Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2021/2058(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0318/2021

Texte depuse :

A9-0318/2021

Dezbateri :

PV 22/11/2021 - 21
CRE 22/11/2021 - 21

Voturi :

PV 23/11/2021 - 6

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0463

Texte adoptate
PDF 176kWORD 56k
Marţi, 23 noiembrie 2021 - Strasbourg
Politica UE în domeniul sportului: evaluare și posibile căi de urmat
P9_TA(2021)0463A9-0318/2021

Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2021 referitoare la politica UE în domeniul sportului: evaluare și posibile căi de urmat (2021/2058(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 6 și 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care menționează competențele și acțiunea Uniunii în domeniul sportului, în special promovarea obiectivelor europene ale sportului, având în vedere totodată caracterul specific, structurile bazate pe voluntariat, precum și funcția socială și educativă a sportului,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale acesteia, în special rolul sportului ca factor important de stimulare a dezvoltării durabile și contribuția sa la pace, la promovarea toleranței și a respectului, precum și la capacitarea femeilor și a tinerilor, a persoanelor și a comunităților, precum și la obiectivele în domeniul sănătății, educației și incluziunii sociale(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013(2), și în special capitolul referitor la sport,

–  având în vedere Cartea albă privind sportul din 11 iulie 2007 a Comisiei (COM(2007)0391),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 ianuarie 2011, intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” (COM(2011)0012),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 iulie 2020 privind punerea în aplicare și relevanța Planului de lucru al Uniunii Europene pentru sport 2017-2020 (COM(2020)0293), în special recomandările sale pentru viitor,

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)” (denumită în continuare (COM(2021)0101),

–  având în vedere orientările UE din 16 noiembrie 2012 intitulate „Dual Careers of Athletes - Recommended Policy Actions in Support of Dual Careers in High-Performance Sport” (Carierele duble ale atleților - Măsuri recomandate pentru a sprijini carierele duble în sportul de înaltă performanță),

–  având în vedere rezoluția sa din 2 februarie 2012 privind dimensiunea europeană a sportului(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la aranjarea meciurilor și corupția în sport(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 11 iunie 2015 referitoare la dezvăluirile recente privind cazurile de corupție la nivel înalt din cadrul FIFA(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 2 februarie 2017 referitoare la o abordare integrată a politicii în domeniul sportului: bună guvernanță, accesibilitate și integritate(6),

–   având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2020 referitoare la adoptarea unor măsuri eficace pentru conferirea unui caracter ecologic programelor Erasmus+ și Europa Creativă, precum și Corpului european de solidaritate(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 februarie 2021 referitoare la impactul COVID-19 asupra tineretului și asupra sportului(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2021 conținând recomandări adresate Comisiei privind provocările cu care se confruntă organizatorii de evenimente sportive în mediul digital(9),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport (1 ianuarie 2021-30 iunie 2024)(10), în special domeniile sale de prioritate,

–  având în vedere concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind combaterea corupției în sport(11),

–   având în vedere Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind accesul la sport al persoanelor cu dizabilități(12),

–  având în vedere Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind impactul pandemiei de COVID-19 și redresarea sectorului sportului(13),

–  având în vedere Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind capacitarea antrenorilor prin sporirea oportunităților de a dobândi aptitudini și competențe(14),

–  având în vedere Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, referitoare la inovarea în sport(15),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei din 16 noiembrie 1989 împotriva dopajului,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei din 18 septembrie 2014 privind manipularea competițiilor sportive,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei din 3 iulie 2016 privind o abordare integrată a siguranței, securității și serviciilor la meciurile de fotbal și alte evenimente sportive,

–   având în vedere Codul de etică sportivă al Consiliului Europei, revizuit la 16 mai 2001, și Carta europeană a sportului a Consiliului Europei, revizuită la 13 octombrie 2021,

–  având în vedere Convenția internațională UNESCO din 19 octombrie 2005 împotriva dopajului în sport,

–  având în vedere studiul său din iunie 2021 intitulat „EU sports policy: assessment and possible ways forward”(16),

–  având în vedere raportul final elaborat de Ecorys, KEA și Sport and Citizenship pentru DG Educație și cultură, Comisia Europeană, în iunie 2016, intitulat „Mapping and analysis of the specificity of sport” (Cartografierea și explorarea specificității sportului),

–  având în vedere raportul final elaborat de Ecorys și SportsEconAustria pentru Comisia Europeană în 2020, intitulat „Mapping study on measuring the economic impact of COVID-19 on the sport sector in the EU” (Studiul cartografic cu privire la măsurarea impactului economic al COVID-19 asupra sectorului sportului în UE),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A9-0318/2021),

A.  întrucât sportul joacă un rol esențial în viața socială, culturală și educațională a cetățenilor europeni și promovează valori precum democrația, respectul, solidaritatea, diversitatea și egalitatea;

B.  întrucât sportul este un vector al integrării, în special pentru persoanele cu mai puține oportunități;

C.  întrucât sportul trebuie să fie incluziv și deschis tuturor, indiferent de vârstă, gen, dizabilitate sau mediu cultural și socioeconomic;

D.  întrucât sportul este un sector economic în dezvoltare, care contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în UE și, prin urmare, la prosperitatea sa;

E.  întrucât sportul contribuie la întărirea integrării europene și la poziția UE în cadrul cooperării internaționale;

F.  întrucât epidemia de COVID-19 a avut un impact economic și social negativ major asupra sectorului sportului;

G.  întrucât UE ar trebui să urmărească dezvoltarea și mai mare a dimensiunii europene a sportului, respectând totodată specificitatea și autonomia acestuia;

H.  întrucât politica UE în domeniul sportului trebuie să sprijine atât sportul de elită, cât și sportul de masă, incluzând activitățile recreative active;

I.   întrucât sportul de masă contribuie la dezvoltarea competențelor în rândul tinerilor și promovează participarea civică prin voluntariat;

J.  întrucât tinerii sportivi au dificultăți în a-și reconcilia cariera sportivă cu formarea sau cu activitățile profesionale;

K.  întrucât sportul are un impact pozitiv asupra sănătății și stării de bine a cetățenilor;

L.  întrucât dezvoltarea infrastructurii sportive este un element important pentru îmbunătățirea calității vieții și a oportunităților economice în zonele izolate sau defavorizate;

M.  întrucât sportul se confruntă cu o serie de probleme, cum ar fi chestiuni de guvernanță, corupție, aranjarea meciurilor, dopaj, finanțare, piraterie digitală, modele bazate exclusiv pe profit, încălcări ale drepturilor omului, discriminare și violență și preocupări legate de impactul asupra mediului și durabilitate;

N.  întrucât femeile sunt încă subreprezentate în sport, atât în structurile de conducere, cât și în sfera mediatică;

O.  întrucât difuzarea ilegală a evenimentelor sportive în direct amenință stabilitatea financiară atât a sportului profesionist, cât și a sportului de masă, care depind de veniturile obținute din drepturile de difuzare a programelor sportive,

Creșterea vizibilității, a cooperării și a integrării sportului în politicile UE

1.  invită UE să adopte o abordare mai globală asupra politicii în domeniul sportului și să își intensifice eforturile de integrare a acesteia în alte politici ale UE;

2.  subliniază că este necesar să se întărească cooperarea interinstituțională și colaborarea cu părțile interesate din sport;

3.  invită Comisia să instituie o cooperare structurată periodică la nivel înalt cu toate părțile interesate din sport și cu alte instituții, pentru a oferi recomandări de măsuri mai specifice și constrângătoare care să soluționeze problemele actuale cu care se confruntă sectorul sportului;

4.  invită Comisia să prezinte o comunicare privind viitorul sportului, în corelație cu obiectivele strategice ale UE;

5.  invită Comisia să dea o mai mare vizibilitate sportului și să-și întărească perspectiva asupra sportului în toate domeniile de politică de la nivelul UE, adăugând sportul la titlul portofoliului comisarului responsabil;

6.  solicită, de asemenea, în acest sens, să se înființeze un coordonator al UE pentru sport, care să fie punctul de contact și de referință vizibil al Comisiei;

7.  insistă ca Parlamentul să se implice mai mult și să ofere un cadru pentru dezbateri politice periodice și acțiuni în domeniul sportului, precum și în ceea ce privește controlul parlamentar și monitorizarea punerii în aplicare a obiectivelor strategice;

8.  subliniază rolul Conferinței privind viitorul Europei în discuțiile despre direcțiile politicii UE în domeniul sportului și aspectele legate de sport și încurajează participarea activă a tuturor părților interesate din domeniul sportului;

9.  ia act de adoptarea recentă a Cartei europene revizuite a sportului în cadrul Consiliului Europei, care evidențiază caracteristicile comune ale unui cadru pentru sportul european și organizarea acestuia și invită instituțiile UE să depună eforturi pentru a asigura coerența, cooperarea și solidaritatea la nivel continental, luând în același timp inițiative în politica în domeniul sportului;

10.  solicită Parlamentului să joace un rol mai activ în diplomația sportivă;

Consolidarea principiilor și valorilor unui model sportiv în Europa

11.  recunoaște importanța unui model sportiv european bazat pe valori, activități de voluntariat și solidaritate și așteaptă cu interes dezvoltarea acestuia în beneficiul cetățenilor și al părților interesate;

12.  ia act de diversitatea abordărilor din diferitele sporturi și țări, dar consideră că este nevoie să întărim și să protejăm și mai mult temelia comună a sportului european, în special, legăturile dintre sportul de masă și de elită;

13.  cere să se elaboreze un model sportiv european care să recunoască necesitatea unui angajament ferm față de integrarea principiilor solidarității, sustenabilității, incluziunii pentru toți, concurenței deschise, meritului sportiv, echității și, prin urmare, se opune ferm competițiilor separatiste care subminează aceste principii și pun în pericol stabilitatea ecosistemului sportiv în general; subliniază că aceste principii ar trebui încurajate de toate părțile interesate din domeniul sportului și de autoritățile naționale;

14.  recunoaște rolul federațiilor în gestionarea disciplinelor respective și încurajează coordonarea și cooperarea mai strânsă cu autoritățile și cu toate părțile interesate relevante;

15.  recunoaște că cluburile sportive constituie baza unui model sportiv european, oferind tuturor oportunitatea de a practica un sport la nivel local, în special tinerilor, indiferent de mediul lor cultural sau socioeconomic;

16.  subliniază că este nevoie de solidaritate mai bine direcționată și mai extinsă, de redistribuire financiară mai amplă, precum și de schimburi în materie de competențe și know-how, în special între sportul profesionist și cel de masă; invită federațiile sportive să implementeze un mecanism de solidaritate bazat pe o metodă de repartizare echitabilă și obligatorie, care să asigure finanțarea adecvată a sportului practicat de amatori și a sportului de masă;

17.  subliniază că trebuie să se asigure stabilitatea financiară sustenabilă și buna gestionare a cluburilor sportive și invită organismele sportive să introducă mecanisme în acest scop, acolo unde acestea nu există deja, pe lângă un sistem adecvat de aplicare;

18.  consideră că modelul german de proprietate asupra cluburilor, bazat pe regula 50+ 1, a funcționat bine în fotbalul german și ar trebui considerat un posibil exemplu de bune practici pentru țările care doresc să-și îmbunătățească modelele;

19.  îndeamnă autoritățile publice, federațiile și organizațiile sportive să susțină drepturile omului și principiile democratice în toate acțiunile lor, mai ales atunci când acordă statutul de gazdă a unor evenimente sportive majore, precum și la alegerea sponsorilor; afirmă cu fermitate că organizarea evenimentelor sportive majore nu ar trebui să mai fie încredințată țărilor în care aceste drepturi și valori fundamentale sunt încălcate în mod repetat;

20.  invită organizațiile sportive să respecte frecvența stabilită a turneelor sportive internaționale, în special a campionatelor europene și mondiale, ținând seama, în același timp, de competițiile naționale și de sănătatea sportivilor și a jucătorilor;

Reînnoirea bunei guvernanțe și a integrității

21.  consideră că este necesar un angajament reînnoit de bună guvernanță pentru a restabili echilibrul între aspectele sociale și economice din sport și pentru a garanta că se respectă reprezentarea părților interesate în organismele decizionale;

22.  ia act de faptul că interesele preponderent comerciale ale sportului profesionist ar trebui contrabalansate de funcțiile sociale atât de necesare ale sportului; încurajează organizațiile competente să soluționeze această chestiune ca mijloc de menținere a poziției lor de model în apărarea idealurilor pe care s-a clădit sportul european;

23.  invită organizațiile sportive internaționale, europene și naționale și organizațiile reprezentative ale părților interesate să pună în aplicare cele mai înalte standarde de guvernanță;

24.  recunoaște eforturile depuse de organizațiile și federațiile sportive pentru a asigura punerea în aplicare a principiilor bunei guvernanțe în sport și subliniază necesitatea elaborării de către Comisie a unor recomandări de orientări pentru organizarea sportului și a organismelor sale de conducere în UE;

25.  îndeamnă organismele de conducere și părțile interesate din domeniul sportului de la nivel internațional, european și național să aplice măsuri privind diversitatea și incluziunea, în special pentru a corecta numărul scăzut de femei și de membri ai minorităților etnice din posturile de conducere și consiliile de administrație;

26.  invită toate organizațiile părților interesate din domeniul sportului să atingă nivelurile adecvate de reprezentativitate și profesionalizare, ca o condiție prealabilă pentru implicarea în procesele decizionale colective;

27.  invită instituțiile UE să promoveze și să apere drepturile fundamentale ale sportivilor, inclusiv reprezentarea lor în procesele decizionale, libertatea de asociere, negocierea colectivă și nediscriminarea;

28.  subliniază că autoritățile sportive trebuie să țină seama de protecția sănătății mintale a sportivilor în aceeași măsură ca de sănătatea lor fizică;

29.  invită statele membre să ia măsuri pentru a garanta că toți sportivii profesioniști au acces egal la mecanismele de protecție socială și de protecție a muncii;

30.  invită statele membre, organismele de conducere și cluburile sportive să recunoască statutul suporterilor în sport prin implicarea acestora în organismele de guvernanță și decizionale;

31.  invită Comisia să se sprijine pe activitatea sa actuală privind dialogul social și să-i extindă domeniul de aplicare la toate sporturile profesioniste;

32.  salută reformele și măsurile de îmbunătățire a transparenței și a responsabilității pe piața transferurilor de jucători în toate sporturile și îndeamnă să se facă eforturi suplimentare; constată că sunt necesare cadre europene pentru a îmbunătăți sistemele de transfer al jucătorilor pentru a îndeplini standardele și obiectivele europene, în special în ceea ce privește piața muncii și reglementările financiare;

33.  reamintește că este nevoie de reglementarea activităților agenților și recunoaște că reformele recente de pe piața transferurilor de jucători de fotbal, inclusiv înființarea unei case de compensare, criteriile de acordare a licențelor pentru agenți și plafonarea comisioanelor agenților sunt pe drumul cel bun; îndeamnă autoritățile sportive competente să asigure punerea rapidă în aplicare a acestor reforme și invită Comisia să monitorizeze evoluția;

34.  insistă că lupta împotriva corupției în sport, care deseori are legături cu spălarea banilor și criminalitatea, necesită o cooperare transnațională între toate părțile interesate și autorități;

35.  invită statele membre și autoritățile competente să combată cu fermitate abuzurile din sectorul jocurilor de noroc, printre care proliferarea site-urilor frauduloase și a practicilor agresive, pentru a proteja de orice risc minorii și persoanele vulnerabile;

36.  îndeamnă Consiliul și Comisia să deblocheze semnarea și ratificarea Convenției Consiliului Europei privind manipularea competițiilor sportive;

37.  subliniază necesitatea consolidării capacităților pentru a întări măsurile de prevenire și de combatere a dopajului în sport printr-o strategie europeană comună care să includă o colaborare strânsă și schimbul de informații între agențiile de aplicare a legii din toate țările UE;

38.  evidențiază că sunt necesare campanii de informare și educare privind prevenirea dopajului, a aranjării meciurilor, a corupției, a violenței și a abuzului fizic și psihologic și a altor aspecte legate de integritate, cu accent pe sportul amator;

Garantarea unui sport sigur, favorabil incluziunii și egalitar

39.  invită Comisia și statele membre să implice toate părțile interesate relevante astfel încât să garanteze că politica și legislația în domeniul sportului sprijină egalitatea de gen, acordând o atenție deosebită luptei cu toate formele de violență și hărțuire, stereotipurile de gen, vizibilitatea redusă și acoperirea mediatică, disparitățile salariale și în acordarea primelor și premiilor;

40.  invită federațiile sportive naționale să se îndrepte spre uniformizarea primelor acordate sportivilor de sex feminin și masculin, urmând exemplul Asociației de fotbal din Irlanda (FAI);

41.  invită Comisia să recunoască importanța și să sprijine incluziunea socială a persoanelor care au mai puține oportunități, a refugiaților, a minorităților etnice și a comunității LGBTQI+ în sport, fără a lăsa pe nimeni în urmă;

42.  evidențiază că trebuie valorificată importanța socială semnificativă a sportului de elită pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele cu care se confruntă persoanele LGBTQI+ în sport;

43.  îndeamnă organismele sportive și autoritățile publice să combată în mod efectiv discriminarea, violența și discursurile de incitare la ură și să garanteze un sport sigur și incluziv pentru toți sportivii, spectatorii și membrii personalului, în bazele sportive și online;

44.  insistă să se adopte toleranța zero față de rasism și violență în sport și îndeamnă Comisia, statele membre și federațiile sportive să elaboreze măsuri pentru a preveni astfel de incidente și să adopte sancțiuni și măsuri eficiente pentru a sprijini victimele;

45.  invită statele membre să își intensifice eforturile în vederea includerii în activitățile și programele sportive a persoanelor cu dizabilități mintale și fizice și pentru a crește vizibilitatea în mass-media a competițiilor care implică sportivi cu dizabilități;

46.  subliniază necesitatea de a majora finanțarea și de a elimina toate barierele din calea persoanelor cu dizabilități prin campanii educaționale și de sensibilizare, formare specializată pentru actorii implicați și infrastructură sportivă accesibilă care să permită participarea la evenimente și activități sportive;

47.  invită statele membre să ofere recompense financiare egale campionilor olimpici și paralimpici și să sprijine sportivii olimpici și paralimpici cu venituri scăzute;

48.  reamintește că UE se confruntă cu provocări demografice cum ar fi îmbătrânirea populației și că ar trebui să se pună accentul pe încurajarea îmbătrânirii active prin activități fizice;

49.  încurajează mass-media din statele membre să acopere o gamă mai largă de sporturi, în special sporturile pentru femei și tineret;

50.  invită statele membre să introducă măsuri speciale pentru a permite copiilor din medii defavorizate social să aibă acces la sporturi care presupun costuri și cheltuieli ridicate cu echipamentele, inclusiv sporturile de iarnă;

51.  solicită instituțiilor UE, statelor membre și organizațiilor sportive să acorde prioritate politicilor care protejează copiii de discriminare, hărțuire și orice formă de abuz, sensibilizează și oferă acces la căi de atac, inclusiv consiliere juridică și protecție timpurie;

52.  apreciază studiul Comisiei din 2019 intitulat „Safeguarding children in sport” (Protecția copiilor în sport) și invită Comisia să își continue munca în acest domeniu, inclusiv prin colectarea și actualizarea periodică a datelor;

53.  insistă asupra faptului că tinerii sportivi provenind din țările în curs de dezvoltare trebuie protejați de fraudă și trafic și ar trebui să beneficieze de un statut juridic adecvat în Europa și să primească sprijin pentru evaluarea și monitorizarea contractelor lor;

54.  invită statele membre și federațiile sportive să ofere cursuri de prim ajutor pentru tineri și sportivi;

Promovarea unor stiluri de viață sănătoase și active, alături de oportunități de educație și dezvoltare

55.  îndeamnă statele membre și autoritățile publice să dezvolte infrastructura sportivă, mai ales în regiunile îndepărtate și în zonele dezavantajate, și să crească numărul orelor de educație fizică, inclusiv activități fizice zilnice, pauze active și activități fizice extrașcolare în școli, încurajând totodată o schimbare a mentalității, recunoscând importanța sportului ca disciplină școlară;

56.  subliniază că orașele active trebuie să aibă o abordare integrată, care să promoveze activitatea fizică în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni, inclusiv la locul de muncă, și care să sporească și să dezvolte mobilitatea și mijloacele de transport active și sustenabile;

57.  salută inițiativele și campaniile de încurajare a activității fizice, cum ar fi Săptămâna europeană a sportului, #BeActive și HealthyLifestyle4All și încurajează Comisia să își intensifice activitățile de comunicare despre aceste evenimente în statele membre, care să se adreseze în special școlilor; subliniază importanța unor evaluări periodice ale razei de acțiune și ale impactului lor;

58.  solicită ca orientările UE privind carierele duble ale sportivilor să fie implementate și promovate în fiecare stat membru și să fie extinse la întregul personal sportiv implicat în activități sportive structurate și să cuprindă inițiative specifice de reconversie profesională;

59.  își reiterează apelul adresat Comisiei, statelor membre, federațiilor și cluburilor sportive de a promova oportunități de carieră dublă pentru atleți; invită Comisia să ia în considerare includerea mobilității transfrontaliere a sportivilor în următorul program Erasmus+;

60.  afirmă încă o dată că e nevoie de o strategie de sprijin pentru foștii sportivi, care să garanteze că au acces adecvat la locuri de muncă, perfecționare sau recalificare;

61.  subliniază rolul antrenorilor, al personalului sportiv, al profesorilor și al lucrătorilor de tineret în dezvoltarea abilităților și în educarea copiilor și a tinerilor și subliniază că antrenamentul corespunzător joacă un rol esențial în încurajarea participării la activități sportive și în asigurarea unui mediu sigur pentru toți;

62.  se bucură că mobilitatea personalului sportiv a fost inclusă în programul Erasmus+ pe perioada 2021-2027 și invită Comisia, agențiile naționale și federațiile sportive să sensibilizeze publicul cu privire la această nouă oportunitate;

63.  invită Comisia și statele membre să elaboreze standarde comune la nivelul UE pentru a asigura că toți antrenorii au abilitățile și formarea corespunzătoare pentru a antrena copii și tineri;

64.  invită Comisia să creeze o rețea de ambasadori ai sportului care să folosească capitalul de influență al personalităților respectate din lumea sportului pentru a încuraja activitatea fizică și stilurile de viață sănătoase;

65.  recunoaște contribuțiile valoroase pe care voluntarii din domeniul sportului le aduc societății și invită Comisia și statele membre să creeze un sistem armonizat cu agenda UE privind competențele și bazat pe Sistemul european de credite transferabile (ECTS) și pe Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET), pentru recunoașterea calificărilor dobândite de voluntari, inclusiv de antrenori care lucrează ca voluntari;

Sprijinirea sportului pentru o redresare reușită

66.  insistă asupra necesității unor mecanisme de sprijin și de finanțare dedicate pentru a relansa sectorul sportului în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv prin fonduri de sprijin naționale, Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile structurale;

67.  se bucură că unele state membre au inclus sportul în planurile lor naționale de redresare și reziliență;

68.  invită Comisia să ofere date despre investițiile și reformele legate de sport în raportul său de evaluare privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, care urmează să fie prezentat Parlamentului și Consiliului în 2022;

69.  salută bugetul mai mare alocat sportului în noul program Erasmus+ și sprijină noi sinergii între fonduri și programe, cum ar fi „UE pentru sănătate” și LIFE; subliniază că eliminarea tuturor obstacolelor din procesul de depunere a cererilor la nivel național este esențială în mai bună utilizare a acestor instrumente pentru a sprijini redresarea în sport;

70.  regretă absența unei trimiteri explicite la sport în regulamentul privind programul „UE pentru sănătate”;

71.  îndeamnă instituțiile UE să majoreze considerabil bugetul dedicat sportului de masă în cadrul programului Erasmus+, în următoarea perioadă de programare financiară;

72.  subliniază că este nevoie de finanțare mai amplă a sportului, chiar în afara programului Erasmus+, țintită și care să se axeze pe dimensiunea socială a sportului, în special a sportului de masă;

73.  evidențiază importanța acțiunilor pregătitoare și a proiectelor-pilot în domeniul sportului, care asigură finanțare suplimentară pentru sportul de masă și au rezultate promițătoare;

74.  invită Comisia să crească numărul proiectelor-pilot și al acțiunilor pregătitoare în domeniul sportului;

75.  evidențiază că trebuie sprijinit turismul sportiv ca mijloc de impulsionare a redresării și rezilienței sectorului sportului după pandemia de COVID-19;

76.  reamintește importanța protejării sporturilor tradiționale și a promovării acestora printr-o finanțare adecvată ca parte a patrimoniului cultural european și a identității regionale;

77.  invită autoritățile naționale, regionale și locale să recunoască rolul esențial al sportului și al activității fizice în domenii precum reabilitarea urbană, turismul și coeziunea teritorială și să încurajeze investiții semnificative ce țin de politica de coeziune a UE, în special de Fondul social european Plus, Fondul european de dezvoltare regională și Mecanismul de redresare și reziliență;

78.  invită Comisia să încurajeze utilizarea finanțării REACT-EU pentru proiecte legate de infrastructura sportivă, cu condiția să fie sustenabile, să contribuie la redresarea economică pe termen lung și să sprijine turismul;

79.  atrage atenția Comisiei și a autorităților de management asupra rolului important al cluburilor și asociațiilor sportive mici și subliniază lipsa de resurse umane și materiale la dispoziția lor pentru a accesa fonduri europene și sprijin specific;

80.  invită statele membre să ia în considerare aplicarea celei mai mici rate posibile de TVA în sectorul sportului ca unul dintre instrumentele de facilitare a accesului la serviciile sale în urma pandemiei de COVID-19;

81.  invită Comisia să elaboreze o metodologie pentru definirea criteriilor de măsurare și monitorizare a impactului social al proiectelor sportive împreună cu toate părțile interesate relevante, inclusiv societatea civilă, partenerii sociali și autoritățile publice și să actualizeze și să prezinte periodic date privind impactul social al sportului;

82.  îndeamnă Comisia și statele membre să actualizeze și să prezinte periodic date privind impactul economic al sportului;

Sprijinirea tranziției către un viitor sustenabil și inovator

83.  ia act de eforturile depuse de cluburi și federații pentru a asigura sustenabilitatea mediului; invită, cu toate acestea, instituțiile UE, statele membre și federațiile sportive să sprijine și să promoveze în continuare dezvoltarea sportului și organizarea de evenimente sportive ambițioase din punctul de vedere al mediului;

84.  insistă ca sportul să se alinieze la principiile Pactului verde european și să contribuie la educația în domeniul mediului și la schimbarea comportamentului;

85.  invită Comisia și statele membre să sprijine tranziția ecologică a sectorului sportului, în special în ceea ce privește construirea, extinderea și renovarea infrastructurii sportive, inclusiv a instalațiilor pentru sporturile de iarnă;

86.  subliniază importanța sportului și a activității fizice în noul Bauhaus european și recunoaște potențialul de dezvoltare a spațiilor active și de promovare a unei infrastructuri sportive sustenabile; invită Comisia să se asigure că proiectele sportive, în special cele din spațiul public, sunt tratate cu prioritate în cadrul inițiativei;

87.  invită Comisia și statele membre să stabilească criterii de accesibilitate, criterii de sustenabilitate și standarde de siguranță minime armonizate pentru infrastructurile sportive, printre care măsuri de prevenire a oricărei forme de hărțuire, și să sprijine incluziunea, precum și mobilitatea sportivilor și a lucrătorilor din domeniul sportului;

88.  solicită să se acorde o atenție deosebită condițiilor de muncă ale lucrătorilor din construcții implicați în construirea de infrastructuri sportive;

89.  subliniază importanța inovării și a cooperării intersectoriale în sport, în special a dezvoltării de instrumente digitale pentru stimularea participării la activități fizice, acordând atenție specială tinerilor;

90.  subliniază că, în contextul pandemiei de COVID-19, ar trebui avute în vedere noi modalități de organizare a evenimentelor sportive, folosind tehnologiile digitale disponibile;

91.  invită Comisia și Institutul European de Tehnologie să creeze o comunitate de cunoaștere și inovare (CCI) în domeniul sportului pentru a stimula inovarea, reziliența și colaborarea transnațională;

92.  invită instituțiile UE să lanseze o dezbatere despre viitorul și oportunitățile sporturilor electronice și să colecteze date pentru a evalua sectorul și a prezenta un studiu privind impactul social și economic al acestuia;

93.  invită Comisia să abordeze efectiv și fără întârziere problema din ce în ce mai mare a transmisiei ilegale a evenimentelor sportive;

o
o   o

94.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și federațiilor și organizațiilor sportive europene, internaționale și naționale.

(1) Rezoluția intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015, A/RES/70/1.
(2) JO L 189, 28.5.2021, p. 1.
(3) JO C 239 E, 20.8.2013, p. 46.
(4) JO C 36, 29.1.2016, p. 137.
(5) JO C 407, 4.11.2016, p. 81.
(6) JO C 252, 18.7.2018, p. 2.
(7) JO C 385, 22.9.2021, p. 2.
(8) Texte adoptate, P9_TA(2021)0045.
(9) Texte adoptate, P9_TA(2021)0236.
(10) JO C 419, 4.12.2020, p. 1.
(11) JO C 416, 11.12.2019, p. 3.
(12) JO C 192, 7.6.2019, p. 18.
(13) JO C 214 I, 29.6.2020, p. 1.
(14) JO C 196, 11.6.2020, p. 1.
(15) JO C 212, 4.6.2021, p. 2.
(16) Mittag, J. & Naul, R. (2021), EU sports policy: assessment and possible ways forward (Politica UE în domeniul sportului: evaluare și posibile căi de urmat), Parlamentul European, Studiu pentru Comisia CULT – Departamentul tematic pentru politici structurale și de coeziune, Bruxelles.

Ultima actualizare: 2 martie 2022Aviz juridic - Politica de confidențialitate