Parlamentul European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2020 referitoare la strategia farmaceutică pentru Europa (COM(2020)0761),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele” (COM(2020)0066),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2020 intitulată „Valorificarea la maximum a potențialului inovator al UE – Un plan de acțiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea și reziliența UE” (COM(2020)0760),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”), în special articolul 17 alineatul (2),

–  având în vedere Acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete(1),

–  având în vedere Acordul OMC din 1995 privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS),

–  având în vedere Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), care a intrat în vigoare la 26 februarie 2020(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2019/933 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 469/2009 privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente(4),

–  având în vedere Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE(5),

–  având în vedere Directiva 2004/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de modificare a Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman(6),

–  având în vedere Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală(7),

–  având în vedere Directiva 98/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind protecția juridică a desenelor și modelelor industriale(8),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare(9),

–  având în vedere raportul din 2009 al Comisiei privind investigația sectorului farmaceutic,

–  având în vedere raportul comun al OEB și al EUIPO din februarie 2021 de analiză la nivelul companiilor privind drepturile de proprietate intelectuală și performanța companiilor în Uniunea Europeană,

–  având în vedere evaluarea legislației UE privind protecția desenelor și modelelor industriale, efectuată de Comisie,

–   având în vedere concluziile Consiliului privind stabilirea priorităților UE pentru combaterea criminalității organizate și grave pentru EMPACT 2022-2025,

–  având în vedere analiza aprofundată comandată de Parlamentul European intitulată „Standard Essential Patents and the Internet of Things” (Brevete esențiale pentru standarde și internetul obiectelor) din ianuarie 2019,

–  având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2015 intitulată „Către un nou consens privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală: un plan de acțiune al UE”(10),

–  având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2020 referitoare la drepturile de proprietate intelectuală pentru dezvoltarea tehnologiilor din domeniul inteligenței artificiale(11),

–  având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2021 conținând recomandări adresate Comisiei privind provocările cu care se confruntă organizatorii de evenimente sportive în mediul digital(12),

–  având în vedere rezoluția sa din 6 octombrie 2015 privind posibilitatea de a extinde protecția indicațiilor geografice ale Uniunii Europene la produsele neagricole(13),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la strategia UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice(14),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare, avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru cultură și educație,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0284/2021),

A.  întrucât protecția și aplicarea echilibrată a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) sunt foarte importante pentru economia europeană, precum și pentru redresarea și reziliența UE, în special în urma pandemiei de COVID-19;

B.  întrucât pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța politicilor de protecție a proprietății intelectuale, deoarece a ilustrat necesitatea unor măsuri eficace de combatere a penuriei de vaccinuri împotriva COVID-19, a amenințat mijloacele de subzistență și a dus la o pierdere existențială de venituri pentru lucrătorii din sectoarele culturale și creative;

C.  întrucât investițiile în active necorporale au fost semnificativ mai puțin afectate de criza economică din 2008, demonstrând astfel potențialul activelor de PI de a crea stabilitate și creștere economică, precum și o corelație pozitivă între proprietatea asupra DPI și calitatea și stabilitatea ocupării forței de muncă; întrucât studiile arată că întreprinderile care utilizează DPI se dezvoltă mai rapid, sunt mai rezistente la recesiunile economice, măresc valoarea întreprinderilor și își consolidează poziția pe piața unică; întrucât aceste fapte indică, de asemenea, importanța stimulării și sprijinirii IMM-urilor în ceea ce privește protejarea și deținerea DPI;

D.  întrucât înregistrările de PI au crescut ușor în primele luni ale lui 2021 față de aceeași perioadă din 2020; întrucât o redresare economică sustenabilă și digitală după pandemia de COVID-19 s-ar putea baza pe DPI; întrucât, în perioada pandemiei actuale de COVID-19, sistemul de alertă rapidă pentru produsele periculoase („RAPEX”) a înregistrat în premieră un număr de alerte alarmant de mare;

E.  întrucât înregistrările de proprietate intelectuală (PI) sunt în continuă creștere, iar piața unică rămâne fragmentată din cauza diferențelor existente între legislațiile naționale; întrucât sunt necesare în continuare proceduri naționale paralele de validare și de soluționare a litigiilor pentru brevetele europene; întrucât mai există lacune, în special în ceea ce privește punerea în aplicare, care pot împiedica dezvoltarea companiilor, în special a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), pot limita accesul consumatorilor la produse inovatoare și sigure și pot împiedica soluționarea provocărilor sociale prin inovare;

F.  întrucât industriile bazate pe cunoaștere sunt surse de creștere și prosperitate; întrucât, între 2012 și 2016, acestea au generat aproape 30 % din totalul locurilor de muncă și aproape 45 % din totalul activității economice (PIB) în UE, astfel cum se arată în raportul de analiză la nivel de industrie din 2019 al Oficiului European de Brevete (OEB) și al Oficiului UE pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)(15); întrucât industriile care folosesc intens DPI reprezintă 93 % din totalul exporturilor de bunuri ale UE către restul lumii;

G.  întrucât PI este un drept fundamental, în conformitate cu articolul 17 din Cartă;

H.  întrucât evoluția și progresul industriilor bazate pe cunoaștere depind într-o măsură semnificativă de reglementările din domeniul DPI, în special de asigurarea unei protecții efective printr-o legislație eficientă privind brevetele, mărcile, desenele și modelele industriale, drepturile de autor și drepturile conexe, indicațiile geografice și protecția soiurilor de plante, precum și printr-o aplicare adecvată și armonizată a normelor din domeniul protecției secretelor comerciale;

I.  întrucât sistemele de PI contribuie la dezvoltarea de noi medicamente, iar stimulentele pentru PI sunt importante pentru asigurarea accesului efectiv la medicamente la prețuri accesibile; întrucât noile medicamente trebuie să respecte dreptul internațional al drepturilor omului, dreptul internațional public și cerințele de sănătate publică;

J.  întrucât inovatorii europeni sunt lideri în domeniul tehnologiilor ecologice, dețin o mare parte din brevetele ecologice și portofolii solide de PI în tehnologii precum adaptarea la schimbările climatice, captarea și stocarea dioxidului de carbon, tratarea apei și a deșeurilor;

K.  întrucât ar trebui promovate valorificarea și implementarea cercetării și dezvoltării în Europa, după cum arată faptul că, în domeniul IA, doar o mică parte a solicitanților de brevete la nivel mondial sunt europeni, deși un procent semnificativ de publicații de nivel înalt dedicate IA provin din Europa,

Generalități

1.  sprijină Comisia în urmărirea obiectivelor planului său de acțiune privind PI din noiembrie 2020, întrucât o protecție solidă, echilibrată și robustă a DPI la nivel național, european și internațional, care permite rentabilitatea investițiilor, este deosebit de importantă pentru redresarea economică și socială în urma pandemiei de COVID-19 și a altor crize globale și pentru reziliența pe termen lung la acestea, astfel încât UE să poată răspunde crizelor într-un mod agil și în conformitate cu principiile Regulamentului (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență(16) și să garanteze securitatea juridică și conformitatea cu legislația europeană, precum și să permită crearea unei economii sustenabile, digitale și competitive la nivel mondial în Europa, în care inovarea să contribuie, de asemenea, la binele comun al societății;

2.  recunoaște că protecția DPI încurajează activitatea creativă, inventivă și inovatoare, oferind astfel unui număr cât mai mare de persoane beneficiul acestei activități; constată că această activitate le permite inventatorilor, inovatorilor și autorilor să obțină compensații pentru eforturile lor creative; invită Comisia să sprijine în continuare capacitatea de inovare a companiilor europene pe baza unui regim cuprinzător privind PI, astfel încât să se mențină o protecție eficace pentru investițiile lor în cercetare și dezvoltare, să se asigure un profit echitabil prin acordarea de licențe, să se dezvolte mai departe standarde tehnologice deschise care să sprijine concurența și libertatea de alegere și să se asigure participarea industriei UE la dezvoltarea tehnologiilor esențiale la nivel global;

IMM-urile și protecția PI

3.  subliniază că DPI prezintă numeroase avantaje pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pentru microîntreprinderi; subliniază că industriile care folosesc intens DPI oferă locuri de muncă de calitate mai bună, cu condiții de muncă mai bune și remunerații mai mari; ia act de faptul că IMM-urile care dețin DPI generează venituri mai mari cu până la 68 % per angajat și plătesc salarii cu 20 % mai mari decât IMM-urile care nu dețin aceste drepturi; este, prin urmare, preocupat de faptul că multe IMM-uri întâmpină dificultăți în a-și stabili propria strategie privind PI și în a-și gestiona DPI; salută, prin urmare, voucherele pentru PI, prediagnoza de PI (IP Scan) și alte inițiative ale Comisiei și EUIPO de sprijinire a procedurilor simple de înregistrare și a taxelor administrative reduse pentru microîntreprinderi și IMM-uri și pentru a le ajuta să își valorifice la maximum PI; solicită Comisiei, Oficiului European de Brevete (OEB) și EUIPO să ia în considerare extinderea acestor inițiative la toate tipurile de active PI și să identifice măsuri suplimentare de promovare a beneficiilor înregistrării DPI pentru dezvoltarea activităților IMM-urilor;

4.  este convins că sprijinul pentru IMM-uri, inclusiv măsurile financiare și nefinanciare, este modalitatea potrivită de a le oferi mai multe cunoștințe și un acces mai bun la DPI și că instrumentele financiare și juridice ale Uniunii sunt extrem de importante în această privință; invită, prin urmare, Comisia și EUIPO să continue punerea în aplicare a măsurilor de sprijinire a gestionării PI pentru IMM-uri și microîntreprinderi pe parcursul redresării economice, inclusiv prin asigurarea accesului la un ghișeu unic de informații și servicii conexe, precum și la consiliere cu privire la PI; subliniază că acest sprijin va contribui la impulsionarea și promovarea tuturor inițiativelor naționale și regionale ale membrilor Rețelei Uniunii Europene pentru proprietate intelectuală (EUIPN);

5.  este preocupat de faptul că, deși activele necorporale reprezintă unele dintre cele mai valoroase active, doar câteva IMM-uri europene sunt conștiente de acest lucru și beneficiază de drepturile lor de PI atunci când încearcă să obțină finanțare; salută, astfel, anunțul privind înființarea Centrului european de informare privind PI, una dintre numeroasele măsuri care va garanta că Europa fructifică cunoștințele valoroase pe care companiile noastre le creează, le dezvoltă și le partajează în mod constant și că acestea dispun de instrumentele și informațiile necesare sau gestionează aceste active într-un mod mai dinamic; subliniază că modelele de utilitate oferă o protecție rapidă și cu costuri reduse pentru invențiile tehnice și sunt foarte atractive pentru IMM-uri; încurajează, prin urmare, statele membre care nu oferă încă acest instrument să îl instituie și invită Comisia să ia în considerare posibilitatea de a introduce protecția modelului de utilitate la nivelul UE, care în prezent nu este disponibilă;

Pachetul privind brevetul unitar

6.  subliniază că pachetul privind brevetul unitar (UPP), care include brevetul european cu efect unitar (brevetul unitar) și Curtea Unică în materie de Brevete, urmărește ca protecția brevetelor să fie mai eficientă, iar soluționarea litigiilor în întreaga Europă să fie ușor de înțeles, evitându-se procedurile paralele în mai multe state membre, și mai puțin costisitoare, prin reducerea cheltuielilor de judecată, precum și mai accesibilă și eficientă, îmbunătățind astfel securitatea juridică; solicită, prin urmare, statelor membre participante care nu au făcut încă acest lucru să încheie ratificarea Protocolului la Acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete privind aplicarea provizorie (PPA), cât mai curând posibil, sau să declare prin alte mijloace că sunt obligate să respecte PPA pentru a permite intrarea rapidă în funcțiune a UPP;

7.  subliniază că brevetul unitar este o opțiune suplimentară față de brevetele naționale și încurajează statele membre care nu participă încă la cooperarea consolidată pentru crearea unei protecții unitare prin brevet și/sau care nu au aderat încă la Acordul UPC să continue procesul care va conduce la o participare deplină; reamintește că IMM-urile inovatoare beneficiază de un sistem european de brevete coerent și subliniază că Acordul privind UPC și Regulamentul său de procedură reprezintă o soluție atent echilibrată, care reflectă principiile fundamentale ale Uniunii privind proporționalitatea, flexibilitatea, corectitudinea și echitatea; ia act de reducerile de taxe și de rambursarea taxelor pentru IMM-uri în cadrul Regulamentului de procedură al UPC;

8.  salută instituirea unui sistem de soluționare alternativă a litigiilor în cadrul ghișeului unic în temeiul articolului 35 din Acordul UPC, care nu interferează cu sistemele naționale actuale, astfel încât dreptul părților la justiție să nu fie subminat; solicită statelor membre să permită instituirea rapidă a centrului de arbitraj și mediere în materie de brevete și invită Comisia să evalueze dacă centrul ar putea, pe termen mediu sau lung, să soluționeze toate litigiile în materie de PI; salută eforturile statelor membre de a găsi soluții adecvate pentru a face față efectelor Brexitului;

Certificatele suplimentare de protecție

9.  subliniază că regimul certificatelor suplimentare de protecție (CSP) în cadrul UE, deși are o mare relevanță practică, suferă de pe urma punerii în aplicare fragmentate în statele membre; îndeamnă Comisia să elaboreze orientări pentru statele membre și să reducă fragmentarea, chiar prin propuneri legislative pe baza unei evaluări exhaustive a impactului;

10.  recunoaște că UPP nu prevede un titlu CSP unitar și invită statele membre să sprijine instituirea unui astfel de titlu ca o extindere logică a protecției prin brevet unitar;

11.  solicită Comisiei, în absența unui titlu unitar de CSP, să asigure coerența dintre viitorul brevet unitar și actualele regimuri CSP din cadrul UE, clarificând faptul că CSP naționale pot fi acordate de oficiile naționale de brevete pe baza unui brevet unitar;

12.  salută faptul că Comisia dorește să evalueze impactul potențial al unei propuneri de CSP unitar; ia act de faptul că introducerea unui titlu de CSP unitar cu condiție suspensivă în funcție de decizia oficială la nivel național ar putea avea loc chiar înainte de intrarea în vigoare a brevetului unitar și sugerează, prin urmare, să se ia în considerare extinderea mandatului OEB, astfel încât examinarea cererilor de CSP să poată fi efectuată pe baza unor norme unitare;

13.  subliniază că ineficiențele procedurilor de acordare a CSP împiedică inovatorii și producătorii în detrimentul accesului echitabil al pacienților la tratamente și că este esențial să se asigure condiții de concurență echitabile pentru producătorii de medicamente generice și biosimilare din Uniune; subliniază, prin urmare, că trebuie combătute în mod eficace abuzurile legate de cererile de brevete divizionare și de corelarea brevetelor; reamintește că inovarea ar trebui să răspundă celor mai urgente nevoi ale societății și că, în acest context, ar trebui promovată aprovizionarea la timp cu medicamente, inclusiv medicamente generice și biosimilare, precum și accesibilitatea și disponibilitatea rapidă; subliniază că o posibilă revizuire a așa-numitei excepții Bolar, care permite efectuarea de teste asupra produselor brevetate pentru a sprijini cererile de autorizație de introducere pe piață pentru medicamente generice și biosimilare, fără a fi considerate încălcări ale drepturilor de brevet sau ale CSP pentru medicamente, precum și intrarea efectivă și imediată pe piață după expirarea drepturilor de brevet și a CSP-urilor, pot avea loc numai după o evaluare cuprinzătoare a impactului;

14.  subliniază rolul important jucat de investițiile publice în cercetare și dezvoltare și invită Comisia și statele membre să se asigure că rezultatele cercetării și dezvoltării finanțate din bani publici în sectorul farmaceutic sunt transparente, astfel încât condițiile de brevetare și de acordare a licențelor să garanteze că investițiile publice aduc beneficii pentru sănătatea publică;

Brevetele esențiale pentru un standard

15.  recunoaște că informațiile privind existența, domeniul de aplicare și relevanța brevetelor esențiale pentru un standard (BES) sunt importante pentru negocierile echitabile privind acordarea licențelor, permițând utilizatorului potențial de standarde să identifice amploarea expunerii sale la BES și la posibili licențiatori; ia act de faptul că, deși în majoritatea cazurilor au loc negocieri de bună-credință între părțile interesate, BES sunt adesea contestate; sugerează Comisiei să analizeze posibilitatea unor stimulente pentru negocieri care să evite litigiile, deoarece astfel s-ar evita costurile conexe ale rezolvării litigiilor și s-ar diminua alte probleme conexe;

16.  subliniază că multe cereri de brevete declarate ca fiind potențial esențiale de organizațiile de dezvoltare standard în cursul procesului de stabilire a standardelor ar putea să nu fie, în cele din urmă, esențiale pentru un standard, astfel cum a fost adoptat definitiv sau după acordarea brevetului, și că un mecanism de control adecvat, total independent și transparent ar mări transparența și securitatea juridică; salută, în acest sens, studiul-pilot pentru evaluarea caracterului esențial al BES(17);

17.  solicită Comisiei să investigheze în continuare, împreună cu actorii relevanți, cerințele pentru un sistem independent, neutru și transparent de verificări ale caracterului esențial efectuate de terți, identificând cererea, evaluând impactul și definind rolul pe care l-ar putea juca în acest context resurse precum tehnologiile emergente, cum ar fi IA și tehnologiile conexe și/sau expertiza tehnică, și să utilizeze cunoștințele dobândite ca o contribuție la inițiativa legislativă privind BES preconizată pentru începutul anului 2022, pe baza unor evaluări de impact adecvate;

18.  recunoaște importanța unui sistem echilibrat de acordare a licențelor pentru BES și insistă asupra importanței unor norme stabile, eficiente și echitabile în acest sens; subliniază că „termeni corecți, rezonabili și non-discriminatorii” (FRAND) sunt termeni juridici vagi care presupun insecuritate juridică și invită Comisia să monitorizeze evoluțiile din sector și să ofere mai multă claritate cu privire la diverse aspecte ale FRAND, precum și jurisprudența, inclusiv prin desemnarea unui observator (un centru de competență) în acest sens; reamintește solicitarea anterioară a Parlamentului adresată Comisiei de a publica rapoarte anuale care să ateste cazurile reale de nerespectare a FRAND și așa-numitele „hold-up” și „hold-out” în materie de brevete;

19.  subliniază importanța creșterii transparenței bazelor de date ale organizațiilor de standardizare și face apel la acestea să își actualizeze sistemul de declarare și bazele de date; subliniază, în acest context, articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1257/2012(18), care prevede că OEB are sarcina de a primi și de a înregistra angajamentele de acordare a licențelor asumate de titularul unui brevet unitar în cadrul organismelor internaționale de standardizare; invită Comisia să continue să observe comportamentul companiilor din țări terțe în cadrul organismelor internaționale de standardizare care, împreună cu deciziile recente ale instanțelor străine, creează un dezavantaj semnificativ pentru companiile europene, subminând competitivitatea pieței europene;

20.  constată că transparența este importantă și că trebuie să se furnizeze în mod proactiv informațiile necesare în prealabil, iar licențele pentru brevetele esențiale pentru un standard să fie acordate în condiții FRAND, în așa fel încât să se asigure un rezultat corect al negocierilor de bună-credință dintre părți; subliniază că întrebarea dacă titularul BES poate alege nivelul de acordare a licențelor în cadrul unui lanț de aprovizionare sau dacă orice companie în lanțul valoric trebuie să aibă acces la o licență nu este încă clarificată și, prin urmare, solicită Comisiei să coopereze cu părțile interesate relevante pentru a găsi un mod de a aborda această chestiune și pentru a o soluționa;

21.  subliniază valoarea inițiativelor voluntare existente conduse de industrie pentru a facilita acordarea de licențe pentru BES pentru internetul obiectelor, cum ar fi grupurile de licențe, care reunesc marea majoritate a dezvoltatorilor europeni și internaționali de tehnologie celulară;

Indicații geografice

22.  reamintește că aproximativ 3 300 de produse sunt protejate de UE ca indicații geografice (IG) și că valoarea anuală a tuturor acestor produse a crescut la peste 75 de miliarde EUR și, prin urmare, salută inițiativele și acțiunile menite să consolideze, să modernizeze, să raționalizeze și să consolideze mai bine sistemul IG pentru produsele agricole, alimentare, vinuri și băuturi spirtoase, pentru a-l face mai precis și mai eficient, deoarece acestea contribuie la crearea și protejarea locurilor de muncă de calitate, la promovarea sustenabilității sociale, ecologice și economice în zonele rurale și la promovarea diversității culturale europene;

23.  consideră că problema supraîncărcării administrative a producătorilor în legătură cu înregistrarea, modificarea și gestionarea unui caiet de sarcini al IG și al specialităților tradiționale garantate (STG) ar trebui să se afle în centrul viitoarelor discuții; reamintește că procedurile de modificare a caietelor de sarcini pentru IG au fost simplificate și raționalizate pentru produsele vitivinicole și agroalimentare în contextul revizuirii reformei politicii agricole comune și că această abordare ar trebui consolidată în viitor;

24.  reamintește că semințele obținute pe propria exploatație agricolă reprezintă, conform estimărilor, peste 80 % din necesarul total de semințe al fermierilor în unele țări africane; solicită UE să sprijine regimurile DPI care consolidează dezvoltarea de soiuri de semințe adaptate la nivel local și de semințe obținute pe propria exploatație agricolă, în conformitate cu dispozițiile Tratatului internațional privind resursele fitogenetice pentru alimentație și agricultură (ITPGRFA), precum și cu articolul 19 din Declarația ONU privind drepturile agricultorilor și ale altor persoane care lucrează în zonele rurale;

25.  consideră că este esențial să se protejeze DPI într-un mod care să promoveze cercetarea și inovarea, în special cu scopul de a introduce soiuri agricole mai reziliente pentru a face față schimbărilor climatice, pentru a obține modele agricole sustenabile și agroecologice care protejează resursele naturale și respectă potențialul materialului de reproducere și eterogen neprotejat în sectorul ecologic; subliniază că protecția drepturilor privind soiurile de plante este esențială și necesită un sistem de protecție solid și executoriu în UE și subliniază, prin urmare, rolul important al sistemelor comunitare de protecție a soiurilor de plante și al Uniunii Internaționale pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante; subliniază că DPI trebuie să îmbunătățească și securitatea alimentară și reziliența și competitivitatea modelului agroalimentar al UE;

26.  subliniază că ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru a mări transparența în ceea ce privește statutul și brevetabilitatea materialului biologic; evidențiază că amelioratorilor ar trebui să li se acorde un acces adecvat la informațiile privind materialul biologic pe care îl vor utiliza în procesul de ameliorare a plantelor; subliniază că Comisia ar trebui să pună în aplicare noi modalități de consultare și de schimb eficient de informații; se opune oricărei brevetări de animale vii;

27.  consideră că recunoașterea IG pentru produsele neagricole este relevantă pentru prioritățile programelor UE în curs de elaborare, inclusiv cele ale strategiei industriale, prin dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, precum și pentru Pactul verde, prin promovarea produselor fabricate la nivel local, cu o mai mare trasabilitate și transparență în ceea ce privește originea produselor și procesele de fabricație utilizate;

28.  sprijină Comisia în inițiativa sa de a stabili, pe baza unei evaluări a impactului aprofundate, o protecție sui generis eficientă și transparentă la nivelul UE a indicațiilor geografice (IG) pentru produsele neagricole, care identifică un produs ca fiind originar de pe teritoriul unui stat membru sau dintr-o regiune sau localitate de pe acest teritoriu, atunci când o anumită calitate, reputație sau o altă caracteristică a produsului poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice, pentru a se alinia, printre altele, la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice, pe care UE l-a semnat și care include posibilitatea de a proteja IG atât pentru produsele agricole, cât și pentru cele neagricole; se așteaptă ca Comisia să propună acte legislative în acest sens cât mai curând posibil și cel târziu la sfârșitul anului 2021;

29.  subliniază că introducerea unui sistem sui generis de protecție a IG pentru produsele neagricole la nivelul UE ar trebui să vizeze crearea de beneficii pentru consumatori, facilitând cunoașterea indicațiilor privind autenticitatea produselor, să aibă un impact economic pozitiv asupra microîntreprinderilor și IMM-urilor, încurajând competitivitatea, precum și un impact general asupra ocupării forței de muncă, dezvoltării și turismului în zonele rurale și în zonele mai puțin dezvoltate, ceea ce ar putea contribui, în special, la redresarea UE după criza provocată de pandemia de COVID-19; consideră că o astfel de protecție sui generis a indicațiilor geografice pentru produsele neagricole ar facilita, de asemenea, accesul pe piețele țărilor terțe prin intermediul acordurilor comerciale ale UE; consideră însă că sistemul trebuie să prevadă garanțiile necesare, inclusiv mecanisme eficace și transparente de aplicare și de opoziție;

30.  ia act de faptul că actuala protecție a mărcii comunitare nu le permite producătorilor să certifice legătura dintre calitate și originea geografică și că unele state membre au instituit deja sisteme naționale sui generis de protecție a IG pentru produsele neagricole, în lipsa unui sistem armonizat de protecție creându-se fragmentare pe piață și insecuritate juridică, generând, de asemenea, efecte în detrimentul producătorilor; consideră că protecția armonizată la nivelul Uniunii ar crea securitatea juridică necesară pentru toți actorii și ar garanta totodată prevenirea încălcării DPI pentru produsele fabricate și artizanale, astfel încât UE să își poată proteja mai bine interesele la nivel internațional;

31.  sugerează ca EUIPO să fie însărcinat cu crearea unui registru al indicațiilor geografice pentru produsele neagricole, în scopul de a asigura o examinare și o protecție uniformă a acestora în întreaga Uniune;

Revizuirea legislației UE privind protecția desenelor și modelelor industriale

32.  subliniază că actualul sistem de protecție a desenelor și modelelor industriale la nivelul UE a fost înființat în urmă cu 20 de ani și ar trebui revizuit; salută, prin urmare, disponibilitatea Comisiei de a moderniza legislația Uniunii privind protecția desenelor și modelelor industriale pentru a sprijini mai bine tranziția către economia digitală, sustenabilă și ecologică; invită Comisia, pe de o parte, să actualizeze procedura de înregistrare pentru a permite ca noile forme de proiectare, cum ar fi interfețele grafice cu utilizatorul, desenele, fonturile și pictogramele virtuale și animate, precum și cele relevante în urma noilor evoluții și tehnologii să fie protejate într-un mod ușor și mai puțin împovărător și, pe de altă parte, să armonizeze în continuare procedurile de aplicare și de invalidare în statele membre;

33.  observă că protecția desenelor și modelelor industriale pentru piesele utilizate la repararea produselor complexe este doar parțial armonizată; subliniază că unele state membre au introdus deja în legislația lor o „excepție privind piesele de schimb” sau „clauza privind repararea”, permițând ca piesele componente ale produselor complexe să fie fabricate și vândute fără a încălca DPI; constată că acest lucru creează fragmentare pe piața internă și insecuritate juridică; invită, prin urmare, Comisia să includă o „clauză privind repararea” în viitoarea sa propunere, care va contribui la sprijinirea tranziției către o economie mai sustenabilă și mai ecologică și va evita denaturări ale concurenței;

34.  consideră că sistemul UE de protecție a desenelor și modelelor industriale ar trebui să fie aliniat la sistemul de mărci UE pentru a permite titularilor de desene sau modele industriale să împiedice intrarea pe teritoriul vamal al UE a unor produse care încalcă un model industrial, deoarece drepturile aferente mărcilor comerciale sunt executorii pentru bunurile care le încalcă și tranzitează prin UE, în timp ce cele aferente desenelor sau modelelor industriale nu sunt; invită Comisia să elimine această lacună în revizuirea legislației privind desenele și modelele industriale și să permită proprietarilor de mărci să oprească proiectarea de produse contrafăcute care tranzitează UE;

35.  este convins că protecția desenelor și modelelor industriale ar trebui să fie oferită în mod uniform pentru întreaga piață unică și sugerează Comisiei să reflecteze la alinierea Directivei privind desenele și modelele industriale și a Regulamentului privind desenele și modelele industriale comunitare pentru a crea o mai mare certitudine juridică;

Combaterea încălcărilor DPI

36.  subliniază că produsele contrafăcute, cum ar fi, de pildă, medicamentele contrafăcute sau echipamentele sau măștile personale de protecție contrafăcute în contextul unor crize sanitare ca pandemia de COVID-19 reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății și securității cetățenilor UE și pot afecta grav sănătatea publică; argumentează că, deși activitățile de supraveghere a pieței urmăresc să protejeze interesele generale ale populației, iar produsele contrafăcute au legătură cu protecția drepturilor private de proprietate intelectuală, există o legătură strânsă între produsele contrafăcute și riscurile pentru sănătatea și siguranța consumatorilor;

37.  subliniază că, în 2016, până la 6,8 % din importurile UE, având o valoare de 121 de miliarde EUR, au fost produse contrafăcute și că prezența acestora pe piața unică a determinat, pentru intervalul 2013-2017, pierderi directe de vânzări în valoare de 50 de miliarde EUR și pierderi directe de locuri de muncă de ordinul a 416 000 de locuri de muncă pe an(19); evidențiază că încălcarea DPI implică un nivel scăzut de risc atât în ceea ce privește probabilitatea de depistare, cât și în ceea ce privește pedepsele, în cazul depistării; îndeamnă statele membre, împreună cu Comisia, autoritățile vamale, Agenția UE pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Interpol și autoritățile de aplicare a legii să coordoneze strategiile și să elaboreze sancțiuni eficace și disuasive, în special pentru a limita cantitatea de produse periculoase puse la dispoziția publicului și pentru a combate contrafacerea și pirateria, în special atunci când acestea sunt legate de criminalitatea organizată;

38.  regretă utilizarea semnificativă a internetului pentru a distribui produse contrafăcute, conținut și servicii care încalcă DPI, având consecințe negative semnificative pentru industria prelucrătoare a UE, precum și pentru sectoarele creativ, cultural și sportiv; salută propunerea Comisiei de act legislativ privind serviciile digitale; subliniază că principiul „cunoaște-ți clientul” și sistemul de notificatori de încredere ar contribui enorm la combaterea contrafacerii și că IA și tehnologia blockchain ar putea juca un rol important în combaterea bunurilor contrafăcute și piratate disponibile online, contribuind totodată la o mai bună aplicare a DPI în întregul lanț de aprovizionare; sprijină, prin urmare, utilizarea noilor tehnologii pentru combaterea încălcărilor DPI și salută publicațiile Observatorului EUIPO bazate pe dovezi, care vizează acest aspect;

39.  recunoaște că tehnologiile blockchain prezintă un potențial ridicat pentru înregistrarea și protecția DPI; subliniază că sistemele blockchain pot contribui la securizarea lanțului de aprovizionare, asigurând trasabilitatea, siguranța și securizarea tuturor etapelor împotriva pericolelor de contrafacere la fiecare nivel al lanțului de aprovizionare; observă că este necesar ca oficiile pentru proprietate intelectuală (OPI) să adopte standarde tehnice pentru soluțiile lor blockchain care să le promoveze interoperabilitatea, în special în ceea ce privește înregistrarea DPI; subliniază că IA și tehnologiile conexe folosite pentru procedura de înregistrare pentru acordarea DPI nu pot înlocui analiza umană, efectuată de la caz la caz, pentru a asigura calitatea și corectitudinea deciziilor;

40.  subliniază legătura dintre infracțiunile privind PI și crima organizată și formele grave de criminalitate internațională; salută, prin urmare, decizia Consiliului de a reintroduce încălcările DPI pe lista priorităților UE în materie de criminalitate în cadrul Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) pentru următorul ciclu 2022-2025 și solicită Consiliului să le mențină pe lista respectivă și să consolideze cooperarea transfrontalieră dintre autoritățile naționale, EUIPO, Europol, Agenția UE pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);

41.  salută intenția Comisiei de a crea un set de instrumente al UE împotriva contrafacerii pentru a îmbunătăți cooperarea între titularii de drepturi, autoritățile publice, autoritățile responsabile cu asigurarea respectării legii la nivel național și la nivelul UE și intermediari, prin clarificarea în continuare a rolurilor și responsabilităților, cu scopul de a facilita schimbul efectiv de informații și date între actorii-cheie, promovând folosirea noilor instrumente și abordarea activităților de contrafacere; invită Comisia să ia măsuri concrete pentru a monitoriza încălcările intenționate ale DPI, inclusiv în cazurile în care încălcarea este utilizată cu rea-credință ca strategie comercială deliberată, și să insiste pentru intensificarea controlului și a cooperării transfrontaliere între agențiile vamale ca parte a luptei împotriva importului de produse contrafăcute; invită Comisia să ia în considerare crearea unui set de instrumente similare la nivelul UE pentru combaterea altor încălcări ale DPI;

42.  subliniază că, pentru a schimba atitudinea favorabilă față de consumul de bunuri și servicii care încalcă DPI, ar fi necesară și educația pe termen lung în școli privind proprietatea intelectuală; invită, prin urmare, statele membre să coopereze cu EUIPO pentru a lansa campanii de sensibilizare, inclusiv în domeniul imprimării 3D; reamintește că tehnologia de imprimare 3D poate ridica unele probleme juridice specifice în ceea ce privește toate domeniile dreptului proprietății intelectuale, cum ar fi drepturile de autor, brevetele, desenele, mărcile comerciale tridimensionale și indicațiile geografice;

43.  invită Comisia să continue să protejeze DPI și să promoveze respectarea DPI în țările din afara UE, inclusiv printr-o creștere a finanțării pentru programe specifice de cooperare tehnică ale UE și consolidarea capacităților, cum ar fi cele trei programe de cooperare în curs privind proprietatea intelectuală cu China, Asia de Sud-Est și America Latină și parteneriatul comun cu continentul african, pentru a promova o mai bună generare și gestionare a PI, precum și prin sprijinirea regimurilor de proprietate intelectuală care consolidează dezvoltarea agricolă locală; încurajează, în acest context, Comisia, pe baza experienței UE, să asiste factorii de decizie și autoritățile de aplicare a legii și să le ofere cunoștințe și orientări pentru a-și îmbunătăți capacitatea de combatere a încălcărilor DPI și să promoveze soluții fezabile, care ar putea reduce în mod semnificativ costurile și ar putea simplifica procedurile de obținere, menținere și aplicare a protecției DPI, precum și să ofere informații titularilor de drepturi cu privire la natura schimbătoare a peisajului infracțional și la furnizarea de bunuri contrafăcute;

Noi provocări pentru procesul de elaborare a politicilor privind PI

44.  subliniază că protecția drepturilor de proprietate intelectuală legate de tehnologiile IA este importantă și ar trebui avută în vedere în mod corespunzător și că, deși normele actuale privind protecția invențiilor implementate de calculator prin brevete pot acoperi tehnologiile IA, sunt necesare criterii clare pentru protecția invențiilor create cu ajutorul tehnologiilor de IA; solicită, prin urmare, Comisiei, în cooperare cu OEB și cu EUIPO, să ofere securitate juridică cu privire la acest subiect și să urmărească îndeaproape această chestiune la nivel internațional în cadrul OMPI;

45.  încurajează statele membre să transpună fără întârziere dispozițiile Directivei privind drepturile de autor într-un mod care să reflecte acordul la care au ajuns colegiuitorii pentru a îmbunătăți protecția pe care o oferă, precum și să permită excepții, cum ar fi accesul la educația online și patrimoniul cultural digitalizat; invită Comisia să monitorizeze contractele de preluare pentru a asigura remunerarea echitabilă a creatorilor pe baza drepturilor de copyright sau de autor; subliniază că lipsa de armonizare a normelor privind calitatea de autor și drepturile de proprietate rezultate din drepturile de autor poate conduce la soluții naționale divergente în ceea ce privește operele asistate de IA;

46.  subliniază că, în pofida unui nivel ridicat de armonizare a drepturilor de proprietate intelectuală în întreaga Europă, lipsește în continuare o aplicare transfrontalieră eficientă a acestor drepturi în UE;

47.  salută anunțul Comisiei că va revizui Directiva privind bazele de date pentru a facilita accesul la date și utilizarea acestora, protejând, în același timp, interesele legitime; subliniază că încă există bariere inutile care împiedică cercetarea și că trebuie dezvoltate în continuare spații de date solide pentru a permite cercetătorilor să găsească soluții științifice, inclusiv în condiții de constrângeri de timp excepționale; scoate în evidență, în acest sens, rolul limitărilor și excepțiilor de la drepturile exclusive;

48.  regretă că studiul Comisiei din 2016 privind agregatorii de brevete din Europa(20) nu a oferit un răspuns clar la întrebarea dacă modelele de afaceri ale unora dintre agregatorii de brevete, care constau în achiziționarea de brevete de la terți și în încercarea de a genera venituri prin revendicarea acestora împotriva presupușilor contravenienți prin utilizarea abuzivă a asimetriilor în materie de litigii, abuzează de lacunele din legislația existentă și, prin urmare, constituie o problemă care ar trebui soluționată; încurajează Comisia să monitorizeze în continuare această chestiune și să realizeze un studiu aprofundat corespunzător;

49.  salută eforturile tuturor statelor membre de a se asigura că instanțele iau în considerare principiul proporționalității atunci când soluționează cauzele de încetare;

50.  constată că protecția DPI este esențială pentru stimularea cercetării și a producției de produse și procese inovatoare, inclusiv de medicamente noi, dar este convins că, pentru a combate urgențele sanitare globale, a aborda accesibilitatea anumitor produse medicale și a permite intervenții vitale în interesul public, punerea în comun voluntară a brevetelor, acordarea de licențe obligatorii și flexibilitățile prevăzute în Acordul TRIPS al OMC sunt importante; invită, prin urmare, Comisia să analizeze și să exploreze opțiunile posibile pentru a asigura eficacitatea și o mai bună coordonare a licențelor obligatorii în UE, ținând seama de cazurile în care acestea au fost utilizate în Uniune, de motivele utilizării lor, de condițiile în care au fost acordate, de consecințele lor economice și de măsura în care au obținut efectul dorit;

51.  subliniază că este esențială o distribuție mai echitabilă a vaccinurilor în întreaga lume pentru a combate în mod eficace răspândirea bolii COVID-19 și a mutațiilor sale, precum și că este necesar să se sprijine accesul mondial la vaccinurile împotriva COVID-19; observă că lipsa accesului la vaccinuri la prețuri accesibile reprezintă în continuare o provocare majoră în țările în curs de dezvoltare; sprijină, prin urmare, Comisia și statele membre în eforturile lor de a încuraja țările terțe să ridice interdicțiile actuale la export și să intensifice donarea de vaccinuri; invită Comisia și statele membre să își intensifice în continuare eforturile de sprijinire a transferului de tehnologie și a acordării de licențe voluntare pentru DPI, în scopul de a îmbunătăți accesul global la produse medicale legate de COVID-19 la prețuri accesibile, de a aborda constrângerile de producție și deficitele de aprovizionare la nivel mondial și, astfel, de a trata bolile infecțioase endemice sau pandemice ale populației lumii;

52.  salută faptul că țările cel mai puțin dezvoltate beneficiază deja de o derogare, acordată până la 1 ianuarie 2033, în ceea ce privește punerea în aplicare a dispozițiilor TRIPS privind produsele farmaceutice; îndeamnă, prin urmare, Comisia ca, în cooperare cu OMC, să își respecte promisiunea de a se angaja în negocieri active și constructive, pe baza textului, la nivelul OMC, pentru a acționa în vederea stimulării și sprijinirii extinderii capacităților de producție de vaccinuri în țările în curs de dezvoltare și a stimulării punerii în comun voluntare și rapide a DPI în perioade de criză, precum și a acordurilor de licență voluntare, și să lanseze un dialog pe tema obstacolelor actuale din calea acordării voluntare de licențe și a modului în care pot fi depășite acestea;

53.  sugerează instituirea unui coordonator PI la nivel european pentru a asigura o abordare holistică și coordonată a politicii UE în materie de proprietate intelectuală și pentru a consolida cooperarea dintre diferitele autorități naționale în materie de proprietate intelectuală, direcțiile generale ale Comisiei și alte organisme responsabile cu DPI, cum ar fi OEB, EUIPO, OMPI și alți actori relevanți ai societății civile; coordonatorul PI ar putea promova în continuare lupta împotriva încălcărilor DPI la cel mai înalt nivel politic și ar putea prelua alte sarcini legate de DPI, dacă este necesar;

54.  susține ideea potrivit căreia este necesară promovarea unei mai bune gestionări a proprietății intelectuale în comunitatea de cercetare și inovare pentru a materializa cercetarea excelentă a Europei în domeniul inovării, care este benefică pentru cetățenii și întreprinderile sale; subliniază că, în acest context, PI finanțată din fonduri publice trebuie folosită în mod echitabil și eficient și că rezultatele obținute cu ajutorul fondurilor UE ar trebui folosite pentru a îmbunătăți economia UE pentru toți;

55.  reamintește că industriile care folosesc intens DPI generează cea mai mare parte a activităților comerciale ale UE și că este, de asemenea, esențial să se protejeze și să se asigure respectarea DPI în țările terțe; salută angajamentul Comisiei de a viza asigurarea unei protecții solide a PI în viitoarele acorduri de liber schimb; invită Comisia să solicite ca aplicarea DPI să fie abordată în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și al OMPI;

56.  reamintește că una dintre principalele provocări cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare este de a urca în lanțul valoric global prin diversificare economică, ceea ce necesită norme comerciale echitabile și favorabile dezvoltării la nivel mondial;

57.  încurajează țările în curs de dezvoltare să consolideze lanțurile valorice regionale și comerțul intraregional și investițiile în sănătate și în domenii conexe, în special prin eforturi colective de cercetare și dezvoltare în cercetarea medicală și prin punerea în comun a resurselor la nivel regional; constată cu preocupare că, potrivit alertei privind comerțul mondial, până la 21 martie 2020, 54 de guverne introduseseră restricții la exporturile de consumabile medicale esențiale de la începutul acelui an; subliniază că pactele comerciale regionale ar trebui utilizate pentru a preveni interzicerea exporturilor de produse esențiale în perioadele de penurie la nivel mondial și regional, cum este cazul crizei actuale provocate de pandemie;

o
o   o

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 175, 20.6.2013, p. 1. (2) JO L 271, 24.10.2019. (3) JO L 57, 18.2.2021, p. 17. (4) JO L 153, 11.6.2019, p. 1. (5) JO L 130, 17.5.2019, p. 92. (6) JO L 136, 30.4.2004, p. 34. (7) JO L 157, 30.4.2004, p. 45. (8) JO L 289, 28.10.1998, p. 28. (9) JO L 3, 5.1.2002, p. 1. (10) JO C 407, 4.11.2016, p. 25. (11) JO C 404, 6.10.2021, p. 129. (12) Texte adoptate, P9_TA(2021)0236. (13) JO C 349, 17.10.2017, p. 2. (14) JO C 371, 15.9.2021, p. 102. (15) OEB-EUIPO, IPR-intensive industries and economic performances in the EU: Industry-level analysis report (Industriile care folosesc intens DPI și performanțele economice din UE: raport de analiză la nivel de industrie), ediția a treia, septembrie 2019. (16) JO L 57, 18.2.2021, p. 17. (17) Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, Pilot study for Essentiality Assessment of Standard Essential Patents, (Studiu-pilot pentru evaluarea caracterului esențial al brevetelor esențiale pentru un standard), 2020. (18) Regulamentul (UE) nr. 1257/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2012 de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet (JO L 361, 31.12.2012, p. 1). (19) EUIPO, 2020 Status Report on IPR infringement: average annual figures, 2013-2017 (Raport privind situația încălcărilor DPI în 2020: cifre anuale medii, 2013-2017). (20) Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, Patent Assertion Entities in Europe: Their impact on innovation and knowledge transfer in ICT markets (Agregatorii de brevete din Europa: Impactul lor asupra inovării și a transferului de cunoștințe pe piețele TIC), 2016.