aprilie 2021 în vederea adoptării Deciziei (UE) 2021/... a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, și de abrogare a Deciziei 2013/743/UE

P9_TC1-CNS(2018)0225


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului.)

(1) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(2) Texte adoptate din 17.4.2019, P8_TA(2019)0396.


Institutul European de Inovare și Tehnologie ***I
PDF 125kWORD 48k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Institutul European de Inovare și Tehnologie (reformare) (COM(2019)0331 – C9-0042/2019 – 2019/0151(COD))

(Procedura legislativă ordinară – reformare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0331),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 173 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0042/2019),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 30 octombrie 2019(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(2),

–  având în vedere scrisoarea din 10 ianuarie 2020, adresată de Comisia pentru afaceri juridice Comisiei pentru industrie, cercetare și energie în conformitate cu articolul 110 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 17 februarie 2021, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 110 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0120/2020),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea Comisiei nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare, care ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 27 aprilie 2021 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2021/... al Parlamentului European și al Consiliului privind Institutul European de Inovare și Tehnologie (reformare)

P9_TC1-COD(2019)0151


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2021/819.)

(1) JO C 47, 11.2.2020, p. 69.
(2) JO C 77, 28.3.2002, p. 1.


Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie ***I
PDF 125kWORD 51k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) 2021-2027: stimularea talentului și a capacității de inovare a Europei (COM(2019)0330 – C9-0043/2019 – 2019/0152(COD))
P9_TA(2021)0127A9-0121/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0330),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 173 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0043/2019),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 30 octombrie 2019(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 17 februarie 2021, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 40 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0121/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  propune ca actul să fie citat ca „decizia Parlamentului European și a Consiliului privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) 2021-2027: stimularea talentului și a capacității de inovare a Europei”;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 27 aprilie 2021 în vederea adoptării Deciziei (UE) 2021/... a Parlamentului European și a Consiliului privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) 2021-2027: stimularea talentului și a capacității de inovare a Europei și de abrogare a Deciziei nr. 1312/2013/UE

P9_TC1-COD(2019)0152


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2021/820.)

(1) JO C 47, 11.2.2020, p. 69.


Mecanismul de protecție civilă al Uniunii ***I
PDF 125kWORD 52k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (COM(2020)0220 – C9-0160/2020 – 2020/0097(COD))
P9_TA(2021)0128A9-0148/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0220),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 196 alineatul (2) și articolul 322 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0160/2020),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Curții de Conturi din 28 septembrie 2020(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 29 octombrie 2020(2),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 14 octombrie 2020(3),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 17 februarie 2021, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 40 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru bugete,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0148/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(4);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 27 aprilie 2021 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2021/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii

P9_TC1-COD(2020)0097


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2021/836.)

(1) JO C 385, 13.11.2020, p. 1.
(2) JO C 10, 11.1.2021, p. 66.
(3) JO C 440, 18.12.2020, p. 150.
(4) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 16 septembrie 2020 (Texte adoptate, P9_TA(2020)0218).


Acordul de parteneriat voluntar UE/Honduras
PDF 143kWORD 52k
Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Honduras privind asigurarea respectării legislației și guvernanța în sectorul forestier și schimburile comerciale cu produse din lemn care au ca destinație Uniunea Europeană (12543/2020 – C9-0084/2021 – 2020/0157M(NLE))
P9_TA(2021)0129A9-0054/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Honduras privind asigurarea respectării legislației și guvernanța în sectorul forestier și schimburile comerciale cu produse din lemn care au ca destinație Uniunea Europeană (12543/2020),

–  având în vedere proiectul de acord de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Honduras privind asigurarea respectării legislației și guvernanța în sectorul forestier și schimburile comerciale cu produse din lemn care au ca destinație Uniunea Europeană (10365/2020),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (3) primul paragraf și articolul 207 alineatul (4) primul paragraf coroborate cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și cu articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (C9-0084/2021),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană(1) (Regulamentul FLEGT),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn(2) (Regulamentul UE privind lemnul),

–  având în vedere Acordul de la Paris privind schimbările climatice,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU,

–  având în vedere Pactul verde european (COM(2019)0640) și rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la acesta(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2020 referitoare la rolul UE în protejarea și refacerea pădurilor lumii(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 22 octombrie 2020 conținând recomandări adresate Comisiei privind un cadru juridic al UE pentru stoparea și inversarea defrișărilor la nivel mondial în frunte cu UE(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la Honduras: situația apărătorilor drepturilor omului(6),

–  având în vedere verificarea în curs a adecvării normelor UE aplicabile exploatărilor forestiere ilegale, în special a Regulamentului UE privind lemnul și a Regulamentului FLEGT,

–  având în vedere Planul de acțiune al UE referitor la asigurarea respectării legislației, la guvernare și la schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT) din 2003 și planul de lucru privind punerea în aplicare a acestuia în perioada 2018-2022,

–  având în vedere Acordul de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte(7),

–  având în vedere dialogul politic anual la nivel înalt dintre Honduras și UE în sectorul forestier,

–  având în vedere declarația Înaltului Reprezentant din 6 decembrie 2019, în numele UE, privind prelungirea mandatului Misiunii de sprijinire a combaterii corupției și a impunității în Honduras (MACCIH),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 27 aprilie 2021(8) referitoare la proiectul de decizie a Consiliului,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A9-0054/2021),

A.  întrucât aproape jumătate din suprafața terestră a Hondurasului este acoperită de păduri, din care jumătate sunt păduri tropicale; întrucât există în continuare resurse uriașe de specii și arbori neclasificați; întrucât Honduras a pierdut circa 12,5 % din suprafața împădurită pe care o avea în 2015, în principal din cauza unei infestări cu dăunători cauzate, cel mai probabil, de schimbările climatice, iar unele zone împădurite au fost pierdute din cauza incendiilor forestiere, a despăduririlor și a exploatărilor forestiere ilegale;

B.  întrucât Honduras a adoptat Legea privind schimbările climatice în 2014, iar în anul următor a fost primul stat care și-a publicat prima contribuție stabilită la nivel național (CSN) în cadrul Acordului de la Paris, printre ale cărui angajamente se numără și refacerea unei suprafețe împădurite de un milion de hectare;

C.  întrucât ponderea sectorului forestier în economia Hondurasului a scăzut de-a lungul anilor, reprezentând circa 3,6 % din produsul național brut (PNB) în ultimii 16 ani, din cauza unor cerințe mai stricte privind legalitatea lemnului comercializat de Honduras pe piețele sale de export și din cauza distrugerii pădurilor; întrucât procesul Acordului de parteneriat voluntar (APV), care pune accentul pe legalitate și pe buna guvernanță, ajută sectorul forestier să își crească ponderea, să ofere locuri de muncă acceptabile în mediul rural și să genereze venituri pentru cetățenii hondurieni;

D.  întrucât volumul de lemn comercializat între Honduras și UE este în prezent modest și reprezintă mai puțin de 2 % din exporturile de lemn ale Hondurasului, SUA fiind cel mai mare partener comercial al său și înregistrându-se o creștere a exporturilor către țările vecine El Salvador și Nicaragua; întrucât acordul de parteneriat voluntar ar putea oferi Hondurasului mai multe posibilități de a exporta în UE și pe piețe noi;

E.  întrucât Honduras este o țară cu venituri medii inferioare, conform clasificării întocmite de Banca Mondială; întrucât este a doua cea mai săracă țară din America Latină și a treia cea mai săracă din emisfera occidentală; întrucât Honduras trebuie să depășească numeroase provocări pentru a combate sărăcia, inegalitatea, corupția, violențele și impunitatea, care rămân preocupări constante, pentru a mări bunăstarea cetățenilor săi și a face să se respecte mai mult drepturile femeilor, dată fiind mai ales recenta reacție ostilă față de sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente;

F.  ia act de faptul că guvernul hondurian a făcut pași în direcția cea bună și a introdus legi pentru a-i proteja pe apărătorii drepturilor omului; regretă abuzurile, violențele, detențiile arbitrare, amenințările și asasinatele comise asupra apărătorilor drepturilor omului, ai drepturilor popoarelor indigene și ai drepturilor funciare și a activiștilor de mediu; întrucât Honduras nu a semnat Acordul regional de la Escazú privind accesul la informații, participarea publicului și justiția în probleme de mediu în America Latină și în zona Caraibilor, care este primul acord de mediu din lume ce conține dispoziții specifice referitoare la apărătorii mediului și ai drepturilor omului;

G.  întrucât mandatul Misiunii de sprijinire a combaterii corupției și a impunității în Honduras (MACCIH) s-a încheiat în ianuarie 2020 și nu a fost reînnoit; întrucât UE și statele sale membre au invitat guvernul hondurian să reînnoiască acest mandat, pentru a întări statul de drept în această țară;

H.  întrucât Acordul de asociere UE-America Centrală a fost încheiat în 2012, iar pilonul comercial se aplică provizoriu de la 1 august 2013;

I.  întrucât în 2013 Honduras a devenit prima țară din America Latină care a început negocierile cu UE privind un acord de parteneriat voluntar FLEGT și, astfel, s-a ajuns la parafarea unui proiect de acord în 2018;

J.  întrucât obiectivul acordului de parteneriat voluntar este de a se asigura că toate transporturile de lemn și de produse din lemn din Honduras destinate pieței UE vor respecta sistemul hondurian de asigurare a legalității lemnului (SALL) și vor fi eligibile deci să primească licența FLEGT; întrucât lemnul destinat pieței interne și cel destinat altor piețe de export vor trebui, și ele, să respecte SALL și vor face obiectul eliberării unui certificat H-legal;

K.  întrucât SALL se întemeiază pe o definiție a legalității, pe controale ale lanțului de aprovizionare, pe verificarea conformității, pe acordarea de licențe FLEGT și pe un audit independent;

L.  întrucât acordul reglementează cele cinci produse din lemn obligatorii în temeiul Regulamentului FLEGT – bușteni, cherestea, traverse, placaj și furnir – și o serie de alte produse din lemn;

M.  întrucât scopul și beneficiile preconizate ale acordurilor de parteneriat voluntar FLEGT nu se limitează la înlesnirea comerțului cu lemn exploatat legal, fiindcă sunt concepute și să aducă schimbări sistemice în guvernanța din domeniul forestier, asigurarea respectării legii, inclusiv a dreptului muncii și a drepturilor popoarelor indigene, transparență și includerea diferitelor părți interesate în procesul de luare a deciziilor politice, mai ales a organizațiilor societății civile și populației indigene, precum și să sprijine integrarea economică și să asigure respectarea obiectivelor internaționale de dezvoltare durabilă; întrucât negocierile care au condus la încheierea acestui acord au creat un spațiu de cooperare în care diferitele părți interesate să discute aspecte legate de mediu și drepturile omului, aspecte sociale și economice; întrucât Honduras trebuie să se asigure că la punerea în aplicare și monitorizarea acordului de parteneriat voluntar participă părțile interesate relevante, indiferent de gen, vârstă, locație, religie sau convingeri, origine etnică, rasă, limbă ori dizabilitate, precum și sectorul privat, societatea civilă, comunitățile locale, populațiile indigene și de descendență africană din Honduras și alte grupuri dependente de păduri(9);

N.  întrucât acest acordul prevede existența unui comitet mixt de punere în aplicare, responsabil de punerea sa în aplicare și de monitorizarea sa;

O.  întrucât UE a oferit sprijin pentru procesul de negociere prin trei programe bilaterale în cadrul asistenței sale pentru dezvoltare;

P.  întrucât în Honduras vor avea loc alegeri generale înainte de sfârșitul anului 2021;

Q.  întrucât Hondurasul a ratificat Convenția nr. 169 privind populațiile indigene și tribale a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), dar nu a pus-o pe deplin în aplicare și nu a introdus în legislația sa principiul-cheie al consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză care decurge din Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene,

1.  consideră bine-venită încheierea negocierilor privind Acordul de parteneriat voluntar dintre UE și Honduras, care va garanta că în UE se importă din Honduras numai lemn legal exploatat, va promova practicile de gestionare sustenabilă a pădurilor și comerțul sustenabil cu lemn produs legal și va îmbunătăți guvernanța și asigurarea respectării legislației în domeniul forestier, (inclusiv obligațiile în materie de muncă, de sănătate și siguranță), drepturile omului, transparența, răspunderea și reziliența instituțională în Honduras, ținând seama de faptul că pădurile sunt importante pentru economia honduriană și că ar trebui să se încerce să se rezolve mai eficace problema despăduririlor din țară; cere ca ambele părți să ratifice rapid acordul de parteneriat voluntar, astfel încât să intre în vigoare în 2021 și să pregătească terenul pentru următoarele etape importante ale punerii în aplicare, inclusiv instituirea licențelor;

2.  își exprimă solidaritatea cu Honduras, care a suferit recent de pe urma a două uragane ce au avut consecințe grave, pe lângă pandemia de COVID-19, care a afectat, și ea, foarte mult această țară; subliniază că trebuie să se abordeze urgent și la nivel mondial cauzele profunde ale unor astfel de fenomene meteorologice extreme și ale zoonozelor, care au de-a face cu schimbările climatice, defrișările și pierderea biodiversității;

3.  apreciază în mod deosebit faptul că Honduras a reușit să asigure participarea instituțiilor sale guvernamentale, a societății civile, a sectorului privat, a populațiilor sale indigene și de descendență africană, a mediului academic și a comunităților sale la procesul de elaborare a acordului de parteneriat voluntar, ele acceptând această ofertă și aducându-și contribuțiile; salută faptul că toate aceste sectoare ale societății au fost de acord să stea la aceeași masă a negocierilor, ceea ce le-a dat sentimentul că sunt incluse și posibilitatea de a contribui;

4.  recunoaște că punerea în aplicare deplină a acestui acord va fi un proces pe termen lung care va necesita adoptarea unui întreg corpus legislativ, precum și o capacitate și o expertiză administrative corespunzătoare, pentru a pune acordul în aplicare și a-i asigura respectarea; reamintește că acordarea licențelor FLEGT poate începe numai după ce Honduras demonstrează că sistemul său SALL este pregătit;

5.  evidențiază că în etapa de punere în aplicare trebuie desfășurate consultări reale și permanente și trebuie ca numeroase părți interesate să se implice considerabil, inclusiv ca organizațiile societății civile și comunitățile locale și indigene să participe în mare măsură la procesul decizional, pentru a garanta că se respectă principiul consimțământului liber, prealabil și informat; reamintește că trebuie mărită transparența, trebuie să se asigure că informațiile sunt publicate efectiv și că se pun la dispoziția populațiilor locale și indigene documentele necesare; invită Comisia, Delegația UE în Honduras și statele membre să asigure și să ofere, în cadrul instrumentelor actuale și viitoare de cooperare pentru dezvoltare, o consolidare a capacităților și un sprijin logistic și tehnic substanțiale, pentru a permite Hondurasului să își îndeplinească angajamentele de punere în practică a SALL și a măsurilor conexe;

6.  consideră oportună adoptarea recentă a planului de acțiune hondurian pentru punerea în aplicare a acordului de parteneriat voluntar și invită guvernul Hondurasului să adopte o abordare concretă, cu termene precise și măsurabilă;

7.  este îngrijorat de faptul că din iulie 2018, când a fost parafat acordul de parteneriat voluntar, au fost uciși peste 20 de activiști pentru protecția mediului și drepturile popoarelor indigene; consideră că succesul acordului va depinde în mare măsură de crearea unui mediu sigur și propice pentru protecția activiștilor de mediu, a apărătorilor drepturilor omului și a avertizorilor de integritate, asigurând căi de atac eficace contra încălcărilor drepturilor omului și combătând impunitatea; în acest sens, subliniază că ratificarea Acordului de la Escazú ar fi un pas important în direcția cea bună; îndeamnă guvernul Hondurasului să facă demersuri în acest sens;

8.  consideră că lupta împotriva corupției trebuie purtată constant; apreciază faptul că transparența s-a dovedit utilă în procesul de încheiere a acordului de parteneriat voluntar și că în viitorul proces de punere în aplicare ar trebui asigurată o transparență totală; evidențiază că succesul FLEGT depinde și de combaterea fraudei și a corupției în întregul lanț de aprovizionare cu lemn; în acest sens, invită UE să consolideze domeniul de aplicare și asigurarea respectării Regulamentului UE privind lemnul, pentru a combate riscurile de corupție în lanțul de aprovizionare cu lemn al UE, inclusiv prin controale și investigații mai regulate și mai sistematice în porturile UE; ia act de eforturile depuse până în prezent de Honduras pentru a asigura o transparență mai mare și invită insistent guvernul hondurian să ofere stimulente în diferitele etape ale lanțului valoric forestier, pentru a mări transparența, și să asigure incluziunea celor mai vulnerabili operatori, cum ar fi tinerii și femeile din comunitățile indigene, persoanele de descendență africană și micii fermieri; îndeamnă, în plus, guvernul hondurian să depună eforturi pentru a pune capăt corupției larg răspândite și pentru a combate alți factori care alimentează exploatările forestiere ilegale și degradarea pădurilor, acordând o atenție deosebită vămilor, Autorității Forestiere din Honduras și ministerelor responsabile de păduri și de drepturile funciare, care vor juca un rol esențial în punerea în aplicare și în asigurarea respectării acordului de parteneriat voluntar; subliniază că trebuie să se pună capăt impunității în sectorul forestier prin asigurarea urmăririi în justiție a infracțiunilor;

9.  invită insistent guvernul Hondurasului să reînnoiască mandatul Misiunii de sprijinire a combaterii corupției și a impunității (MACCIH), care s-a încheiat în ianuarie 2020;

10.  consideră bine-venit faptul că Honduras este prima țară cu care s-a încheiat un acord de parteneriat voluntar în cazul căruia popoarele indigene au format grup de interese separat la masa negocierilor, precum și faptul că grupurile popoarelor indigene au participat cu curaj la negocieri, împărtășindu-și concepțiile și aducându-și contribuțiile specifice; cere ca în Honduras consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză să fie inclus în definiția legalității și să se adopte legi în acest sens;

11.  recunoaște că procesul de negociere a unui acord de parteneriat voluntar poate permite sectoarelor să identifice obiective și priorități comune în scopul unei gestionări sustenabile a pădurilor și poate oferi societăților posibilitatea importantă de a-și gestiona pădurile în mod participativ la nivel local, comunitar și regional, chiar până la nivel național sau federal;

12.  știe că drepturile asupra terenurilor și drepturile populației indigene din Honduras, care sunt esențiale, trebuie clarificate și că comunitățile locale și indigene au nevoie de garanții concrete referitoare la proprietatea asupra terenurilor; reamintește că în Honduras accesul la terenuri, folosirea terenurilor și controlul lor constituie dintotdeauna o sursă importantă de conflicte sociale, violențe și încălcări ale drepturilor omului; amintește mai ales că, potrivit Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, pentru circa 80 % din terenurile aflate în proprietate privată din Honduras fie nu există titluri de proprietate, fie titlurile de proprietate sunt necorespunzătoare, iar soluționarea litigiilor privind titlurile de proprietate poate dura ani întregi, din cauza sistemului judiciar șubred; invită insistent guvernul hondurian să aloce mai multe resurse instituțiilor publice implicate și să le îmbunătățească coordonarea;

13.  subliniază importanța pe care o are amenajarea teritoriului în guvernanța în domeniul forestier și faptul că este nevoie de o viziune strategică în acest domeniu care să aibă de-a face cu chestiuni ce țin de schimbările climatice; invită guvernul Hondurasului să asigure o coordonare strânsă între diferitele inițiative existente în sectorul forestier, cum ar fi reducerea emisiilor cauzate de defrișări și de degradarea pădurilor în țările în curs de dezvoltare (REDD +), acordul de parteneriat voluntar FLEGT și contribuțiile stabilite la nivel național;

14.  invită guvernul Hondurasului să întărească și zonele de veghe și de protecție împotriva incendiilor forestiere de pe terenurile aflate în proprietate privată; solicită ca în sectorul zootehnic, în cel al cafelei și în cel al uleiului de palmier să se implementeze gestionarea lanțurilor de aprovizionare, deoarece acest lucru este esențial pentru a combate cauzele profunde ale despăduririlor;

15.  consideră că succesul negocierilor privind acest acord de parteneriat voluntar demonstrează cât sunt de importante delegațiile Uniunii în țările terțe;

16.  solicită să se integreze analiza de gen în toate activitățile și proiectele legate de punerea în aplicare a acordului de parteneriat voluntar FLEGT; cere să se facă analiza cantitativă și calitativă defalcată în funcție de gen a proprietății asupra terenurilor, a proprietății asupra activelor și a incluziunii financiare în sectoarele influențate de comerț; invită Comisia să sprijine aceste demersuri cu resurse tehnice și umane;

17.  este foarte îngrijorat de modificarea legii privind avortul în Honduras și în unele state membre ale UE;

18.  subliniază importanța locurilor de muncă din sectorul forestier și din mediul rural în economia Hondurasului, de care ar trebui să se țină seama la punerea în aplicare a acordului de parteneriat voluntar; consideră acest acord un instrument de promovare a muncii decente; invită Comisia și autoritățile din Honduras să realizeze o evaluare completă a impactului acordului asupra lucrătorilor și a micilor producători din sector, care ar putea fi afectați de intensificarea controalelor în domeniul exploatării forestiere; invită Comisia să promoveze și să sprijine programe care să îi ajute pe lucrătorii și producătorii afectați să rămână competitivi în acest sector;

19.  cere Comisiei să informeze periodic Parlamentul despre punerea în aplicare a acordului, inclusiv despre activitatea Comitetului mixt de punere în aplicare, și invită Comisia să colaboreze activ cu Parlamentul European, în special invitându-l să trimită o delegație care să participe la lucrările comitetului;

20.  invită statele membre ale UE să respecte, să pună în aplicare pe deplin și să asigure pe respectarea Regulamentului UE privind lemnul; invită Comisia să aibă în vedere îmbunătățirea Regulamentul FLEGT în ceea ce privește acordarea de licențe FLEGT la următorul exercițiu de revizuire, pentru a-i permite să reacționeze rapid la cazurile de încălcare gravă a angajamentelor asumate în cadrul acordului de parteneriat voluntar;

21.  subliniază că țările din întreaga lume care au sau urmăresc să aibă piețe de import reglementate pentru lemn exploatat legal ar beneficia de pe urma cooperării și, în măsura posibilităților, a aprobării reciproce a normelor și sistemelor lor, cum ar fi FLEGT și acordurile de parteneriat voluntar ale UE; evidențiază că standardele internaționale ar fi mai eficiente și ar promova securitatea juridică pe termen lung pentru întreprinderi și consumatori;

22.  subliniază că acordurile de parteneriat voluntar oferă un cadru juridic important atât pentru UE, cât și pentru țările sale partenere, lucru posibil printr-o bună cooperare și implicare a țărilor în cauză; sprijină Comisia în găsirea unor posibili parteneri suplimentari pentru viitoarele acorduri de parteneriat voluntar în cadrul FLEGT;

23.  consideră că UE are un rol foarte important de jucat, o responsabilitate de asumat și o obligație de respectat în ceea ce privește îmbunătățirea ofertei și a cererii de lemn, pentru a refuza lemnul produs ilegal și a ajuta țările exportatoare în eforturile lor de a combate exploatările forestiere ilegale și corupția, care provoacă distrugerea pădurilor, schimbările climatice și încălcarea drepturilor omului; subliniază că aceste lucrări trebuie completate de un regulament viitor al Uniunii privind obligația de diligență pentru produsele de bază care prezintă riscuri pentru păduri; ia act de importanța Hondurasului ca producător important de cafea la nivel mondial;

24.  subliniază că acordurile de parteneriat voluntar fac parte integrantă din eforturile UE de a îndeplini obiectivele stabilite de Acordul de la Paris și de Agenda 2030 a ONU, în special obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD); invită Comisia și statele membre să integreze pe deplin agenda FLEGT în noul cadru strategic al Pactului verde european, încurajând promovarea sa la nivel mondial și regional și consolidând în continuare cooperarea internațională dintre țările producătoare și cele importatoare;

25.  solicită UE să asigure coerența politicilor în favoarea dezvoltării sustenabile între acordul de parteneriat voluntar și toate politicile sale, inclusiv în domeniile comerțului, dezvoltării, agriculturii și mediului, asigurând totodată complementaritatea acordului cu angajamentele UE privind protecția mediului și a climei;

26.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului din Honduras.

(1) JO L 347, 30.12.2005, p. 1.
(2) JO L 295, 12.11.2010, p. 23.
(3) Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.
(4) Texte adoptate, P9_TA(2020)0212.
(5) Texte adoptate, P9_TA(2020)0285.
(6) JO C 58, 15.2.2018, p. 155.
(7) JO L 346, 15.12.2012, p. 3.
(8) Texte adoptate la această dată, P9_TA(2021)0121.
(9) În conformitate cu articolul 16 din acordul de parteneriat voluntar.


Acordul internațional privind un registru de transparență obligatoriu
PDF 188kWORD 55k
Decizie
Anexă
Anexă
Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2021 privind încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu (2020/2272(ACI))
P9_TA(2021)0130A9-0123/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia Conferinței președinților din 9 decembrie 2020 de aprobare a proiectului de acord interinstituțional de instituire a unui registru de transparență obligatoriu,

–  având în vedere proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu („acordul”),

–  având în vedere articolul 11 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere proiectul de declarație politică a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene cu ocazia adoptării acordului interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu („declarația politică”),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 aprilie 2014 dintre Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE („Acordul din 2014”)(1),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 28 septembrie 2016 de Acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu (COM(2016)0627),

–  având în vedere mandatul Parlamentului European de negociere a propunerii Comisiei din 28 septembrie 2016 de acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu, adoptat de Conferința președinților la 15 iunie 2017,

–  având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la transparența, responsabilitatea și integritatea în instituțiile UE(2),

–  având în vedere noul pachet de instrumente de transparență pentru deputați, aprobat de Conferința președinților la 27 iulie 2018,

–  având în vedere decizia sa din 31 ianuarie 2019 privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European în ceea ce privește titlul I capitolele 1 și 4, titlul V capitolul 3, titlul VII capitolele 4 și 5, titlul VIII capitolul 1, titlul XII, titlul XIV și anexa II(3), în special articolele 11 și 35,

–  având în vedere articolul 148 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0123/2021),

A.  întrucât articolul 11 alineatul (2) din TUE prevede: „Instituțiile Uniunii mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă”;

B.  întrucât urgența sanitară cauzată de pandemia de COVID-19 a dus la apariția unor noi forme de interacțiune între reprezentanții intereselor și factorii de decizie;

C.  întrucât Uniunea va acorda statelor membre, sub diverse forme, sume fără precedent de sprijin financiar pentru a combate consecințele pandemiei, iar fiecare decizie legată de acest sprijin trebuie luată în deplină transparență, asigurând responsabilitatea deplină a decidenților Uniunii;

D.  întrucât cetățenii ar trebui să aibă o încredere cât mai mare în instituțiile Uniunii: întrucât, pentru a exista, această încredere are nevoie să se bazeze pe înțelegerea că reprezentarea intereselor face obiectul unor standarde etice înalte și că reprezentanții cetățenilor aleși la nivelul Uniunii, comisarii și funcționarii Uniunii sunt independenți, transparenți și responsabili; întrucât un organism independent comun instituțiilor Uniunii ar putea contribui în viitor la crearea unui cadru etic comun pentru funcționarii Uniunii care să reglementeze interacțiunea lor cu reprezentanții grupurilor de interese; întrucât respectarea de către solicitanți și entitățile înregistrate a valorilor Uniunii și a standardelor etice generale ar trebui să fie luată în considerare, după caz, în contextul funcționării registrului de transparență;

E.  întrucât măsurile instituționale individuale de punere în aplicare a acordului sunt adoptate în Parlamentul European la diferite niveluri și variază de la normele de punere în aplicare adoptate de Birou până la modificarea Regulamentului de procedură;

F.  întrucât, potrivit acordului, fiecare dintre cele trei instituții semnatare convine să adopte decizii individuale care autorizează Consiliul de administrație al registrului („consiliul de administrație”) și Secretariatul registrului („secretariatul”) să ia decizii în numele său, în conformitate cu articolul 9 și cu articolul 15 alineatul (2) din acord,

Scop și domeniu de aplicare

1.  salută acordul ca un pas suplimentar de consolidare a standardelor în materie de reprezentare etică a intereselor; reamintește, cu toate acestea, că, în temeiul articolului 295 din TFUE, instituțiile pot doar să-și organizeze condițiile cooperării lor și, prin urmare, trebuie să se bazeze pe competențele lor de autoorganizare pentru a stabili obligații de facto astfel încât părțile terțe să se înscrie în registru; își reiterează preferința de lungă durată pentru înființarea registrului de transparență printr-un act legislativ, dat fiind că aceasta este singura modalitate care obligă părțile terțe din punct de vedere juridic;

2.  insistă asupra faptului că, în conformitate cu declarația politică, instituțiile se angajează să adopte o abordare coordonată privind consolidarea culturii comune a transparenței cu scopul de a îmbunătăți și consolida mai mult reprezentarea etică a intereselor; subliniază obligația care le revine, în temeiul acordului precum și în temeiul articolului 13 alineatul (2) din TUE, de a avea o cooperare reciprocă sinceră atunci când elaborează cadrul comun și că, prin urmare, instituțiile ar trebui să vizeze cel mai înalt nivel de angajament; subliniază că măsurile menționate în acord constituie măsuri minime care ar putea fi extinse mai mult, sub rezerva sprijinului politic și ținând seama de limitările constituționale și juridice în vigoare pentru acordurile interinstituționale;

3.  reafirmă că este necesar să se continue dialogul interinstituțional cu scopul de a stabili registrul de transparență pe baza unui act obligatoriu din punct de vedere juridic al legislației secundare a Uniunii;

4.  propune ca Conferința privind viitorul Europei să discute posibilitatea de a stabili un temei juridic autonom care să permită colegiuitorilor să adopte acte legislative ale Uniunii în conformitate cu procedura legislativă ordinară, cu scopul de a impune norme etice obligatorii pentru reprezentanții de interese în interacțiunile lor cu instituțiile Uniunii;

5.  salută faptul că statutul Consiliului Uniunii Europene s-a schimbat de la statutul de observator la cel de parte oficială la acord; consideră totuși că participarea sa este limitată la reuniunile cu cei mai înalți funcționari și, numai în cadrul regimurilor voluntare, la reuniunile reprezentanților permanenți și ale reprezentanților permanenți adjuncți în timpul președinției lor și cu șase luni înainte; insistă că, pentru credibilitatea cadrului comun, toate reprezentanțele permanente ar trebui să participe activ la el prin regimurile lor voluntare, să continue să le aplice după ce nu mai dețin președinția și să le extindă, în măsura posibilului, la alți funcționari;

6.  subliniază că, în procesul de negociere, Comisia nu și-a asumat angajamente suplimentare substanțiale față de cadrul comun; regretă, în special, faptul că, în ceea ce privește domeniul de aplicare personal, acesta acoperă doar înalții funcționari ai instituțiilor; insistă asupra faptului că orice revizuire a acordurilor de condiționalitate cu privire la toate cele trei instituții ar trebui să includă reuniunile cu ceilalți funcționari ai instituțiilor, de la nivel de șef de unitate în sus;

7.  salută angajamentele asumate de Parlament în cadrul procesului de negociere privind condiționalitatea și măsurile complementare de transparență; consideră că modificarea articolelor 11 și 35 din Regulamentul său de procedură a asigurat un angajament puternic în acest sens; se bucură că acordul menține dreptul constituțional al deputaților de a-și exercita mandatul în mod liber;

8.  salută posibilitatea ca instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii să participe în mod voluntar; consideră că această participare ar trebui încurajată de instituțiile semnatare, în conformitate cu obligația lor de a promova utilizarea registrului și de a-l folosi în cea mai mare măsură; insistă că această participare va impune instituțiilor semnatare să doteze registrul cu resurse suplimentare;

Activități care fac obiectul registrului

9.  subliniază că acordul vizează o abordare bazată pe activități care include activitățile de lobby indirecte; insistă că este important să se includă astfel de activități, în special în contextul apariției, pe fondul pandemiei, a unor noi forme de interacțiune între reprezentanții de interese și factorii de decizie ai UE;

10.  salută precizările privind activitățile care sunt vizate și a celor care nu sunt vizate, inclusiv excluderea întâlnirilor spontane și acoperirea intermediarilor din țări terțe care nu beneficiază de statut diplomatic;

11.  consideră că este important să se precizeze care sunt reuniunile cu reprezentanții grupurilor de interese care ar trebui să fie publicate ca reuniuni programate în prealabil; salută practica Comisiei de a publica și reuniunile care au loc într-un alt format decât reuniunile în persoană, cum ar fi cele prin videoconferință; insistă asupra faptului că un apel telefonic programat ar trebui să fie considerat, de asemenea, o reuniune;

Condiționalitatea, raportul anual și reexaminarea

12.  consideră că punerea în aplicare a măsurilor de condiționalitate și a altor măsuri complementare de transparență prin decizii individuale este o modalitate de a respecta competențele organizatorice interne ale celor trei instituții semnatare; salută, în acest sens, faptul că raportul anual a fost extins pentru a acoperi punerea în aplicare a unor astfel de măsuri adoptate de instituțiile semnatare;

13.  propune ca raportul anual să includă informații privind entitățile înregistrate care au fost investigate și, în cele din urmă, eliminate din registru din cauza nerespectării Codului de conduită;

14.  salută reexaminarea periodică și la timp a măsurilor de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 5 din acord, în vederea formulării de recomandări pentru îmbunătățirea și consolidarea măsurilor respective;

15.  solicită instituțiilor semnatare să efectueze, înainte de următoarea revizuire a registrului, o analiză a efectelor pe care noile norme de transparență le au asupra procedurilor decizionale, inclusiv asupra măsurilor de condiționalitate și a măsurilor complementare de transparență adoptate de instituții în contextul cadrului comun, și o analiză a impactului pe care aceste norme îl au asupra percepției cetățenilor despre instituțiile Uniunii;

16.  subliniază că publicarea clară și la timp a condiționalității și a măsurilor complementare de transparență este esențială pentru a asigura transparența pentru reprezentanții de interese și cetățeni, care stă la baza încrederii acestora în buna funcționare a sistemului;

Rolul Parlamentului European

17.  salută angajamentele asumate de Parlament în cursul negocierilor, în special în legătură cu propunerea „Eliminarea lacunelor — propunerile Parlamentului privind condiționalitatea”, și insistă asupra necesității de a le pune în aplicare pe deplin și de a le publica, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din acord, fără întârzieri nejustificate;

18.  insistă că trebuie să se asigure existența, în cadrul Parlamentului, a unui nivel ridicat de aderență politică la procesul de punere în aplicare și de reexaminare; propune ca procesul de reexaminare prevăzut la articolul 14 din acord să fie orientat și conceput în strânsă cooperare cu vicepreședintele Parlamentului responsabil cu registrul de transparență;

19.  solicită, în special, ca următoarele măsuri să fie puse în aplicare rapid de către Birou și alte organisme competente:

   (a) stabilirea unei legături directe între publicarea reuniunilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și registrul de transparență și introducerea unor îmbunătățiri substanțiale pentru ca acest instrument de publicare să fie ușor de utilizat și să ofere o posibilitate de căutare;
   (b) stabilirea unei legături directe între amprenta legislativă prevăzută la articolul 4 alineatul (6) din Codul de conduită al deputaților în Parlamentul European în materie de interese financiare și conflicte de interese, care figurează în anexa I la Regulamentul său de procedură, și registrul de transparență;
   (c) introducerea unei reguli pentru funcționarii Parlamentului începând cu nivelul de șef de unitate și până la nivelul Secretarului General de a se întâlni numai cu reprezentanții de interese înregistrați;
   (d) emiterea unei recomandări pentru membrii personalului Parlamentului ca aceștia să se întâlnească numai cu persoane sau organizații înscrise în registrul de transparență, dacă acestea sunt vizate de registru, și să verifice sistematic acest fapt înaintea reuniunilor respective;
   (e) elaborarea unei abordări cuprinzătoare pentru a condiționa de înscrierea în registru participarea în calitate de vorbitor la orice eveniment organizat de comisii sau de intergrupuri, cum ar fi atelierele și seminarele, precum și reuniunile delegațiilor, a oricărei persoane vizate de registrul de transparență;
   (f) elaborarea unei abordări cuprinzătoare și coerente în ceea ce privește găzduirea în comun a evenimentelor în clădirile Parlamentului și condiționarea acesteia, dacă este cazul, de înregistrarea oricărei persoane care este vizată de registrul de transparență;

20.  solicită în mod specific Conferinței președinților de comisie

   (a) să adopte orientări pentru a sprijini raportorii, raportorii din umbră și președinții de comisie în îndeplinirea obligațiilor ce le revin în temeiul articolului 11 alineatul (3);
   (b) să adopte orientări pentru secretariatele comisiilor pentru ca acestea să sprijine deputații amintindu-le sistematic de posibilitatea de a publica, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din Codul de conduită al deputaților în Parlamentul European în materie de interese financiare și conflicte de interese, care figurează în anexa I la Regulamentul său de procedură, lista reprezentanților de interese care au fost consultați cu privire aspectele ce țin de obiectul raportului;

21.  invită Comisia pentru afaceri constituționale să ia în considerare, în procesul de revizuire a Regulamentului de procedură al Parlamentului, noi măsuri de transparență care ar trebui introduse pentru a întări angajamentul Parlamentului față de cadrul comun; subliniază importanța cerințelor formale care se aplică oricărei revizuiri a Regulamentului de procedură;

Eligibilitate, codul de conduită, informații care trebuie furnizate de către entitățile înregistrate

22.  constată că respectarea codului de conduită, prevăzut în anexa I la acord, face parte din criteriile de eligibilitate și că entitățile înregistrate trebuie să țină seama de cerințele de confidențialitate și de normele aplicabile foștilor deputați și membri ai personalului instituțiilor după încetarea mandatului;

23.  salută clarificarea faptului că, atunci când externalizează o parte din activitățile lor către alte persoane, entitățile înregistrate nu sunt scutite de obligația de a asigura respectarea acelorași standarde etice;

24.  salută faptul că entitățile înregistrate sunt obligate să publice informații financiare ale clienților și intermediarilor și că informațiile financiare sunt, de asemenea, solicitate entităților înregistrate care nu reprezintă interese comerciale; salută faptul că entitățile înregistrate au obligația nu numai de a publica informații financiare o dată pe an, ci și de a actualiza aceste informații, în special în cazul în care intervine o schimbare semnificativă în ceea ce privește detaliile care fac obiectul deciziilor de punere în aplicare;

25.  subliniază că entitățile înregistrate au acum obligația de a furniza informații cu privire la propunerile legislative, politicile sau inițiativele vizate de acestea; consideră că acest lucru va contribui la o mai mare transparență a intereselor pe care le reprezintă;

Secretariatul și Consiliul de administrație

26.  salută angajamentul de a spori resursele pentru întreținerea, dezvoltarea și promovarea registrului, precum și contribuția oficială a Consiliului la secretariat; consideră că astfel de angajamente față de cadrul comun ar trebui să consolideze capacitatea secretariatului de a oferi orientări în timp util entităților înregistrate și de a le sprijini în înregistrarea și actualizarea datelor solicitate; insistă, în special, asupra faptului că resursele umane sunt foarte limitate față de numărul de entități înregistrate în comparație cu sistemele naționale similare și că acest lucru afectează eficiența funcționării registrului; invită instituțiile să asigure resursele și personalul necesar pentru a garanta buna funcționare a secretariatului și a consiliului de administrație;

27.  consideră că egalitatea între cele trei instituții în ceea ce privește funcționarea secretariatului și a consiliului de administrație ar trebui să asigure consensul, să dezvolte sentimentul de aderare în comun la acest cadru și să promoveze o cultură comună a transparenței;

28.  salută crearea consiliului de administrație și sarcina acestuia de a supraveghea punerea în aplicare administrativă globală a acordului și de a acționa ca organism de control pentru măsurile luate de secretariat; salută faptul că acordul include o procedură administrativă solidă care asigură drepturile procedurale ale entităților înregistrate;

Dispoziții procedurale

29.  aprobă încheierea acordului care figurează în anexa A la prezenta decizie;

30.  aprobă declarația politică a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene cuprinsă în anexa B la prezenta decizie, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu acordul;

31.  decide că, în conformitate cu articolul 9 și cu articolul 15 alineatul (2) din acord, de la intrarea în vigoare a acordului, consiliul de administrație și secretariatul sunt împuternicite să adopte, în numele Parlamentului European, decizii individuale privind solicitanții și entitățile înregistrate, în conformitate cu Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu(4);

32.  încredințează Președintelui sarcina de a semna acordul împreună cu Președintele Consiliului și cu Președinta Comisiei și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu anexele sale, spre informare, Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.

ANEXA A

ACORD INTERINSTITUȚIONAL ÎNTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA EUROPEANĂ PRIVIND UN REGISTRU DE TRANSPARENȚĂ OBLIGATORIU

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu acordul interinstituţional, astfel cum a fost publicat în JO L 207, 11.6.2021, p. 1.)

ANEXA B

ANEXA B: DECLARAȚIA POLITICĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN, A CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE ȘI A COMISIEI EUROPENE CU OCAZIA ADOPTĂRII ACORDULUI INTERINSTITUȚIONAL PRIVIND UN REGISTRU DE TRANSPARENȚĂ OBLIGATORIU

Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană recunosc importanța principiului condiționalității ca element fundamental al abordării coordonate pe care cele trei instituții au adoptat-o cu scopul de a consolida o cultură comună a transparenței, stabilind în același timp standarde ridicate de reprezentare transparentă și etică a intereselor la nivelul Uniunii.

Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană recunosc faptul că măsurile de condiționalitate și măsurile complementare de transparență în vigoare cu privire la următoarele aspecte sunt în concordanță cu Acordul interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu, consolidează obiectivul acestora de a asigura o abordare coordonată și constituie o bază solidă pentru a continua dezvoltarea și îmbunătățirea acestei abordări și pentru a consolida și mai mult o reprezentare etică a intereselor la nivelul Uniunii:

—  reuniunile factorilor de decizie cu reprezentanți de interese înregistrați, dacă este cazul(5);

—  publicarea reuniunilor cu reprezentanți de interese, dacă este cazul(6);

—  reuniunile personalului, în special la nivel ierarhic înalt, cu reprezentanți de interese înregistrați(7);

—  luările de cuvânt în cadrul audierilor publice din Parlamentul European(8);

—  apartenența la grupurile de experți ale Comisiei și participarea la anumite evenimente, forumuri sau sesiuni de informare(9);

—  accesul în clădirile instituțiilor(10);

—  patronajul unor evenimente pentru reprezentanții de interese înregistrați, dacă este cazul;

—  declarația politică a statelor membre de a aplica în mod voluntar, în conformitate cu dreptul intern și competențele naționale, principiul condiționalității în cazul reuniunilor reprezentantului lor permanent și ale reprezentantului lor permanent adjunct cu reprezentanți ai grupurilor de interese în timpul președinției Consiliului și în cursul celor șase luni precedente, precum și orice măsură voluntară suplimentară luată în mod individual de statele membre, în conformitate cu dreptul intern și competențele naționale, ambele fiind luate în considerare în egală măsură.

(1) JO L 277, 19.9.2014, p. 11.
(2) JO C 337, 20.9.2018, p. 120.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2019)0046.
(4) JO L 207, 11.6.2021, p. 1.
(5) Articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European; articolul 7 din Decizia Comisiei din 31 ianuarie 2018 privind un cod de conduită al membrilor Comisiei Europene (C(2018)0700) (JO C 65, 21.2.2018, p. 7); punctul V din Metodele de lucru ale Comisiei Europene.
(6) Articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European; Decizia Comisiei 2014/838/UE, Euratom din 25 noiembrie 2014 privind publicarea informațiilor referitoare la reuniunile dintre directorii generali din cadrul Comisiei și organizații sau persoane care desfășoară activități independente (JO L 343, 28.11.2014, p. 19); Decizia Comisiei 2014/839/UE, Euratom din 25 noiembrie 2014 privind publicarea informațiilor referitoare la reuniunile dintre membrii Comisiei și organizații sau persoane care desfășoară activități independente (JO L 343, 28.11.2014, p. 22).
(7) Articolul 3 din Decizia Consiliului privind reglementarea contactelor dintre Secretariatul General al Consiliului și reprezentanții de interese; punctul V din Metodele de lucru ale Comisiei Europene.
(8) Articolul 7 din Decizia Biroului Parlamentului European din 18 iunie 2003 privind normele aferente audierilor publice.
(9) Articolul 35 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European; articolul 8 din Decizia Comisiei din 30 mai 2016 de stabilire a normelor orizontale privind crearea și funcționarea grupurilor de experți ale Comisiei (C(2016)3301); articolele 4 și 5 din Decizia Consiliului privind reglementarea contactelor dintre Secretariatul General al Consiliului și reprezentanții de interese.
(10) Articolul 123 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, coroborat cu Decizia Secretarului General din 13 decembrie 2013 referitoare la normele privind permisele și legitimațiile de acces în clădirile Parlamentului; articolul 6 din Decizia Consiliului privind reglementarea contactelor dintre Secretariatul General al Consiliului și reprezentanții de interese.


Un transport maritim mai eficient și mai curat
PDF 173kWORD 58k
Rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la măsurile tehnice și operaționale pentru un transport maritim mai eficient și mai curat (2019/2193(INI))
P9_TA(2021)0131A9-0029/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul verde european(1),

–  având în vedere poziția sa adoptată în primă lectură la 16 septembrie 2020 privind sistemul global de colectare a datelor referitoare la consumul de combustibil al navelor(2),

–  având în vedere cel de-al treilea raport al Organizației Maritime Internaționale privind emisiile de gaze cu efect de seră(3),

–  având în vedere raportul final referitor la cel de-al patrulea raport al Organizației Maritime Internaționale privind emisiile de gaze cu efect de seră(4),

–  având în vedere declarația ministerială adoptată în decembrie 2019 de către părțile contractante la Convenția privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane (Convenția de la Barcelona),

–  având în vedere Raportul anual pe 2019 al Comisiei privind emisiile de CO2 generate de transportul maritim,

–  având în vedere Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi(5),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A9-0029/2021),

A.  întrucât transportul maritim și porturile joacă un rol esențial pentru economia UE, aproape 90 % din mărfurile din comerțul exterior sosind pe mare(6), jucând un rol important și pentru turism; întrucât acestea sunt esențiale pentru asigurarea unor lanțuri de aprovizionare neîntrerupte, astfel cum s-a demonstrat în timpul pandemiei de COVID-19; întrucât impactul economic total al sectorului maritim al UE a contribuit cu 149 de miliarde de euro la PIB-ul UE în 2018 și sprijină mai mult de 2 milioane de locuri de muncă(7); întrucât, în 2018, impactul său economic direct a însemnat 685 000 de locuri de muncă pe mare și pe uscat în cadrul UE; întrucât 40 % din flota mondială, pe baza tonajului brut, este controlată de UE;

B.  întrucât transportul maritim de mărfuri și pasageri reprezintă un factor-cheie pentru coeziunea economică, socială și teritorială a UE, în special în ceea ce privește conectivitatea și accesibilitatea regiunilor periferice, insulare și ultraperiferice; întrucât, în acest sens, Uniunea ar trebui să investească în competitivitatea sectorului maritim și în capacitatea sa de a face din tranziția sustenabilă o realitate;

C.  întrucât sectorul maritim al UE ar trebui să contribuie și la lupta împotriva pierderii biodiversității și a degradării mediului, precum și la obiectivele Pactului verde european și ale Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2030;

D.  întrucât oceanele sănătoase și conservarea și refacerea ecosistemelor acestora sunt esențiale pentru umanitate, deoarece reglează clima, produc cel puțin jumătate din oxigenul din atmosfera Pământului, sunt gazde ale biodiversității, surse de securitate alimentară și sănătate umană la nivel global și constituie sursa unor activități economice, inclusiv pescuitul, transportul, comerțul, turismul, energia din surse regenerabile și produsele medicale, care ar trebui să aibă la bază principiul sustenabilității;

E.  întrucât sectorul maritim este un sector reglementat atât la nivel european, cât și internațional și care depinde încă foarte mult de combustibilii fosili; întrucât, în prezent, este în curs de revizuire un sistem de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de CO2 generate de transportul maritim, vizându-se reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din apele UE;

F.  întrucât acest sector a făcut în permanență eforturi pentru a răspunde obiectivelor de reducere a emisiilor de GES, respectând cadrul de reglementare existent și adoptând evoluțiile tehnologice de până acum;

G.  întrucât, prin urmare, este esențială finanțarea adecvată a acestei tranziții necesare; întrucât este extrem de important să se continue cercetarea și inovarea pentru a se putea introduce transportul maritim fără emisii de carbon;

H.  întrucât transportul maritim internațional emite aproximativ 940 de milioane de tone de CO2 anual, fiind responsabil de aproximativ 2,5 % din emisiile de GES la nivel mondial(8); întrucât transportul maritim are un impact și asupra mediului, contribuind la schimbările climatice și prin diferite surse de poluare, în special degazificarea, motoarele lăsate să ruleze în porturi, deversarea de ape de balast, hidrocarburi, metale grele și substanțe chimice, precum și containerele pierdute în larg, care, la rândul lor, afectează biodiversitatea și ecosistemele; întrucât reglementările Organizației Maritime Internaționale (OMI) care vizează reducerea emisiilor de SOx provenite de la nave au intrat în vigoare pentru prima dată în 2005, în temeiul Convenției internaționale pentru prevenirea poluării de către nave (Convenția MARPOL) și întrucât limitele emisiilor de SOx au devenit treptat mai restrictive, conținutul de sulf maxim admis fiind stabilit în prezent la 0,5 %, iar în zonele de control al emisiilor la 0,1 %; întrucât această decizie ar trebui să contribuie la reducerea emisiilor; întrucât OMI urmează să convină asupra unui regulament global privind limitarea „emisiilor de negru de fum” în 2021; întrucât transportul maritim este modul de transport cel mai eficient din punct de vedere energetic, luând în considerare volumul de mărfuri transportate, emisiile respective pe tonă de mărfuri transportate și pe kilometru parcurs;

I.  întrucât, dacă nu se iau rapid măsuri de atenuare, emisiile generate de transportul maritim internațional ar putea crește de la aproximativ 90 % din emisiile generate în 2008, înregistrate în 2018, la 90-130 % din emisiile din 2008, până în 2050(9), ceea ce înseamnă că nu se va contribui suficient la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris;

J.  întrucât toate emisiile din sectorul maritim care afectează calitatea aerului și sănătatea cetățenilor ar trebui limitate și abordate, în urma efectuării unei evaluări a impactului legislației relevante;

K.  întrucât UE ar trebui să apere obiective foarte ambițioase de reducere a emisiilor din sectorul maritim, atât la nivel internațional, cât și la nivelul UE;

L.  întrucât tehnologiile și soluțiile ecologice ar trebui adaptate la diversele tipuri de navă și segmente navale; întrucât cercetarea, investițiile și sprijinul adecvat sunt fundamentale pentru a asigura soluții inovatoare și o tranziție sustenabilă a sectorului maritim;

M.  întrucât investițiile publice și private legate de decarbonizarea sectorului maritim trebuie să respecte Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile(10) și principiile-cheie ale tranziției juste, cum ar fi crearea unor locuri de muncă de calitate, garanții privind recalificarea și relocarea și măsuri structurale în materie de sănătate și siguranță pentru toți lucrătorii, cu un accent deosebit asupra oportunităților pentru femei și tinerii lucrători în scopul diversificării forței de muncă în sectorul maritim; întrucât formarea adecvată și condițiile de muncă decente pentru personalul din sectorul maritim sunt fundamentale, printre altele, pentru a preveni incidentele, inclusiv incidentele de mediu;

N.  întrucât Comisia este în curs de a realiza o evaluare a impactului integrării transportului maritim în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS);

O.  întrucât sectorul transportului maritim necesită o tranziție neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde;

Mecanisme de stimulare a energiei curate

1.  deplânge denaturarea concurenței pe piața europeană între combustibilii fosili, care beneficiază de un tratament fiscal mai favorabil, și combustibili alternativi ecologici din surse regenerabile; invită Comisia să remedieze această situație, propunând să se restabilească normele privind concurența loială și echitabilă, prin aplicarea principiului „poluatorul plătește” în sectorul transportului maritim și promovând și stimulând mai mult, inclusiv prin scutiri fiscale, utilizarea acelor alternative la combustibilii grei care reduc considerabil impactul asupra climei și al mediului în sectorul maritim;

2.  recunoaște impactul utilizării păcurii grele; subliniază necesitatea de a combate în mod eficace emisiile de combustibil ale navelor și de a elimina treptat utilizarea păcurii grele în transportul maritim, nu numai a combustibilului în sine, ci și ca substanță de amestec pentru combustibilii marini; ia act de necesitatea neutralității tehnologice, atât timp cât aceasta este în concordanță cu obiectivele de mediu ale UE; ia act de faptul că transportul maritim este afectat de lipsa unor criterii adecvate, armonizate la nivelul UE, de eliminare a deșeurilor; reliefează necesitatea de a se preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon și de a se menține competitivitatea sectorului european al transportului maritim;

3.  reamintește că sectorul maritim ar trebui să contribuie la eforturile Uniunii de reducere a emisiilor de GES, asigurând în același timp competitivitatea sectorului; subliniază necesitatea de a utiliza și de a investi în toate opțiunile ușor de implementat pentru reducerea emisiilor maritime, inclusiv în tehnologiile de tranziție, ca alternative la păcura grea, în paralel cu găsirea și finanțarea unor alternative pe termen lung cu emisii zero; recunoaște importanța tehnologiilor de tranziție, cum ar fi GNL și infrastructura GNL, pentru o tranziție treptată către alternative cu emisii zero în sectorul maritim;

4.  reamintește angajamentul Uniunii de a realiza neutralitatea climatică până în 2050 cel târziu, în conformitate cu Acordul de la Paris; subliniază, în acest sens, rolul de lider al UE și necesitatea de a negocia reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul transportului maritim și la nivel internațional, în cadrul OMI, având în vedere dimensiunea internațională și competitivă a sectorului transportului maritim; reafirmă pozițiile anterioare ale Parlamentului cu privire la includerea sectorului maritim în EU ETS(11), inclusiv la actualizarea evaluării impactului(12);

5.  invită Comisia și statele membre ca, ținând seama de strategia inițială a OMI de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale navelor, adoptată în 2018, și de viitoarea sa revizuire, să facă uz de influența pe care o are în cadrul OMI pentru a se asigura că OMI ia măsuri concrete pentru a trasa o traiectorie ambițioasă și realistă către transportul maritim cu emisii zero, în concordanță cu obiectivul privind temperatura al Acordului de la Paris, ajutând astfel la crearea unor condiții de concurență echitabile pe plan internațional;

6.  solicită Comisiei să abordeze, în inițiativa maritimă FuelEU, nu numai intensitatea carbonului din combustibili, ci și măsurile tehnice și operaționale care ar crește eficiența navelor și a operațiunilor acestora; reamintește că, în contextul revizuirii Regulamentului (UE) 2015/757(13), Parlamentul a solicitat companiilor de transport maritim să reducă emisiile cu 40 % până în 2030, ca medie pentru toate navele aflate în responsabilitatea lor, în comparație cu performanța medie pe categorie de nave de aceeași mărime și de același tip; adaugă că inițiativa ar trebui să includă, de asemenea, o abordare bazată pe ciclul de viață, care să integreze toate emisiile de GES; subliniază că acei combustibili alternativi care nu ating pragul de -70 % pe ciclu de viață prevăzut de Directiva privind energia din surse regenerabile II nu ar trebui să fie autorizați în conformitate cu reglementările;

Porturi și mărfuri

7.  reamintește că trebuie stimulată cooperarea dintre toate părțile interesate și schimbul de bune practici între porturi, sectorul transportului maritim, precum și furnizorii de combustibili și de energie, în vederea dezvoltării unui cadru politic general pentru decarbonizarea porturilor și a zonelor de coastă; îndeamnă autoritățile portuare să introducă modalități de gestionare sustenabile și să le certifice prin metode care să integreze analiza ciclului de viață a serviciilor portuare, după modelul declarației de mediu pentru produse;

8.  subliniază că teritoriile de peste mări, inclusiv regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări, precum și porturile situate pe aceste teritorii, au o importanță primordială pentru suveranitatea europeană și pentru comerțul maritim european și internațional, având în vedere poziția lor strategică; subliniază că factorii determinanți ai investițiilor pentru aceste porturi sunt foarte diverși, variind de la sprijinirea rolului lor clasic de primire a navelor (încărcare, descărcare, depozitare și transport de mărfuri) la asigurarea unor conexiuni multimodale, construirea de infrastructuri legate de energie, consolidarea rezilienței la schimbările climatice și ecologizarea și digitalizarea globală a navelor; solicită investiții suplimentare în porturile situate pe teritoriile de peste mări, în scopul transformării lor în clustere strategice pentru transportul multimodal, generarea de energie, depozitare și distribuție, precum și pentru turism;

9.  evidențiază dimensiunea transfrontalieră a porturilor maritime; subliniază rolul porturilor, ca fiind clustere care reunesc toate modurile de transport, energia, industria și economia albastră; recunoaște dezvoltarea sporită a cooperării și a creării de clustere portuare;

10.  ia act de rolul pozitiv al clusterului maritim european și de evoluțiile pozitive la nivel internațional în sprijinirea inovării și reducerea emisiilor generate de transportul maritim, și invită Comisia și statele membre să sprijine inițiativele care contribuie la aceste evoluții pozitive;

11.  solicită Comisiei să sprijine, prin intermediul legislației, obiectivul poluării zero (emisii de GES și poluanți atmosferici) la dană și să promoveze dezvoltarea și implementarea de soluții curate, multimodale în porturi, folosind o abordare bazată pe coridoare; invită Comisia, în special, să ia măsuri rapide pentru a reglementa accesul în porturile UE al navelor celor mai poluante, pe baza cadrului Directivei privind controlul statului portului(14), și să stimuleze și să sprijine utilizarea alimentării la țărm cu energie electrică, folosind energie electrică curată sau orice alte tehnologii de economisire a energiei cu efect considerabil asupra reducerii emisiilor de GES și a poluanților atmosferici; regretă amânarea revizuirii Directivei 2014/94/UE; îndeamnă Comisia să propună o revizuire a Directivei 2014/94/UE, cât mai curând posibil, în vederea includerii unor stimulente pentru ca atât statele membre, cât și porturile să dezvolte infrastructura necesară; solicită Comisiei să propună și o revizuire a Directivei 2003/96/CE(15);

12.  invită Comisia să elaboreze o strategie privind porturile cu emisii zero și să sprijine inițiativele ascendente, inclusiv măsurile de favorizare a dezvoltării unor industrii portuare specializate în economia circulară, care să permită, în special, o mai bună valorificare a deșeurilor provenite de la nave, recuperate și prelucrate în porturi;

13.  invită Comisia să promoveze, în cadrul Pactului verde, o tranziție modală către transportul maritim pe distanțe scurte, la fel ca în cazul transportului feroviar și fluvial, ca alternativă sustenabilă la transportul rutier și aerian de mărfuri și pasageri; subliniază rolul important al transportului maritim pe distanțe scurte în realizarea obiectivelor transferului modal de reducere a congestionării și a emisiilor provenite din transporturi și ca un prim pas către realizarea unui mod de transport cu emisii zero; subliniază importanța lansării, în acest scop, a unei strategii la nivelul Uniunii de reînnoire și modernizare a flotei, pentru a promova tranziția sa ecologică și digitală și pentru a stimula competitivitatea sectorului european al tehnologiilor maritime; reamintește, în acest sens, necesitatea existenței unei rețele de infrastructuri care să poată sprijini această capacitate intermodală, ceea ce presupune îndeplinirea angajamentelor privind rețeaua TEN-T, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE);

14.  subliniază că stimularea unor legături fluide de transport multimodal între porturi și rețeaua TEN-T, precum și îmbunătățirea interoperabilității între diferitele moduri de transport, ar elimina blocajele și ar reduce congestionarea; subliniază importanța porturilor maritime și interioare, ca noduri strategice și multimodale ale rețelei TEN-T;

15.  solicită, de asemenea, elaborarea unei strategii clare pentru a promova transportul de mărfuri pe căile navigabile ro-ro, reducând astfel prezența vehiculelor grele pe șosele; încurajează Comisia să ia măsuri mai concrete pentru a-și combina politica maritimă, în scopul evitării transportului rutier lung și dăunător mediului pe întregul continent, încurajând livrările mai aproape de piețele de destinație finală, prin intermediul porturilor mai mici;

16.  invită Comisia să redefinească conceptul de autostrăzi maritime, ca parte integrantă a rețelei TEN-T, deoarece acesta este esențial pentru a se facilita legăturile maritime și serviciile pe distanțe scurte, ca alternative durabile la transportul terestru, și pentru a se facilita cooperarea porturilor maritime, precum și conectarea lor cu hinterlandul, simplificând criteriile de acces, mai ales conexiunile dintre porturile din afara rețelei centrale, acordând sprijin financiar important legăturilor maritime, ca alternativă la transportul terestru, și asigurând conectarea lor la rețelele feroviare;

17.  este de opinie că un sector european sustenabil al transportului maritim și o infrastructură orientată spre viitor, care să includă rețeaua TEN-T și viitoarea extindere a acesteia, sunt cruciale pentru a realiza o economie neutră climatic; subliniază că o creștere procentuală a transportului de mărfuri pe apă, astfel cum se preconizează în Pactul verde european, are nevoie de un plan concret de investiții al UE și de măsuri concrete la nivelul Uniunii;

Zonele de control al emisiilor și OMI

18.  subliniază că, din perspectiva sănătății și a mediului, este urgentă instituirea unei zone de control al emisiilor de sulf (SECA) care să includă toate țările mediteraneene; invită Comisia și statele membre să sprijine în mod activ transmiterea către OMI a unei propuneri de instituire a acestei zone înainte de 2022; îndeamnă statele membre să sprijine, de asemenea, principiul adoptării rapide a unei zone de control al emisiilor de azot (NECA) care să vizeze reducerea emisiilor de azot în Marea Mediterană;

19.  invită Comisia să prevadă extinderea acestor zone de control al emisiilor la toate mările Uniunii, pentru a reduce omogen nivelul permis al emisiilor de NOx și SOx provenind de la nave; evidențiază că reducerea cumulată a emisiilor de oxizi de sulf și de oxizi de azot are un efect direct asupra reducerii particulelor fine de materie (PM10 și PM 2,5);

20.  subliniază faptul că UE ar trebui să dea un exemplu prin adoptarea unor cerințe juridice ambițioase în materie de transport maritim curat, susținând și solicitând totodată, în forumuri internaționale precum OMI, luarea unor măsuri cel puțin la fel de ambițioase, care să îi permită sectorului transportului maritim să își elimine treptat emisiile de GES pe plan mondial, în conformitate cu Acordul de la Paris;

Nave și propulsie

21.  invită Comisia, proprietarii de nave și operatorii navelor să asigure punerea în aplicare a tuturor măsurilor tehnice și operaționale disponibile pentru a realiza eficiența energetică, în special optimizarea vitezei, inclusiv reducerea vitezei de navigare, unde e cazul, inovarea în optimizarea hidrodinamicii drumurilor navigabile, introducerea unor noi metode de propulsie, cum ar fi tehnologiile de propulsie eoliană, optimizarea navelor și optimizarea în cadrul lanțului logistic din sectorul maritim;

22.  subliniază că, în sectorul maritim, armatorul nu este întotdeauna și persoana sau entitatea care exploatează nava din punct de vedere comercial; consideră, prin urmare, că principiul „poluatorul plătește” ar trebui să se aplice părții responsabile de exploatarea comercială a navei, care ar trebui să poată fi trasă la răspundere, mai exact entității comerciale care plătește combustibilul consumat de navă, cum ar fi armatorul, administratorul, navlositorul de timp sau navlositorul navei nude;

23.  constată că digitalizarea și automatizarea sectorului maritim, a porturilor și a navelor ar putea contribui în mod semnificativ la reducerea emisiilor din acest sector și joacă un rol esențial în decarbonizarea acestuia, în concordanță cu ambițiile Pactului verde, în special prin intensificarea schimburilor de date actualizate și verificate, care pot fi utilizate pentru a efectua operațiuni tehnice și de întreținere, de exemplu în scopul de a prezice care este modul cel mai eficient, în termeni de consum de combustibil, pentru exploatarea unei nave pe o rută specifică și pentru optimizarea escalelor în port, ceea ce contribuie la reducerea timpului de așteptare în porturi și, prin urmare, a emisiilor; subliniază că digitalizarea trebuie utilizată ca mijloc de consolidare a cooperării între părțile interesate din sector, sporindu-se astfel eficiența energetică a navelor, pentru a le permite să respecte standardele privind controlul emisiilor și pentru a facilita gestionarea riscurilor de mediu; solicită să se ia măsuri și să se investească în digitalizare, cercetare și inovare, în special pentru dezvoltarea și implementarea transfrontalieră armonizată a sistemelor de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime (VTMIS); constată că, odată cu răspândirea digitalizării și automatizării în industria navală, cerințele și abilitățile necesare pentru locurile de muncă individuale se vor schimba; evidențiază că aceste abilități și cunoștințe diferite, în special în legătură cu tehnologia informației, vor fi solicitate navigatorilor, fiind necesare pentru a garanta siguranța navelor și eficiența operațiunilor;

24.  salută stabilirea de către OMI, la 1 ianuarie 2020, a unei noi limite a conținutului de sulf din combustibili la 0,5 % și subliniază că aceasta nu ar trebui să ducă la o deplasare a poluării aerului în apă; invită, prin urmare, Comisia și statele membre, în conformitate cu Directiva (UE) 2019/883(16), să acționeze la nivelul OMI în favoarea unei analize aprofundate a efectelor asupra mediului ale evacuării în mare a apelor uzate din instalațiile de filtrare cu circuit deschis, precum și a altor reziduuri de încărcătură, și să se asigure că acestea sunt colectate și prelucrate în mod corespunzător în instalațiile portuare de preluare; în acest sens, încurajează ferm statele membre să stabilească interdicții de deversare a apelor reziduale provenite de la instalațiile de filtrare cu circuit deschis și a anumitor reziduuri de încărcătură în apele lor teritoriale, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE(17); subliniază că ar trebui favorizate de la bun început soluțiile durabile, pe baza evaluării ciclului de viață; remarcă faptul că scopul în sine al instalațiilor de filtrare cu circuit deschis este de a combate poluarea aerului și că au fost efectuate investiții în acest domeniu; subliniază că utilizarea instalațiilor de filtrare cu circuit deschis are un impact asupra mediului și salută faptul că, în prezent, OMI studiază impactul lor pe termen lung; invită Comisia, în acest sens, să pună în aplicare, pe baza unei evaluări a impactului, eliminarea treptată a instalațiilor de filtrare cu circuit deschis, pentru a putea respecta limitele de emisii, în conformitate cu cadrul OMI și Convenția MARPOL;

25.  îndeamnă Comisia să integreze sistemele auxiliare de propulsie, inclusiv eoliene și solare, în viitoarea inițiativă FuelEU în domeniul maritim; o invită să evalueze inițiativele și proiectele actuale de transport maritim de mărfuri cu veliere și să permită ca sistemele de transport prin propulsie să fie eligibile pentru finanțarea europeană;

26.  invită Comisia să introducă măsuri, însoțite de finanțarea necesară, care să permită șantierelor navale europene să facă investiții suplimentare în procese sustenabile, sociale și digitalizate de producție a navelor și în industria reparațiilor navale, care are o importanță strategică pentru crearea locurilor de muncă, sprijinind astfel tranziția către un model de economie circulară care să ia în considerare întregul ciclu de viață al navelor; subliniază importanța sprijinirii și dezvoltării de soluții sustenabile în UE vizând producerea și dezmembrarea navelor, în acord cu noul Plan de acțiune pentru economia circulară; subliniază, în acest sens, că șantierele navale ar trebui să acționeze cu diligența necesară în lanțurile lor valorice din interiorul și din afara UE, în conformitate cu standardele OCDE și ale ONU, astfel încât să poată fi evitate efectele negative asupra mediului generate de dezmembrarea navelor;

Finanțările europene

27.  invită Comisia să sprijine, în cadrul programelor sale de finanțare europene și, în special, al programelor Orizont Europa și InvestEU, cercetarea și introducerea de tehnologii și combustibili curați; subliniază potențialul energiei electrice din surse regenerabile suplimentare, inclusiv hidrogenul verde, amoniacul și propulsia eoliană; subliniază, în această privință, implicațiile financiare ale tranziției către combustibili alternativi ecologici, atât pentru industria navală, cât și pentru lanțul terestru de aprovizionare cu combustibili și pentru porturi; consideră că porturile sunt centre naturale pentru producția, depozitarea, distribuția și transportul de combustibili alternativi ecologici; solicită ca cererile de propuneri de proiecte din „Pactul verde”, lansate de Comisie în cadrul Orizont 2020, să fie reînnoite, în special pentru a ecologiza sectorul maritim și a sprijini cercetarea, inovarea și implementarea alternativelor la combustibilii grei care să reducă în mod considerabil impactul asupra climei și mediului în sectorul maritim;

28.  solicită Comisiei ca proiectele care vizează decarbonizarea transportului maritim și reducerea emisiilor poluante, inclusiv infrastructura și instalațiile portuare necesare, să fie eligibile în cadrul politicii de coeziune și prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene, al MIE și al Pactului verde, și să pună la dispoziție fonduri și stimulente pentru a sprijini sectorul maritim în tranziția către o economie fără emisii de dioxid de carbon, ținând seama de dimensiunea socială a transformării; subliniază că este important să se creeze sinergii și complementarități între diferitele soluții de finanțare ale UE, fără a se crea sarcini administrative inutile, care ar descuraja investițiile private și, prin urmare, ar încetini progresul tehnologic și deci îmbunătățirea eficienței costurilor; invită Comisia să promoveze o industrie maritimă europeană ecologică pe teritoriul UE și să investească în aceasta, ca parte a planului său european de redresare industrială, luând inițiativa în dezvoltarea unor noi nave proiectate ecologic, renovarea și modernizarea navelor existente și dezmembrarea;

29.  consideră că orice proces realist de tranziție către obiectivul de reducere la zero a emisiilor trebuie să se bazeze pe implicarea și participarea factorilor interesați din sector și pe un sprijin comunitar, concretizat printr-un buget adecvat, și prin dialog, flexibilitate și diligență, în vederea impulsionării reformelor de reglementare necesare; consideră că aceste condiții sunt esențiale pentru a încuraja o cooperare strategică axată pe sustenabilitate, prin intermediul unor instrumente precum parteneriatul programat în comun „transport maritim cu emisii zero”;

30.  reamintește că obiectivele de decarbonizare și de transfer modal trebuie sprijinite prin MIE, care trebuie să beneficieze de resurse bugetare sporite;

31.  regretă, în acest sens, decizia Consiliului de a reduce alocarea bugetară pentru programele orientate spre viitor, cum ar fi MIE, InvestEU și Orizont Europa; constată că ambițioasa agendă de decarbonizare a UE trebuie să fie sprijinită prin fonduri și instrumente de finanțare corespunzătoare;

32.  reamintește că Banca Europeană de Investiții (BEI) oferă sprijin pentru împrumuturi de capital atractive; consideră, cu toate acestea, că pragul pentru finanțarea proiectelor la scară mică ar trebui redus; subliniază, în acest sens, că programul „Green Shipping Guarantee” (Garanția pentru transportul maritim verde- GSG), care vizează accelerarea investițiilor în tehnologii mai ecologice de către companiile maritime europene, ar trebui să ofere sprijin și pentru tranzacțiile mai mici, inclusiv condiții mai flexibile de creditare; în plus, consideră că BEI ar trebui să ofere constructorilor de nave finanțare atât înainte, cât și după livrare, ceea ce ar îmbunătăți considerabil implementarea și viabilitatea proiectelor;

33.  subliniază faptul că, având în vedere tranziția către decarbonizare și sistemele de încurajare a energiei curate în sectorul transportului maritim, ar fi nevoie de recalificarea și formarea lucrătorilor; reamintește că ar trebui să se prevadă finanțarea din partea Uniunii și a statelor membre în acest domeniu; încurajează Comisia să creeze o rețea a Uniunii pentru schimbul de bune practici privind modalitățile de adaptare a forței de muncă la noile nevoi ale sectorului;

34.  sprijină revizuirea de către Comisie a orientărilor privind ajutoarele de stat în toate sectoarele relevante, inclusiv în sectorul transporturilor și, în special, în cel maritim, pentru a atinge obiectivele Pactului verde european, prin aplicarea principiului tranziției echitabile și permițând guvernelor naționale să sprijine în mod direct investițiile în decarbonizare și în energia curată; invită Comisia să examineze dacă scutirile fiscale actuale permit condiții de concurență neloială intersectorială; îndeamnă Comisia să prezinte clarificări în ceea ce privește ajutorul de stat pentru proiectele sustenabile în domeniul naval;

35.  scoate în evidență consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 pentru sectorul transportului pe apă, în special al transportului colectiv de călători; invită statele membre să includă sectorul transportului pe apă ca prioritate în planurile lor naționale de redresare, pentru a se asigura că acesta poate avea acces extins la resursele alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență; solicită, de asemenea, Comisiei să inventarieze inițiativele de investiții inteligente pentru redresarea durabilă și rezilientă a sectorului;

Controlul și punerea în aplicare

36.  invită Comisia să asigure transparența și disponibilitatea informațiilor privind impactul asupra mediului și performanța energetică a navelor și să evalueze instituirea unui sistem de etichetare european, în concordanță cu măsurile luate la nivelul OMI, care să vizeze reducerea eficace a emisiilor și să ajute sectorul prin îmbunătățirea accesului la finanțare, împrumuturi și garanții, bazate pe performanțele sale în materie de emisii și îmbunătățirea monitorizării emisiilor, crearea de beneficii prin încurajarea autorităților portuare să diferențieze taxele de utilizare a infrastructurii portuare, și creșterea atractivității sectorului; în plus, subliniază necesitatea de a promova, dezvolta și pune în aplicare în continuare sistemul „navelor ecologice”, care ar trebui să țină seama de reducerea emisiilor, de tratarea deșeurilor și de impactul asupra mediului, în special prin schimbul de experiență și de expertiză;

37.  invită Comisia să propună o revizuire a directivei privind controlul statului portului până cel târziu la sfârșitul anului 2021, astfel cum prevede programul de lucru al Comisiei pe 2021, pentru a permite controlul mai eficient și mai temeinic al navelor și proceduri simplificate, inclusiv stimulente pentru respectarea normelor de mediu, sociale, de sănătate publică, de drept al muncii, de siguranță la bord pentru navele care fac escală într-un port din UE, atât pentru navigatori, cât și pentru docheri, precum și posibilitatea unor sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive, care să țină seama de legislația în domeniul mediului, al sănătății publice, precum și de dreptul fiscal și social;

38.  solicită Comisiei ca, în coordonare cu OIM, să consolideze capacitățile țărilor terțe în ceea ce privește inspecțiile și aplicarea legii și să lanseze, împreună cu partenerii sociali, campanii de sensibilizare cu privire la drepturile și obligațiile care decurg din Convenția privind munca în domeniul maritim; invită Comisia să promoveze crearea de către OIM a unei baze de date care să conțină constatările făcute în urma inspecțiilor și plângerile depuse de navigatori, pentru a-i ajuta pe navigatori și pe proprietarii de nave să se orienteze către serviciile de recrutare și plasare cu cea mai bună reputație, conforme cu Convenția privind munca în domeniul maritim;

39.  subliniază potențialul Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA), împreună cu sistemul său prin satelit „Safe Sea Net”, în ceea ce privește monitorizarea poluării cu petrol și a deversărilor ilegale de reziduuri de combustibili în mare și a aplicării Regulamentului (UE) 2015/757; evidențiază că, în acest domeniu, este esențială cooperarea regională, inclusiv cu țări terțe, în special în Marea Mediterană; invită, prin urmare, Comisia să consolideze schimbul de informații și cooperarea între țări;

40.  subliniază că parteneriatul avut în vedere în contextul retragerii Regatului Unit din UE ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile, în domeniul mediului și în cel social, fără a cauza perturbări ale legăturilor de transport comerciale, inclusiv controale vamale eficiente, care să nu afecteze competitivitatea flotei UE și să asigure buna derulare a operațiunilor de export și de import între porturile din Regatul Unit și cele ale Uniunii;

o
o   o

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.
(2) Texte adoptate, P9_TA(2020)0219.
(3) https://gmn.imo.org/wp-content/uploads/2017/05/GHG3-Executive-Summary-and-Report_web.pdf
(4) https://safety4sea.com/wp-content/uploads/2020/08/MEPC-75-7-15-Fourth-IMO-GHG-Study-2020-Final-report-Secretariat.pdf
(5) JO L 307, 28.10.2014, p. 1.
(6) https://ec.europa.eu/transport/modes/maritime_en
(7) Oxford Economics (2020): The Economic Value of the EU Shipping Industry (Valoarea economică a industriei UE de transport maritim)
(8) Al treilea studiu OMI privind GES.
(9) Al patrulea studiu OMI privind GES.
(10) JO L 198, 22.6.2020, p. 13.
(11) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).
(12) Texte adoptate, P9_TA(2020)0219.
(13) Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (JO L 123, 19.5.2015, p. 55).
(14) Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind controlul statului portului (JO L 131, 28.5.2009, p. 57).
(15) Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).
(16) Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificare a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE (JO L 151, 7.6.2019, p. 116).
(17) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).


Obiecție la un act de punere în aplicare: limitele maxime de reziduuri pentru anumite substanțe, inclusiv lufenuron
PDF 159kWORD 49k
Rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la proiectul de regulament de modificare a anexelor II, III și IV la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește limitele maxime de reziduuri pentru aclonifen, acrinatrin, Bacillus pumilus QST 2808, clorantraniliprol, etirimol, lufenuron, pentiopirad, picloram și Pseudomonas sp. tulpina DSMZ 13134 din sau de pe anumite produse (D070113/03 – 2021/2590(RPS))
P9_TA(2021)0132B9-0223/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de regulament de modificare a anexelor II, III și IV la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește limitele maxime de reziduuri pentru aclonifen, acrinatrin, Bacillus pumilus QST 2808, clorantraniliprol, etirimol, lufenuron, pentiopirad, picloram și Pseudomonas sp. tulpina DSMZ 13134 din sau de pe anumite produse (D070113/03),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE(1), în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 14 alineatul (1) litera (a),

–  având în vedere avizul emis la 4 decembrie 2020 de Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

–  având în vedere Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor(2),

–  având în vedere avizul motivat adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 15 iulie 2020 și publicat la 18 august 2020(3),

–  având în vedere avizul motivat adoptat de EFSA la 18 noiembrie 2016 și publicat la 5 ianuarie 2017(4),

–  având în vedere raportul științific aprobat de EFSA la 30 septembrie 2008 și publicat la 22 iunie 2009(5),

–  având în vedere articolul 5a alineatul (3) litera (b) din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei(6),

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3), și alineatul (4) litera (c) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât lufenuronul este un pesticid pe bază de benzoiluree care inhibă producția de chitină la insecte și este folosit ca pesticid și fungicid; întrucât aprobarea Uniunii pentru lufenuron a expirat la 31 decembrie 2019 și nu s-a prezentat nicio cerere de reînnoire a acesteia în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(7); întrucât lufenuronul nu mai este autorizat pentru a fi utilizat în Uniune, dar este exportat ca pesticid agroalimentar; întrucât, potrivit unui studiu al Agenției germane de mediu(8), lufenuronul îndeplinește criteriile necesare pentru a fi considerat o substanță persistentă, bioacumulativă și toxică, criterii stabilite în anexa XIII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului(9);

B.  întrucât articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că principiul precauției este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii;

C.  întrucât articolul 168 alineatul (1) din TFUE prevede că „[î]n definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane”;

D.  întrucât Directiva 2009/128/CE este menită să determine utilizarea sustenabilă a pesticidelor în Uniune, reducând riscurile și efectele folosirii pesticidelor asupra sănătății umane și animale și asupra mediului și promovând abordări alternative;

E.  întrucât Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți a Organizației Națiunilor Unite și reuniunea din 2012(10) a Comitetului de examinare a poluanților organici persistenți au constatat că lufenuronul îndeplinește foarte probabil toate criteriile pentru a fi considerat un poluant organic persistent;

F.  întrucât comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic”(11) promovează o tranziție globală către sisteme agroalimentare sustenabile, nu numai între granițele Uniunii, ci și în afara ei, și urmărește „să țină cont de aspectele de mediu în evaluarea solicitărilor de toleranțe la import pentru substanțe pesticide care nu mai sunt aprobate în UE, respectând totodată standardele și obligațiile impuse de OMC”;

G.  întrucât proiectul de regulament al Comisiei a fost propus în urma depunerii unei cereri de stabilire a toleranțelor la import pentru lufenuronul folosit pe grepfruturi și pe trestie de zahăr în Brazilia, cerere în care se afirmă că este nevoie de limite maxime de reziduuri (LMR) mai mari, pentru a evita barierele comerciale netarifare la importul acestor plante de cultură;

H.  întrucât proiectul de regulament al Comisiei dă naștere unor îngrijorări privind siguranța lufenuronului din punctul de vedere al principiului precauției, dat fiind că datele despre efectele lufenuronului asupra sănătății publice și asupra mediului sunt incomplete;

I.  întrucât în avizul său din 15 iulie 2020, EFSA constată că: „În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, Syngenta Crop Protection AG a depus la autoritatea națională competentă din Portugalia (statul membru evaluator) o cerere de stabilire a toleranțelor la import pentru substanța activă lufenuron la diverse plante de cultură și produse de origine animală, pe baza utilizărilor autorizate ale lufenuronului în Brazilia, Chile și Maroc. Statul membru evaluator a elaborat un raport de evaluare în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, care a fost prezentat Comisiei Europene și transmis Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 24 mai 2019”; întrucât statul membru evaluator a propus să se mărească limitele maxime de reziduuri pentru lufenuron la grepfruturile (x30) și la trestia de zahăr (x2) din Brazilia și, de asemenea, la produsele de origine animală;

J.  întrucât concluziile formulate de EFSA în avizul său din 15 iulie 2020 justifică creșterea LMR-urilor pentru lufenuron numai pe motiv că trebuie respectate valorile normative în Brazilia și nu formulează nicio considerație referitoare la efectele cumulative pe termen lung ale lufenuronului din punctul de vedere al toxicității pentru reproducere, al neurotoxicității asupra dezvoltării și al potențialului său imunotoxic în urma ingerării prelungite,

1.  se opune adoptării proiectului de regulament al Comisiei;

2.  consideră că proiectul de regulament al Comisiei este incompatibil cu scopul și conținutul Regulamentului (CE) nr. 396/2005;

3.  consideră că proiectul de regulament al Comisiei depășește competențele de executare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 396/2005; constată că considerentul 5 din regulamentul respectiv prevede că LMR-urile ar trebui stabilite la cel mai scăzut nivel posibil pentru a proteja grupurile vulnerabile, cum ar fi copiii și copiii nenăscuți;

4.  constată că în conformitate cu proiectul de regulament al Comisiei, LMR-urile existente pentru lufenuron trebuie să crească de la 0,01 mg/kg la 0,30 mg/kg pentru grepfruturi și de la 0,01 mg/kg la 0,02 mg/kg pentru trestia de zahăr;

5.  remarcă că potrivit unui raport științific recent, lufenuronul poate provoca efecte teratogene și modificări histopatologice ale ficatului și rinichilor la șobolani, constatare ce indică că femeile însărcinate și copiii lor nenăscuți ar putea fi expuși unui pericol(12);

6.  observă că expunerea la insecticide provoacă modificări biochimice, inclusiv stres oxidativ, și că expunerea mediului în care trăiește mama la poluanți chimici a fost clasată recent pe locul doi ca importanță între cauzele mortalității infantile în țările în curs de dezvoltare(13);

7.  afirmă din nou că nu se studiază suficient efectele pe care le are expunerea la pesticide peste generații și că se studiază rareori efectele expunerii femeilor însărcinate la pesticide; evidențiază că există tot mai multe dovezi ale rolului pe care îl au expunerile repetate la pesticide în primii ani de viață;

8.  recomandă ca LMR-urile la lufenuron să rămână la cel mai scăzut nivel de determinare;

9.  consideră că decizia de a mări LMR-urile pentru lufenuron nu poate fi justificată, fiindcă nu există suficiente dovezi care să indice că riscul este acceptabil pentru femeile însărcinate, pentru copiii lor nenăscuți și pentru siguranța alimentară;

10.  invită Comisia să își retragă proiectul de regulament și să prezinte comisiei un alt proiect, care să respecte principiul precauției;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 70, 16.3.2005, p. 1.
(2) JO L 309, 24.11.2009, p. 71.
(3) EFSA reasoned opinion on the setting of import tolerances for lufenuron in various commodities of plant and animal origin (Avizul motivat al EFSA privind stabilirea toleranțelor la import pentru lufenuron în diverse produse de origine vegetală și animală), EFSA Journal 2020;18(8):6228, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2020.6228
(4) EFSA reasoned opinion on the review of existing maximum residue levels for lufenuron according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005 [Avizul motivat al EFSA privind reexaminarea limitelor maxime existente pentru lufenuron în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005], EFSA Journal 2017;15(1):4652, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2016.4652
(5) EFSA scientific report on the conclusion regarding the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance lufenuron (Raportul științific al EFSA privind concluzia evaluării inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active lufenuron), EFSA Journal 2009;7(6):189, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2009.189r.
(6) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(7) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).
(8) Altenburger, R., Gündel, U., Rotter, S., Vogs, C., Faust, M., Backhaus, T., „Establishment of a concept for comparative risk assessment of plant protection products with special focus on the risks to the environment” (Stabilirea unui concept pentru evaluarea comparativă a riscurilor folosirii produselor fitosanitare, mai ales a riscurilor pentru mediu), textul nr. 472017, raportul nr. (UBA-FB) 002256/ENG, https://www.umweltbundesamt.de/sites/default/files/medien/1410/publikationen/2017-06-07_texte_47-2017_umweltrisiken-pflanzenschutzmittel.pdf
(9) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1.).
(10) UNEP/POPS/POPRC.8/INF/29.
(11) COM(2020)0381.
(12) Basal, W.T., Rahman T. Ahmed, A., Mahmoud, A.A., Omar, A.R., „Lufenuron induces reproductive toxicity and genotoxic effects in pregnant albino rats and their fetuses” (Lufenuronul provoacă toxicitate pentru reproducere și efecte genotoxice la femelele de șobolan albinos gestante și la embrionii lor), Scientific reports, 2020: 10:19544, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7658361/
(13) Cremonese, C., Freire, C., Machado De Camargo, A., Silva De Lima, J., Koifman, S., Meyer, A., „Pesticide consumption, central nervous system and cardiovascular congenital malformations in the South and Southeast region of Brazil” („Consumul de pesticide, sistemul nervos central și malformațiile cardiovasculare congenitale în regiunile de sud și sud-est ale Braziliei), International Journal of Occupational Medicine and Environmental Health. 2014; 27(3), p. 474-86, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24847732/


Obiecție la un act de punere în aplicare: limitele maxime de reziduuri pentru anumite substanțe, inclusiv flonicamid
PDF 147kWORD 48k
Rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la proiectul de regulament al Comisiei de modificare a anexelor II, III și IV la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește conținuturile maxime de reziduuri de acequinocil, acibenzolar-S-metil, Bacillus subtilis tulpina IAB/BS03, emamectin, flonicamid, flutolanil, fosetil, imazamox și oxathiapiprolin în sau pe anumite produse (D063854/04 – 2021/2608(RPS))
P9_TA(2021)0133B9-0222/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de regulament al Comisiei de modificare a anexelor II, III și IV la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește conținuturile maxime de reziduuri de acequinocil, acibenzolar-S-metil, Bacillus subtilis tulpina IAB/BS03, emamectin, flonicamid, flutolanil, fosetil, imazamox și oxathiapiprolin în sau pe anumite produse (D063854/04),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE(1), în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 14 alineatul (1) litera (a),

–  având în vedere avizul emis la 18 februarie 2020 de Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

–  având în vedere Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor(2),

–  având în vedere avizul motivat adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 27 mai 2019 și publicat la 2 august 2019(3),

–  având în vedere avizul motivat adoptat de EFSA la 17 august 2018 și publicat la 25 septembrie 2018(4),

–  având în vedere avizul motivat adoptat de EFSA la 29 august 2018 și publicat la 18 septembrie 2018(5),

–  având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 18 decembrie 2009 și publicat la 7 mai 2010(6),

–  având în vedere avizul din 5 iunie 2013(7) al Comitetului pentru evaluarea riscurilor al Agenției Europene pentru Produse Chimice,

–  având în vedere articolul 5a alineatul (3) litera (b) și alineatul (5) din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei(8),

–  având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) și alineatul (4) litera (c) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic”(9), promovează o „tranziție globală către sisteme agroalimentare durabile, în conformitate cu obiectivele acestei strategii și cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD)”;

B.  întrucât flonicamidul este un insecticid selectiv, sistemic, care acționează prin întreruperea alimentației, a mișcărilor și a altor comportamente ale insectelor, ceea ce duce la înfometare și deshidratare, care le provoacă moartea(10);

C.  întrucât perioada de aprobare a flonicamidului ca substanță activă a fost prelungită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2069 al Comisiei(11);

D.  întrucât Comitetul pentru evaluarea riscurilor din cadrul Agenției Europene pentru Produse Chimice, în avizul său din 5 iunie 2013(12), raportează rezultatele unor experimente pe șobolani care au dus la creșterea greutății placentei, la întârzierea deschiderii vaginale, la reducerea greutății uterului și a ovarelor, la scăderea nivelului de estradiol și la creșterea nivelului de LH, dar consideră că acestea nu au legătură sau nu sunt relevante; întrucât autoritatea competentă națională daneză observă „efecte evidente asupra malformațiilor viscerale la iepuri care au loc la niveluri care nu sunt toxice pentru mame”(13).

E.  întrucât Decizia de revizuire intermediară a înregistrării (număr de caz 7436) din 14 decembrie 2020 a Agenției pentru Protecția Mediului din Statele Unite (EPA) privind flonicamidul constată că „o evaluare mai completă a riscului pentru albine nu poate fi realizată fără date de nivel superior privind polenizatorii”, că „studiul de nivel I disponibil privind toxicitatea orală acută nu a fost suficient pentru utilizarea cantitativă, iar studiile de nivel II și III privind polenizatorii nu sunt disponibile în acest moment pentru flonicamid” și că „studiul de nivel II și III privind toxicitatea orală acută asupra albinelor melifere adulte și datele de nivel II și III privind albinele melifere adulte (în condiții naturale și seminaturale) rămân neîndeplinite”(14);

F.  întrucât procurorul general al Californiei, Xavier Becerra, critică, în comentariile sale din 2 noiembrie 2020(15) la propunerea de decizie de revizuire intermediară a înregistrării, faptul că EPA nu dispune de suficiente informații pentru a evalua riscurile pe care flonicamidul le prezintă pentru polenizatori;

G.  întrucât procurorul general mai explică, referindu-se la evaluarea riscului ecologic al EPA, că un nou studiu cronic asupra albinelor adulte a inclus o perioadă de observație prelungită, cu scopul de a capta toxicitatea întârziată a flonicamidului, întrucât efectele sunt adesea observate abia după mai multe zile, după ce insectele au murit de foame; întrucât noul studiu a constatat că flonicamidul este extrem de toxic pentru albinele adulte; întrucât, pe baza acestor rezultate, EPA a stabilit că utilizările înregistrate ale flonicamidului ar expune albinele la o cantitate de flonicamid de 17 până la 51 de ori mai mare decât cea care ar putea provoca daune substanțiale; întrucât, în timpul perioadei de observație prelungite, mortalitatea a continuat să crească la toate concentrațiile de testare în funcție de doză; întrucât mortalitatea nu s-a stabilizat până la sfârșitul perioadei de observație prelungite în secțiunile studiului dedicate flonicamidului;

H.  întrucât articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) stabilește principiul precauției ca fiind unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii;

I.  întrucât articolul 168 alineatul (1) din TFUE prevede că „[î]n definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane”;

J.  întrucât Directiva 2009/128/CE urmărește să obțină o utilizare sustenabilă a pesticidelor în UE prin reducerea riscurilor și efectelor pesticidelor asupra sănătății umane și animale și asupra mediului și promovând recurgerea la gestionarea integrată a dăunătorilor și la tehnici sau abordări alternative, cum ar fi alternativele nechimice la pesticide;

K.  întrucât, la stabilirea limitelor maxime de reziduuri (LMR), trebuie evaluate efectele cumulative și sinergice, fiind extrem de important să se conceapă urgent metode adecvate pentru această evaluare;

L.  întrucât, în conformitate cu proiectul de regulament al Comisiei, LMR pentru flonicamid ar crește de la 0,03 mg/kg, ceea ce corespunde limitei actuale de detecție, la 0,7 mg/kg pentru căpșuni, la 1 mg/kg pentru mure și zmeură, la 0,7 mg/kg pentru măceșe, dude, păducei spanioli, fructe de soc și alte fructe mici și de pădure, la 0,8 mg/kg pentru afine, merișoare, afine, coacăze, agrișe, la 0,3 mg/kg pentru alte legume rădăcinoase și tuberculi în general, dar la 0,6 mg/kg pentru ridichi, la 0,07 mg/kg pentru lăptucă și plante pentru salate și la 0,8 mg/kg pentru leguminoase;

1.  se opune adoptării proiectului de regulament al Comisiei;

2.  consideră că proiectul de regulament al Comisiei este incompatibil cu scopul și conținutul Regulamentului (CE) nr. 396/2005;

3.  recunoaște că EFSA lucrează la metode de evaluare a riscurilor cumulate, dar remarcă, de asemenea, că problema evaluării efectelor cumulative ale pesticidelor și reziduurilor este cunoscută de mai multe decenii; le cere deci EFSA și Comisiei să se ocupe de această problema în regim de urgență absolută;

4.  sugerează ca LMR la flonicamid să rămână la 0,03 mg/kg;

5.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de regulament și să prezinte comitetului un alt proiect;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 70, 16.3.2005, p. 1.
(2) JO L 309, 24.11.2009, p. 71.
(3) Aviz motivat al EFSA privind modificarea limitelor maxime de reziduuri existente de flonicamid în căpșuni și alte bace, EFSA Journal 2019; 17 (7): 5745, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5745
(4) Aviz motivat al EFSA privind modificarea limitelor maxime de reziduuri existente de flonicamid în diferite culturi, EFSA Journal 2018;16(9):5410, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5410
(5) Aviz motivat al EFSA privind modificarea limitelor maxime de reziduuri existente de flonicamid în diferite culturi, EFSA Journal 2018;16(9):5414, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5414
(6) „EFSA conclusion on the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance flonicamid” („Concluzia EFSA privind evaluarea inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active flonicamid”), EFSA Journal 2010; 8(5):1445, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/1445
(7) Avizul din 5 iunie 2013 al Comitetului pentru evaluarea riscurilor care propune o clasificare și o etichetare armonizate la nivelul UE pentru flonicamid, https://echa.europa.eu/documents/10162/0916c5b3-fa52-9cdf-4603-2cc40356ed95
(8) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(9) COM(2020)0381.
(10) https://www.regulations.gov/document/EPA-HQ-OPP-2014-0777-0041
(11) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2069 al Comisiei din 13 noiembrie 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active flonicamid (IKI-220), metalaxil, penoxsulam și proquinazid (JO L 295, 14.11.2017, p. 51).
(12) Avizul din 5 iunie 2013 al Comitetului pentru evaluarea riscurilor care propune o clasificare și o etichetare armonizate la nivelul UE pentru flonicamid, https://echa.europa.eu/documents/10162/0916c5b3-fa52-9cdf-4603-2cc40356ed95
(13) Anexa 2 la avizul din 5 iunie 2013 al Comitetului pentru evaluarea riscurilor prin care se propune clasificarea și etichetarea armonizată la nivelul UE a flonicamidului, https://echa.europa.eu/documents/10162/1e59e8be-0905-5fc1-8e76-a35628fa5833
(14) Docket Number EPA-HQ-OPP-2014-0777, https://www.regulations.gov/document/EPA-HQ-OPP-2014-0777-0041, p. 13 și p. 18.
(15) https://oag.ca.gov/sites/default/files/FINAL%20Flonicamid%20PID%20Comment%‌20Letter.pdf


Decizia de a nu formula obiecții la un act delegat: examinarea modificărilor termenilor autorizațiilor de introducere pe piață acordate medicamentelor de uz uman și veterinar
PDF 120kWORD 44k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecții la Regulamentul delegat al Comisiei din 24 martie 2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2008 în ceea ce privește examinarea modificărilor termenilor autorizațiilor de introducere pe piață acordate medicamentelor de uz uman și veterinar (C(2021)01603 – 2021/2616(DEA))
P9_TA(2021)0134B9-0226/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei din 24 martie 2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2008 în ceea ce privește examinarea modificărilor termenilor autorizațiilor de introducere pe piață acordate medicamentelor de uz uman și veterinar (C(2021)01603),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 9 martie 2021 prin care solicită Parlamentului să declare că nu va formula obiecții la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 16 aprilie 2021,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman(1), în special articolul 23b și articolul 121a alineatul (6),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente(2), în special articolul 16a alineatul (3) și articolul 87b alineatul (6),

–  având în vedere articolul 111 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere faptul că nu s-au formulat obiecții în termenul stabilit la articolul 111 alineatul (6) a treia și a patra liniuță din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 27 aprilie 2021,

A.  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2008 al Comisiei(3) privind examinarea modificării condițiilor autorizațiilor de introducere pe piață acordate pentru medicamentele de uz uman și veterinar,

B.  întrucât, pe baza evaluării științifice efectuate de Agenția Europeană pentru Medicamente, Comisia a autorizat mai multe vaccinuri împotriva COVID-19;

C.  întrucât, pentru a asigura eficiența continuă a vaccinurilor împotriva COVID-19 autorizate, poate fi necesar ca acestea să fie modificate în moduri care implică modificarea compoziției lor, astfel încât să asigure protecție împotriva tulpinilor noi sau cu variante multiple, în contextul actualei pandemii sau în general;

D.  întrucât, în comunicarea sa din 17 februarie 2021 intitulată „Incubatorul HERA: Anticipând împreună amenințarea variantelor virusului care provoacă COVID-19”(4), Comisia a anunțat o serie de măsuri care vor fi aplicate pentru a răspunde în mod eficace situației în care noi variante ale virusului COVID-19 ar putea avea un impact potențial asupra luptei împotriva pandemiei actuale; întrucât măsurile anunțate au inclus modificarea procedurii de reglementare actuale pentru a permite aprobarea accelerată a vaccinurilor împotriva COVID-19 adaptate la noile variante;

E.  întrucât, la 24 martie 2021, Comisia a transmis Parlamentului regulamentul delegat, deschizând perioada de control de trei luni în cursul căreia Parlamentul poate formula obiecții la regulamentul delegat;

F.  întrucât regulamentul delegat al Comisiei prevede că, sub rezerva unor condiții specifice, în cazul în care lipsesc anumite date farmaceutice, neclinice sau clinice, Comisia poate accepta, în mod excepțional și temporar, o modificare a termenilor unei autorizații de introducere pe piață a unui vaccin împotriva gripei umane sau a coronavirozei umane; întrucât, în cazul în care o modificare a unei autorizații este acceptată, titularul transmite totuși datele farmaceutice, neclinice și clinice care lipsesc într-un termen stabilit de către autoritatea relevantă;

G.  întrucât regulamentul delegat al Comisiei va permite ca o cerere de modificare din partea titularului autorizației de introducere pe piață să poată fi analizată pe baza unui set de date inițial, care va fi completat cu date suplimentare de către titularul autorizației de introducere pe piață după aprobare și, prin urmare, va face procesul de reglementare mai simplu și mai ușor, atât pentru autoritățile de reglementare, cât și pentru cei care dezvoltă vaccinurile;

H.  întrucât regulamentul delegat al Comisiei ar trebui să intre în vigoare până la 26 aprilie 2021, pentru a se garanta că dezvoltatorii de vaccinuri, care încep să pregătească vaccinurile împotriva variantelor de COVID-19, precum și autoritățile de reglementare pot face uz pe deplin sistemul adaptat,

1.  declară că nu formulează obiecții la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 311, 28.11.2001, p. 67.
(2) JO L 136, 30.4.2004, p. 1.
(3) Regulamentul (CE) nr. 1234/2008 al Comisiei din 24 noiembrie 2008 privind examinarea modificării condițiilor autorizațiilor de introducere pe piață acordate pentru medicamentele de uz uman și veterinar (JO L 334, 12.12.2008, p. 7).
(4) COM(2021)0078.


Programul privind piața internă, competitivitatea întreprinderilor, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și statisticile europene (Programul privind piața unică) 2021-2027 ***II
PDF 118kWORD 43k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui Program privind piața internă, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și statisticile europene (Programul privind piața unică) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014 (14281/1/2020 – C9-0133/2021 – 2018/0231(COD))
P9_TA(2021)0135A9-0142/2021

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (14281/1/2020 – C9-0133/2021),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0441),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A9-0142/2021),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 40.
(2) JO C 86, 7.3.2019, p. 259.
(3) Texte adoptate la 12.2.2019, P8_TA(2019)0073.


Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) 2021-2027 ***II
PDF 117kWORD 43k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 (05532/1/2021 – C9-0139/2021 – 2018/0202(COD))
P9_TA(2021)0136A9-0140/2021

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (05532/1/2021 – C9-0139/2021),

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 decembrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),

—  având în vedere avizul Comisiei (COM(2021)0196),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0380),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A9-0140/2021),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 110, 22.3.2019, p. 82.
(2) JO C 86, 7.3.2019, p. 239.
(3) JO C 411, 27.11.2020, p. 300.


Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” 2021-2027 ***II
PDF 122kWORD 44k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului (06833/1/2020 – C9-0144/2021 – 2018/0207(COD))
P9_TA(2021)0137A9-0144/2021

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (06833/1/2020 – C9-0144/2021),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 10 octombrie 2018(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0383),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0144/2021),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului anexată la prezenta rezoluție;

3.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

5.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, de acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa, împreună cu declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului referitoare la acesta, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ

Declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la finanțarea componentei „Valorile Uniunii” în 2021

Fără a aduce atingere competențelor autorității bugetare, colegiuitorii convin că componenta „Valorile Uniunii” a programului „Cetățenie, egalitate, drepturi și valori” ar trebui să beneficieze de o finanțare substanțială începând cu 1 ianuarie 2021.

Colegiuitorii solicită Comisiei să ia măsuri adecvate pentru a atinge acest obiectiv, în special pentru a evalua utilizarea instrumentelor de flexibilitate în temeiul cadrului juridic al bugetului anual al UE pentru 2021, în conformitate cu criteriile de activare prevăzute în Regulamentul privind CFM.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 178.
(2) JO C 461, 21.12.2018, p. 196.
(3) Texte adoptate la 17.4.2019, P8_TA(2019)0407.


Programul „Justiție” 2021-2027 ***II
PDF 118kWORD 43k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Justiție” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1382/2013 (06834/1/2020 – C9-0138/2021 – 2018/0208(COD))
P9_TA(2021)0138A9-0146/2021

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (06834/1/2020 – C9-0138/2021),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 octombrie 2018(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0384),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisiile competente în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru afaceri juridice și a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0146/2021),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 178.
(2) Texte adoptate la 17.4.2019, P8_TA(2019)0097.


Programul spațial 2021-2027 și Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial ***II
PDF 117kWORD 43k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE (14312/1/2020 – C9-0140/2021 – 2018/0236(COD))
P9_TA(2021)0139A9-0141/2021

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (14312/1/2020 – C9-0140/2021),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 6 decembrie 2018(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0447),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0141/2021),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 51.
(2) JO C 86, 7.3.2019, p. 365.
(3) Texte adoptate din 17.4.2019, P8_TA(2019)0402.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate