Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(2) (Regulamentul financiar),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 („Regulamentul privind CFM”)(3) și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia în acest context(4), precum și declarațiile unilaterale aferente(5),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(6),

–  având în vedere acordul adoptat la cea de a 21-a Conferință a părților la CCONUSC (COP21) de la Paris din 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”)(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul ecologic european” (COM(2019)0640),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2022, secțiunea III – Comisia(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 29 aprilie 2021 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2022(9),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2022, adoptat de Comisie la 9 iulie 2021 (COM(2021)0300) („PB”),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2022 adoptată de Consiliu la 6 septembrie 2021 și transmisă Parlamentului European la 10 septembrie 2021 (11352/2021 – C9-0353/2021),

–  având în vedere articolul 94 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele celorlalte comisii vizate,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0281/2021),

Secțiunea III - Comisia

Prezentare generală

1.  reamintește că, în rezoluția sa susmenționată din 25 martie 2021 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului pe 2022, Parlamentul a definit priorități politice clare pentru bugetul pe 2022, pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, pentru a stimula investițiile și a combate șomajul, precum și pentru a pune bazele unei Uniuni mai reziliente și durabile; își reafirmă angajamentul ferm față de aceste priorități și își prezintă poziția expusă în continuare, menită să asigure un nivel adecvat de finanțare pentru realizarea lor;

2.  consideră că bugetul Uniunii trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a putea reacționa la mai multe situații de criză în același timp; reiterează opinia Parlamentului, potrivit căreia 2022 ar trebui să fie un an de execuție bugetară completă, iar bugetul pe 2022 ar trebui să joace un rol esențial în asigurarea unui impact pozitiv și concret asupra vieții cetățenilor; în acest context, sprijină introducerea unor majorări, pentru a stimula investițiile, punând accentul în mod deosebit pe IMM-uri, care reprezintă un motor esențial al economiei Uniunii și joacă un rol vital în asigurarea unor investiții de o calitate excelentă și în crearea de locuri de muncă în toate statele membre, pentru a intensifica eforturile depuse în direcția tranziției verzi și a celei digitale, pentru a oferi noi oportunități tinerilor și a proteja copiii, pentru a construi o Uniune Europeană a sănătății puternică și a sprijini programul COVAX; decide să ofere, totodată, un sprijin sporit priorităților în domeniile securității, migrației, azilului și integrării, drepturilor fundamentale și valorilor Uniunii, recunoscând în același timp deteriorarea recentă a situației în sfera politicii externe și a ajutorului umanitar, precum și necesitatea de a garanta capacitatea de reacție rapidă, și pe termen mediu și lung, la provocările viitoare;

3.  ia act de poziția Consiliului privind PB, care reduce creditele de angajament aferente rubricilor din CFM cu 1,43 miliarde EUR față de propunerea Comisiei; consideră că reducerile propuse de Consiliu urmează abordarea descendentă obișnuită de punere în aplicare a unui obiectiv general arbitrar de reducere, care nu este întemeiată nici pe o evaluare obiectivă a tendințelor de punere în aplicare, nici pe capacitățile de absorbție și care nu reflectă multitudinea de provocări cărora trebuie să le facă față Uniunea sau angajamentele asumate de Uniune; subliniază contradicția dintre această abordare și principalele priorități politice comune; conchide că poziția Consiliului este departe de așteptările Parlamentului în ceea ce privește un buget de redresare; decide, așadar, ca regulă generală, să restabilească până la nivelul din PB, atât pentru cheltuielile operaționale, cât și pentru cele administrative, creditele de la toate liniile bugetare reduse de Consiliu și să își formuleze poziția pe baza PB; acceptă, cu toate acestea, înscrierea în rezervă a sumei de 1 299 de milioane EUR din bugetul pe 2022, atât în credite de angajament, cât și în credite de plată, aceasta urmând să fie alocată rezervei de ajustare la Brexit (RAB), deoarece acest lucru reflectă acordul politic cu privire la Regulamentul privind RAB(10);

4.  insistă asupra faptului că noile priorități sau sarcini politice trebuie să fie însoțite de resurse suplimentare și că înființarea unei agenții sau extinderea mandatului acesteia nu ar trebui să se realizeze în detrimentul programelor sau al agențiilor existente; decide să compenseze, prin urmare, reducerile creditelor pentru programele de finanțare propuse de Comisie, cu scopul de a consolida pachetele financiare ale agențiilor descentralizate; subliniază că sunt necesare o coordonare și sinergii adecvate între agenții pentru a crește eficacitatea activității lor, în special în cazurile în care poate fi identificată o convergență în efortul de îndeplinire a obiectivelor de politică specifice, astfel încât banii publici să poată fi utilizați în mod echitabil și eficace;

5.  ia act, în acest context, de inițiativa recentă privind o Autoritate europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA); își exprimă profunda îngrijorare cu privire la excluderea Parlamentului de la procedura decizională pentru instituirea unei astfel de autorități; evidențiază, de asemenea, implicațiile bugetare importante ale acestei inițiative și necesitatea ca Parlamentul să fie în măsură să își exercite pe deplin, la rândul său, rolul care îi revine în calitate de componentă a autorității bugetare; se opune ferm oricărei arhitecturi de finanțare care ar redistribui fonduri alocate unor obiective și acțiuni cheie planificate și convenite inițial de către colegiuitori ca parte a programelor Orizont Europa, „UE pentru sănătate” și rescEU; subliniază, în acest context, necesitatea de a asigura o finanțare adecvată pentru planul european de luptă împotriva cancerului, ca obiectiv prioritar pentru bugetul Uniunii, care nu ar trebui pus în pericol ca urmare a redistribuirilor în favoarea altor inițiative politice; subliniază că, din cauza calendarului stabilit pentru această inițiativă, nu a fost posibilă luarea sa în considerare de către Parlament în cadrul lecturii sale privind bugetul pe 2022; se așteaptă ca această chestiune să fie abordată în cadrul concilierii bugetare privind bugetul pe 2022 și solicită explorarea altor mijloace de finanțare în acest scop;

6.  subliniază, de asemenea, că pachetul în favoarea refugiaților din Siria și din alte regiuni ale globului a fost anunțat de Comisie după publicarea PB; în acest sens, solicită să se ajungă la un acord cuprinzător cu privire la întregul pachet în cadrul procedurii de conciliere bugetară privind bugetul pe 2022, care ar trebui să includă și proiectul de buget rectificativ nr. 5/2021; recunoaște că va fi necesar să se adopte măsuri suplimentare pentru a răspunde în mod adecvat evenimentelor recente din Afganistan, precum și să se ofere sprijin cetățenilor, inclusiv femeilor și fetelor, copiilor, grupurilor vulnerabile, precum și grupurilor expuse unor riscuri sporite și care sunt vizate în mod deosebit, cum ar fi cercetătorii, profesorii, medicii și cadrele didactice universitare, care nu au posibilitatea de a rămâne în continuare și de a-și continua activitatea profesională în Afganistan; subliniază că, având în vedere situația fluctuantă și lipsa unei evaluări cuprinzătoare și pe termen mai lung a nevoilor, aceste aspecte nu au putut fi luate în considerare pe deplin în lectura Parlamentului și vor fi reevaluate în lumina scrisorii rectificative nr. 1/2022 a Comisiei și a informațiilor care vor fi prezentate într-o etapă ulterioară;

7.  decide să majoreze liniile bugetare care au o rată excelentă de execuție și capacitatea operațională de a absorbi creditele suplimentare în 2022; indică faptul că, pentru a finanța în mod adecvat prioritățile urgente menționate mai sus, Instrumentul de flexibilitate trebuie să fie mobilizat pe deplin și că va fi necesară, în plus, o utilizare parțială a instrumentului de marjă unic (sumele mobilizate din acest instrument fiind deduse din marjele exercițiului curent); solicită, în plus, ca întreaga sumă provenită din dezangajările din 2020 să fie pusă la dispoziție pe durata exercițiului 2022 în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar;

8.  subliniază necesitatea de a restabili nivelul din PB pentru costurile de finanțare ale Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (EURI), pentru a evita transmiterea unui semnal negativ piețelor financiare, în așteptarea unei eventuale reevaluări a nevoilor preconizate de către Comisie în cadrul procedurii de conciliere; își reiterează poziția clară, astfel cum a fost susținută în cadrul negocierilor privind CFM 2021-2027, potrivit căreia costurile asociate NGEU care sunt generate de rambursări și de plata dobânzii ar trebui să fie contabilizate peste plafoanele CFM;

9.  subliniază importanța sprijinirii politicilor în domeniul climei și a protecției mediului prin furnizarea de resurse suplimentare pentru programele și instrumentele relevante ale Uniunii în 2022; reliefează încă o dată faptul că, în spiritul integrării aspectelor legate de climă, ar trebui intensificate eforturile în toate domeniile de politică în vederea atingerii obiectivului global care prevede ca, pe parcursul întregului CFM 2021-2027, cel puțin 30 % din cheltuielile totale realizate din bugetul Uniunii și din EURI să se facă în favoarea acțiunilor în domeniul climei; subliniază, de asemenea, necesitatea de a depune eforturi continue pentru a aloca, în 2024, 7,5 % din cheltuielile anuale aferente CFM pentru obiectivele în materie de biodiversitate și pentru a majora acest procent până la 10 % începând din 2026; subliniază că Comisia trebuie să stabilească o metodologie eficace, în special pentru monitorizarea, stoparea și inversarea declinului biodiversității, înainte de prezentarea proiectului de buget pentru 2023, cu scopul de a garanta că obiectivul stabilit pentru 2024 în Acordul interinstituțional poate fi îndeplinit efectiv; insistă ca Parlamentul să fie implicat pe deplin în elaborarea unor metodologii mai solide, mai transparente și mai cuprinzătoare pentru execuția și urmărirea acestor cheltuieli și așteaptă cu interes consultările anuale cu Comisia și Consiliul, astfel cum sunt prevăzute în Acordul interinstituțional; reamintește că, în scopul punerii în aplicare a Pactului verde, este esențial ca finanțarea să fie acordată numai pentru activități care sunt în conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris; subliniază că orientările publicate în ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență ar trebui considerate drept principii de referință pentru toate celelalte cheltuieli de aceeași natură și, în special, trebuie să servească drept bază pentru punerea în aplicare a politicii de coeziune; reamintește că punerea în aplicare a principiului legat de biodiversitate trebuie să treacă dincolo de respectarea strictă a acquis-ului aplicabil al Uniunii;

10.  reamintește că femeile au fost afectate în mod disproporționat de consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19; subliniază importanța integrării perspectivei de gen în toate programele relevante din bugetul pe 2022 și a punerii în aplicare a unui buget care să țină seama de dimensiunea de gen, pentru a se asigura că femeile și bărbații beneficiază în mod egal de cheltuielile publice; invită, în acest context, Comisia să accelereze introducerea unei metodologii eficiente, transparente și cuprinzătoare, în strânsă cooperare cu Parlamentul, pentru a măsura cheltuielile relevante pentru egalitatea de gen, astfel cum se prevede în Acordul interinstituțional, cu scopul de a putea obține rezultate tangibile pentru bugetul pe 2022 și de a extinde metodologia la toate programele CFM și, având în vedere aceste considerente, solicită mai ales colectarea și analizarea sistematică și cuprinzătoare a datelor în contextul tuturor politicilor și programelor Uniunii, pentru a măsura impactul respectiv al acestora asupra egalității de gen din perspectiva tuturor aspectelor care țin de pregătirea, monitorizarea, punerea în aplicare și evaluarea bugetului, precum și în toate etapele acestui proces; solicită, de asemenea, punerea rapidă în aplicare a Strategiei UE privind egalitatea de gen 2020-2025 și subliniază necesitatea de a adopta obiective obligatorii specifice și acțiuni suplimentare, în special în domeniul formării, precum și inițiative pentru promovarea egalității de gen și combaterea prejudecăților de gen;

11.  constată că numeroase documente și comunicări din partea instituțiilor, organelor și oficiilor Uniunii sunt disponibile numai în limba engleză; constată, de asemenea, că se organizează reuniuni de lucru fără posibilitatea de a beneficia de servicii de interpretare; solicită să se respecte principiile, drepturile și obligațiile stabilite în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii și în Regulamentul nr. 1/1958(11), precum și în orientările și deciziile interne, cum ar fi Codul bunei conduite administrative; invită, prin urmare, instituțiile, organele și oficiile Uniunii să asigure resursele umane necesare pentru a garanta respectarea principiului multilingvismului, prin creșterea numărului de angajați responsabili cu traducerea și interpretarea;

12.  stabilește, prin urmare, nivelul global al creditelor în cadrul bugetului pe 2022 (toate secțiunile) la 171 802 114 290 EUR în credite de angajament, ceea ce reprezintă o creștere cu 4 008 766 380 EUR față de PB; decide, în plus, să pună la dispoziție suma de 486 000 000 EUR sub formă de credite de angajament în urma dezangajărilor, în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; stabilește nivelul global al creditelor de plată pentru bugetul pe 2022 (toate secțiunile) la 172 467 593 189 EUR;

Rubrica 1 – Piața unică, inovare și sectorul digital

13.  consideră că un program de cercetare și inovare de succes este esențial pentru prosperitatea viitoare a Uniunii; subliniază că Orizont Europa, care are o valoare adăugată europeană foarte ridicată, va avea o contribuție extrem de importantă la Pactul verde și la eforturile de realizare a unei economii neutre din punct de vedere climatic, la o tranziție digitală de succes și la redresarea economiei Uniunii în urma pandemiei; subliniază, în special, necesitatea de a consolida investițiile Uniunii în cercetarea în domeniul sănătății, inclusiv finanțarea pentru cercetarea în domeniul cancerului; subliniază rata excelentă de execuție a acestui program, care reflectă capacitatea sa de a absorbi credite suplimentare pe durata exercițiului financiar următor; majorează în mod semnificativ, așadar, fondurile alocate programului Orizont Europa, cu 305 milioane EUR peste nivelul din PB, sub formă de credite de angajament;

14.  sprijină propunerea din PB de a pune la dispoziție 77,3 milioane EUR sub formă de dezangajări pentru cele trei clustere menționate în declarația politică comună relevantă anexată la Regulamentul privind programul Orizont Europa(12); constată, cu toate acestea, că restul dezangajărilor din 2020 din domeniul cercetării se ridică la 408,7 milioane EUR; își reiterează convingerea fermă că acest volum neașteptat de mare de dezangajări din domeniul cercetării, care nu a fost prevăzut de Comisie în timpul negocierilor privind CFM, ar trebui să fie pus la dispoziție integral în cadrul programului Orizont Europa, în deplină conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; este ferm convins că, având în vedere criza sanitară aflată în desfășurare, jumătate din suma rămasă ar trebui alocată clusterului „Sănătate”;

15.  subliniază că Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) joacă un rol absolut esențial în construirea unor rețele transeuropene în domeniul digital, al transporturilor și al energiei care să aibă prețuri abordabile și fie de înaltă calitate, sustenabile și interconectate și evidențiază, prin urmare, faptul că acest mecanism se află în centrul eforturilor de consolidare a economiei Uniunii și de realizare cu succes a tranziției verzi și a celei digitale; reamintește că MIE are o contribuție foarte semnificativă la obiectivul global de a cheltui cel puțin 30 % din fondurile puse la dispoziție în CFM și prin instrumentul Next Generation EU (NGEU) pentru obiectivele legate de climă; ia act de faptul că MIE joacă un rol esențial în stimularea coeziunii economice, sociale și teritoriale și în promovarea interconectivității pe întreg teritoriul Uniunii; propune, așadar, să fie majorată finanțarea pentru cele trei componente ale MIE cu o sumă totală de 207,3 milioane EUR peste nivelul din PB în credite de angajament;

16.  subliniază necesitatea de a reduce decalajul digital și de a consolida reziliența și suveranitatea digitală a Uniunii; consideră că programul Europa digitală este un instrument esențial pentru creșterea ratelor de digitalizare în Uniune, ducând astfel la creșteri semnificative ale productivității și contribuind la stimularea investițiilor în securitatea cibernetică și în inteligența artificială; reamintește necesitatea de a sprijini întreprinderile, în special IMM-urile și întreprinderile nou-înființate inovatoare din domeniul digital; consideră, în plus, că sunt necesare credite suplimentare pentru a promova incluziunea digitală, alfabetizarea digitală și dobândirea de competențe digitale în întreaga Europă, cu un accent deosebit pe alfabetizarea digitală a femeilor; propune, prin urmare, majorarea sumei alocate programului cu puțin peste 71 de milioane EUR;

17.  sprijină majorarea creditelor de angajament pentru diferitele componente ale clusterului „Piața unică”, peste nivelul din PB, cu o sumă totală care va depăși ușor 37 de milioane EUR; subliniază importanța unui program privind piața unică finanțat în mod adecvat pentru a stimula competitivitatea, a promova antreprenoriatul și a sprijini în mod eficace întreprinderile mici, inclusiv întreprinderile nou-înființate, în efortul lor de a face față dublei provocări semnificative a tranziției verzi și digitale; atrage atenția, prin urmare, în mod deosebit asupra necesității de a majora în mod semnificativ linia bugetară dedicată îmbunătățirii competitivității întreprinderilor și a accesului acestora la piețe, având în vedere în special consecințele grave și de lungă durată ale crizei sanitare asupra IMM-urilor;

18.  își reiterează solicitarea mai veche privind instituirea unei linii bugetare dedicate și a unui mecanism specific de alocare de fonduri pentru turism, în special având în vedere contracția severă cu care s-a confruntat sectorul, din care fac parte numeroase IMM-uri, ca urmare a pandemiei de COVID-19; recunoaște că mai multe programe ale Uniunii contribuie la competitivitatea pe termen lung și la sustenabilitatea sectorului, dar este ferm convins că un program al Uniunii în domeniul turismului ar asigura o acțiune mai coordonată, mai vizibilă și mai transparentă, care ar sprijini în mod eficace redresarea sectorului și ar plasa-o pe calea către un viitor durabil;

19.  consideră că InvestEU este un pilon esențial al strategiei de redresare și subliniază necesitatea de a pune la dispoziție fonduri suficiente în bugetul pe 2022, astfel încât programul să își poată îndeplini fără întârziere obiectivele și să poată contribui la reconstruirea competitivității europene pe termen lung; subliniază, în plus, importanța platformei de consiliere InvestEU și a portalului InvestEU pentru consolidarea mediului de investiții și de afaceri în întreaga Uniune; respinge, prin urmare, toate reducerile propuse de Consiliu cu privire la acest program și decide, ca o cerință minimă, să readucă toate liniile bugetare relevante la nivelul din PB;

20.  decide să creeze o rezervă condiționată de realizarea unor îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește guvernanța Consiliului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), care funcționează în cadrul Fundației pentru Standarde Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), în conformitate cu cerințele cuprinse în rezoluția sa din 7 iunie 2016(13); decide să creeze o rezervă pentru Autoritatea Bancară Europeană (ABE), având în vedere deficiențele și neajunsurile grave identificate de Curtea de Conturi Europeană (CCE) în Raportul său special nr. 13/2021, legate de neadoptarea unor acțiuni suficiente în domeniul combaterii spălării banilor/finanțării terorismului, rezerva urmând a fi deblocată în momentul respectării depline a recomandărilor CCE;

21.  decide să consolideze resursele alocate Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), în conformitate cu nevoile identificate ale respectivei agenții, pentru a se asigura că aceasta își poate îndeplini în mod adecvat rolul în sprijinirea tranziției către decarbonizarea modurilor de transport, inclusiv pentru segmentele în care electrificarea directă este complexă, precum și pentru a garanta, în ansamblu, condiții de concurență echitabile în raport cu alte moduri de transport, asigurând, printre altele, finalizarea legăturilor feroviare lipsă, în special a celor transfrontaliere; subliniază că este necesar un număr mai mare de angajați pentru ca Agenția să facă față cererii ridicate pe care o primește pentru emiterea autorizațiilor pentru vehicule, a certificatelor unice de siguranță și a aprobărilor ERTMS terestre, precum și pentru a permite agenției să gestioneze punerea în aplicare a celui de al 4-lea pachet feroviar;

22.  majorează așadar nivelul creditelor de angajament de la rubrica 1 cu 668 593 067 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate cu ajutorul marjei disponibile și prin mobilizarea instrumentelor speciale; decide totodată să pună la dispoziția acestei rubrici suma totală de 486 000 000 EUR sub formă de credite de angajament corespunzând dezangajărilor efectuate în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar;

Subrubrica 2a – Coeziune economică, socială și teritorială

23.  decide să creeze o linie bugetară separată în cadrul Fondului social european Plus (FSE+), să furnizeze o alocare suplimentară specială pentru a încuraja punerea în aplicare a Garanției europene pentru copii, pentru a contribui la eradicarea sărăciei în rândul copiilor și pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, atenuând, în același timp, efectele negative ale pandemiei asupra copiilor; majorează, în acest scop, nivelul de la subrubrica 2a cu 700 000 000 EUR peste nivelul din PB în credite de angajament (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțată prin utilizarea marjei disponibile și mobilizarea instrumentelor speciale;

24.  reamintește că sprijinul acordat de Asistența pentru redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) pentru FSE+ și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) ar trebui să contribuie în special la crearea de locuri de muncă și locuri de muncă de calitate, în special pentru persoanele aflate în situații vulnerabile, precum și la măsuri de incluziune socială și de eradicare a sărăciei, în special în ceea ce privește sărăcia în rândul copiilor;

Subrubrica 2b – Reziliență și valori

25.  subliniază, în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, necesitatea de a construi o Uniune Europeană a Sănătății puternică și de a consolida reziliența sistemelor de sănătate; decide, prin urmare, să majoreze resursele programului EU4Health cu 80 milioane EUR;

26.  subliniază că ar trebui alocate resurse suplimentare pentru sănătatea sexuală și reproductivă și serviciile aferente, în special pentru a asigura accesul gratuit și la timp, precum și calitatea serviciilor.

27.  evidențiază că tineretul rămâne o prioritate absolută pentru bugetul Uniunii; majorează, prin urmare, finanțarea pentru a răspunde cererii tot mai mari pentru programul Erasmus+ cu o sumă totală cu puțin peste 137 de milioane EUR, întrucât o creștere de 5 % reprezintă încă 40 000 de schimburi de mobilitate și un pas important pentru compensarea oportunităților ratate din ultimii ani; reamintește că programul Erasmus+ este un program emblematic de excepție, care se numără printre cele mai performante programe ale UE, permițând realizarea unor investiții strategice în viitorul Uniunii și al cetățenilor săi; reamintește că finanțarea insuficientă a programului Erasmus+ ar pune în pericol crearea continuă de noi oportunități pentru tineri și capacitatea lor de inserție profesională; în plus, majorează finanțarea pentru Corpul european de solidaritate cu 5 de milioane EUR, întrucât criza economică declanșată de pandemia de COVID-19 nu ar trebui să afecteze negativ sprijinul pentru tineret;

28.  subliniază că, pentru situațiile de urgență, inclusiv cele legate de impactul din ce în ce mai grav al schimbărilor climatice, trebuie mobilizate resurse suficiente în bugetul Uniunii; subliniază, în acest context, că este important să se majoreze finanțarea pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU) cu 10 milioane EUR, în special pentru dezastrele naturale din Europa, pentru a spori protecția cetățenilor Uniunii și pentru a consolida gradul de pregătire în cazul unor dezastre viitoare cauzate de schimbările climatice; subliniază, prin urmare, necesitatea de a investi în atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea pentru regiunile deosebit de vulnerabile și de a le reconstrui într-un mod mai sustenabil;

29.  propune și o consolidare a componentei „Cultură” a programului „Europa creativă” cu 10 milioane EUR pentru a sprijini în procesul de redresare sectoarele culturale și creative și industria creativă din Europa, afectate în mod deosebit de criza provocată de pandemia de COVID-19; subliniază că finanțările pentru cele trei componente ale programului „Europa creativă” nu ar trebui nicicum utilizate pentru finanțarea de proiecte în cadrul inițiativei Noul Bauhaus european;

30.  subliniază rolul esențial al programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” pentru a consolida cetățenia europeană și democrația, egalitatea și egalitatea de gen și statul de drept în Uniune, precum și pentru a sprijini victimele violenței de gen și insistă asupra faptului că sunt necesare credite suplimentare pentru a sprijini aceste obiective; majorează finanțarea pentru programul „Justiție” pentru a compensa reducerile propuse, pentru a finanța sarcinile crescânde ale Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), în temeiul propunerii e-CODEX;

31.  decide să majoreze bugetul pentru „Acțiuni multimedia”, creând o rezervă pentru a încuraja Comisia să asigure o mai mare stabilitate și previzibilitate pentru rețelele radio care relatează știri despre UE cu finanțare pe o perioadă de cel puțin doi ani și să clarifice diferitele obiective finanțate prin această linie bugetară; majorează, de asemenea, creditele alocate dialogului social pentru a-l intensifica și pentru a sprijini în special partenerii sociali naționali în reacția la criza provocată de pandemia de COVID-19 și la consecințele acesteia pe termen lung;

32.  consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote pentru a realiza o contribuție decisivă la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru și pentru a sprijini Comisia tehnică pentru patrimoniul cultural, cu structură bipartită, promovând astfel încrederea între cele două comunități și reconcilierea acestora;

33.  consolidează componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” a FSE+, cu accent pe promovarea participării femeilor pe piața muncii;

34.  reamintește rolul important jucat de agențiile descentralizate care activează în cadrul acestei subrubrici; decide să majoreze finanțarea pentru Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), în conformitate cu nevoile identificate ale acestor agenții; majorează inclusiv efectivele de personal pentru Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), FRA și Eurojust; subliniază că este important să se evalueze în continuare și, eventual, să se majoreze în continuare finanțarea în conformitate cu nevoile agențiilor Uniunii care se vor ocupa de impactul crizei sanitare provocate de COVID-19 în viitor, în special ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), având în vedere regulamentul de instituire modificat;

35.  evidențiază importanța unei mai bune protecții a bugetului Uniunii împotriva fraudelor și a neregulilor; reiterează, în acest context, rolul fundamental pe care îl joacă Parchetul European (EPPO) în protejarea intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv în utilizarea fondurilor din Next Generation EU, precum și în asigurarea respectării statului de drept; decide așadar să aloce resurse suplimentare Parchetului European și să majoreze personalul acestuia pentru a-i permite să își îndeplinească atribuțiile în conformitate cu cerințele mandatului său; invită Comisia, având în vedere dificultățile cu care se confruntă Parchetul European în recrutarea personalului necesar pentru a-și îndeplini mandatul în 2021, să dea dovadă de flexibilitatea necesară pentru a se asigura că creditele convenite de autoritatea bugetară pot fi executate integral în viitor; subliniază numărul mare de cazuri nesoluționate și faptul că, după doar câteva săptămâni de activitate, Parchetul European a înregistrat peste 1 000 de cazuri de fraudă raportate, care afectează interesele financiare ale Uniunii, ceea ce subliniază caracterul urgent al solicitării;

36.  majorează nivelul de la subrubrica 2b cu 296 065 210 EUR peste nivelul din PB în credite de angajament (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțată prin utilizarea marjei disponibile și mobilizarea instrumentelor speciale;

Rubrica 3 – Resurse naturale și mediu

37.  constată că pandemia de COVID-19 a pus în lumină rolul strategic pe care îl joacă agricultura în evitarea unei crize alimentare, prin furnizarea de alimente sigure și de înaltă calitate, la prețuri accesibile în întreaga Europă; insistă asupra faptului că măsurile de sprijin suplimentare din cadrul unor linii bugetare pentru anumite sectoare agricole, și anume sprijinul pentru programul pentru școli, tinerii fermieri și apicultură, trebuie să fie finanțate în 2022 pentru a atenua impactul pandemiei de COVID-19;

38.  subliniază necesitatea urgentă de a acționa în ceea ce privește schimbările climatice, astfel cum se subliniază în cel mai recent raport IPPC publicat la 9 august 2021; reamintește importanța programului LIFE pentru sprijinirea și susținerea politicilor climatice și a protecției mediului în Uniune; având în vedere capacitatea remarcabilă de absorbție a programului, majorează sprijinul bugetar pentru programul LIFE cu 171 milioane EUR (cu 25 % peste PB) pentru diferitele sale componente;

39.  subliniază că trebuie majorat în mod semnificativ bugetul Agenției Europene de Mediu, asigurând resurse financiare și umane suficiente pentru a-i permite aplicarea completă a Pactului verde european și a politicilor conexe, dar și atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050; subliniază că majorarea bugetului Agenției Europene de Mediu nu ar trebui finanțată din programul LIFE, care nu a fost prevăzut de colegiuitori în acest scop;

40.  solicită insistent să se acorde mai mult sprijin regiunilor ultraperiferice, inclusiv programului POSEI (program de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare);

41.  solicită, prin urmare, o creștere a creditelor de la rubrica 3 cu 212 750 473 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate prin mobilizarea unei părți din marja disponibilă;

42.  reamintește că, în mod tradițional, o scrisoare rectificativă va clarifica imaginea privind disponibilitățile pentru FEGA și că modificările de la rubrica 3 pot fi adaptate în consecință în cursul procedurii de conciliere;

Rubrica 4 – Migrația și gestionarea frontierelor

43.  subliniază importanța majorării creditelor pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare, în special având în vedere evenimentele recente din Afganistan; anulează, de asemenea, reducerea aplicată în cazul Instrumentului pentru gestionarea frontierelor și vize (IGFV), pe care Comisia o planificase pentru a mobiliza resursele necesare finanțării unor noi sarcini ale Europol în temeiul mandatului său extins, deoarece creditele necesare pentru Europol ar trebui să provină exclusiv din marjele nealocate din cadrul plafoanelor aplicabile aferente rubricilor CFM și/sau din mobilizarea instrumentelor speciale aplicabile din CFM; în acest context, anulează, de asemenea, redistribuirea fondurilor IMFV pentru eu-LISA;

44.  reamintește că este important ca bugetul UE să dispună de o nomenclatură suficient de detaliată, care să-i permită autorității bugetare să își îndeplinească în mod eficient rolul decizional și, în special, Parlamentului să își îndeplinească rolul de supraveghere și control democratic asupra tuturor rubricilor; regretă, prin urmare, că Fondul pentru azil, migrație și integrare nu beneficiază de o nomenclatură mai detaliată care să reflecte obiectivele specifice ale fondului;

45.  subliniază că trebuie majorate finanțarea și efectivele de personal ale Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), în conformitate cu sarcinile care decurg din acordul politic privind Agenția Europeană pentru Azil; evidențiază necesitatea unei creșteri suplimentare a personalului eu-LISA, în conformitate cu nevoile identificate ale agenției, pentru a ajuta agenția să pună în aplicare în 2022 o serie de proiecte de importanță capitală pentru Uniune privind securitatea internă și gestionarea frontierelor, cum ar fi EES, ETIAS, interoperabilitatea, Regulamentul revizuit privind VIS și reformarea regulamentului privind Eurodac;

46.  anulează reducerile aplicate de Consiliu Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), întrucât agenția trebuie să fie echipată în mod corespunzător, iar personalul său trebuie promovat pentru a-i permite să obțină rezultate în toate domeniile de responsabilitate care intră sub incidența noului său mandat; decide, cu toate acestea, să înscrie suma de 90 000 000 EUR în rezervă, pentru recrutarea celor 20 de monitori ai drepturilor fundamentale în gradul AD, care mai rămân de recrutat, pentru recrutarea celor trei directori executivi adjuncți și pentru adoptarea unei proceduri de punere în aplicare a articolul 46 din Regulamentul (UE) 2019/1896(14);

47.  majorează, prin urmare, nivelul creditelor de angajament de la rubrica 4 cu 106 231 750 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), sumă ce urmează să fie finanțată prin utilizarea marjei disponibile și mobilizarea instrumentelor speciale;

Rubrica 5 – Securitatea și apărarea

48.  subliniază importanța definirii progresive a politicii de securitate și apărare comune a Uniunii, respectând totodată neutralitatea unora dintre statele membre; subliniază importanța intensificării cooperării europene în domeniul apărării, deoarece aceasta asigură nu numai o mai mare securitate pentru Europa și cetățenii săi, ci duce, totodată, la o reducere a costurilor; observă că scopul cooperării europene în domeniul apărării este de a crea sinergii și de a evita dublarea cheltuielilor în statele membre; solicită majorarea finanțării pentru Fondul european de apărare și pentru mobilitatea militară, cu scopul de a promova masiv o bază industrială inovatoare și competitivă în domeniul apărării, care va contribui la autonomia strategică a Uniunii, atât de necesară;

49.  reamintește rolul important al agențiilor descentralizate care își desfășoară activitatea în domeniul securității și al aplicării legii, în special al Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) și al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), și propune majorări specifice și/sau modificări în materie de personal pentru a le permite să își îndeplinească sarcinile în mod corespunzător; subliniază că, dacă nu este adoptat temeiului juridic revizuit al Europol până la sfârșitul anului 2021, rezerva păstrată în bugetul agenției poate duce la recrutarea cu întârziere a personalului necesar pentru a asigura pregătirea pentru punerea în aplicare eficientă a temeiului juridic și a mandatului revizuit al Europol, precum și pentru a îmbunătăți măsurile de reacție ale Europol împotriva terorismului și a criminalității informatice, pentru a sprijini investigațiile la scară largă, cooperarea cu EPPO și activitățile de combatere a spălării banilor;

50.  majorează suma totală de la rubrica 5 cu 82 621 461 EUR peste PB, sumă care urmează să fie finanțată prin utilizarea parțială a marjei disponibile;

Rubrica 6 – Vecinătatea și prezența în lume

51.  evidențiază faptul că, întrucât, în prezent, provocările externe și unele aspecte ale politicii internaționale devin tot mai importante pe arena politică internațională, Uniunea trebuie să asigure finanțarea corespunzătoare a dimensiunii externe a bugetului său, pentru ca acesta să poată răspunde fără întârziere provocărilor actuale, celor emergente, precum și provocărilor viitoare și celor de durată; insistă să fie susținute prioritățile convenite în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (IVCDCI-Europa globală) și al Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III);

52.  subliniază că trebuie majorată finanțarea UNRWA, ca o recunoaștere a rolului său esențial în stabilitatea regională și de furnizor unic de servicii vitale pentru milioane de refugiați palestinieni; subliniază că majorarea propusă vizează asigurarea unei previzibilități a finanțării UNRWA; atrage atenția asupra importanței educației copiilor în sensul toleranței, păcii și respectului reciproc; invită Comisia să colaboreze în continuare cu Autoritatea Palestiniană și cu UNRWA pentru a promova o educație de calitate pentru copiii palestinieni și pentru a asigura în continuare respectarea integrală a standardelor UNESCO;

53.  evidențiază necesitatea de a majora finanțarea pentru țările din Balcanii de Vest și țările din vecinătatea estică și sudică, cu scopul de a sprijini desfășurarea unor reforme cuprinzătoare și redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a consecințelor sociale, economice și de mediu ale acesteia pe termen lung, precum și necesitatea de a majora finanțarea pentru societatea civilă și actorii nestatali din țările în curs de aderare; atrage atenția, în acest context, asupra necesității de a asigura o finanțare adecvată pentru domeniile esențiale, cum ar fi sprijinirea democrației, a societății civile și a statului de drept; solicită, în special, continuarea sprijinului acordat activiștilor pentru drepturile omului și democrație, precum și organizațiilor societății civile din Belarus și din țările învecinate;

54.  se arată extrem de îngrijorat de situația din Afganistan; subliniază că bugetul pentru ajutor umanitar destinat Afganistanului și țărilor învecinate ar trebui majorat semnificativ pentru a sprijini și proteja afganii vulnerabili, în special femeile, copiii, precum și grupurile expuse unor riscuri sporite și familiile acestora; insistă, de asemenea, ca toate fondurile destinate organizațiilor independente pentru dezvoltare și ajutor umanitar din Afganistan să fie alocate direct acestor organizații, fără a recurge la guvernul taliban ca intermediar; având în vedere nevoile preconizate care decurg din situația actuală din Afganistan și din alte părți ale lumii, care urmează să fie finanțate din rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, ceea ce ar putea duce la o insuficiență a fondurilor, decide să majoreze finanțarea pentru ajutor umanitar cu 20 %;

55.  regretă că vaccinarea are loc în lume într-un mod atât de inegal; subliniază, prin urmare, că trebuie asigurat accesul la vaccinurile împotriva COVID-19 în țările în curs de dezvoltare, în special prin intermediul inițiativei COVAX, și trebuie sprijinită îmbunătățirea sistemelor de sănătate ale acestor țări; decide, prin urmare, să aloce în 2022 în acest scop suma de 1 miliard EUR din rezerva pentru provocările și prioritățile emergente a IVCDCI-Europa globală, deducând din această sumă fondurile reportate din anul 2021 în cadrul IVCDCI, precum și o sumă suplimentară de 100 de milioane EUR de la linia „Oameni – Provocări globale”, pe lângă toate promisiunile și angajamentele deja exprimate de Comisie; solicită statelor membre să își îndeplinească de urgență angajamentele COVAX deja asumate și le invită să aloce în primul semestru al anului 2022 încă 2 miliarde EUR, fie pentru COVAX, fie sub formă de doze de vaccin; reamintește că linia bugetară „Oameni – Provocări globale” vizează, de asemenea, finanțarea provocărilor imediate, medii și pe termen lung;

56.  scoate în evidență eforturile Uniunii de a sprijini refugiații la nivel mondial și reamintește rolul important pe care l-au avut Turcia și celelalte țări-gazdă, inclusiv cele din partea de sud a Mediteranei, în primirea refugiaților, îndeosebi a celor din Siria; reafirmă că Uniunea și statele sale membre trebuie să continue să le ofere refugiaților sirieni din țările-gazdă un ajutor eficace, supus monitorizării; subliniază că finanțarea în viitor a nevoilor refugiaților sirieni nu a fost luată în considerare în cadrul negocierilor privind CFM sau IVCDCI-Europa globală și, prin urmare, nu ar trebui să fie suportată de instrumentele programate, inclusiv de rezerva pentru IVCDCI-Europa globală, deoarece pachetul financiar destinat refugiaților din Siria, Irak sau alte țări nu răspunde unei noi crize sau unor nevoi neprevăzute; solicită ca orice program care va înlocui Instrumentul UE pentru refugiații din Turcia (IRT) să fie finanțat din credite noi și din contribuții suplimentare din partea statelor membre și ar trebui să fie însoțit de revizuirea corespunzătoare a Regulamentului privind CFM, cu scopul de a crește plafonul de la rubrica 6, pentru a reflecta nevoile financiare reale aferente acțiunilor externe ale Uniunii; solicită Comisiei să se asigure că guvernul turc nu este direct implicat în gestionarea și alocarea fondurilor din cadrul succesorului IRT și că aceste fonduri sunt trimise în primul rând refugiaților și comunităților-gazdă și sunt gestionate de organizații care garantează responsabilitatea și transparența;

57.  subliniază rolul determinant al asistenței macrofinanciare acordate de UE Moldovei, Albaniei, Bosniei-Herțegovina, Georgiei, Iordaniei, Kosovo, Muntenegrului, Macedoniei de Nord, Tunisiei și Ucrainei pentru a promova investițiile și a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19;

58.  evidențiază faptul că protecția și promovarea drepturilor omului și a democrației la nivel mondial, precum și autonomizarea femeilor și protecția grupurilor vulnerabile, precum copiii, continuă să prezinte un interes fundamental pentru acțiunile externe ale Uniunii ; decide, prin urmare, să majoreze finanțarea acestor linii bugetare;

59.  decide să majoreze sprijinul pentru comunicarea strategică, în special pentru măsurile de combatere a dezinformării la nivel mondial prin urmărirea și expunerea sistematică a dezinformării propagate de state și de alți actori;

60.  majorează, prin urmare, nivelul creditelor de angajament de la rubrica 6 cu 563 429 451 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), sumă ce urmează să fie finanțată cu ajutorul marjei disponibile și prin mobilizarea instrumentelor speciale;

Rubrica 7 – Administrația publică europeană

61.  consideră că reducerile aplicate de Consiliu nu sunt justificate și nu îi vor permite Comisiei să își îndeplinească sarcinile; reinstituie, prin urmare, PB pentru cheltuielile administrative ale Comisiei, inclusiv pentru birourile acesteia;

62.  subliniază că, având în vedere noile propuneri legislative și inițiativele strategice care decurg din obiectivele Pactului verde european, cum ar fi pachetul „Pregătiți pentru 55”, Strategia în domeniul biodiversității, Strategia privind substanțele chimice pentru durabilitate și creșterea cheltuielilor Uniunii ca urmare a NGEU și a Mecanismului de redresare și reziliență, unele servicii, în special Direcția Generală Mediu a Comisiei și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), vor avea nevoie de o majorare a personalului; solicită Comisiei, în calitatea sa de intermediar onest, să reevalueze prompt aceste nevoi și să propună majorări adecvate în scrisoarea rectificativă sau în timpul concilierii, fără a submina nivelul efectiv al resurselor umane din celelalte servicii sau agenții ale sale; subliniază că nivelul actual al bugetului și al personalului periclitează capacitatea OLAF de a-și desfășura activitatea în toate statele membre; atrage atenția, de asemenea, asupra volumului de muncă mai mare al OLAF în legătură cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență al Uniunii și cu asigurarea legăturii cu EPPO;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

63.  reamintește importanța proiectelor-pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) ca instrumente pentru formularea unor priorități politice și introducerea unor noi inițiative care au potențialul de a se transforma în activități și programe permanente ale Uniunii; după ce a efectuat o analiză atentă a tuturor propunerilor prezentate și luând în considerare evaluarea de către Comisie a respectării cerințelor legale și a posibilității de implementare, adoptă un pachet echilibrat de PP-AP care reflectă prioritățile politice ale Parlamentului; invită Comisia să pună în aplicare fără întârziere PP-AP și să informeze cu privire la performanța acestora și la rezultatele obține pe teren;

Plățile

64.  subliniază necesitatea de a asigura un nivel suficient de credite de plată în bugetul pentru 2022 și decide, prin urmare, să anuleze reducerile aplicate de Consiliu și să majoreze creditele de plată de la acele linii care sunt modificate în credite de angajament;

Alte secțiuni

Secțiunea I – Parlamentul European

65.  menține neschimbat bugetul său global pentru 2022, în mărime de 2 112 904 198 EUR, în conformitate cu estimarea sa a bugetului de venituri și cheltuieli adoptată în plen la 29 aprilie 2021; efectuează ajustări tehnice neutre din punct de vedere bugetar, pentru a ține seama de o serie de informații care nu erau disponibile la începutul acestui an;

66.  în conformitate cu rezoluția sa din 29 aprilie 2021 menționată mai sus, referitoare la estimarea bugetului său de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar 2022:

Alte secțiuni (secțiunile IV-X)

67.  observă că, în general, PB reflectă estimările diverselor instituții care se încadrează la celelalte secțiuni ale bugetului, reflectând astfel exact, cu unele excepții, cerințele financiare ale acestora; consideră, prin urmare, că reducerile sistematice propuse de Consiliu vor avea efecte nefaste asupra funcționării instituțiilor în cauză și, deci, asupra contribuției lor, de importanță vitală, la funcționarea Uniunii; propune, așadar, reinstituirea nivelurilor din PB în aproape toate cazurile, inclusiv în ceea ce privește Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Comitetul Regiunilor, inclusiv a schemelor lor de personal, pentru a le permite să își îndeplinească toate sarcinile care le-au fost încredințate, inclusiv noile funcții; în conformitate cu acordul informal, nu modifică lectura Consiliului în ceea ce privește Consiliul și Consiliul European;

68.  consideră că, în unele cazuri și ținând seama de estimările instituțiilor, creditele sau efectivele de personal trebuie majorate peste nivelul din PB pentru a răspunde noilor nevoi și obiective de politică; propune, așadar, următoarele:

o
o   o

69.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 424, 15.12.2020, p. 1. (2) JO L 193, 30.7.2018, p. 1. (3) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11. (4) JO C 444 I, 22.12.2020. (5) Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 decembrie 2020 referitoare la proiectul de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, Anexa 2: Declarații (Texte adoptate, P9_TA(2020)0357). (6) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (7) JO L 243, 9.7.2021, p. 1. (8) Texte adoptate, P9_TA(2021)0106. (9) Texte adoptate, P9_TA(2021)0158. (10) Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 octombrie 2021 de înființare a rezervei de ajustare la Brexit (JO L 357, 8.10.2021, p. 1). (11) Regulamentul nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO P 17, 6.10.1958, p. 385). (12) Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1). (13) Rezoluția Parlamentului European din 7 iunie 2016 referitoare la evaluarea Standardelor Internaționale de Contabilitate (IAS) și la activitățile Fundației pentru Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), ale Grupului Consultativ European pentru Raportarea Financiară (EFRAG) și ale Consiliul de Supraveghere a Interesului Public (PIOB) (JO C 86, 6.3.2018, p. 24). (14) Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (JO L 295, 14.11.2019, p. 1).