Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 152 și 154 din TFUE cu privire la rolul și consultarea partenerilor sociali,

–  având în vedere articolul 153 alineatele (1) și (2) din TFUE,

–  având în vedere articolul 192 alineatele (1), (3), (4) și (5) din TFUE,

–  având în vedere articolul 194 alineatul (2) din TFUE,

–  având în vedere articolul 114 alineatul (1) din TFUE,

–  având în vedere articolul 168 din TFUE,

–  având în vedere articolul 169 alineatul (3) din TFUE,

–  având în vedere Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă(1),

–  având în vedere Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor(2),

–  având în vedere Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă(3),

–  având în vedere Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului](4),

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat la 17 noiembrie 2017 împreună de Parlamentul European, Consiliu și Comisie,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 4 martie 2021 intitulată „Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale” (COM(2021)0102),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la amenințările la adresa sănătății la locul de muncă legate de azbest și perspectivele de eliminare completă a azbestului existent(5),

–  având în vedere orientările practice ale Comisiei privind informarea și formarea lucrătorilor implicați în îndepărtarea azbestului sau în lucrările de întreținere (2012),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 iunie 2014 referitoare la un cadru strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020 (COM(2014)0332),

–  având în vedere raportul Comisiei din noiembrie 2015 intitulat „Evaluarea punerii în aplicare practice a directivelor UE privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) în statele membre ale UE”,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 mai 2019 intitulat „Lucrul cu azbestul în contextul reabilitării energetice”,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 februarie 2015 referitor la Eliminarea azbestului din UE,

–  având în vedere rezoluția sa din 10 martie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții (Regulamentul privind produsele pentru construcții)(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice(7),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulată „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice. Către un mediu fără substanțe toxice” (COM (2020)0667),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 12 martie 2021, intitulate „Strategia Uniunii privind substanțele chimice sustenabile: vremea rezultatelor”,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulată „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai” (COM(2020)0662),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 februarie 2021 intitulată „Planul european de combatere a cancerului” (COM(2021)0044),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 11 martie 2020 intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară: Pentru o Europă mai curată și mai competitivă” (COM(2020)0098),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței” (COM(2020)0274),

–  având în vedere raportul Agenției Europene pentru Produse Chimice din 1 februarie 2021 intitulat „Raportul științific al ECHA privind evaluarea valorilor-limită pentru azbest la locul de muncă”,

–  având în vedere raportul Comisiei din septembrie 2020 intitulat „Conquering Cancer - Mission Possible” („Învingerea cancerului - Misiune posibilă”),

–  având în vedere recomandările Organizației Mondiale a Sănătății din martie 2014 prezentate în fișa informativă „Eliminarea bolilor asociate azbestului”,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, în special obiectivul nr. 3 privind asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă,

–  având în vedere articolele 47 și 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și ale Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A9-0275/2021),

A.  întrucât, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii, ar trebui să se asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane;

B.  întrucât azbestul provoacă între 30 000 și 90 000 de decese pe an în Uniune;

C.  întrucât cel mai des întâlnit cancer profesional este cancerul pulmonar, acesta reprezentând între 54 % și 75 % din formele de cancer profesional, și întrucât azbestul constituie principala cauză a cancerului pulmonar (45 %)(8); întrucât expunerea la azbest combinată cu consumul de tutun crește considerabil riscul de a dezvolta cancer pulmonar(9);

D.  întrucât Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a recunoscut azbestul ca fiind un agent cancerigen dovedit (grupa 1), responsabil de azbestoză, cancerul pulmonar și mezoteliom, precum și de cancerul laringian și ovarian; întrucât ar trebui promovate cercetările privind alte tipuri de cancer cauzate de azbest, precum și alte afecțiuni de sănătate necanceroase(10); întrucât s-a observat un risc crescut de cancer chiar și la populațiile expuse unor niveluri foarte scăzute ale fibrelor de azbest, inclusiv fibrele de crisotil; întrucât azbestul poate cauza alte tulburări pulmonare și pleurale nemaligne, inclusiv plăci pleurale, îngroșare pleurală și revărsat pleural benign;

E.  întrucât azbestul este interzis în Uniune din 2005; întrucât unele state membre au interzis azbestul încă din anii 80; întrucât statele membre trebuie să se asigure că fibrele de azbest sunt eliminate complet cât mai curând posibil; întrucât natura și amploarea utilizării azbestului variază foarte mult de la un stat membru la altul;

F.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului(11) („REACH”) a precizat că fabricarea, vânzarea și utilizarea fibrelor de azbest și a produselor care conțin aceste fibre adăugate intenționat este interzisă și întrucât Regulamentul (UE) 2016/1005(12) de modificare a anexei XVII la REACH vizează asigurarea eliminării complete a produselor din azbest în statele membre până la 1 iulie 2025;

G.  întrucât azbestul este un agent cancerigen extrem de periculos utilizat în întreaga lume în construcții și în alte materiale în multe domenii ale vieții de zi cu zi; întrucât multe grupuri diferite riscă să fie expuse la azbest, inclusiv lucrătorii din sectorul construcțiilor și al renovărilor, al mineritului, al gestionării deșeurilor, pompierii, precum și proprietarii de locuințe și chiriașii; întrucât efectele cele mai nocive asupra sănătății ale fibrelor de azbest inhalate și ale bolilor asociate azbestului pot dura până la 40 ani; întrucât se preconizează că numărul cazurilor din Uniune va atinge un nivel maxim în jurul anului 2025(13);

H.   întrucât, în pofida reglementărilor existente la nivelul Uniunii și la nivel național, numeroase cazuri de boli cauzate de azbest nu sunt, prea frecvent, recunoscute ca boli profesionale și, prin urmare, victimele nu sunt eligibile pentru compensații profesionale, ceea ce contribuie și mai mult la suferința fizică ca urmare a bolii; întrucât sindicatele și asociațiile care reprezintă victimele joacă un rol important în asistarea victimelor bolilor profesionale în procedurile de recunoaștere și în cererile de despăgubire;

I.  întrucât gestionarea azbestului din clădiri, inclusiv din clădirile abandonate, și eliminarea sa în condiții de siguranță necesită luarea în considerare pe deplin a sănătății și siguranței la locul de muncă, în contextul planului Uniunii de a îmbunătăți izolarea termică a mediului său construit, pentru a realiza economii de energie și a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050; întrucât renovarea clădirilor în vederea creșterii eficienței energetice implică adesea manipularea de materiale, cum ar fi acoperișuri, pereți sau setări electrice care ar putea conține azbest dacă au fost construite înainte de reglementările sau interdicțiile Uniunii sau cele naționale privind utilizarea azbestului; întrucât o parte substanțială a mediului construit existent în Uniune are o vechime de peste 50 de ani; întrucât deteriorarea parcului imobiliar al Uniunii crește riscul ca expunerea mediului să reprezinte o amenințare pentru numeroase grupuri de populație, care ar putea conduce, în special, la creșterea numărului de cazuri de mezoteliom; întrucât au fost observate boli asociate cu azbestul la populațiile care trăiesc în apropierea siturilor industriale; întrucât efectele expunerii la mediu asupra sănătății au fost în mare măsură subestimate(14); întrucât nivelurile de expunere la azbestul din mediu pot atinge niveluri de expunere profesională; întrucât sunt necesare mai multe cercetări cu privire la riscurile legate de azbest prin intermediul unor astfel de căi de mediu;

J.  întrucât eliminarea deșeurilor de azbest în gropile de gunoi nu este o soluție viabilă pe termen lung la această problemă, deoarece generațiile viitoare vor trebui să se ocupe de deșeuri, fibrele de azbest fiind practic indestructibile în timp; întrucât ar trebui evitată eliberarea fibrelor de azbest în mediu; întrucât este necesar să se dezvolte metode eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru inertizarea deșeurilor care conțin azbest, pentru a dezactiva fibrele de azbest active și pentru a le transforma în materiale care nu prezintă riscuri pentru sănătatea publică;

K.  întrucât, în sens mai larg, cercetarea și inovarea ar trebui încurajate pentru a îmbunătăți depistarea azbestului, a identifica alte tipuri de cancer asociate azbestului, nu numai cancerul pulmonar și mezotelioamele, tehnicile de eliminare în condiții de siguranță, gestionarea deșeurilor și siguranța ocupanților clădirilor și a lucrătorilor expuși, inclusiv tehnologii de alertă și detectare în timp real a azbestului;

L.  întrucât, în temeiul articolului 191 alineatul (1) din TFUE, politica Uniunii în domeniul mediului contribuie la urmărirea unor obiective precum ocrotirea sănătății cetățenilor săi, protecția și îmbunătățirea calității mediului, utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale și promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să rezolve problemele de mediu la scară regională sau mondială;

M.  întrucât, în temeiul articolului 191 alineatul (2) din TFUE, politica Uniunii în domeniul mediului trebuie să se bazeze pe principiul precauției și pe principiile conform cărora ar trebui adoptate măsuri preventive, daunele aduse mediului ar trebui corectate cu prioritate, la sursă, iar poluatorul ar trebui să plătească;

N.  întrucât articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene solicită integrarea în politicile Uniunii a unui nivel ridicat de protecție a mediului și îmbunătățirea calității sale, precum și garantarea acestora, în conformitate cu principiul dezvoltării durabile;

O.  întrucât dreptul la un mediu sigur, curat, sănătos și sustenabil devine universal recunoscut, deoarece numărul țărilor care recunosc acest drept a crescut în ultimii ani, peste 155 de țări recunoscând acest drept sau elemente ale sale în sistemele lor juridice naționale;

P.  întrucât, potrivit Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA), azbestul este un agent cancerigen fără valoare-prag; întrucât valoarea-limită obligatorie existentă de expunere profesională (VLEP) pentru azbest este de 0,1 fibre/cm3 ca medie ponderată în timp de 8 ore; întrucât Comitetul pentru evaluarea riscurilor al ECHA a pregătit un aviz referitor la reducerea VLEP obligatorii pentru azbest; întrucât expunerea ar trebui să fie întotdeauna redusă în cea mai mare măsură posibilă tehnic, în special atunci când nu există un prag sigur; întrucât, în consecință, VLEP ar trebui revizuită pentru a ține seama de cele mai recente evoluții științifice și tehnice și revăzută în consecință;

Q.   întrucât 80 % din formele de cancer profesional recunoscute în statele membre sunt legate de azbest; întrucât 98 % din costurile umane, inclusiv impactul asupra calității vieții și asupra familiilor lucrătorilor, sunt suportate de lucrători; întrucât estimările sugerează că, la nivelul Uniunii, costul cancerului profesional se ridică la 270-610 miliarde EUR pe an, ceea ce reprezintă între 1,8 % și 4,1 % din PIB(15); întrucât acțiunile de consolidare a politicilor de prevenire a îmbolnăvirilor sunt esențiale pentru a garanta că lucrătorii și familiile lor pot duce o viață mai sănătoasă;

R.  întrucât azbestul a fost utilizat pe scară largă în locuințe și prezintă riscuri pentru sănătate; întrucât dreptul la o locuință adecvată, care prin definiție include, printre altele, dreptul la protecție împotriva amenințărilor la adresa sănătății, a fost recunoscut de către organizațiile internaționale și statele membre ca un drept al omului, esențial în combaterea inegalităților în materie de sănătate; întrucât eliminarea sigură a azbestului va contribui la asigurarea unor locuințe de calitate pentru toți, în special pentru proprietarii și chiriașii cu venituri mici, ale căror condiții de locuit s-au deteriorat în ultimele decenii;

S.  întrucât eliminarea azbestului în condiții de siguranță nu ar trebui folosită ca pretext pentru practici precum evacuarea chiriașilor pe motiv că locuințele lor trebuie renovate;

T.  întrucât introducerea unor cerințe de eliminare în siguranță a azbestului trebuie să fie echitabilă din punct de vedere social și însoțită de măsuri adecvate de sprijinire a proprietarilor de clădiri în vederea finanțării renovărilor necesare, precum și de măsuri de consolidare a capacităților pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) care desfășoară lucrări; întrucât, în același timp, fondurile Uniunii din inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor pentru Europa”, prevăzute în Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 (denumit în continuare „Valul de renovări ale clădirilor”), ar trebui să fie garantate pentru beneficiarii care respectă reglementările naționale și ale Uniunii vizând protejarea lucrătorilor împotriva expunerii la azbest;

U.  întrucât azbestul rămâne prezent în numeroase clădiri administrative, școli, locuințe, infrastructuri, mijloace de transport public și rețele de apă; întrucât, odată cu trecerea timpului, cunoștințele privind utilizarea și prezența acestei substanțe sunt în scădere; întrucât prezența azbestului și lipsa de cunoștințe în acest sens reprezintă un pericol pentru toți ocupanții și utilizatorii clădirilor;

V.  întrucât Rezoluția Parlamentului din 17 decembrie 2020 referitoare la o Europă socială puternică pentru tranziții juste(16) a invitat statele membre să elimine decesele profesionale și să reducă bolile profesionale până în 2030 și a invitat Comisia să revizuiască Directiva 2004/37/CE;

W.  întrucât în comunicarea Comisiei din 3 februarie 2021 se afirmă că 52 % din decesele profesionale anuale din Uniune pot fi atribuite cancerului profesional; întrucât îmbunătățirea diagnosticării timpurii, a tratamentului și a reabilitării reprezintă priorități ale Planului UE de combatere a cancerului și ar trebui să aducă beneficii pacienților care suferă de boli legate de azbest; întrucât Comisia intenționează să prezinte o propunere legislativă în 2022 pentru a reduce și mai mult expunerea lucrătorilor la azbest, ca parte a planului său;

X.  întrucât Pilonul european al drepturilor sociale (denumit în continuare „Pilonul”) a fost adoptat ca răspuns la provocările sociale din Uniune; întrucât acesta cuprinde 20 de principii împărțite în trei categorii: egalitatea de șanse și accesul pe piața muncii, condițiile de lucru echitabile și protecția și incluziunea socială; întrucât principiul 10 prevede un nivel ridicat de protecție a sănătății și securității lucrătorilor la locul de muncă, care ar trebui să includă protecția lucrătorilor împotriva expunerii la agenți cancerigeni și mutageni la locul de muncă;

Y.  întrucât criza a evidențiat importanța prevenirii bolilor profesionale și a investițiilor în sănătatea publică la prețuri accesibile pentru toți; întrucât inspectoratele de muncă, sindicatele și reprezentanții în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă joacă un rol esențial în inspecția și aplicarea eficace a normelor și reglementărilor privind azbestul; întrucât sancțiunile eficiente, proporționale și disuasive sunt esențiale pentru a descuraja încălcarea de către angajatori a reglementărilor privind sănătatea și securitatea la locul de muncă și pentru a asigura o concurență loială pe piața internă;

Z.  întrucât mediul construit are un impact semnificativ asupra multor sectoare ale economiei, asupra locurilor de muncă locale și asupra calității vieții; întrucât noua strategie a Comisiei privind mediul construit sustenabil urmărește, printre altele, să promoveze principiile circularității pe tot parcursul ciclului de viață al clădirilor; întrucât noul Plan de acțiune al Comisiei pentru economia circulară stabilit în comunicarea sa din 11 martie 2020 implică inițiative specifice de abordare a lanțurilor valorice esențiale ale produselor, cum ar fi construcțiile și clădirile; întrucât comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 recunoaște că sectorul construcțiilor va trebui să investească în perfecționarea competențelor forței de muncă, pentru a răspunde nevoilor tranziției verzi, în ceea ce privește proiectarea ecologică și materialele ecologice, eficiența energetică, circularitatea și renovarea; întrucât disponibilitatea forței de muncă calificate în domeniul construcțiilor este esențială pentru succesul inițiativei privind Valul de renovări ale clădirilor;

AA.  întrucât azbestul și materialele și produsele care conțin azbest pot fi încă fabricate, prelucrate, importate și exportate în mod legal în peste 100 de țări din întreaga lume, inclusiv în țări din vecinătatea Uniunii; întrucât Regulamentul (UE) nr. 649/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(17) prevede punerea în aplicare a Convenției de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, revizuită în 2019 (Convenția de la Rotterdam), prin care este necesar acordul specific al unei țări înainte de exportul unui produs care conține substanțe chimice toxice; întrucât intensificarea eforturilor pentru a împiedica introducerea pe piața Uniunii a produselor neconforme a fost identificată ca o prioritate în comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015; întrucât, în pofida interdicțiilor și a reglementărilor existente la nivelul Uniunii și la nivel național, azbestul continuă să intre pe piața internă(18); întrucât, atât timp cât azbestul este produs și comercializat în mod legal la nivel mondial, există întotdeauna un risc ca acesta să intre pe piața internă;

AB.  întrucât este important să existe registre fiabile ale persoanelor cu expunere anterioară și/sau actuală la azbest pentru a asigura supravegherea medicală și a facilita recunoașterea bolilor profesionale, respectând totodată Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(19); întrucât statele membre au diferite modalități de organizare a sistemelor naționale de asigurări sociale în ceea ce privește vătămările sau bolile profesionale, inclusiv în privința rolului complementar al acordurilor colective; întrucât trebuie respectate principiile care stau la baza acestor sisteme și autonomia partenerilor sociali;

AC.  întrucât avizul Comitetului Economic și Social European din 18 februarie 2015 privind „Eliminarea azbestului în UE” prevede că ar trebui să se asigure, la nivelul statelor membre, înregistrarea tuturor cazurilor de azbestoză, mezoteliom și alte boli asociate azbestului, prin intermediul colectării sistematice de date privind bolile profesionale și neprofesionale legate de azbest, clasificarea și înregistrarea oficială a plăcilor pleurale ca boală asociată azbestului, cartografierea fiabilă a prezenței azbestului, cu ajutorul observatoarelor speciale, și faptul că personalul medical ar trebui să beneficieze de formare corespunzătoare pentru a-și îndeplini datoria de a stabili diagnostice corecte;

AD.  întrucât legislația în vigoare în unele state membre impune anumite obligații proprietarilor, administratorilor sau gestionarilor de clădiri care conțin azbest numai atunci când aceștia încep să utilizeze clădirea sau intenționează să înceapă demolarea acesteia, și nu atunci când vând o clădire echipată cu produse care conțin azbest,

Strategia europeană pentru eliminarea în totalitate a azbestului: ESRAA

1.  subliniază că eliminarea azbestului în condiții de siguranță este un exemplu al necesității de a aplica principiul „sănătatea în toate politicile”, menționat la articolul 168 alineatul (1) din TFUE, deoarece este direct legată de următoarele inițiative de politică, recente și viitoare, ale Uniunii: noul cadru al Uniunii pentru sănătate și siguranță, Pactul verde cu Valul de renovări ale clădirilor, Next Generation EU și cadrul financiar multianual, Planul european de combatere a cancerului, strategia UE privind deșeurile și pachetul privind economia circulară; reliefează că tratarea deșeurilor de azbest ar trebui să aplice pe deplin principiul precauției; invită Comisia să propună o revizuire corespunzătoare a legislației relevante a Uniunii privind deșeurile;

2.  subliniază că eliminarea azbestului în condiții de siguranță este o sarcină dificilă și urgentă și solicită din nou o abordare cuprinzătoare și integrată, care să conecteze mai multe domenii de politică; subliniază că siguranța condițiilor de muncă ar trebui să fie principala prioritate;

3.  invită Comisia să prezinte o strategie europeană pentru eliminarea în totalitate a azbestului: ESRAA, care să includă următoarele elemente:

4.  ia act de faptul că strategiile cuprinzătoare de eliminare vor avea consecințe financiare și administrative pentru proprietarii de clădiri, autoritățile publice și întreprinderi, în special IMM-uri, inclusiv microîntreprinderi, precum și un volum de muncă semnificativ pentru organismele de certificare; subliniază, prin urmare, că ar trebui asigurate perioade de tranziție adecvate și un sprijin financiar și de reglementare corespunzător;

5.  subliniază necesitatea mobilizării tuturor mecanismelor financiare disponibile de la nivelul Uniunii și al statelor membre și subliniază faptul că Comisia a clarificat deja faptul că statele membre pot aloca fonduri structurale și de investiții europene (ESI) pentru manipularea și eliminarea azbestului(20); în acest sens, solicită mobilizarea fondurilor ESI pentru a îmbunătăți fiabilitatea și rapiditatea depistării azbestului și a măsurării, eliminării și gestionării în condiții de siguranță a deșeurilor, în conformitate cu obiectivele programelor naționale sau regionale relevante; subliniază că este esențial să se acorde sprijin cercetării și dezvoltării, în special în ceea ce privește dezvoltarea și îmbunătățirea pieței pentru tehnologiile de sănătate și siguranță la locul de muncă, inclusiv sistemele de măsurare și alertă în timp real pentru azbest, precum și metodele și tehnologiile de inertizare a azbestului eficiente din punctul de vedere al costurilor; invită Comisia și statele membre să utilizeze toate instrumentele pentru a sprijini investițiile în tehnologii de tratare sustenabilă, inclusiv prin proiecte importante de interes european comun (PIIEC);

6.  evidențiază că fondurile Uniunii din inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” ar trebui să fie garantate pentru beneficiarii care respectă reglementările naționale și ale Uniunii vizând protejarea lucrătorilor împotriva azbestului; solicită un sistem care să asigure că fondurile Uniunii sunt recuperate de la beneficiarii care nu respectă normele Uniunii sau normele naționale privind protecția lucrătorilor împotriva azbestului;

7.  solicită consolidarea Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) cu scopul de a furniza instrumente eficiente, cum ar fi sprijinul tehnic și științific pentru îmbunătățirea eforturilor de prevenire, monitorizarea mai bună a înregistrării locurilor de muncă care conțin azbest și urmărirea lucrătorilor care au fost sau ar fi putut fi în contact cu acesta, îmbunătățirea formării și a echipamentului de protecție oferit lucrătorilor; solicită înființarea unei platforme europene, în cadrul domeniului de competență al EU-OSHA, pentru a prezenta bunele practici privind eliminarea azbestului, inclusiv în condiții de siguranță, care au fost deja puse în aplicare în mai multe state membre, și pentru a asigura schimbul de astfel de bune practici;

8.  subliniază că inspectoratele de muncă joacă un rol crucial în prevenirea și controlul expunerii la azbest și, de asemenea, la îmbunătățirea informării și a expertizei în cadrul întreprinderilor; invită statele membre să îmbunătățească numărul inspectorilor de muncă, calitatea inspectoratelor de muncă și a inspecțiilor, precum și frecvența inspecțiilor; consideră că statele membre ar trebui să depășească cu mult recomandarea Organizației Internaționale a Muncii de a avea minim un inspector la fiecare 10 000 de lucrători; îndeamnă statele membre să impună sancțiuni eficace, proporționale și disuasive întreprinderilor care nu își respectă obligațiile în ceea ce privește, în special, securitatea și sănătatea în muncă;

9.  consideră că toate victimele azbestului au nevoie urgent de acces efectiv la justiție și la măsuri reparatorii pentru toate prejudiciile aduse sănătății, nu numai cele legate de anxietate; subliniază că toate costurile medicale legate de expunerea la azbest ar trebui să fie acoperite de angajatori dacă nu au luat toate măsurile adecvate și nu au depus eforturi, în limita mijloacelor de care dispun, pentru a preveni expunerea la azbest; invită Comisia să evalueze necesitatea eventuală a unei legislații care să instituie un regim general de răspundere pentru poluarea difuză, cu scopul de a oferi despăgubiri victimelor în cazul tuturor daunelor provocate de poluarea difuză, inclusiv cele provocate de azbest;

O directivă-cadru europeană pentru strategiile naționale de eliminare a azbestului

10.  salută Valul de renovări ale clădirilor, care urmărește renovarea a 35 de milioane de clădiri până în 2030; împărtășește punctul de vedere exprimat în comunicare, conform căruia ar trebui să se acorde o atenție deosebită protejării împotriva expunerii la azbest a lucrătorilor care renovează clădirile vechi și care intervin în operațiunile de urgență;

11.  subliniază că îmbunătățirea măsurilor preventive și a gestionării riscurilor legate de azbest necesită accesul la informații relevante adaptate la nevoile persoanelor direct vizate;

12.  invită Comisia să sprijine diseminarea informațiilor privind diferitele sisteme de eliminare sau evacuare în condiții de siguranță și de ordine a produselor din azbest pe baza celor mai bune tehnici disponibile;

13.  accentuează că sunt necesare informații și despre riscurile generate de populațiile expuse la materialele de azbest prezente în mod natural;

14.  insistă asupra faptului că orice inițiativă a Uniunii de sprijinire a renovării energetice ar trebui să fie echitabilă din punct de vedere social și să includă măsuri pentru protecția sănătății ocupanților și a lucrătorilor, inclusiv prin identificarea clădirilor care conțin azbest, cu scopul de a permite eliminarea în condiții de siguranță a azbestului și a altor materiale periculoase;

15.  invită Comisia și statele membre să se asigure că accesul la locuințe decente, sănătoase și la prețuri accesibile este una dintre pietrele de temelie ale planului de acțiune al pilonului;

16.  salută faptul că mai multe state membre și regiuni urmăresc, în prezent, planuri ambițioase de eliminare a azbestului din mediul construit, cu termene clare, inclusiv Țările de Jos, Polonia și Flandra;

17.  solicită din nou Comisiei să instituie un cadru juridic pentru evaluarea, în consultare cu părțile interesate relevante, inclusiv cu partenerii sociali, a totalității azbestului prezent în clădirile și infrastructura statelor membre și să estimeze costurile eliminării sale în condiții de siguranță în fiecare stat membru;

18.   invită Comisia să prezinte o propunere de directivă-cadru pentru ca statele membre să stabilească planuri naționale de eliminare a azbestului, care să includă calendare clare și realiste, inclusiv priorități și obiective intermediare, detectarea și inventarierea azbestului, finanțarea și sprijinirea proprietarilor de locuințe și a IMM-urilor, măsuri de protecție a lucrătorilor împotriva riscului de expunere la azbest, în conformitate cu Directiva 2009/148/CE, precum și eliminarea în condiții de siguranță a azbestului pentru a evita pătrunderea acestuia în procesele de reciclare;

19.  insistă asupra necesității de a efectua o supraveghere epidemiologică pe termen lung pentru a evalua eficacitatea măsurilor luate; subliniază că mezoteliomul este o boală al cărei factor de risc principal este azbestul și că numărul de mezotelioame diagnosticate este un indicator relevant pentru supravegherea epidemiologică; solicită, prin urmare, ca mezotelioamele să fie semnalate autorităților competente în mod obligatoriu;

20.  subliniază că, potrivit unor studii recente, expunerea neprofesională la azbest poate explica aproximativ 20 % din mezotelioamele din țările industrializate(21);

21.  reamintește creșterea anticipată a lucrărilor de construcții având în vedere inițiativa Valul de renovări ale clădirilor, care va fi însoțită de creșterea expunerii profesionale și de mediu la fibrele de azbest; subliniază necesitatea înlocuirii azbestului cu materiale eficiente din punct de vedere energetic, în contextul Valului de renovări ale clădirilor;

22.  solicită din nou înființarea unor registre publice naționale privind azbestul; invită Comisia să introducă, ca parte a unei propuneri de directivă-cadru, standarde minime în materie de registre naționale digitale accesibile publicului privind azbestul și alte substanțe periculoase în clădirile publice și private; subliniază că registrele privind azbestul ar trebui să fie compatibile cu bazele de date și registrele, cum ar cele privind eficiența energetică, și populate prin intermediul unor instrumente comune, cum ar fi prin pașapoarte de renovare a clădirilor, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679;

23.  invită Agenția Europeană de Mediu să efectueze cercetări suplimentare privind prezența azbestului în râuri și în afluenții din împrejurimi, precum și efectele sale asupra vegetației și faunei sălbatice, după exemplul celei efectuate de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA(22);

24.  subliniază că ar trebui monitorizate și măsurate nivelurile concentrației de fond de azbest din atmosferă în toate statele membre, că ar trebui pus la dispoziție acces la informații și că ar trebui introduse valori-limită de expunere pentru spațiile de locuit;

25.  ia act de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2017(23), care prevăd că nu este necesară includerea fibrelor de azbest în anexa I la Directiva 98/83/CE a Consiliului(24) și care au concluzionat că fibrele de azbest din apa potabilă nu prezintă niciun risc pentru sănătate; reamintește că oamenii de știință italieni au ridicat o întrebare importantă într-un studiu, anume dacă ingestia apei care conține fibre de azbest crește riscurile de cancer gastric și colorectal(25); subliniază că posibilele boli asociate azbestului cauzate eventual de ingerarea apei care conține astfel de fibre provenind de la țevile de azbest ar putea necesita mai multe decenii până la declanșare; subliniază că, deși acest studiu italian nu permite de unul singur să se ajungă la o concluzie definitivă, în această etapă, cu privire la legătura dintre ingerarea azbestului prin apă și dezvoltarea cancerelor tractului gastrointestinal, ar trebui să se aplice principiul precauției, având în vedere incertitudinile implicate; consideră că ar trebui să se efectueze mai multe cercetări cu privire la această chestiune importantă; invită statele membre, prin urmare, să efectueze o monitorizare periodică a calității apei utilizate pentru captarea apei potabile și să ia măsurile preventive și de atenuare necesare în cazul în care există un risc la adresa sănătății umane;

26.  este preocupat de starea rețelei de distribuție a apei potabile din Uniune și de prezența conductelor de azbociment, a căror deteriorare duce la eliberarea de fibre de azbest în apă; reamintește și că, în conformitate cu recomandările OMS, conductele de azbociment nu ar mai trebui să fie utilizate sau aprobate pentru apa potabilă(26); consideră că, în cadrul strategiei europene pentru eliminarea completă a azbestului și prin intermediul Planului european de redresare și al planurilor statelor membre, ar trebui elaborat și pus în aplicare un plan cuprinzător de renovare și eliminare a azbestului din rețeaua europeană de apă potabilă;

Actualizarea Directivei 2009/148/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă

27.  reamintește că azbestul rămâne una dintre cele mai importante provocări în materie de sănătate în muncă și că 125 de milioane de persoane din întreaga lume au fost expuse la azbest la locul de muncă(27), în ciuda faptului că riscurile sale pentru sănătate sunt cunoscute de zeci de ani;

28.  subliniază că aproximativ 250 000 de persoane la nivel mondial mor în fiecare an ca urmare a bolilor provocate de expunerea la azbest(28); subliniază că, în ultimii ani, rata deceselor cauzate de fibrele de azbest chiar s-a accelerat;

29.  invită Comisia să actualizeze Directiva 2009/148/CE, ținând seama de cele mai recente cunoștințe științifice și evoluții tehnice, incluzând o evaluare a diferitelor tipuri de fibre de azbest și a efectelor nocive ale acestora asupra sănătății, precum și să înceapă procesul de consultare pentru actualizarea listei silicaților fibroși care intră în domeniul de aplicare al directivei și, în acest context, să evalueze includerea riebeckitului, a winchitei, a richteritei, a fluoro-edenitului și a erionitei în această listă, care cuprinde deja actinolitul, antofilitul, tremolitul, gruneritul;

30.  subliniază că Directiva 2009/148/CE se aplică tuturor activităților în care lucrătorii sunt sau pot fi expuși în timpul lucrului la praful rezultat din azbest sau la materiale care conțin azbest; solicită dispoziții mai stricte care să asigure protecția tuturor lucrătorilor de la locurile de eliminare a azbestului, inclusiv a lucrătorilor care intră pe șantier în etapa ulterioară eliminării; solicită să se pună un accent mai puternic pe necesitatea de a include toate profesiile expuse riscului, inclusiv lucrătorii din renovare și demolări, gestionarii de deșeuri, minerii și pompierii, în punerea în aplicare la nivel național a directivei respective;

31.  este preocupat de faptul că, în conformitate cu cele mai recente cercetări și recomandări științifice medicale, nu există niciun prag sub care concentrația din aer a fibrei de azbest să fie inofensivă(29); consideră, în acest sens, că nicio derogare de la măsurile de protecție prevăzute de Directiva 2009/148/CE nu poate fi justificată prin referire la VLEP; solicită ca Directiva 2009/148/CE să reflecte pe deplin principiul conform căruia măsurile corespunzătoare de protecție individuală se aplică întotdeauna activităților în care lucrătorii sunt sau pot fi expuși la praful rezultat din azbest sau la materiale care conțin azbest în timpul lucrului; consideră că, la evaluarea riscurilor, ar trebui să se țină seama de caracterul periculos al materialelor nefriabile care conțin azbest; solicită o evaluare individuală a riscurilor legate de procesul de lucru planificat pentru a stabili măsurile de protecție necesare și obligatorii;

32.  insistă asupra faptului că îndepărtarea și eliminarea în condiții de siguranță a pieselor și materialelor care conțin azbest reprezintă o prioritate, deoarece repararea, întreținerea, încapsularea sau sigilarea conduc doar la amânarea eliminării, ceea ce perpetuează riscurile pentru locuitori și lucrători ani mai târziu; solicită interzicerea încapsulării și sigilării materialelor care conțin azbest și care pot fi eliminate din punct de vedere tehnic; insistă că această interdicție ar trebui să evite plasarea celor mai modeste gospodării într-o situație în care nu își pot permite renovarea necesară; subliniază, prin urmare, necesitatea unor măsuri de însoțire adecvate; insistă asupra importanței identificării, inventarierii și monitorizării periodice a structurilor conținând azbest care nu pot fi îndepărtate pe termen scurt, cum ar fi pereții din beton ai clădirilor;

33.  încurajează crearea de sinergii cu baza de date instituită de ECHA pentru a colecta informații și a îmbunătăți cunoștințele despre substanțele potențial periculoase din produse și din produse în momentul în care acestea devin deșeuri;

34.  reamintește principiul juridic fundamental conform căruia, în contextul sănătății și securității la locul de muncă, trebuie aplicată întotdeauna tehnologia de vârf pentru a atinge cel mai înalt nivel de protecție posibil; solicită consolidarea cerințelor tehnice minime pentru a reduce concentrația de fibre de azbest în aer la cel mai scăzut nivel posibil din punct de vedere tehnic, inclusiv prin eliminarea prafului și aspirarea prafului la sursă, sedimentare continuă și mijloace de decontaminare; solicită cerințe minime pentru diferența de presiune dintre containerele pentru azbest și perimetrul înconjurător, alimentarea cu aer proaspăt și filtrele HEPA;

35.  subliniază necesitatea unor cerințe tehnice minime actualizate, conținând dispoziții care să țină pasul cu evoluțiile tehnologice; subliniază că trebuie explorată și mai mult utilizarea necesară a roboților și a altor tehnologii avansate, inclusiv prin cercetare și un schimb mai sistematic de bune practici între statele membre, în scopul dezvoltării în permanență de noi standarde privind protecția sănătății și a siguranței lucrătorilor; observă că microscopia optică nu reprezintă cea mai recentă tehnologie disponibilă pentru numărarea fibrelor de azbest din aerul respirabil și că microscopia electronică cu transmisie analitică (ATEM) este mai sensibilă și face posibilă distincția și numărarea fibrelor de azbest; solicită utilizarea, acolo unde este posibil, a ATEM sau a unor metode la fel de avansate pentru numărarea fibrelor;

36.  reamintește că eșantionarea trebuie să fie reprezentativă pentru expunerea personală a lucrătorului, ceea ce înseamnă că eșantioanele trebuie prelevate în situații reprezentative și realiste de expunere a lucrătorilor la praful de azbest, prin măsurători repetate, la intervale periodice, în timpul fazelor operaționale specifice; consideră că, dacă eșantionarea nu poate fi reprezentativă pentru expunerea personală a lucrătorului, ar trebui aplicate toate măsurile de protecție corespunzătoare;

37.  consideră că informațiile din notificare ar trebui să includă toate elementele adăugate în anexa II, cum ar fi, de exemplu, domeniile în care se vor desfășura lucrările, echipamentele utilizate pentru protecția și decontaminarea lucrătorilor, precum și un plan de eliminare a deșeurilor; consideră că autoritățile naționale competente ar trebui să stocheze informațiile respective timp de cel puțin 40 ani;

38.  insistă că este necesar să se acorde angajatorilor un sprijin administrativ suficient și bine direcționat în vederea transpunerii măsurilor de protecție și cerințelor de notificare, în special IMM-urilor, inclusiv microîntreprinderilor, pentru a evita neconformitatea; subliniază că stabilirea unor procese standardizate privind operațiunile cu materiale din azbest ar contribui la reducerea nivelului de praf din fibră de azbest, a costurilor acestor operațiuni și ar facilita îndeplinirea cerințelor de notificare;

39.  ia act de faptul că standardul minim actual al Uniunii privind VLEP pentru azbest este de 100 000 fibre pe m3 (0,1 fibre/cm3) și că majoritatea statelor membre aplică standardul minim actual; subliniază că unele state membre aplică VLEP mult mai scăzute pentru a proteja sănătatea lucrătorilor, de exemplu o VLEP de 2 000 fibre/m3 (0,002) în Țările de Jos;

40.  subliniază că cercetătorii de vârf din domeniul medical din Comisia internațională pentru sănătate în muncă concluzionează că limitele de expunere nu protejează în mod corespunzător împotriva cancerului și propun o valoare-limită profesională de 1 000 fibre/m3 (0,001 fibre/cm3); salută angajamentul Comisiei de a prezenta, în 2022, o propunere legislativă care să reducă și mai mult expunerea lucrătorilor la azbest și invită Comisia să actualizeze cu prioritate aceste limite de expunere, care ar trebui stabilite la 0,001 fibre/cm3 (1 000 fibre/m3), ținând seama de recomandările diferitelor părți interesate și după consultarea Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă; subliniază necesitatea unei perioade de tranziție adecvate pentru a implementa noua metodologie și noile valori de expunere;

41.  subliniază că atât angajatorii, cât și proprietarii, contractanții principali și autoritățile contractante care comandă lucrări ar trebui să fie obligați să efectueze un diagnostic al azbestului înainte de începerea oricărei lucrări legate de clădiri, nave, aeronave, echipamente sau produse; solicită ca, înainte de începerea lucrărilor în clădirile construite înainte de 2005 sau înainte de anul unei interdicții echivalente a azbestului la nivel național, în funcție de care dată este prima, să se efectueze o verificare completă a prezenței materialelor care conțin azbest de către un operator calificat și autorizat; consideră că verificările ar trebui să includă întotdeauna un diagnostic adaptat la locul de muncă specific și că un raport ar trebui să indice fie absența, fie prezența azbestului, și a tipului său de fibră dacă este prezent, împreună cu o descriere detaliată a naturii contaminării, a amplasării sale exacte și a cantităților estimate; consideră că, pe lângă cerințele prevăzute la articolul 14 din Directiva 2009/148/CE, anexa la directiva respectivă ar trebui să includă cerințe privind durata minimă a formării, validate printr-un examen cu privire la tipul de muncă respectiv; subliniază, în acest context, necesitatea unei metodologii coerente de evaluare a riscurilor pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivelul Uniunii și pentru a evita fragmentarea pieței interne;

42.  este preocupat de faptul că cerințele de formare și certificarea formării efectuate variază încă foarte mult de la un stat membru la altul, ceea ce reprezintă un risc grav pentru sănătate și siguranță în contextul mobilității transfrontaliere a lucrătorilor; solicită elaborarea unei noi anexe la Directiva 2009/148/CE, care să includă cerințe minime obligatorii privind formarea în munca cu azbestul, inclusiv cerințe specifice pentru lucrătorii din societățile specializate de eliminare a azbestului, precum și pentru lucrătorii care ar putea intra în contact cu materiale conținând azbest în timpul desfășurării activității lor; în plus față de cerințele prevăzute la articolul 14 din Directiva 2009/148/CE, consideră că anexa la directiva respectivă ar trebui să includă cerințe privind o durată minimă de formare în ceea ce privește tipul de muncă respectiv, documentarea adecvată a acestei formări și intervalele regulate în care un lucrător trebuie să participe la o formare;

Recunoașterea și compensațiile în cazul bolilor cauzate de azbest

43.  invită Comisia să-și actualizeze Recomandarea din 19 septembrie 2003 privind lista europeană a bolilor profesionale(30) pentru a include cele mai recente cunoștințe științifice medicale disponibile cu privire la bolile profesionale, în special în ceea ce privește bolile legate de azbest;

44.  invită statele membre să faciliteze procedurile de recunoaștere prin inversarea sarcinii probei, în special dacă registrele naționale privind persoanele care lucrează cu azbest au fost înființate doar recent, și să instituie compensații adecvate pentru lucrătorii care suferă de boli legate de azbest;

45.  subliniază că bolile asociate azbestului reprezintă o provocare transfrontalieră din cauza liberei circulații și că, prin urmare, rolul lucrătorilor mobili ar trebui luat în considerare în special în această privință; reamintește că bolile profesionale și riscurile de sănătate asociate locului de muncă sunt întotdeauna legate de o anumită profesie, activitate profesională, loc de muncă și timp; invită Comisia să prezinte, după consultarea partenerilor sociali, o propunere de directivă, în temeiul articolului 153 alineatul (1) literele (a) și (b) din TFUE, de stabilire a standardelor minime ale Uniunii privind recunoașterea și compensarea bolilor profesionale, inclusiv a bolilor asociate cu azbestul;

46.  invită Comisia să prezinte o propunere statelor membre de instituire a unei funcții naționale sau de Avocat al Poporului, care să acorde asistență, în procedurile de recunoaștere, victimelor bolilor profesionale, în special victimelor bolilor legate de azbest, care au o perioadă lungă de latență; invită statele membre să sprijine înființarea de asociații ale pacienților și de grupuri sindicale pentru victimele bolilor asociate cu azbestul și familiile acestora și insistă asupra necesității de a consulta aceste asociații în vederea facilitării și simplificării procedurilor de recunoaștere; solicită creșterea finanțării naționale pentru a despăgubi victimele bolilor legate de azbest, în vederea asigurării unei acoperiri suficiente a costurilor directe, indirecte și umane ale bolii;

47.  reamintește că efectul sinergic al fumatului și al expunerii la azbest crește considerabil riscul de apariție a cancerului pulmonar; invită statele membre să propună un program de renunțare la fumat pentru toți lucrătorii expuși la azbest; reamintește faptul că fumatul nu trebuie să fie niciodată un motiv pentru a exclude un lucrător de la recunoașterea unei boli profesionale legate de azbest, sau de la acordarea dreptului de despăgubiri și tratamente medicale pentru această boală;

48.  solicită o mai bună evaluare a riscurilor legate de expunerea neprofesională secundare, în special pentru membrii de familie care locuiesc cu lucrătorii expuși la azbest; invită statele membre să faciliteze recunoașterea și despăgubirea victimelor documentate ale expunerii secundare, prin contact neprofesional cu azbestul, și să se bazeze pe cele mai bune practici din state membre precum Danemarca; reiterează perspectiva de gen a expunerii secundare;

49.  subliniază existența unor tipuri diferite de expunere neprofesională la azbest, cu impact potențial important asupra sănătății umane, de origine para-profesională (inclusiv expunerea la praful de azbest transportat accidental la domiciliu de către lucrători ), domestică (inclusiv obiecte de uz casnic care conțin azbest) sau de mediu (inclusiv materialele existente în clădiri și instalații sau de origine industrială);

50.  subliniază că femeile expuse riscurilor legate de azbest sunt deosebit de vulnerabile la anumite forme de expunere la azbest; solicită o mai bună recunoaștere a perspectivei de gen în toate domeniile sănătății și siguranței la locul de muncă, precum și integrarea perspectivei de gen în toate instrumentele legislative și nelegislative din statele membre, pentru a se asigura că nicio discriminare de gen nu are un impact asupra depistării, identificării, tratării sau luării în considerare a unei boli ca fiind legată de azbest, cu impact ulterior asupra nivelului despăgubirii victimelor; solicită să se acorde mai multă atenție activităților de curățare ca factori de risc în diagnosticarea bolilor; solicită o mai bună evaluare a riscurilor și identificarea expunerii la azbest a lucrătorilor care sunt agenți de curățenie, în special a femeilor, precum și a persoanelor care desfășoară sarcini casnice neremunerate, cum ar fi curățarea produselor contaminate cu azbest;

51.  subliniază că principiul „poluatorul trebuie să plătească” ar trebui luat în considerare la atribuirea costurilor de eliminare a azbestului, pe cât posibil;

Depistarea azbestului înainte de lucrările de renovare energetică și vânzarea sau închirierea unei clădiri

52.  reamintește că, în Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului(31) de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor, considerentul 14 invită statele membre să sprijine modernizarea performanței energetice a clădirilor existente, inclusiv prin eliminarea azbestului și a altor substanțe nocive, prevenind eliminarea ilegală a substanțelor dăunătoare și facilitând respectarea actelor legislative în vigoare;

53.  invită Comisia să prezinte o propunere de modificare a articolului 7 din Directiva 2010/31/UE în contextul Valului de renovări ale clădirilor, introducând o cerință privind obligația de depistare, inventariere și eliminare a azbestului și a altor substanțe periculoase înainte de începerea oricărei lucrări de renovare, luând în considerare articolul 153 alineatul (1) litera (a) din TFUE privind îmbunătățirea specială a mediului de muncă pentru a proteja sănătatea și siguranța lucrătorilor;

54.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă care să ia în considerare reglementările naționale existente, precum și o evaluare a impactului privind cele mai eficiente modele pentru verificarea obligatorie a clădirilor, constând într-un diagnostic de suprafață al prezenței azbestului de către o entitate profesională cu calificări și autorizații corespunzătoare, înainte de vânzare sau închiriere și pentru introducerea unor certificate privind prezența azbestului pentru clădirile construite înainte de 2005 sau înainte de anul interzicerii echivalente a azbestului pe plan național, în funcție de care din cele două date survine mai devreme;

55.  invită statele membre să adopte măsuri de protecție a locatarilor în cazul în care se găsește azbest înainte de lucrările de renovare energetică; subliniază că cheltuielile de depistare și de eliminare nu ar trebui să fie suportate de chiriași; invită statele membre să se asigure că locatarii primesc informații complete cu privire la azbestul din clădiri și că acestea sunt furnizate de certificatul privind azbestul;

Uniunea ca lider mondial în lupta împotriva azbestului

56.  salută concluziile Consiliului din 12 martie 2021, care subliniază necesitatea de a consolida capacitățile naționale de supraveghere a pieței și rolul autorităților vamale; invită statele membre să consolideze controalele și supravegherea pieței și să coopereze cu autoritățile vamale și de frontieră ale altor state membre pentru a preveni intrarea pe piața internă a produselor ilegale care conțin azbest; subliniază importanța sprijinirii și a dezvoltării de soluții sustenabile pentru dezmembrarea navelor în cadrul Uniunii, în conformitate cu noul Plan de acțiune privind economia circulară, pentru a evita efectele negative asupra sănătății lucrătorilor, cauzate de expunerea la azbest în timpul dezmembrării navelor; invită Comisia să asigure standarde înalte privind protecția lucrătorilor împotriva expunerii la azbest în instalațiile de reciclare a navelor din țările terțe, aprobate de Uniune; invită Comisia să lanseze un studiu care să cartografieze amploarea importurilor ilegale în Uniune de produse și materiale conținând azbest și să evidențieze posibilele măsuri de consolidare a supravegherii pieței, ce ar putea include posibilitatea de a restricționa accesul la acostare, la instalațiile portuare și la depozitarea temporară pe teritoriul Uniunii a navelor care transportă produse sau materiale care conțin azbest drept marfă în tranzit;

57.  solicită Comisiei să trateze ca prioritate absolută includerea azbestului crisotil în anexa III a Convenției de la Rotterdam și interzicerea azbestului la nivel mondial; invită Uniunea să conlucreze cu organizațiile internaționale în vederea descoperirii de instrumente cu ajutorul cărora piața azbestului să fie catalogată ca fiind „comerț toxic”; invită Uniunea să integreze lupta împotriva azbestului și a bolilor legate de azbest în politicile sale externe; invită Comisia și statele membre să își intensifice sprijinul, inclusiv financiar, acordat actorilor de la nivel mondial care acționează împotriva azbestului și a bolilor legate de azbest, inclusiv OMS; condamnă investițiile financiare în industria mondială a azbestului;

58.  reamintește că o treime din populația regiunii europene a OMS trăiește în țări care nu au interzis încă utilizarea tuturor formelor de azbest(32); subliniază că 16 țări europene încă folosesc azbest, în special ca material de construcție, și continuă să-l producă și să-l exporte;

Aspecte financiare

59.  invită Comisia să evalueze implicațiile financiare ale solicitărilor Parlamentului în conformitate cu punctele 17 și 18 din prezenta rezoluție și cu punctul 3 din anexa I;

o
o   o

60.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta propunere, precum și recomandările din anexă.

(1) JO L 330, 16.12.2009, p. 28. (2) JO L 153, 18.6.2010, p. 13. (3) JO L 183, 29.6.1989, p. 1. (4) JO L 158, 30.4.2004, p. 50. (5) JO C 36, 29.1.2016, p. 102. (6) Texte adoptate, P9_TA(2021)0074. (7) Texte adoptate, P9_TA(2020)0201. (8) http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2018/614772/EPRS_BRI(2016)581397_EN.pdf (9) https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/asbestos-elimination-of-asbestos-related-diseases. (10) https://publications.iarc.fr/Book-And-Report-Series/Iarc-Monographs-On-The-Identification-Of-Carcinogenic-Hazards-To-Humans/Arsenic-Metals-Fibres-And-Dusts-2012. (11) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1). (12) Regulamentul (UE) 2016/1005 al Comisiei din 22 iunie 2016 de modificare a anexei XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), în ceea ce privește fibrele de azbest (crisotil) (JO L 165, 23.6.2016, p. 4). (13) Understanding a Man-Made Epidemic: The Relation between Historical Asbestos Consumption and Mesothelioma Mortality in Belgium, Van den Borre, Laura & Deboosere, Patrick, Tijdschrift voor Sociale en Economische Geschiedenis, 2017. (14) Environmental exposure to asbestos, from geology to mesothelioma, Bayram, Mehmeta; Bakan and Nur Dilekb, Current Opinion in Pulmonary Medicine, 2014. (15) https://www.etui.org/sites/default/files/Web-executive%20summary-cancer-final.pdf (16) Texte adoptate, P9_TA(2020)0371. (17) Regulamentul (UE) nr. 649/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind exportul și importul de produse chimice care prezintă risc (reformare) (JO L 201, 27.7.2012, p. 60). (18) http://www.ibasecretariat.org/alpha_ban_list.php; https://wits.worldbank.org/trade/comtrade/en/country/ALL/year/2019/tradeflow/Imports/partner/WLD/product/252400 (19) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1). (20) https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-8-2018-000862-ASW_EN.html (21) Impactul expunerii neprofesionale la azbest asupra sănătății: ce se cunoaște? (site-ul internet nih.gov) (22) Ministerul Sănătății din statul Washington (2009), Advisory for Swift Creek Naturally Occurring Asbestos. United States Environmental Protection Agency, Swift Creek (https://response.epa.gov/site/site_profile.aspx?site_id=3639) (23) OMS, Biroul Regional pentru Europa, Proiectul de cooperare privind parametrii aplicabili apei potabile, Recomandări în sprijinul revizuirii anexei I la Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva privind apa potabilă), 2017. (24) Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32). (25) Agostino Di Ciaula, Valerio Gennaro. Rischio clinico da ingestione di fibre di amianto in acqua potabile. Epidemiologia&Prevenzione, https://epiprev.it/3608 (26) https://ec.europa.eu/environment/water/water-drink/pdf/20171215_EC_project_report_final_corrected.pdf - punctul 13.1 (27) OMS, Azbestul: eliminarea bolilor legate de azbest 2018. (28) Furuya, Sugio; Chimed-Ochir, Odgerel; Takahashi, Ken; David, Annette; Takala, Jukka. 2018. „Global Asbestos Disaster” Int. J. Environ. Res. Public Health 15, nr. 5: 1000. https://doi.org/10.3390/ijerph15051000 (29) Raportul științific al ECHA privind evaluarea valorilor-limită pentru azbest la locul de muncă, 1 februarie 2021. (30) Recomandarea C(2003)3297 a Comisiei din 19 septembrie 2003 privind lista europeană a bolilor profesionale (JO L 238, 25.9.2003, p. 28). (31) Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 156, 19.6.2018, p. 75). (32) https://www.euro.who.int/en/media-centre/sections/press-releases/2015/04/at-least-one-in-three-europeans-can-be-exposed-to-asbestos-at-work-and-in-the-environment

RECOMANDĂRI PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

O directivă-cadru europeană pentru strategiile naționale de eliminare a azbestului

Parlamentul European solicită Comisiei să prezinte, după consultarea partenerilor sociali, astfel cum se prevede la articolul 154, în temeiul articolului 152 alineatul (2) și al articolului 192 din TFUE, o propunere de directivă-cadru care să stabilească cerințele minime privind strategiile naționale de eliminare a azbestului, luând în considerare cel puțin următoarele elemente:

1.  o evaluare care estimează cantitățile și tipurile predominante de materiale conținând azbest care urmează să fie îndepărtate din clădirile și infrastructurile dintr-un stat membru sau dintr-o regiune;

2.  un calendar pentru eliminarea azbestului, care să acorde prioritate anumitor clădiri - cum ar fi școlile, structurile de îngrijire medicală, centrele sportive sau locuințele sociale - repere și evaluări periodice ale progreselor înregistrate cel puțin o dată la cinci ani;

3.  un cadru financiar, pe baza utilizării fondurilor ESI pentru a sprijini proprietarii de clădiri și a crea astfel o legătură între eliminarea azbestului și alte politici și programe publice (cum ar fi eficiența energetică, îmbunătățirea mediului de viață, locuințele sociale, prevenirea bolilor) din motive de eficiență și de utilizare a sinergiilor;

4.  criterii minime referitoare la registrele digitale naționale de azbest, care ar trebui să cartografieze tot azbestul existent dintr-un stat membru sau o regiune, incluzând cel puțin următoarele cerințe:

(a)  accesibilitate publică și gratuită, inclusiv pentru lucrătorii și întreprinderile care lucrează într-o clădire sau infrastructură, proprietari, locuitori, pompieri și alte servicii de urgență și utilizatori, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679;

(b)  anul construcției clădirii sau a infrastructurii în cauză (înainte sau după interzicerea azbestului la nivel național);

(c)  informații privind tipul de clădire sau de infrastructură în care este situat azbestul (spații private, publice sau comerciale);

(d)  localizarea specifică a substanțelor nocive și a părților clădirii care au fost supuse controlului de verificare a azbestului;

(e)  indicarea locului unde s-au desfășurat sau se vor desfășura lucrările (în interior/exterior), precum și a părții clădirii (etaje, pereți, tavane, acoperișuri) sau a infrastructurii;

(f)  tipul de material (azbociment, izolație, chit etc.) și o proporție estimată a acestor tipuri de materiale;

(g)  tipul de lucrări care trebuie efectuate și indicarea metodelor de lucru ce pot perturba materialele conținând azbest (foraj, tăiere etc.) și durata preconizată a lucrărilor;

(h)  un calendar al eliminării și un plan de gestiune;

5.  o trimitere la toate reglementările naționale relevante privind sănătatea și securitatea în muncă în vigoare, în conformitate cu Directiva 2009/148/CE;

6.  un plan pentru eliminarea sigură, monitorizată și documentată a deșeurilor care conțin azbest, asigurând disponibilitatea unor instalații adecvate de gestionare a deșeurilor în conformitate cu practicile naționale; planul ar trebui să includă o soluție pentru întreaga separare a ciclurilor de deșeuri, în conformitate cu principiul contaminării zero cu azbest în ciclurile de deșeuri, care să împiedice reutilizarea materialelor de construcții și să asigure protecția maximă a lucrătorilor în domeniul economiei circulare și o depozitare sigură din punct de vedere ecologic a deșeurilor de azbest, în conformitate cu cele mai bune tehnologii disponibile;

7.  o strategie privind controlul și punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în directiva-cadru, inclusiv campanii de sensibilizare, măsuri de însoțire și de consolidare a capacităților pentru IMM-uri, inspecții și sancțiuni eficace, proporționale și disuasive în caz de nerespectare;

8.  implicarea puternică a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante, cum ar fi asociațiile de victime ale azbestului și instituțiile naționale de prevenire pentru sănătatea și securitatea în muncă, în transpunerea, punerea în aplicare și monitorizarea Directivei 2009/148/CE.

RECOMANDĂRI PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

Actualizarea Directivei 2009/148/CE

Parlamentul European solicită Comisiei să prezinte, după consultarea partenerilor sociali, astfel cum se prevede la articolul 154, în temeiul articolului 153 alineatul (2) litera (b) din TFUE, o propunere de modificare a Directivei 2009/148/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă, pe baza următoarelor recomandări:

1.  Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text(1):

„(1). Prezenta directivă se aplică tuturor activităților în care lucrătorii sunt sau pot fi expuși în timpul lucrului la praf provenit din azbest sau din materiale ce conțin azbest.”

(b)  alineatul (3) se elimină(2);

(c)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text(3):

„(4). După consultarea partenerilor sociali, în conformitate cu legile și practicile naționale, statele membre stabilesc linii directoare practice pentru definirea expunerilor sporadice și a expunerilor de mică intensitate. Ele elaborează răspunsuri specifice pe sectoare pentru a proteja lucrătorii împotriva expunerii la praf de azbest, inclusiv pentru activitățile din sectorul renovării și al demolării, al gestionării deșeurilor, al mineritului, al curățeniei și al stingerii incendiilor.”

2.  Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text(4):

„(1). Sub rezerva articolului 3 [...], se adoptă măsurile menționate la alineatele (2)-(5).”

(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text(5):

„(3). Notificarea menționată la alineatul (2) este transmisă de către angajator autorității competente a statului membru, înainte de începerea lucrărilor, în conformitate cu actele cu putere de lege și cu actele administrative de drept intern.

Notificarea trebuie să cuprindă cel puțin o descriere succintă a:

(a)  amplasamentului șantierului și a zonelor specifice în care se vor desfășura lucrările;

(b)  tipului și cantităților de azbest utilizate sau manipulate;

(c)  activităților și procedeelor aplicate;

(d)  numărului de lucrători implicați, listei lucrătorilor care ar putea fi repartizați pe șantier, certificatelor individuale care atestă competența acestora și formarea primită, precum și a datelor vizitelor medicale obligatorii;

(e)  datei de începere a lucrărilor, duratei activității și orarului de muncă planificat;

(f)  măsurilor luate pentru a limita expunerea lucrătorilor la azbest;

(g)  caracteristicilor echipamentelor utilizate pentru protecția și decontaminarea lucrătorilor;

(h)  caracteristicilor echipamentelor utilizate pentru eliminarea deșeurilor;

(i)  procedurii de decontaminare a lucrătorilor și a echipamentelor, duratelor și orelor de lucru;

(j)  echilibrului provizoriu aeraulic pentru lucrările efectuate în regim de izolare;

(k)  planului pentru eliminarea sigură și durabilă a deșeurilor, inclusiv în ceea ce privește destinația deșeurilor care conțin azbest.

Notificările se păstrează de către autoritatea responsabilă a statului membru, în conformitate cu legile și practicile naționale, pe o perioadă minimă de 40 ani.

3.  Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text(6):

„Articolul 5

[...]

Fără a aduce atingere aplicării altor dispoziții comunitare privind comercializarea și folosirea azbestului, se interzic activitățile care expun lucrătorii la fibre de azbest în timpul extracției azbestului sau al fabricării și prelucrării produselor din azbest sau al fabricării și prelucrării produselor care conțin azbest adăugat în mod deliberat, cu excepția tratării și eliminării produselor provenite din demolare și îndepărtarea azbestului.

Părțile și materialele aflate deja în uz care conțin azbest sunt îndepărtate și eliminate în condiții de siguranță, atunci când este posibil din punct de vedere tehnic, și nu sunt reparate, întreținute, sigilate sau acoperite. Materialele care conțin azbest și care nu pot fi îndepărtate pe termen scurt sunt identificate, înregistrate și monitorizate periodic.”

4.  La articolul 6, litera (b) se înlocuiește cu următorul text(7):

„(b) procesele de lucru trebuie să fie concepute astfel încât să nu producă praf de azbest sau, dacă acest lucru se dovedește imposibil, să evite eliberarea de praf de azbest în aer, cel puțin prin punerea în aplicare a următoarelor măsuri:

(i)  suprimarea prafului;

(ii)  aspirarea prafului la sursă;

(iii)  sedimentarea continuă a fibrelor suspendate în aer;

(iv)  decontaminarea corespunzătoare;

(v)  stabilirea unei diferențe minime de presiune de minus 10;

(vi)  furnizarea de aer de înlocuire curat de la un punct mai îndepărtat;

(vii)  verificarea performanței unităților de presiune negativă și a aspiratoarelor portabile ale sistemelor de ventilație de evacuare locală, după schimbarea unui filtru HEPA și înainte de începerea îndepărtării azbestului sau cel puțin o dată pe an, măsurând eficiența de eliminare a filtrelor cu un contor de particule cu citire directă.”

5.  Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text(8):

„(1) În funcție de rezultatele evaluării inițiale a riscului și pentru a asigura respectarea valorii limită prevăzute la articolul 8, se efectuează [...] măsurări ale concentrației de fibre de azbest în aer la locul de muncă în timpul fazelor operaționale specifice și la intervale periodice în timpul muncii.”

(b)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text(9):

„(2) Prelevarea de probe trebuie să fie reprezentativă pentru expunerea personală reală a lucrătorului la praful provenit din azbest sau din materiale care conțin azbest.”

(c)  alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text(10):

„(5) Durata prelevării trebuie să fie astfel încât să se poată stabili expunerea reprezentativă pentru toate operațiunile în toate fazele diferite ale procesului de muncă.”

(d)  alineatul (6) primul paragraf se înlocuiește cu următorul text(11):

„(6). Numărarea fibrelor se realizează de preferință prin microscopie electronică cu transmisie analitică sau prin orice altă metodă cu rezultate echivalente.”

6.  Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text(12):

„Articolul 8

Angajatorii se asigură că niciun lucrător nu este expus la o concentrație de azbest în suspensie în aer de peste 0,001 fibre pe cm3 (1 000 de fibre pe m3), în niciun moment în timpul muncii.”

7.  La articolul 10, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text(13):

„(1) În cazul în care valoarea limită prevăzută la articolul 8 este depășită sau există motive să se creadă că materialele care conțin azbest și care nu au fost identificate anterior lucrării au fost perturbate, generându-se praf, munca trebuie încetată de îndată. Trebuie identificate cauzele depășirii și trebuie luate măsuri adecvate de remediere a situației cât mai curând posibil.

Nu se continuă activitățile în sectoarele afectate până când nu au fost luate măsurile specifice de protecție a lucrătorilor în cauză.”

8.  Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text(14):

„Articolul 11

Înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de întreținere sau a lucrărilor de renovare a clădirilor construite înainte de 2005 sau înainte de anul unei interziceri echivalente ale azbestului la nivel național, oricare dintre acestea survine mai întâi, clădirile sunt verificate pentru a identifica toate materialele care conțin azbest, în conformitate cu cerințele din partea 6 a anexei XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 305/2011. Controlul se efectuează de un agent sau o autoritate calificată și certificată, respectând articolele 14 și 15 din prezenta directivă și dispozițiile legislației naționale în domeniul construcțiilor.

Statele membre reglementează detaliile investigațiilor și verificărilor pentru detectarea materialelor care conțin azbest, în conformitate cu reglementările lor naționale în domeniul construcțiilor. În cazul în care nu se poate garanta absența completă a azbestului, lucrările se efectuează în conformitate cu procedurile care trebuie respectate atunci când există azbest.”

9.  La articolul 12, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text(15):

„În cazul anumitor activități precum demolarea sau îndepărtarea azbestului [...], pentru care se estimează că valoarea limită prevăzută la articolul 8 va fi depășită în pofida utilizării tuturor măsurilor tehnice posibile preventive de limitare a conținutului de azbest în aer, angajatorul definește măsurile destinate să asigure protecția lucrătorilor pe durata activităților, în special următoarele:

(a)  lucrătorii sunt dotați cu echipament respirator individual adecvat și cu alte echipamente de protecție individuală, pe care trebuie să le poarte;

(b)  se montează panouri de avertizare indicând că se estimează depășirea valorii limită prevăzute la articolul 8;

(c)  se împiedică răspândirea prafului provenit din azbest sau din materiale conținând azbest în afara construcției sau a zonei de lucru și nu este permisă ventilarea aerului din locurile de eliminare a azbestului în spații închise; și

(ca)  după finalizarea activităților menționate la prezentul alineat, se efectuează o măsurare a concentrației de fibre de azbest în aer, pentru a se asigura că lucrătorii pot reintra în siguranță la locul de muncă.”

10.  La articolul 13, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text(16):

„(1) Se elaborează un plan de lucru înainte de începerea oricăror lucrări ce țin de azbest.”

11.  La articolul 14, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text(17):

„(2) Conținutul formării profesionale trebuie să fie ușor de înțeles pentru lucrători. El trebuie să le permită să-și însușească cunoștințele și competențele necesare în materie de prevenire și de securitate, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile în statul membru în care se desfășoară activitatea.

(3)   Cerințele minime obligatorii privind conținutul, durata, intervalele și documentarea formării sunt specificate în anexa Ia.”

12.  Articolul 15 se înlocuiește cu următorul text(18):

„Articolul 15

(1)  Întreprinderile care intenționează să efectueze lucrări de demolare sau de eliminare a azbestului trebuie să obțină, înainte de începerea lucrărilor, o autorizație reînnoibilă din partea autorității competente. Autoritățile competente pot acorda astfel de autorizații dacă întreprinderea solicitantă prezintă dovada că echipamentul tehnic este adecvat și de ultimă generație sau, dacă acest lucru nu este încă tehnic posibil, procedurile de lucru cu emisii scăzute, în conformitate cu cerințele de la articolul 6 și certificatele de formare pentru lucrători, în conformitate cu articolul 14 și cu anexa Ia.

(2)  Autoritățile competente acordă autorizații întreprinderilor numai dacă pot avea perfectă încredere în fiabilitatea întreprinderii și conducerea sa. Autorizațiile se reînnoiesc o dată la cinci ani, în conformitate cu legile și practicile naționale.

(3)  Statele membre instituie registre publice ale întreprinderilor autorizate să elimine azbestul în temeiul alineatului (1).”

13.  La articolul 16, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text(19):

„(1) Pentru toate activitățile menționate la articolul 3 alineatul (1) [...], se iau măsurile corespunzătoare pentru a garanta următoarele:

(a)  locurile în care se desfășoară activitățile de mai sus:

(i)  sunt demarcate în mod clar și semnalizate cu panouri de avertizare;

(ii)  nu sunt accesibile altor lucrători decât celor care, prin natura activității sau a îndatoririlor lor, trebuie să intre acolo;

(iii)  constituie sectoare în care fumatul este interzis;

(b)  se amenajează sectoare separate unde lucrătorii pot mânca și bea, fără riscul contaminării cu praf de azbest;

(c)  lucrătorii sunt dotați cu îmbrăcăminte de lucru sau de protecție specifică, precum și cu echipament de protecție, în special echipament respiratoriu, care face obiectul unei verificări individuale a adecvării; toate articolele de îmbrăcăminte de lucru sau de protecție rămân în întreprindere. Aceasta poate fi, cu toate acestea, curățată în unități din afara întreprinderii care sunt utilate pentru acest tip de activitate, dacă întreprinderea însăși nu efectuează curățarea; în această situație, îmbrăcămintea este transportată în recipiente închise;

(ca)  sunt prevăzute pauze obligatorii și periodice, suficient de lungi pentru recuperare pentru lucrătorii care poartă echipamente respiratorii;

(d)  sunt prevăzute locuri separate de păstrare pentru îmbrăcămintea de lucru sau de protecție și pentru îmbrăcămintea de stradă;

(e)  lucrătorilor li se aplică o procedură de decontaminare obligatorie;

(f)  echipamentul de protecție se lasă într-un loc bine stabilit și se verifică și se curăță după fiecare utilizare; se iau măsurile corespunzătoare pentru repararea sau înlocuirea echipamentului defect înainte de o nouă utilizare.”

14.  La articolul 17 alineatul (2), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text(20):

„(2) „În afară de măsurile menționate la alineatul (1) [...], se iau măsuri corespunzătoare pentru a garanta următoarele:”

15.  Articolul 18 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text(21):

„(1) Sub rezerva articolului 3 [...], se adoptă măsurile menționate la alineatele (2)-(5) .”

(b)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text(22):

„(2) Trebuie să se asigure evaluarea stării de sănătate a fiecărui lucrător înainte de expunerea la praful provenit din azbest sau din materialele care conțin azbest la locul de muncă.

Evaluarea respectivă include un examen specific al toracelui. Anexa I oferă recomandări practice pe care statele membre le pot consulta pentru supravegherea clinică a lucrătorilor; recomandările respective se adaptează în funcție de progresele tehnice, în conformitate cu procedura menționată la articolul 17 din Directiva 89/391/CEE.

[...]

Trebuie asigurată o nouă evaluare cel puțin o dată la trei ani, pe întreaga durată a expunerii.

Se întocmesc fișe medicale individuale, care se păstrează pe o perioadă minimă de 40 de ani, în conformitate cu legile și/sau practicile naționale, pentru fiecare lucrător menționat la primul paragraf.”

16.  Se introduce următorul articol:

„Articolul 18c

Până la... [5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare] și, ulterior, o dată la cinci ani, Comisia, în consultare cu partenerii sociali, revizuiește stadiul tehnologic și științific al tehnologiei de identificare, măsurare sau avertizare privind azbestul și emite orientări referitoare la cazurile în care trebuie să fie utilizată o astfel de tehnologie pentru a proteja lucrătorii împotriva expunerii la azbest.”

17.  La articolul 19, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text(23):

„(1) Sub rezerva articolului 3 [...], se adoptă măsurile menționate la alineatele (2), (3) și (4) .”

18.  Articolul 21 se înlocuiește cu următorul text(24):

„Articolul 21

(1)   Statele membre țin evidența tuturor cazurilor recunoscute de boli profesionale cauzate de azbest. O listă orientativă a bolilor care pot fi cauzate de expunerea la azbest conform cunoștințelor actuale figurează la anexa Ib.

(2)  Termenul „cazuri recunoscute” de la alineatul (1) nu se limitează la cazurile pentru care se acordă despăgubiri, ci se referă la toate cazurile de boli diagnosticate medical ca fiind cauzate de azbest.”

19.  Se introduce următorul articol:

„Articolul 21a

În caz de incendiu, toate informațiile existente privind prezența și localizarea azbestului sunt puse la dispoziția pompierilor și a serviciilor de urgență.”

20.  Se inserează următoarele anexe:

„Anexa Ia

CERINȚE MINIME OBLIGATORII PENTRU FORMARE

Toți lucrătorii care sunt expuși sau sunt susceptibili de a fi expuși la praf de azbest sau de materiale care conțin azbest beneficiază de formare obligatorie, cuprinzând cel puțin următoarele cerințe minime:

1.  Formarea se asigură la început raportului de muncă și la intervale care nu depășesc patru ani.

2.  Fiecare curs de formare are o durată minimă de trei zile lucrătoare.

3.  Formarea este asigurată de către o instituție și un instructor calificați și certificați și este realizată de către o autoritate a unui stat membru sau de către un organism competent recunoscut, în conformitate cu legile și practicile naționale.

4.  Fiecare lucrător care a participat la formare în mod satisfăcător și a reușit examenul necesar primește un certificat de formare care indică:

(a)  data activității de formare;

(b)  durata activității de formare;

(c)  conținutul activității de formare;

(d)  limba activității de formare;

(e)  numele, calificarea și datele de contact ale instructorului și ale instituției care asigură formarea.

5.  Toți lucrătorii care sunt expuși sau sunt susceptibili de a fi expuși la praf de azbest sau de materiale care conțin azbest beneficiază cel puțin de următoarea formare obligatorie, cuprinzând o parte teoretică și una practică privind:

(a)  legislația aplicabilă a statului membru în care se desfășoară activitatea;

(b)  proprietățile azbestului și efectele sale asupra sănătății, inclusiv în coroborare cu fumatul, precum și riscurile legate de expunerea secundară și de mediu;

(c)  tipurile de produse și materiale care pot conține azbest;

(d)  operațiunile care pot conduce la expunere la azbest și importanța controalelor preventive pentru reducerea la minimum a expunerii;

(e)  practicile de lucru sigure, inclusiv pregătirea locului de muncă, alegerea metodelor de lucru și planificarea executării muncii, ventilația, extracția, măsurarea și controlul, precum și pauzele periodice;

(f)  rolul, alegerea, selectarea, limitările și utilizarea corespunzătoare a echipamentelor de protecție, mai ales a celor respiratorii;

(g)  proceduri în caz de urgență;

(h)  procedurile de decontaminare;

(i)  eliminarea deșeurilor;

(j)  cerințe privind supravegherea medicală.

Formarea este adaptată cât mai aproape posibil de caracteristicile profesiei și de sarcinile și metodele de lucru specifice pe care le implică.

6.  Lucrătorii implicați în activități de demolare sau de eliminare a azbestului beneficiază de formare, în plus față de elementele enumerate la alineatul (4), cu privire la:

(a)  utilizarea echipamentelor și mașinilor pentru a limita eliberarea și răspândirea fibrelor de azbest în timpul proceselor de lucru, în conformitate cu Directiva 2009/104/CE;

(b)  cele mai noi tehnologii și utilaje disponibile cu proceduri de lucru fără emisii sau, dacă nu este tehnic posibil, cu proceduri de lucru cu emisii scăzute, pentru a limita eliberarea și răspândirea fibrelor de azbest.

(1) Textul actual: „(1) Prezenta directivă se aplică activităților în care lucrătorii sunt sau pot fi expuși în timpul lucrului la praf provenit din azbest sau din materiale ce conțin azbest.” (2) (a)(b)(c)(d) Alineatul (3) eliminat are următorul conținut: „(3)  În cazul în care expunerea lucrătorului este sporadică și de mică intensitate și dacă din rezultatele evaluării riscurilor, menționată la alineatul (2), rezultă în mod clar că limita expunerii la azbest nu va fi depășită în aerul din zona de activitate, articolele 4, 18 și 19 pot să nu fie aplicate, atunci când munca implică:activități de întreținere de scurtă durată și discontinue, în care se manipulează numai materiale nefriabile;îndepărtarea fără deteriorare a unor materiale nedegradate, în care fibrele de azbest sunt legate strâns într-o matrice;încapsularea sau acoperirea cu înveliș protector a unor materiale care conțin azbest și care se află în stare bună;monitorizarea și controlul aerului, precum și prelevarea de probe pentru a determina dacă un anumit material conține azbest.” (3) Textul actual: „(4) După consultarea partenerilor sociali, în conformitate cu legile și practicile naționale, statele membre stabilesc linii directoare practice pentru definirea expunerilor sporadice și a expunerilor de mică intensitate, astfel cum se prevede la alineatul (3).” (4) Textul actual: „1.  Sub rezerva articolului 3 alineatul (3), se adoptă măsurile menționate la alineatele (2)-(5).” (5) (a)(b)(c)(d)(e)(f) Textul actual: „(3)  Notificarea menționată la alineatul (2) este transmisă de către angajator autorității competente a statului membru, înainte de începerea lucrărilor, în conformitate cu actele cu putere de lege și cu actele administrative de drept intern. Notificarea trebuie să cuprindă cel puțin o descriere succintă a:amplasamentului șantierului;tipului și cantităților de azbest utilizate sau manipulate;activităților și procedeelor aplicate;numărului de lucrători implicați;datei de începere a lucrărilor și duratei activității;măsurilor luate pentru a limita expunerea lucrătorilor la azbest.” (6) Textul actual: „Aplicarea azbestului prin pulverizare și procedeele de lucru care implică utilizarea de materiale fonoabsorbante sau izolante de joasă densitate (mai mică de 1 g/cm3), care conțin azbest, sunt interzise. Fără a aduce atingere aplicării altor dispoziții comunitare privind comercializarea și folosirea azbestului, se interzic activitățile care expun lucrătorii la fibre de azbest în timpul extracției azbestului sau al fabricării și prelucrării produselor din azbest sau al fabricării și prelucrării produselor care conțin azbest adăugat în mod deliberat, cu excepția tratării și eliminării produselor provenite din demolare și îndepărtarea azbestului.” (7) Textul actual: „ (b) procesele de lucru trebuie concepute astfel încât să nu producă praf de azbest sau, dacă acest lucru se dovedește imposibil, să evite eliberarea de praf de azbest în aer;” (8) Textul actual: „(1) În funcție de rezultatele evaluării inițiale a riscului și pentru a asigura respectarea valorii limită prevăzute la articolul 8, se efectuează cu regularitate măsurări ale concentrației de fibre de azbest în aer la locul de muncă.” (9) Textul actual: „(2)  Prelevarea de probe trebuie să fie reprezentativă pentru expunerea personală a lucrătorului la praful provenit din azbest sau din materiale conținând azbest.” (10) Textul actual: „(5) Durata prelevării trebuie să fie astfel încât să se poată stabili expunerea reprezentativă pentru o perioadă de referință de 8 ore (un schimb) prin măsurări sau prin calcule ponderate în timp.” (11) Textul actual: „(6) Numărarea fibrelor se realizează de preferință cu microscopul cu contrast de fază (PCM), în conformitate cu metoda recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 1997 sau cu orice altă metodă cu rezultate echivalente.” (12) Textul actual: „Angajatorii se asigură că nici un lucrător nu este expus la o concentrație de azbest în suspensie în aer de peste 0,1 fibre pe cm3, măsurată în raport cu o medie ponderată în timp pe o perioadă de 8 ore (TWA).” (13) Textul actual: „(1) În cazul în care valoarea limită prevăzută la articolul 8 este depășită, trebuie identificate cauzele depășirii și trebuie luate măsuri adecvate de remediere a situației cât mai curând posibil. Nu pot fi continuate activitățile în sectoarele afectate până când nu au fost luate măsurile specifice de protecție a lucrătorilor în cauză.” (14) Textul actual: Înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de întreținere, angajatorii iau toate măsurile, la nevoie prin obținerea de informații de la proprietarii construcțiilor, pentru a identifica materialele care pot conține azbest. Dacă există cea mai mică îndoială privind prezența azbestului într-un material sau într-o construcție, se respectă dispozițiile aplicabile din prezenta directivă.” (15) (a)(b)(c) Textul actual: „În cazul anumitor activități precum demolarea, îndepărtarea azbestului, repararea și întreținerea, pentru care se estimează că valoarea limită prevăzută la articolul 8 va fi depășită în pofida utilizării măsurilor tehnice preventive de limitare a conținutului de azbest în aer, angajatorul definește măsurile destinate să asigure protecția lucrătorilor pe durata activităților, în special următoarele:lucrătorii sunt dotați cu echipament respirator individual adecvat și cu alte echipamente de protecție individuală, pe care trebuie să le poarte;se montează panouri de avertizare indicând că se estimează depășirea valorii limită prevăzute la articolul 8; șise împiedică răspândirea prafului provenit din azbest sau din materiale conținând azbest în afara construcției sau a zonei de lucru.” (16) Textul actual: „(1) Se elaborează un plan de lucru înainte de începerea lucrărilor de demolare și/sau de evacuare a azbestului și a produselor care conțin azbest din clădiri, structuri, echipamente sau instalații sau de pe nave.” (17) (a)(b)(c)(d)(e)(f)(g)(h)(i)(3) Textul actual: „(2) Conținutul formării profesionale trebuie să fie ușor de înțeles pentru lucrători. El trebuie să le permită să-și însușească cunoștințele și competențele necesare în materie de prevenire și de securitate, în special în ceea ce privește:proprietățile azbestului și efectele sale asupra sănătății, inclusiv în coroborare cu fumatul;tipurile de produse și materiale care pot conține azbest;operațiunile care pot conduce la expunere la azbest și importanța controalelor preventive pentru reducerea la minimum a expunerii;practicile profesionale sigure, controalele și echipamentele de protecție;rolul, alegerea, selectarea, limitările și utilizarea corespunzătoare a echipamentelor respiratorii;proceduri în caz de urgență;procedurile de decontaminare;eliminarea deșeurilor;cerințe privind supravegherea medicală.Liniile directoare practice pentru formarea lucrătorilor care se ocupă de îndepărtarea azbestului se elaborează la nivel comunitar.” (18) Textul actual: „Înainte de a executa lucrări de demolare sau de îndepărtare a azbestului, întreprinderile trebuie să facă dovada capacității lor în acest domeniu. Dovada se stabilește în conformitate cu legile și/sau practicile naționale.” (19) (a)(i)(ii)(iii)(b)(c)(d)(e)(f) Textul actual: „(1) Pentru toate activitățile menționate la articolul 3 alineatul (1) și sub rezerva articolului 3 alineatul (3), se iau măsurile corespunzătoare pentru a garanta următoarele:locurile în care se desfășoară activitățile de mai sus:sunt demarcate în mod clar și semnalizate cu panouri de avertizare;nu sunt accesibile altor lucrători decât cei care, prin natura activității sau a îndatoririlor lor, trebuie să intre acolo;constituie sectoare în care fumatul este interzis;se amenajează sectoare separate unde lucrătorii pot mânca și bea, fără riscul contaminării cu praf de azbest;lucrătorii sunt dotați cu îmbrăcăminte de lucru sau de protecție specifică; îmbrăcămintea de lucru sau de protecție respectivă rămâne în întreprindere. Aceasta poate fi, cu toate acestea, curățată în unități din afara întreprinderii care sunt utilate pentru acest tip de activitate, dacă întreprinderea însăși nu efectuează curățarea; în această situație, îmbrăcămintea este transportată în recipiente închise;sunt prevăzute locuri separate de păstrare pentru îmbrăcămintea de lucru sau de protecție și pentru îmbrăcămintea de stradă;se asigură punerea la dispoziția lucrătorilor de amenajări corespunzătoare și specifice incluzând dușuri, în cazul operațiunilor cu praf;echipamentul de protecție se lasă într-un loc bine stabilit și se verifică și se curăță după fiecare utilizare; se iau măsurile corespunzătoare pentru repararea sau înlocuirea echipamentului defect înainte de o nouă utilizare.” (20) Textul actual: „În afară de măsurile menționate la alineatul (1) și sub rezerva articolului 3 alineatul (3), se iau măsurile corespunzătoare pentru a garanta următoarele:”. (21) Textul actual: „(1) Sub rezerva articolului 3 alineatul (3), se adoptă măsurile menționate la alineatele (2)-(5).” (22) Textul actual: „(2) Trebuie să se asigure evaluarea stării de sănătate a fiecărui lucrător înainte de expunerea la praful provenit din azbest sau din materialele care conțin azbest la locul de muncă.Această evaluare trebuie să includă un examen specific al plămânilor. Anexa I oferă recomandări practice pe care statele membre le pot consulta pentru supravegherea clinică a lucrătorilor. Comisia este împuternicită să adopte, acte delegate în conformitate cu articolul 18a în ceea ce privește modificarea anexei I, în vederea adaptării sale la progresele tehnice.În cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, care implică riscuri iminente, directe și grave pentru sănătatea și siguranța fizice ale lucrătorilor și ale altor persoane, atunci când din motive imperioase de urgență este necesară luarea de măsuri într-un interval de timp foarte scurt, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 18b.O nouă evaluare trebuie asigurată cel puțin o dată la fiecare trei ani, pe întreaga durată a expunerii.Se întocmesc fișe medicale individuale, în conformitate cu legile și practicile naționale, pentru fiecare lucrător menționat la primul paragraf.”; (23) Textul actual: „(1) Sub rezerva articolului 3 alineatul (3), se adoptă măsurile menționate la alineatele (2), (3) și (4).” (24) Textul actual: „Statele membre țin evidența cazurilor recunoscute de azbestoză și mezoteliom.”

LISTA BOLILOR PROVOCATE DE AZBEST

Cunoștințele actuale indică că expunerea la fibrele de azbest poate provoca cel puțin următoarele boli profesionale legate de azbest, pe care statele membre le introduc, prin urmare, în dispozițiile legislației lor naționale:

—  azbestoză;

—  mezoteliom în urma inhalării de praf de azbest;

—  boli pleurale benigne, printre care leziuni fibrotice, atelectază rotunjită și efuziune pleurală benignă cauzată de azbest;

—  cancer pulmonar, inclusiv cancer bronșic în urma inhalării prafului de azbest;

—  cancer al laringelui, în urma inhalării prafului de azbest;

—  cancer ovarian cauzat de azbest.

Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a remarcat asociații pozitive între expunerea la azbest și următoarele boli:

—  cancer faringian;

—  cancer colorectal,

—  cancer la stomac.”

RECOMANDĂRI PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

Recunoașterea și compensațiile în cazul bolilor cauzate de azbest

Parlamentul European solicită Comisiei să prezinte, după consultarea partenerilor sociali, astfel cum se prevede la articolul 154, în temeiul articolului 153 alineatul (2) litera (b) din TFUE, o propunere de directivă privind cerințe minime de recunoaștere a bolilor profesionale, inclusiv a tuturor bolilor provocate de azbest și despăgubiri pentru persoanele afectate. Propunerea Comisiei ar trebui să ia în considerare cel puțin următoarele elemente:

1.  o listă a bolilor profesionale pentru care se acordă despăgubiri și care fac obiectul unor măsuri preventive recunoscute de statele membre, fără a aduce atingere legislației naționale mai favorabile, pe baza Recomandării Comisiei din 19 septembrie 2003 privind lista europeană a bolilor profesionale și actualizate în conformitate cu cele mai recente cunoștințe științifice;

2.  înființarea de ghișee unice ca puncte de contact pentru persoanele afectate și care se ocupă de toate aspectele legate de bolile profesionale;

3.  înființarea unei funcții la nivel național, cum ar fi cea de mediator, pentru a acorda asistență victimelor bolilor profesionale în cadrul procedurilor de recunoaștere, precum și creșterea sprijinului acordat, printre altele, sindicatelor și grupurilor de sprijinire a victimelor și schimbul de bune practici cu acestea în ceea ce privește procedurile de recunoaștere;

4.  o inversare a sarcinii probei pentru recunoașterea bolilor profesionale sau cel puțin simplificarea efectivă a acesteia, de exemplu prin prevederea faptului că, în cazul în care expunerea la azbest la locul de muncă poate fi stabilită în mod rezonabil, se poate presupune că există o legătură între expunere și simptomele ulterioare;

5.  dispoziții privind despăgubirea adecvată a bolilor profesionale recunoscute.

RECOMANDĂRI PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

Actualizarea Directivei 2010/31/UE — depistarea azbestului înainte de efectuarea lucrărilor de renovare energetică

Parlamentul European solicită Comisiei să prezinte, în temeiul articolului 194 alineatul (2) din TFUE, o propunere de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor, pe baza următoarei recomandări:

Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

Clădiri existente

Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore, performanța energetică a clădirii sau a părții clădirii care a făcut obiectul renovării este îmbunătățită pentru a satisface cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 4, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

Cerințele respective se aplică clădirii renovate sau unității renovate a clădirii în ansamblu. Se pot aplica cerințe suplimentare sau alternative elementelor renovate ale clădirilor.

De asemenea, statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta faptul că, atunci când un element al unei clădiri care face parte din anvelopa clădirii și care are un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii este modernizat sau înlocuit, performanța energetică a elementului clădirii respectiv îndeplinește cerințele minime de performanță energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

Statele membre determină aceste cerințe minime de performanță energetică în conformitate cu articolul 4.

În ceea ce privește clădirile care fac obiectul unor renovări majore, statele membre încurajează utilizarea sistemelor alternative de înaltă eficiență, în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic, și abordează aspectele legate de condițiile care caracterizează un climat interior sănătos, protecția împotriva incendiilor și riscurile legate de activitatea seismică intensă.

Statele membre impun obligația de a verifica prezența azbestului și a altor materiale periculoase înainte de începerea lucrărilor de renovare. Rezultatul controlului de depistare se consemnează într-un certificat care specifică prezența sau absența azbestului sau a altor materiale periculoase. În primul caz, certificatul precizează tipurile de materiale conținute și localizarea exactă a acestora. În cazul în care rezultatele explorării și investigațiilor nu pot exclude prezența azbestului într-un material, se aplică principiul precauției. Îndepărtarea și eliminarea materialelor care vor fi afectate de renovare se efectuează în mod ordonat și în condiții de siguranță, în conformitate cu Directiva 2009/148/CE, cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 și cu alte acte legislative pertinente.”

RECOMANDĂRI PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

Depistarea azbestului în clădiri în vederea vânzării sau închirierii acestora

Parlamentul European solicită Comisiei să prezinte, în temeiul articolului 169 alineatul (3) și al articolului 114 alineatul (1) din TFUE, o propunere de directivă de stabilire a cerințelor minime pentru certificatele de azbest pentru clădiri spre vânzare sau închiriere, construite înainte de anul 2005 sau înainte de anul unei interziceri echivalente ale azbestului la nivel național, oricare dintre acestea survine mai întâi. Propunerea ar trebui să ia în considerare cel puțin următoarele elemente:

1.  obligația proprietarilor de clădiri (publice și private) de a comanda o verificare a clădirii construite înainte de 2005 sau înainte de anul unei interziceri echivalente ale azbestului la nivel național, oricare dintre acestea survine mai întâi, pentru a localiza și a identifica prezența sau absența materialelor care conțin azbest înainte ca clădirea (sau o parte a acesteia) să fie vândută sau închiriată;

2.  verificările se efectuează numai de către operatori certificați, în conformitate cu Directiva 2009/148/CE, cu legile și practicile naționale și sub supravegherea unui organism național competent;

3.  pentru a proteja cât mai eficient utilizatorii sau ocupanții, verificarea și, dacă este necesar, îndepărtarea sau, dacă acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic, încapsularea, se efectuează de operatori calificați și certificați în conformitate cu Directiva 2009/148/CE, cu legile și practicile naționale și sub supravegherea unei autorități naționale competente;

4.  operatorul certificat comunică rezultatele verificărilor proprietarului, iar un organism național competent (un ghișeu unic) ar trebui să emită un certificat înregistrat într-un registru național menționat la punctul (5) și să ofere informații și consiliere proprietarilor cu privire la legislația și reglementările aplicabile, inclusiv cu privire la eliminarea corectă și în siguranță a azbestului detectat și la sprijinul financiar ce poate fi primit din fondurile ESI pertinente;

5.  certificatele de azbest conțin rezultatul verificărilor efectuate, inclusiv o listă a tipurilor de materiale identificate care conțin azbest, amplasarea lor exactă, starea actuală a conservării lor și o notificare a lucrărilor și a supravegherii necesare pentru evitarea prejudiciilor la adresa sănătății ocupanților, un concept de eliminare în condiții de siguranță și informații privind eventualele zone ale clădirii care au fost imposibil de verificat sau unde investigațiile nu pot exclude prezența azbestului;

6.  certificatul care specifică prezența azbestului ar trebui să aibă o perioadă de valabilitate adecvată care să reflecte supravegherea necesară, pentru a evita o multiplicare a verificărilor;

7.  certificatele sunt integrate în registrele de azbest existente, puse la dispoziția întreprinderilor și a lucrătorilor care efectuează lucrări în clădire, atașate la orice contract de vânzare a proprietății și puse la dispoziția oricăror locatari ai proprietății;

8.  se stabilesc amenzi eficace, proporționale și disuasive pentru vânzătorii și locatorii clădirilor care nu efectuează astfel de verificări și nu raportează rezultatele organismului competent înainte de a vinde sau închiria proprietatea;

9.  se instituie regimuri adecvate de răspundere pentru cazurile de nerespectare.

Organismul național competent publică o listă a operatorilor certificați, astfel cum se menționează la primul paragraf punctul 2.