Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 167 și 173,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 11,

–  având în vedere Protocolul privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre, anexat la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Protocolul la tratatul de la Amsterdam),

–  având în vedere propunerea Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piața unică a serviciilor digitale (actul legislativ privind serviciile digitale) și de modificare a Directivei 2000/31/CE (COM(2020)0825),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital (Actul legislativ privind piețele digitale) (COM(2020)0842),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 18 mai 2021 privind mass-media europeană în deceniul digital: un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 15 decembrie 2020 privind consolidarea rezilienței și contracararea amenințărilor hibride, inclusiv a dezinformării, în contextul pandemiei de COVID-19,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 7 iunie 2019 privind îmbunătățirea circulației transfrontaliere a operelor audiovizuale europene, cu accent pe coproducții,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 mai 2021 intitulată „Orientări ale Comisiei Europene privind consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea” (COM(2021)0262),

–  având în vedere Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 19 decembrie 2018 privind consolidarea conținutului european în economia digitală,

–  având în vedere clasamentul mondial al libertății presei, publicat de Reporteri fără Frontiere, și Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei al Centrului pentru pluralism și libertate în mass-media din cadrul Institutului Universitar European, din iulie 2020,

–  având în vedere Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală(2) (denumită în continuare „Directiva privind dreptul de autor”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU(3),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/1808 din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (denumită în continuare „Directiva serviciilor mass-media audiovizuale”) având în vedere evoluția realităților pieței(4),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 18 noiembrie 2020 privind garantarea unui sistem mediatic liber și pluralist,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020, intitulată „Raport privind competitivitatea digitală a Europei: plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării (COM(2020)0784),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 privind „Planul de acțiune pentru democrația europeană” (COM(2020)0790),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2020 intitulată „Valorificarea la maximum a potențialului inovator al UE: un plan de acțiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea și reziliența UE (COM(2020)0760),

–  având în vedere dispozițiile referitoare la mass-media din Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare din 1 martie 1998,

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 5 decembrie 2018 privind Planul de acțiune împotriva dezinformării (JOIN(2018)0036),

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 6 aprilie 2016, intitulată „Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride: un răspuns al Uniunii Europene” (JOIN(2016)0018),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2020 referitoare la consolidarea libertății mass-mediei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursurile de incitare la ură, dezinformarea și rolul platformelor(5),

–  având în vedere obiectivele digitale pentru 2030 din comunicarea Comisiei din 9 martie 2021 intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” (COM(2021)0118),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 26 mai 2020 în domeniul culturii și al audiovizualului,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 9 iunie 2020 privind conturarea viitorului digital al Europei,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 12 decembrie 2018 privind Planul de acțiune în domeniul culturii 2019-2022,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2013 privind libertatea și pluralismul mass-mediei în mediul digital,

–  având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale(6),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) (COM(2018)0366),

–  având în vedere studiul din iulie 2020 cerut de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne intitulat „Safety of Journalists and the Fighting of Corruption in the EU” (Siguranța jurnaliștilor și combaterea corupției în UE),

–  având în vedere raportul Observatorului European al Audiovizualului din iunie 2020, intitulat „IRISPlus 2020-2: The European audiovisual Industry in the time of COVID-19” (Sectorul audiovizual în timpul pandemiei de COVID-19),

–  având în vedere raportul din 3 ianuarie 2020 al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei intitulat „Threats to Media Freedom and Journalists’ Security in Europe” (Amenințările la adresa libertății mass-mediei și a securității jurnaliștilor în Europa),

–  având în vedere raportul din iulie 2020 al Centrului pentru pluralism și libertate în mass-media intitulat „Media Pluralism Monitor 2020 Results” (Rezultatele Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei pe 2020),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 privind viitorul demografic al Europei(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2020 referitoare la adoptarea unor măsuri eficace pentru conferirea unui caracter ecologic programelor Erasmus+ și Europa Creativă, precum și Corpului european de solidaritate(8),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A9-0278/2021),

A.  întrucât, în sensul prezentului raport, termenul „presă de știri” trebuie înțeles ca cuprinzând toate mediile editoriale, cum ar fi sectarele televiziunii, radioului și cele editoriale, inclusiv ziarele și revistele și mass-media digitală;

B.  întrucât, în sensul prezentului raport, termenul „sectoare audiovizuale” este înțeles ca cuprinzând sectoarele radiodifuziunii, audio, video și multimedia, precum și industriile în toată diversitatea lor, inclusiv cinematografele și alte spații fizice;

C.  întrucât, în sensul prezentului raport, termenii „mass-media” și „sectorul mass-media” se referă atât la mass-media, cât și la sectoarele audiovizuale;

D.  întrucât sectoarele culturale și creative, din care fac parte integrantă segmentul de știri al mass-mediei și sectorul audiovizual, au fost printre cele mai afectate de consecințele pandemiei de COVID-19, în special întreprinderile mici și mijlocii; întrucât se preconizează, de asemenea, că aceste sectoare se vor redresa într-un ritm mai lent decât economia generală; întrucât consecințele pandemiei au afectat în mod diferit diferiții actori ai mass-mediei de știri și ai sectoarelor și industriilor audiovizuale, care se confruntă deci cu provocări diferite ce trebuie rezolvate prin măsuri adaptate pentru a depăși criza;

E.  întrucât sectoarele audiovizuale au fost grav afectate și au suferit o pierdere masivă de venituri – o scădere cu aproape 70 % a veniturilor din birouri pentru cinematografe și distribuitori în 2020, ceea ce a dus la o scădere totală a veniturilor în valoare de 4 miliarde EUR(9) și la o scădere cu 30 % a producțiilor și la o stopare totală a coproducțiilor – ceea ce amenință capacitatea acestora de a se redresa și pune sub semnul întrebării finanțarea și circulația filmelor și culturii europene(10); întrucât aceste sectoare se confruntă cu provocări distincte, inclusiv o creștere a costurilor de funcționare ca urmare a unor măsuri sanitare mai stricte;

F.  întrucât cinematografele și festivalurile de film au un rol central în ecosistemul audiovizual european, în special în distribuție, dar și ca experiența de vizionare pe care o furnizează europenilor; întrucât măsurile sanitare actuale împiedică aceste spații fizice să funcționeze la capacitate maximă sau chiar le opresc total; întrucât, în teritoriile unde cinematografele s-au redeschis, publicul revine într-un număr similar cu cel de dinaintea pandemiei de COVID-19;

G.  întrucât pandemia a provocat o stopare bruscă a investițiilor în publicitate, care reprezintă o sursă de venit esențială pentru sectorul știrilor; întrucât, potrivit unor prime estimări, veniturile din publicitate ale mass-mediei de știri au scăzut cu între 20 % și 80 %(11); întrucât organizațiile mass-media, în special IMM-urile, se confruntă adesea cu probleme de lichiditate;

H.  întrucât paleta de organizații și de societăți din sectorul mass-mediei de știri cuprinde atât liber-profesioniști, precum jurnaliști sau personal tehnic, cât și organizații de radiodifuziune publică și conglomerate mass-media mari cu un grad ridicat de integrare pe verticală, organizații mass-media de știri mici, locale și regionale, precum și o gamă diversă de asociații non-profit; întrucât majoritatea țărilor din UE au un nivel ridicat de concentrare a pieței, cu monopol sau oligopol în sectoarele radiodifuziunii, cu oligopoluri în industriile presei scrise și cu o concurență considerabilă în sectorul publicării de reviste și de cărți(12);

I.  întrucât, pe lângă efectele pandemiei, sectorul mass-media se confruntă și cu provocări relevante legate de tranziția digitală și de impactul acesteia asupra modelului de afaceri global al sectorului; întrucât trebuie eforturi suplimentare pentru a crea un mediu online sigur, echitabil și competitiv care să protejeze și drepturile fundamentale ale cetățenilor; întrucât Comisia trebuie să promoveze transformarea noilor modele de afaceri ale mass-mediei audio și audiovizuale în domeniul digital;

J.  întrucât mass-media de calitate, bine finanțată și independentă, alături de sectorul știrilor și de jurnalismul profesionist sunt esențiale pentru libertate și pluralism, și deci un pilon al democrației și al statului de drept; întrucât libertatea mass-mediei s-a deteriorat grav în ultimul deceniu; întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a întărit importanța jurnalismului de înaltă calitate, care poate informa cetățenii și le poate stimula gândirea critică; întrucât este necesar să se reechilibreze ecosistemul informațional, de la cei care controlează fluxul de informații până la mass-media; întrucât trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura soliditatea sectorului mass-media, pentru a asigura independența față de presiunile economice și politice și pentru a mări libertatea și pluralismul mass-mediei(13), precum și pentru a promova standarde mai bune în acest sector, offline și online, și pentru a garanta siguranța jurnaliștilor și a surselor de informații; întrucât transparența finanțării mass-mediei este un element esențial pentru a promova încrederea în rândul cetățenilor;

K.  întrucât sectorul mass-mediei de știri și sectorul audiovizual joacă un rol vital în promovarea rezilienței și a incluziunii societăților noastre democratice, a diversității culturale și a pluralismului media; întrucât lanțul valoric al mass-mediei de știri și al audiovizualului este format dintr-o varietate de actori și firme care produc, difuzează sau afișează conținuturi care se bazează adesea pe drepturile de proprietate intelectuală, iar aceste sectoare sunt alcătuite în principal din IMM-uri care contribuie la promovarea, consolidarea și stimularea diversității culturale, lingvistice, sociale și politice a Europei; întrucât structurarea sectorului audiovizual și media european într-o industrie competitivă ar trebui, prin urmare, să meargă mână în mână cu promovarea diversității culturale și a accesului pe piață pentru operatorii mai mici;

L.  întrucât strategia sectorială prevăzută de Planul de acțiune pentru mass-media ar trebui să fie cât mai globală posibil, valorificând pe deplin întreaga influență potențială pentru a încuraja investițiile în sectorul mass-mediei de știri și în cel editorial, precum și în sectorul audiovizual; întrucât obiectivul planului ar trebui să fie promovarea diversității culturale, artistice și industriale în lanțurile de valori; întrucât acțiunile prevăzute în plani ar trebui să se bazeze în continuare pe Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) și pe componenta MEDIA a programului Europa creativă, pentru a sprijini accesul legal la opere cinematografice și audiovizuale și disponibilitatea acestora în întreaga Europă, cu scopul de a oferi publicului un conținut de calitate divers din punct de vedere cultural;

M.  întrucât UE și statele membre ar trebui să pună în aplicare măsuri care să garanteze că mass-media se bazează pe valori publice, că este deschisă, democratică, sustenabilă și incluzivă și că e un mediu în care funcțiile creative și decizionale sunt ocupate de un număr mai mare de femei, de persoane aparținând minorităților rasiale și etnice, de migranți și de refugiați, precum și de membri ai comunităților LGBTIQ+ și de persoane cu dizabilități;

N.  întrucât, din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, statele membre au înregistrat întârzieri în punerea în aplicare a Directivei privind dreptul de autor, a Directivei (UE) 2019/789 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a normelor privind exercitarea dreptului de autor și a drepturilor conexe, aplicabile anumitor transmisii online ale organismelor de radiodifuziune și anumitor retransmisii ale programelor de televiziune și radio(14), precum și a DSMAV; întrucât statele membre ar trebui să profite de aceste întârzieri pentru a introduce în punerea în aplicare a legii soluții îndrăznețe care să abordeze provocările apărute ca urmare a crizei sau agravate de aceasta în sectorul audiovizual european, cum ar fi plata autorilor pentru utilizarea online a operelor lor și investițiile financiare ale platformelor globale în producția locală;

O.  întrucât sectorul mass-mediei de știri și sectorul radiodifuziunii ar avea fiecare de câștigat dintr-o abordare mai coerentă și mai globală; întrucât Comisia și-a anunțat intenția de a depune un act legislativ privind libertatea mass-mediei; întrucât acest act ar trebui să se bazeze mai mult pe inițiative în curs, precum Planul de acțiune pentru democrație, Planul de acțiune pentru mass-media, Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale, decât să se concentreze exclusiv pe legi noi;

P.  întrucât drepturile de acordare a licențelor teritoriale și exclusive sunt esențiale pentru sectorul cinematografic și cel audiovizual pentru a le menține și a le garanta creativitatea, finanțarea și libertatea, precum și sustenabilitatea pe termen lung;

Q.  întrucât politicile de informare și comunicare trebuie să țină seama de accesibilitatea conținutului pentru persoanele cu dizabilități senzoriale, în conformitate cu diferitele directive europene,

Redresare și sprijin

1.  subliniază consecințele încetinirii creșterii economice și își reiterează cu fermitate apelul adresat Comisiei și statelor membre de a crește sprijinul transparent disponibil pentru sectorul mass-mediei de știri și sectorul audiovizual, precum și, în sens mai larg, pentru sectoarele culturale și creative; consideră că alocările pentru sectorul mass-mediei de știri și cel audiovizual ar trebui majorate în mai multe programe ale cadrului financiar multianual (CFM); remarcă necesitatea ca UE și statele membre să sprijine aceste sectoare și invită Comisia să încurajeze ferm statele membre să sporească sprijinul acordat acestora din fondurile puse la dispoziție prin intermediul planurilor naționale de redresare aprobate, astfel încât să se poată redresa pe deplin în urma pandemiei, să devină mai sustenabile și să își continue tranziția verde și digitală; consideră că, în toate inițiativele, ar trebui să se acorde atenție specială mass-mediei locale și regionale, în special mass-mediei de știri și altor segmente editoriale ale mass-mediei, care operează pe piețe mici; subliniază necesitatea unui mecanism de sprijin care să fie transparent și deschis, pentru a menține independența mass-mediei;

2.  salută propunerea de a completa inițiativa „NEWS” pentru sectorul știrilor, inclusiv propunerea de înființare a unui Forum european pentru mass-media de știri, care să fie cât mai incluziv posibil și să conducă la discuții detaliate cu sectoarele cu privire la transformările lor în curs; invită Comisia să dezvolte în continuare această inițiativă și să o facă permanentă, dacă părțile interesate solicită acest lucru; salută faptul că această inițiativă va fi sprijinită de diferite programe din cadrul CFM; subliniază, însă, că trebuie operaționalizat un control complet al inițiativei pentru a asigura folosirea adecvată a fondurilor UE; reiterează cu insistență apelurile sale repetate de a se crea un fond european permanent pentru mass-media de știri și culturală, care să ducă la o acoperire independentă a știrilor, să protejeze independența jurnaliștilor europeni și a jurnalismului european și să garanteze libertatea presei; subliniază că serviciile de dezvoltare a capacităților care vor completa inițiativa „NEWS” ar trebui să se concentreze și pe organizațiile mass-media locale;

3.  salută crearea unui instrument interactiv adaptat care ajută organizațiile mass-media să aibă acces la oportunități de finanțare la nivel național, dar și din partea UE; consideră că în special organizațiile mass-media mai mici ar putea beneficia în mare măsură de pe urma instruirii personalizate și a sprijinului personalizat; subliniază că un astfel de instrument trebuie să fie ușor de utilizat și să ofere, de asemenea, asistență tehnică adecvată pe parcursul procesului de depunere a cererilor;

4.  salută adoptarea noului program „Europa creativă” și evidențiază introducerea, în cadrul componentei transsectoriale restructurate, a unor acțiuni noi axate pe creșterea libertății mass-mediei, a jurnalismului de calitate și a educației în domeniul mass-mediei; consideră că sunt esențiale accesul la un astfel de sprijin și furnizarea rapidă a acestuia; consideră totuși că sprijinul disponibil acum este insuficient având în vedere nevoile financiare ale sectorului; invită Comisia să folosească din plin finanțarea disponibilă pentru sectorul mass-media de știri în cadrul componentei transsectoriale din această perioadă de programare;

5.  observă că sectorul cinematografic și sectorul audiovizual au nevoie urgentă de sprijin solid și sustenabil prin diferitele programe de finanțare ale UE, precum Orizont Europa, subprogramul MEDIA din programul „Europa Creativă” și fondurile de coeziune; reamintește că ar trebui diminuate barierele birocratice și că solicitanților ar trebui să li se acorde o mai mare flexibilitate pentru accesarea fondurilor, în special IMM-urilor, care reprezintă marea majoritate a părților interesate din sector;

6.  reamintește că subprogramul MEDIA al programului „Europa creativă” ar trebui să urmărească să echilibreze finanțarea între statele membre și între diferitele sale componente și genuri; reamintește că este esențial pentru acest sector, ca statele membre să dezvolte un ecosistem de actori independenți ca factori-cheie pentru diversitatea creației;

7.  salută elaborarea unui proiect-pilot bazat pe titluri de capital prin InvestEU, care va avea capacitatea de a sprijini sectorul mass-mediei de știri în moduri inovatoare; invită Comisia să prevadă mijloace financiare adecvate pentru acest proiect-pilot;

8.  regretă că nu toate părțile ecosistemului audiovizual sunt acoperite de măsurile de sprijin actuale; invită Comisia să continue să exploreze schemele de sprijin adaptate pentru sectorul mass-mediei de știri și să aibă în vedere garantarea asigurărilor pentru coproducții audiovizuale; cere insistent să se acorde o atenție deosebită tuturor acțiunilor de sprijin adresate statelor membre cu o capacitate de producție audiovizuală scăzută; subliniază beneficiile schimbului de bune practici între statele membre pentru a sprijini ecosistemul audiovizual;

9.  îndeamnă Comisia Europeană să recunoască caracterul unic al Euranet Plus ca rețea de radio independentă care elimină cu succes disparitatea în materie de informații dintre UE și cetățenii săi, prin asigurarea unei mai bune înțelegeri a tuturor domeniilor din elaborarea politicilor UE și prin promovarea dezbaterii cu privire la acestea; cere o reînnoire a finanțării esențiale actuale a Euranet Plus sub forma unui acord de grant de tranziție pentru cel puțin doi ani, în așa fel încât să poată elabora un plan strategic pe termen lung care să vizeze continuarea dezvoltării rețelei până la sfârșitul anului 2027, cu scopul de a-și extinde numărul de membri și acoperirea geografică și lingvistică, de a-și intensifica pregătirea pentru tranziția digitală și de a-și crește investițiile în îmbunătățiri ulterioare ale produselor și ale serviciilor sale;

10.  invită Comisia să facă un studiu dedicat sprijinul pentru sectorul știrilor în UE, să elaboreze orientări și să faciliteze schimbul de informații și de bune practici în rândul statelor membre cu privire la mecanismele de finanțare publică; reiterează faptul că studiul ar trebui realizat de organisme independente; reamintește responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește politica culturală, politica în domeniul educației, politica de tineret și politica în domeniul mass-mediei și, în special, mecanismele de finanțare din aceste domenii, care trebui să fie clare și transparente;

11.  reamintește că mass-media minoritară nu poate concura cu mass-media majoritară în schemele generale și cere statelor membre să sprijine producția de conținut în limbile regionale și minoritare și difuzarea sa pe scară largă pe diferite platforme;

12.  observă că, deși baza de date video la cerere LUMIERE și alte baze de date ale Observatorului European al Audiovizualului colectează informații numeroase despre originea conținutului platformelor video la cerere, nu există date despre prezența subtitrărilor, a limbajului prin semne sau a altor limbi folosite în diferitele mijloace de comunicare în masă; consideră că aceste date sunt de o importanță crucială, având în vedere că servesc drept bază pentru conceperea și monitorizarea politicilor audiovizuale ale UE, precum și pentru promovarea accesibilității în sectorul video la cerere pentru persoanele care suferă de probleme senzoriale;

13.  consideră că politicile fiscale reprezintă un instrument vital care ar putea înlesni redresarea și reziliența mass-mediei și a sectoarelor culturale și creative și ar putea contribui la stimularea investițiilor în aceste sectoare; încurajează statele membre cu marjă de manevră bugetară suficientă să contribuie la stimularea producției, distribuției și consumului de știri și de opere audiovizuale, inclusiv la creșterea numărului de bilete de cinema vândute, prin măsuri de stimulare fiscală care să permită acest lucru, ținând seama totodată de diferențele dintre spațiile fizice și domeniul online, în special în ceea ce privește cheltuielile cu întreținerea; salută anunțul Comisiei cu privire la sprijinul financiar suplimentar pentru rețeaua europeană de cinematografe; invită Comisia să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre pentru a sprijini competitivitatea sectorului mass-media și a sectorului audiovizual; subliniază însă, că politicile fiscale speciale ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile pentru toți dezvoltatorii mass-media și să nu lezeze întreprinderile mici și mijlocii sau liber-profesioniștii;

14.  consideră că sprijinul pentru consolidarea mass-mediei independente și a alfabetizării mediatice și informaționale ar trebui să facă parte integrantă din politica externă a UE;

Asigurarea unor condiții de concurență echitabile

15.  atrage atenția că actuala criză riscă să accelereze consolidarea sectorului de știri din mass-media, în special în statele membre, ceea ce poate fi în detrimentul pluralismului mass-mediei și al calității și imparțialității informațiilor, mai ales pe piețele mai mici, unde posibilitatea de a alege este deja limitată; recunoaște, cu toate acestea, că condițiile de concurență se schimbă rapid în sectorul mass-media și în cel audiovizual și avertizează că, deși fuziunile pot fi o soluție de ultimă instanță pentru a evita falimentul jucătorilor mai mici, astfel de consolidări nu trebuie acceptate ca o regulă; cere, așadar ca autoritățile din domeniul concurenței să rămână vigilente și să țină seama de impactul pe termen lung al fuziunilor și al achizițiilor nu numai asupra cotei de piață, ci și asupra diversității lingvistice și culturale; invită totodată Comisia să țină mai bine seama de progresele din mediul concurențial digital, pentru a permite actorilor mass-media din UE să continue să concureze și să joace un rol semnificativ pe termen lung; subliniază că mass-media de știri poate juca un rol constructiv și activ pe piețele mai mici și în țările și în regiunile cu un nivel scăzut de libertate a mass-mediei, permițând accesul la o acoperire independentă a informațiilor;

16.  constată cu îngrijorare că platformele online globale au un amplu impact perturbator asupra sectorului mass-media, deoarece domină piața datelor și a publicității și au schimbat radical modelele de consum ale publicului; subliniază necesitatea unor condiții de concurență echitabile; subliniază, în acest sens, că legislația actuală nu oferă în întregime un mediu echitabil în ceea ce privește aspectele esențiale ale ecosistemului online, cum ar fi accesul și transparența datelor, platformele și responsabilitatea algoritmică, dar și regulile de publicitate, în special în ceea ce privește publicitatea politică online, toate acestea fiind esențiale pentru ca mass-media europeană și părțile interesate din domeniul audiovizual să poată concura în mod echitabil cu aceste platforme; își exprimă îngrijorarea legată de practicile de afaceri ale platformelor de a elimina sau de a interveni în conținutul legal furnizat în baza responsabilități editoriale a furnizorului de servicii mass-media ori care intră sub incidența unor standarde specifice și unei supravegheri specifice sau de a modifica conținutul respectiv; consideră că trebuie legiferat urgent, prin dispoziții pertinente, pentru a contribui la rezolvarea acestor deficiențe, în special viitoarele acte legislative privind serviciile digitale și piețele digitale, precum și un cod consolidat de practici legate de dezinformare; constată că cetățenii accesează din ce în ce mai mult știri și conținuturi diverse prin intermediul unor platforme terțe, cum ar fi rețelele sociale și agregatorii de știri; Subliniază totodată, că folosirea informată a platformelor online le permite persoanelor să aibă acces la informații, în special în țări și în regiuni cu un nivel scăzut de libertate a presei;

17.  recunoaște necesitatea unor măsuri ambițioase, clare și obligatorii din punct de vedere juridic pentru a combate încălcările drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv pirateria online, și pentru a combate în mod eficient toate formele de eludare a regulilor; consideră că impactul negativ al pirateriei asupra peisajului cultural și mediatic din Europa trebuie abordat cu instrumente practice, cum ar fi, utilizarea unor ordonanțe președințiale dinamice, dacă este cazul, retrageri realizate prompt după notificare și clarificarea regimului juridic aplicabil serviciilor care postează hyperlinkuri către site-uri pe care au fost puse la dispoziție lucrări protejate prin drepturi de autor fără consimțământul titularilor acestor drepturi; invită statele membre să transpună de urgență articolul 18 din Directiva privind drepturile de autor și să introducă mecanisme de remunerare care să genereze o plată adecvată și proporțională pentru autorii și artiștii interpreți sau executanți pentru utilizarea operelor și a interpretărilor sau execuțiilor lor, pe toate mijloacele de comunicare în masă, în special în mass-media online;

18.  remarcă faptul că asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile care să respecte drepturile de autor și drepturile de proprietate intelectuală va stimula componenta economică a sectorului media, va salva mii de locuri de muncă și va proteja și promova diversitatea culturală și lingvistică bogată a Europei; consideră că implementarea rapidă și asigurarea efectivă a respectării tuturor dispozițiilor DSMAV și ale Directivei privind drepturile de autor sunt importante pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile și a unui nivel egal de protecție a creatorilor și a certitudinii juridice pentru consumatori și titularii de drepturi; subliniază, în acest context, importanța consolidării susținute a protecției utilizatorilor de platforme de partajare a materialelor video, în special a minorilor, împotriva conținuturilor dăunătoare, prin promovarea unor măsuri preventive coordonate și prin implementarea eficientă a legislației existente, inclusiv a DSMAV; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape evoluțiile în această privință și o încurajează să analizeze modul în care sectorul mass-media poate fi sprijinit în ceea ce privește noul drept înrudit, pentru a asigura posibilitatea unor negocieri echitabile cu platformele; remarcă că ar trebui consolidate rolul și capacitatea Grupului autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA) ;

19.  recunoaște provocările suplimentare cu care se confruntă mass-media de știri prezentă pe piețe mai mici, inclusiv mass-media locală, regională și de nișă, care dispune de venituri limitate și nu este viabilă dacă se aplică modelele comerciale actuale și nici nu poate adopta noi modele în același mod ca mass-media care activează pe piețe mai mari; subliniază apariția „deșerturilor de știri” care pot avea un efect negativ semnificativ asupra diversității culturale și lingvistice; crede, așadar, că trebuie să existe mecanisme de finanțare publică care să respecte pe deplin independența editorială și care să fie bazate pe principiul concurenței depline, împreună cu accesul liber la piața de publicitate; subliniază că UE ar trebui să sprijine cooperarea transfrontalieră și să consolideze diversitatea pe piețe, ocupându-se astfel de problema fragmentării și de cea a ariei de interes național; consideră că este esențial ca orice fonduri de redresare alocate mass-mediei și canalizate prin statele membre să fie condiționate de un proces care să garanteze o distribuție echitabilă și obiectivă, care să sprijine jurnalismul independent de înaltă calitate; consideră totodată, că Comisia ar trebui, în special, să evidențieze sprijinul acordat organizațiilor mass-media din statele membre în care mass-media independentă se confruntă cu presiuni financiare și politice specifice, inclusiv statele membre în care preocupările actuale legate de statul de drept pun sub semnul întrebării capacitatea statului de sprijini imparțial jurnalismul;

20.  subliniază importanța sistemului dual al mass-mediei publice și comerciale în Europa; invită statele membre să asigure o finanțare multianuală stabilă, deschisă, transparentă, sustenabilă și adecvată a mass-mediei publice, pe o bază multianuală, astfel încât să îi garanteze independența în fața presiunilor guvernamentale, politice și de pe piață și astfel să asigure un peisaj mediatic european divers;

21.  subliniază că este important să fie disponibile informațiile și accesului la mass-media de știri pentru fiecare cetățean al UE în limba lui; consideră că ar trebui să se acorde o acoperire mai mare știrilor UE pentru a informa cetățenii despre activitățile Uniunii; își reiterează sprijinul pentru mass-media de știri care a luat decizia editorială de a acoperi chestiunile europene; invită Comisia și statele membre să își continue eforturile de a promova apariția unui ecosistem mass-media european veritabil; observă, în plus, avantajele altor mecanisme de finanțare plasate sub responsabilitatea comunității, cum ar fi „pentru mass-media și de mass-media”, cu consilii independente guvernate de un sistem „în cascadă”(15);

22.  subliniază că este esențial să se garanteze sustenabilitatea financiară a mass-mediei publice și să se asigure și să se păstreze independența mass-mediei publice și private față de orice ingerințe interne și externe, politice și economice, fie din partea guvernelor, fie din partea unor puternice grupuri de interese, țări terțe sau alți actori externi; recunoaște situația specifică cu care se confruntă statele membre expuse riscurilor geopolitice din cauza ingerințelor țărilor terțe în spațiul lor informațional, inclusiv prin finanțarea mass-mediei; consideră că cel mai bun antidot viabil îl constituie un peisaj mediatic mai robust, cu fluxuri de venit constante și fiabile; consideră că sunt esențiale o mai mare transparență și mai multe obligații de verificare a faptelor și salută, așadar, inițiativele Instrumentului de monitorizare a proprietății în mass-media și ale Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei; invită Comisia să asigure o monitorizare mai cuprinzătoare a economiei politice a sectorului mass-mediei de știri în UE și în regiunea vizată de politica europeană de vecinătate și de extindere;

23.  avertizează în legătură cu precaritatea profesiei de jurnalist, inclusiv falsa activitate independentă, și încurajează adoptarea unor măsuri adecvate pentru a contribui la asigurarea unui venit echitabil și a unei drepturi sociale solide pentru jurnaliști;

24.  este profund îngrijorat de acapararea mass-mediei de către stat în unele state membre, determinată de denaturările pieței mass-media și de concentrarea proprietății, precum și de utilizarea ilegală a instrumentelor de reglementare cu scopul de a construi un sector mass-media dependent de guvern în detrimentul unui jurnalism critic, de interes public;

25.  consideră că UE poate contribui la asigurarea consolidării în continuare a standardelor internaționale privind libertatea mass-mediei atât pe teritoriul său, cât și în afara acestuia; îndeamnă, Comisia să introducă un mecanism ambițios, robust și complet care să acopere toate mijloacele media, bazat pe legislația actuală, în special pe Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, pentru a consolida capacitatea UE de a monitoriza și sancționa acțiunile care ar îngrădi libertatea mass-mediei sau care ar aduce atingere acesteia; subliniază că crearea unui peisaj mediatic robust și independent poate fi urmărit prin complementaritatea cu acțiunile prevăzute în Planul de acțiune pentru democrația europeană și consideră că viitoarea propunere a Comisiei privind libertatea mass-mediei (Legea europeană privind libertatea mass-mediei) ar putea contribui și mai mult la astfel de eforturi, tratând în același timp mass-media drept piatra de temelie a democrației europene și un jucător economic;

26.  salută Recomandarea Comisiei din 16 septembrie 2021(16) privind asigurarea protecției, siguranței și responsabilizării jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei în Uniunea Europeană și invită Comisia și statele membre să protejeze efectiv ONG-urile și societatea civilă prin instrumente legislative și nelegislative care sunt îndreptate împotriva utilizării din ce în ce mai frecvente a procedurilor judiciare abuzive (SLAP) pentru a-i intimida și a-i reduce la tăcere; subliniază importanța jurnalismului de investigație, care este amenințat de costurile ridicate și salută Fondul pentru jurnalismul de investigație pentru Europa (IJ4EU) care sprijină acest tip de jurnalism;

27.  avertizează că anumite mijloace de informare sunt perturbate din ce în ce mai mult de platformele și interfețele globale, dintre care unele sunt concurenți integrați vertical; își exprimă îngrijorarea cu privire la aceste tendințe perturbatoare în sectorul știrilor, deoarece pot submina concurența pe termen lung și pot reduc oportunitățile pentru alți jucători; este de părere că multe platforme online nu investesc nici în conținut creativ, nici în jurnalism și extrag totuși o mare parte din veniturile din publicitate din conținutul pe care îl găzduiesc; invită la o discuție echitabilă mass-media care produce conținuturi editoriale și platformele care au folosi aceste conținuturi prin intermediul referințelor din serviciile de căutare, de comunicare și de clouding pe care le furnizează utilizatorilor individuali, instituționali și întreprinderilor; cere Comisiei să monitorizeze îndeaproape situația și, dacă este cazul, să ia măsurile necesare pentru a face mai echitabile condițiile de concurență, astfel încât să se asigure că cetățenii UE sunt bine deserviți, indiferent de mijloacele de distribuție pe care le aleg pentru a accesa conținuturi și informații;

28.  își exprimă îngrijorarea cu privire la puterea economică disproporționată a actorilor online de la nivel global și la capacitatea lor de marketing de a ajunge la un public larg, precum și cu privire la cazurile de comportament agresiv prin intermediul unor condiții contractuale inechitabile; constată că aceste acțiuni pot crea condiții de concurență neloială și pot slăbi sectorul audiovizual european, având adesea impact asupra producției și distribuției independente a operelor audiovizuale; Solicită așadar Comisiei să rămână atentă la aceste evoluții, să monitorizeze îndeaproape situația și, după caz, să întreprindă toate acțiunile necesare pentru a face condițiile de concurență mai echitabile;

29.  consideră că este necesară transparența algoritmilor și a sistemelor de recomandare pentru a asigura o prezență mai echitabilă a operelor europene pe platformele online și pentru a oferi consumatorilor posibilitatea reală de a alege; invită Comisia să evalueze rolul serviciilor de streaming, în special, având în vedere convergența mediului mediatic online și, dacă este necesar, să ofere stimulente pentru diversitatea culturală și pentru descoperirea operelor europene în astfel de servicii, care pot fi promovate și prin intermediul algoritmilor;

30.  salută progresele notabile înregistrate pe parcursul anului 2021 în găsirea unei soluții globale pentru impozitarea eficientă a economiei digitale, în special la nivelul acordului din iulie 2021, pe baza soluției pe doi piloni din Cadrul incluziv al OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS)(17); subliniază că acordul trebuie implementat rapid și sprijinit de toate țările în cauză; reliefează că un astfel de acord trebuie să se bazeze pe ideea că interacțiunea cu utilizatorii și consumatorii contribuie semnificativ la crearea de valoare în modelele de afaceri digitale și, în consecință, ar trebui luată în considerare la alocarea drepturilor de impozitare; Consideră, totodată, că aceste noi surse de venit ar trebui să fie avute în vedere în mod corespunzător, pentru a evita dubla impunere și să fie canalizate de statele membre către sprijinirea sectorului lor audiovizual și a al știrilor, inclusiv jucătorii mai mici care operează local;

31.  constată că, în pofida unor asemănări, mass-media de știri și sectorul audiovizual se confruntă cu provocări diferite; invită, așadar, Comisia să elaboreze strategii europene specifice privind mass-media de știri și sectorul audiovizual, implicând părțile interesate pentru activitățile cu valoare adăugată ridicată în care UE este un jucător competitiv sau are potențialul de a fi, cum ar fi cele legate de jocurile video sau de realitatea virtuală, care va oferi măsuri de sprijin adaptate pentru mass-media de știri și sectoarele audiovizuale; subliniază că aceste strategii ar trebui să fie globale și să analizeze toate opțiunile disponibile, inclusiv stimulentele fiscale, politica comercială și un nivel mai ridicat de răspundere al platformelor online și mai multe norme pentru acestea, astfel încât să se creeze condiții de concurență echitabile reglementate care să permită mass-mediei să investească în continuare în conținuturile de știri și culturale, protejând în același timp consumatorii europeni online și offline;

Către transformarea și promovarea sectoarelor europene ale mass-mediei și audiovizualului

32.  subliniază nevoia de transformare în sectorul mass-mediei de știri, inclusiv printr-un sprijin suplimentar pentru cursurile în domeniul jurnalismului, formând competențe individuale și colective în domeniul inovării și al cooperării, facilitând astfel și o mai mare diversitate în funcțiile de conducere din sectorul mass-mediei, prin digitalizarea redacțiilor de știri, prin aplicarea inteligenței artificiale (IA), inclusiv a traducerii automate și a adaptării umane a acesteia, prin schimbări și îmbunătățiri în crearea și prezentarea de conținuturi și printr-o distribuție mai bună și sisteme de abonamente, inclusiv microplăți; remarcă faptul că pentru toate acestea e nevoie de investiții și aptitudini care le lipsesc de multe ori celor din sectorul mass-mediei de știri, inclusiv celor cu o cotă mică de piață, adesea nu dispun; invită Comisia și statele membre să ofere sprijin adaptat pentru transformarea digitală a acestor sectoare, mai ales prevăzând fonduri în programul Orizont Europa;

33.  recunoaște importanța jurnalismului independent și potențialul său de creștere ca urmare a reducerii barierelor de acces datorită tehnologiei, în special creșterea numărului de soluții inovatoare de publicare și de plată, care oferă modalități mai simple de a ajunge la un public online și monetizează conținutul, ceea ce ar trebui să ducă la îmbunătățirea situației economice și a condițiilor de muncă ale acestor profesioniști independenți;

34.  invită Comisia să elaboreze o strategie cuprinzătoare de alfabetizare mediatică și informațională; subliniază valoarea adăugată a includerii părților interesate din sectorul mass-media în inițiativele de alfabetizare mediatică și informațională (inclusiv monitorizare și acțiuni); consideră că organizațiile societății civile joacă un rol esențial în promovarea alfabetizării mediatice și, prin urmare, cere Comisiei și statelor membre să le implice ca părți interesate în inițiativele dedicate promovării jurnalismului și a alfabetizării mediatice; subliniază că trebuie promovată educația în domeniul mass-media în contexte formale, informale și non-formale printr-o abordare bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții, pentru a promova aptitudinile digitale și mediatice pe tot parcursul vieții și de la o vârstă fragedă; invită mai ales Comisia să încurajeze sprijinul pentru programele și inițiativele de educație în domeniul mass-mediei în universități; salută introducerea, în strânsă cooperare cu ERGA, a unui set de instrumente pentru educația în domeniul mass-mediei și aplicarea practică a noilor obligații de alfabetizare mediatică prevăzute de DSMAV;

35.  consideră că sprijinul pentru consolidarea mass-mediei independente și a alfabetizării mediatice și informaționale ar trebui să facă parte integrantă din politica externă a UE; subliniază că, pentru a contribui la diplomația publică a Uniunii, pentru a promova folosirea puterii necoercitive și pentru a crește vizibilitatea geopolitică, este nevoie de un sprijin politic, tehnic și financiar mai puternic, în special în regiunea vizată de politica europeană de vecinătate și de extindere;

36.  consideră că pentru a contribui la stimularea concurenței, UE trebuie să promoveze, de asemenea, crearea și creșterea întreprinderilor nou-înființate prin facilitarea accesului la finanțare și un cadru de sprijin pentru inovare care să permită scalabilitatea;

37.  salută anunțul despre publicarea „Raportului privind industria mass-media”, raport elaborat o dată la doi ani, pentru a analiza tendințele în mass-media; subliniază că este necesar ca limba să fie considerată o unitate de analiză, aflată deasupra tendințelor globale și a spațiilor naționale, permițând astfel monitorizarea tendințelor care afectează diferite spații lingvistice diferite în moduri variate, incluzând atât limbile oficiale ale UE, cât și limbile regionale și minoritare;

38.  subliniază importanța exclusivității teritoriale și a drepturilor de licență pentru supraviețuirea și funcționarea eficientă a sectorului audiovizual, nu în ultimul rând pentru diversitatea culturală; consideră că este esențială menținerea principiului teritorialității, care este una dintre pietrele de temelie ale industriei audiovizuale europene; subliniază așadar că este nevoie să se rezolve problema concentrării jucătorilor dominanți pe piață, care afectează negativ ofertele alternative sau independente; constată că drepturile de proprietate intelectuală sunt adesea deținute de către autori, artiști interpreți sau executanți și producători independenți și integrați din Europa; încurajează acțiunile menite să sprijine creatorii de conținut digital și să creeze oportunități și un mediu digital echitabil pentru aceștia, astfel încât să poată beneficia de veniturile obținute ca urmare a eforturilor lor, mai ales în mediul digital;

39.  cere , în același timp, mărirea semnificativă a publicului european prin punerea la dispoziție în mod legal a conținutului în interiorul granițelor UE, protejând, în același timp, principiul libertății contractuale și folosind oportunitățile existente disponibile în întreaga UE, cum ar fi regulamentul privind portabilitatea; subliniază că trebuie mărită oferta de alternative la accesul legal la conținut, pentru a combate pirateria în întreaga UE și, de asemenea, pentru a remunera creatorii, și remarcă faptul că digitalizarea progresivă dizolvă din ce în ce mai mult frontierele naționale; își exprimă îngrijorarea cu privire la prețul ridicat al unor drepturi de radiodifuzare care fac ca operele audiovizuale să fie foarte dificil de exploatat de către actorii mai mici, acest lucru având impact asupra conținutului, a diversității culturale și a concurenței; salută dialogul cu părțile interesate în vederea unei disponibilități mai largi a conținutului audiovizual în întreaga UE, lansat de Comisie, și invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de rezultatul acestui dialog și să îl folosească pentru a explora modele alternative de finanțare, respectând totodată pe deplin normele privind drepturile de autor, exclusivitatea teritorială și remunerarea echitabilă a titularilor de drepturi;

40.  consideră că ar trebui să se confere mai multă vizibilitate programelor și inițiativelor UE care urmăresc promovarea producției și circulației operelor europene de înaltă calitate cu potențial internațional în UE și în afara acesteia; reiterează necesitatea unui sprijin adaptat în acest sens; este de opinie că măsurile specifice menite să sprijine coproducția, traducerea, subtitrarea, dublarea, prevânzarea viitoarelor drepturi de distribuție și codistribuția ar putea contribui la creșterea disponibilității unor conținuturi audiovizuale europene diversificate; salută investițiile realizate pentru promovarea producției europene și remarcă cu interes de mai multe proiecte inovatoare desfășurate în acest sens de organizațiile publice europene de mass-media; își exprimă sprijinul continuu pentru Premiul LUX – Premiul european de film al publicului și pentru recenta sa extindere la votul publicului, ca instrument de îmbunătățire a cunoștințelor publicului european cu privire la diversitatea cinematografiei europene și reiterează faptul că existența cinematografelor independente și a festivalurilor de film independente este crucială pentru reziliența sectorului;

41.  îndeamnă Comisia și statele membre să creeze instrumente și să sprijine acțiuni care să acorde atenție capacității scăzute de producție audiovizuală a unor state membre; reamintește adoptarea și revizuirea DSMAV și invită mai ales statele membre să aplice în mod corespunzător articolul 13 alineatul (1) din DSMAV, care va asigura că furnizorii de servicii mass-media audiovizuale la cerere aflați în jurisdicția lor alocă cel puțin 30 % din cataloagele lor operelor europene; cere Comisiei și ERGA să monitorizeze îndeaproape aplicarea efectivă a acestei măsuri și să evalueze succesul obiectivului său;

42.  subliniază că serviciile de „video la cerere” (VOD) și alte inovații sunt acum parte a peisajului mediatic audiovizual și creează provocări, dar și oportunități pentru actorii existenți; remarcă faptul că, în multe privințe, are loc o transformare ireversibilă, care implică, printre altele, crearea de noi piețe; încurajează jucătorii consacrați din acest sector să continue să intre pe aceste noi piețe și să adopte modele de afaceri inovatoare, astfel încât să ofere cele mai bune servicii publicului lor; consideră că introducerea serviciilor multiteritoriale de video la cerere nu ar trebui să afecteze diversitatea culturală și lingvistică a UE;

43.  subliniază oportunitățile pe care le oferă marile platforme VOD creatorilor și producătorilor europeni de conținuturi audiovizuale; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la sistemul de contracte de tip „work-for-hire” (prestare de servicii de autor de către salariați) și de tip „ buy-out” (preluarea drepturilor de proprietate intelectuală) folosite de aceste companii, care tind să cumpere drepturile de proprietate intelectuală asupra unei lucrări în schimbul unei plăți unice și să profite astfel de veniturile generate prin exploatarea respectivelor lucrări; recunoaște că este extrem de important pentru existența viitoare a sectoarelor să existe o concurență loială pe piață între radiodifuzori și serviciile de VOD, după cum se afirmă și în DSMAV; îndeamnă Comisia să realizeze un studiu despre impactul serviciilor VOD asupra pieței europene a filmelor și audiovizualului, în special asupra relațiilor dintre diferiții actori din lanțul valoric, și să ia măsuri concrete pentru a preveni practicile potențial coercitive care pot împiedica creatorii să beneficieze de o remunerație adecvată și proporțională;

44.  subliniază rolul central pe care îl joacă mass-media în modelarea percepțiilor, a ideilor, a atitudinilor și a comportamentului societății; atrage atenția asupra lipsei diversității în acest sector și a ponderii insuficiente a femeilor în posturi de creație și de conducere în interiorul industriei; subliniază că este important ca talentele din mass-media europeană să fie promovate, inclusiv prin dezvoltarea de noi programe de mentorat și prin campanii privind diversitatea din fața și din spatele camerei, pentru a îmbunătăți reprezentarea femeilor și a grupurilor defavorizate în societate și pentru a le încuraja să ia în considerare carierele din domeniul mass-media;

45.  subliniază că este important să se reducă amprenta de carbon a sectorului audiovizual, în special în etapa de producție, care generează cea mai mare parte a emisiilor de CO2; remarcă faptul că soluțiile digitale, cum ar fi tehnicile de producție virtuală, pot înlesni această reducere; crede că actualul CFM oferă o ocazie unică de a finanța proiecte de ecologizare și de a atinge emisii nete nule în cadrul sectorului în acest deceniu; invită Comisia să facă un studiu privind emisiile de CO2 în cadrul întregului lanț valoric și să elaboreze măsuri specifice; invită Comisia să accelereze această evoluție și să sprijine schimbul de bune practici, de instrumente comune și de standarde voluntare, care să cuprindă întregul lanț valoric în ceea ce privește reducerea amprentei de carbon a sectorului audiovizual, pentru a îndeplini obiectivul UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050; salută, prin urmare, intenția Comisiei Europene de a elabora un ghid de bune practici pentru producția ecologică și furnizarea de servicii ecologice; subliniază că sustenabilitatea mediului poate fi un factor-cheie și un atu pentru ca industria să devină mai competitivă și mai atractivă din punctul de vedere al investițiilor;

46.  evidențiază că educația cinematografică este deosebit de importantă pentru a conștientiza publicul mai tânăr de diversitatea culturală europeană și la istoria europeană și are un potențial imens de a crea și de a întări sentimentul de apartenență și de identitate europeană comună; ia act de rolul-cheie pe care îl au creatorii, producătorii, distribuitorii și cinematografele din UE; consideră că este necesar să se elaboreze un set de instrumente pentru educația cinematografică; reamintește particularitățile producției cinematografice europene și excepția culturală din acest domeniu de a menține calitatea producției continentului european; solicită, prin urmare, statelor membre să ia în considerare introducerea alfabetizării cinematografice în programele școlare și la toate nivelurile educației;

47.  consideră că finanțarea crescută a digitalizării și promovarea disponibilității patrimoniului audiovizual și cinematografic european sunt necesare pentru a-l păstra și pentru ca acesta să devină mai accesibil unui public mai larg; invită Comisia să analizeze opțiunile de sprijin pentru patrimoniul audiovizual și cinematografic din programul Europa creativă, inclusiv promovarea și înlesnirea schimburilor și consolidarea capacităților între profesioniștii din domeniul restaurării și conservării filmelor, respectând IMM-urile independente, care, prin modelul lor specific de afaceri, joacă un rol esențial în protejarea patrimoniului audiovizual bogat și divers al Europei;

48.  invită Comisia și statele membre să sprijine în continuare redresarea și transformarea sectorului mass-mediei de știri și a sectorului audiovizualului în întregime și să consolideze reziliența și competitivitatea pieței pentru a aborda viitoarele crizele în modul cel mai eficace posibil; subliniază că este necesar să se promoveze sinergii între diferite scheme de finanțare ale UE, cu sume specifice dedicate sectorului mass-mediei de știri și celui audiovizual în totalitate, precum Europa creativă, Orizont Europa, InvestEU și Europa digitală;

o
o   o

49.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 151, 7.6.2019, p. 70. (2) JO L 130, 17.5.2019, p. 92. (3) JO L 107, 26.3.2021, p. 30. (4) JO L 303, 28.11.2018, p. 69. (5) Texte adoptate, P9_TA(2020)0320. (6) Texte adoptate, P9_TA(2020)0054. (7) Texte adoptate, P9_TA(2020)0239. (8) Texte adoptate, P9_TA(2020)0211. (9) https://www.unic-cinemas.org/en/news/news-blog/detail/european-cinema-industry-sees-eur62-billion-box-office-drop-in-2020/ (10) Observatorul European al Audiovizualului, https://www.obs.coe.int/en/web/observatoire/home/-/asset_publisher/wy5m8bRgOygg/content/theatrical-gross-box-office-in-the-eu-and-the-uk-collapsed-by-70-4-in-2020 (11) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020DC0784 (12) https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2021/693183/IPOL_STU(2021)690866_EN.pdf (13) A se vedea pagina 50 din raportul „Monitoring Media Pluralism in the Digital Era” (Monitorizarea pluralismului mass-mediei în era digitală), unde se afirmă că niciun stat membru nu înregistrează un nivel scăzut de risc în domeniul pluralității pieței: https://cadmus.eui.eu/bitstream/handle/1814/67828/MPM2020-PolicyReport.pdf?sequence=5&isAllowed=y (14) JO L 130, 17.5.2019, p. 82. (15) https://eic.ec.europa.eu/eic-funding-opportunities/european-innovation-ecosystems/calls-proposals/ufo-open-call-cascade_en (16) https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/library/recommendation-protection-safety-and-empowerment-journalists (17) https://www.oecd.org/tax/beps/about/#:~:text=The%20Inclusive%20Framework%20on%20BEPS%20allows%20interested%20countries%20and%20jurisdictions,implementation%20of%20the%20BEPS%20Package