Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2021/2054(INL)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0311/2021

Texte depuse :

A9-0311/2021

Dezbateri :

Voturi :

PV 23/11/2021 - 6

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0464

Texte adoptate
PDF 186kWORD 63k
Marţi, 23 noiembrie 2021 - Strasbourg
Digitalizarea sistemului european de raportare, monitorizare și audit
P9_TA(2021)0464A9-0311/2021
Rezoluţie
 Anexă

Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2021 conținând recomandări adresate Comisiei privind digitalizarea sistemului european de raportare, monitorizare și audit (2021/2054(INL))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 322 alineatul (1) și articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (Regulamentul financiar)(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)(2),

–  având în vedere Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal („Directiva PIF”)(3),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE (Directiva privind combaterea spălării banilor)(4),

–  având în vedere articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență(5),

–  având în vedere declarația comună a Parlamentului European și a Comisiei privind culegerea de date pentru controale și audituri eficace(6),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii,

–  având în vedere rezoluția sa din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea III – Comisia și agențiile executive(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 29 aprilie 2021 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea III - Comisia și agențiile executive(8),

–  având în vedere punctul 24 din concluziile Consiliului European din 17-21 iulie 2020 privind cadrul financiar multianual 2021-2027,

–  având în vedere declarația Curții de Justiție în cauzele conexate C-465/00, C-138/01 și C-139/01 Österreichischer Rundfunk(9), potrivit căreia „într-o societate democratică, contribuabilii și opinia publică au, în general, dreptul de a fi informați cu privire la utilizarea veniturilor publice”,

–  având în vedere studiul realizat de Departamentul tematic pentru afaceri bugetare, solicitat de Comisia pentru control bugetar, intitulat „The Largest 50 Beneficiaries in each EU Member State of CAP and Cohesion Funds” (Cei mai mari 50 de beneficiari din fiecare stat membru al UE ai PAC și ai fondurilor de coeziune),

–  având în vedere studiul de evaluare a valorii adăugate europene realizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, intitulat „Digitalisation of the European reporting, monitoring and audit,” (Digitalizarea raportării, monitorizării și auditului la nivel european),

–  având în vedere Raportul special nr. 4/2020 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Utilizarea noilor tehnologii de imagistică pentru monitorizarea politicii agricole comune: progresele sunt constante per ansamblu, dar mai lente în cazul monitorizării climei și a mediului”,

–  având în vedere articolele 47 și 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0311/2021),

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței;

B.  întrucât, în ceea ce privește execuția bugetului, aplicarea acestui principiu implică faptul că cetățenii europeni ar trebui să știe unde și în ce scop sunt cheltuite fondurile Uniunii; observă că numărul instrumentelor extrabugetare continuă să crească și consideră că instrumentele precum Next Generation EU stau la baza gestiunii directe a Comisiei; evidențiază că Parlamentul trebuie să își îndeplinească mandatul în ceea ce privește funcțiile de luare a deciziilor, de control și de descărcare de gestiune; solicită ca Regulamentul financiar să fie actualizat, permițând Parlamentului să își îndeplinească mandatul de a controla aceste noi mecanisme; subliniază că acest lucru este deosebit de important în contextul digitalizării sistemului european de raportare, monitorizare și audit;

C.  întrucât informarea publicului despre cheltuirea fondurilor Uniunii și transparența deplină a acesteia sunt esențiale pentru a accepta aceste cheltuieli și pentru a asigura asumarea răspunderii, credibilitatea și a garanta un control mai bun al cheltuielilor, inclusiv evitarea utilizării abuzive, a corupției, a fraudei și a conflictelor de interese;

D.  întrucât articolul 38 din Regulamentul financiar stabilește normele actuale pentru publicarea de informații referitoare la destinatari și a altor informații;

E.  întrucât diferențele în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor norme au condus la o situație în care există în prezent un sistem de raportare pentru PAC în fiecare stat membru și peste 250 de sisteme de raportare în cadrul politicilor structurale și de coeziune din statele membre;

F.  întrucât, în prezent, există diferențe majore în ceea ce privește conceperea acestor sisteme, modul lor de funcționare și felul în care se pot extrage informații din ele și se poate face schimb de astfel de informații;

G.  întrucât fragmentarea datelor face ca identificarea beneficiarilor finali să fie extrem de dificilă, dacă nu chiar imposibilă pentru fondurile Uniunii care fac obiectul gestiunii directe, indirecte sau partajate;

H.  întrucât există numeroase sisteme care nu prevăd numere unice de identificare pentru persoanele fizice și întreprinderi;

I.  întrucât, pentru întreprinderi, sistemele actuale nu conțin, în majoritatea cazurilor, informații cu privire la proprietarul sau proprietarii întreprinderilor, precum și la beneficiarii reali; întrucât digitalizarea sistemului european de raportare, monitorizare și audit este instrumentul cel mai util pentru a evita dezinformarea în momentul în care sunt puse la dispoziția publicului informații nesensibile;

J.  întrucât Parlamentul a solicitat Comisiei, în mai multe rânduri, să furnizeze informații cu privire la cei mai mari 50 de beneficiari ai PAC și ai fondurilor structurale din fiecare stat membru, dar a primit până în prezent răspunsuri incomplete și nesatisfăcătoare;

K.  întrucât, în 2020, Parlamentul a inițiat un studiu pentru a identifica cei mai mari 50 de beneficiari ai PAC și ai fondurilor structurale din fiecare stat membru, pe baza informațiilor disponibile public, studiu care a dus la constatări interesante, dar a ilustrat și cât de dificil este, în continuare, să se identifice mai mulți beneficiari finali;

L.  întrucât situația actuală nu permite, de facto, nimănui să aibă o imagine de ansamblu asupra sumelor pe care beneficiarii finali le primesc de la PAC și de la politicile structurale și de coeziune;

M.  întrucât constatările Curții de Conturi Europene prezentate în cadrul audierii publice din 2 septembrie 2021 organizate de Comisia CONT au arătat că este nevoie, în mod clar, să se îmbunătățească transparența sistemului existent de supraveghere a fondurilor Uniunii;

N.  întrucât unele întreprinderi și persoane fizice nu își desfășoară activitatea într-un singur stat membru și, prin urmare, primesc subvenții din partea Uniunii în mai multe state membre, și, având în vedere că structurile întreprinderilor pot fi deosebit de complexe și opace, Comisia nu poate controla toate sumele de bani acumulate de fiecare dintre aceste companii multinaționale;

O.  întrucât, la punctul 24 din concluziile sale din 17-21 iulie 2020 referitoare la acordul dintre șefii de stat și de guvern privind CFM 2021-2027, Consiliul European a recunoscut că sunt necesare informații suplimentare cu privire la beneficiarii finali ai fondurilor Uniunii în scopul controlului și al auditului;

P.  întrucât toți acești factori scot în evidență faptul că trebuie să se creeze de urgență un sistem digital interoperabil standardizat unic, transparent și ușor de utilizat și, în măsura posibilului, cu sursă deschisă la nivelul întregii Uniuni pentru ca autoritățile de punere în aplicare ale statelor membre să raporteze cu privire la beneficiarii PAC și ai fondurilor structurale și de coeziune și ai tuturor celorlalte fonduri, astfel încât să permită autorităților naționale de control și audit, OLAF, EPPO și altor instituții și organe ale Uniunii să obțină informații complete și fiabile cu privire la identitatea beneficiarilor finali, sumele primite de aceștia și fondurile din care provin;

Q.  întrucât publicul ar trebui să aibă acces la informații despre beneficiarii direcți și finali ai fondurilor Uniunii în cea mai mare măsură posibilă, în conformitate cu normele aplicabile privind protecția datelor și cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind publicarea datelor referitoare la beneficiarii fondurilor Uniunii;

R.  întrucât acest sistem ar trebui să asigure armonizarea formatului datelor, să fie prelucrabil automat, să conțină numere unice de identificare, să includă funcții de căutare și sortare și să fie interoperabil, astfel încât datele să poată fi agregate nu numai pentru o singură politică sau fond, ci pentru toate politicile, fondurile și statele membre, și ar trebui să privească gestiunea directă, gestiunea indirectă și, de asemenea, gestiunea partajată;

S.  întrucât acest sistem ar trebui dezvoltat de Comisie pentru a asigura interoperabilitatea deplină, inclusiv traducerea automată a principalelor elemente ale sistemului și pentru a asigura punerea în aplicare cât mai rapidă a acestui sistem în toate statele membre, politicile și fondurile;

T.  întrucât acest sistem trebuie dezvoltat împreună cu cel mai înalt nivel de securitate cibernetică pentru a evita orice atacuri cibernetice sau tentative de atacuri cibernetice asupra acestui sistem utilizat în toate statele membre;

U.  întrucât bugetul Uniunii ar trebui să finanțeze dezvoltarea acestui sistem și ar trebui să fie pus la dispoziția statelor membre și a autorităților regionale responsabile de administrarea și întreținerea acestor sisteme de raportare, precum și la dispoziția jurnaliștilor, a reprezentanților societății civile și a publicului larg, în paralel cu cursuri de formare destinate funcționarilor responsabili de funcționarea zilnică a sistemelor;

V.  întrucât este irealist să se prevadă actualizarea permanentă a sistemelor de raportare pentru PAC și politicile structurale și de coeziune cu cele mai recente informații privind proprietarii de întreprinderi și, prin urmare, beneficiarii finali; sistemele ar trebui, așadar, să fie conectate automat la baze de date publice ale companiilor și la baze de date comune despre beneficiarii finali;

W.  întrucât entitățile publice sunt adesea beneficiarii direcți ai fondurilor provenite din PAC sau din fondurile structurale, care sunt apoi vărsate altor beneficiari în cadrul punerii în aplicare a unui program specific; întrucât, în aceste situații, entitatea publică ar trebui, de asemenea, să fie obligată să raporteze cu privire la destinatarii finali ai banilor; întrucât sistemul digital ar trebui să includă interoperabilitatea, printre altele, cu sistemele interne ale organismelor și autorităților naționale relevante, ale autorităților de management și de plată, precum și cu bazele de date naționale privind achizițiile publice și licitațiile;

X.  întrucât acest sistem interoperabil ar trebui să respecte normele RGPD și regulile de minimis rezonabile pentru publicarea datelor;

Y.  întrucât datele privind beneficiarii fondurilor PAC și ai fondurilor structurale și de coeziune ar trebui să fie puse la dispoziția publicului pentru o perioadă minimă de cinci ani;

Z.  întrucât normele privind publicarea datelor în ceea ce privește beneficiarii fondurilor din cadrul politicilor de gestiune partajată ar trebui, pe cât posibil, armonizate cu normele privind beneficiarii fondurilor care fac obiectul gestiunii directe, întrucât datele satelitare ar trebui utilizate mai frecvent și mai bine, eliminând obstacolele care împiedică în prezent utilizarea pe scară largă a noilor tehnologii de către agențiile de plăți(10),

1.  solicită Comisiei, inclusiv ca parte a viitoarei revizuiri a Regulamentului financiar, să prezinte, înainte de sfârșitul anului 2021, propunerile legislative necesare de modificare a Regulamentului financiar, în conformitate cu recomandările din anexa la prezentul document;

2.  consideră că implicațiile financiare ale propunerii solicitate ar trebui acoperite din bugetul Uniunii;

3.  consideră că este esențial să se garanteze încrederea în gestiunea financiară a fondurilor Uniunii pentru a garanta încrederea generală în instituțiile Uniunii și, prin urmare, credibilitatea proiectului de continuare a integrării europene;

4.  consideră că serviciile de cloud sunt factori de inovare strategici pentru transformarea digitală și lansarea Alianței pentru date industriale, procesarea la margine și tehnologiile de tip cloud în iulie 2021 reprezintă un pas important în această privință;

5.  subliniază că existența unor norme clare, ușor de înțeles și echitabile privind dreptul de a beneficia de sprijin sau de a participa la programe de cheltuieli este o primă condiție prealabilă pentru sprijin în ceea ce privește gestiunea financiară a fondurilor Uniunii;

6.  este ferm convins că cel mai eficient și eficace mod de a spori în continuare protecția finanțelor Uniunii și de a permite un control și mai atent este crearea unui sistem integrat, interoperabil și armonizat de colectare, monitorizare și analiză a informațiilor cu privire la beneficiarii finali din toate statele membre;

7.  consideră că transparența cu privire la punerea în aplicare a normelor și, prin urmare, cu privire la identitatea beneficiarilor creditelor din diferite fonduri și programe și cu privire la fondurile pe care le primesc, precum și politicile de prevenire a fraudelor reprezintă un element esențial pentru a garanta încrederea în gestiunea financiară a fondurilor Uniunii; recunoaște că publicarea datelor privind beneficiarii ar trebui să includă praguri de minimis, în conformitate cu normele aplicabile privind protecția datelor și cu jurisprudența constantă a CJUE;

8.  consideră, de asemenea, că transparența asigurată printr-un program de digitalizare care creează un sistem integrat, interoperabil și armonizat ar putea fi cel mai bun instrument de combatere a dezinformării în toate statele membre;

9.  consideră că transparența cu privire la beneficiarii finali este, de asemenea, un instrument foarte eficient de combatere a eventualelor cazuri de utilizare abuzivă, conflicte de interese, fraudă și corupție legate de cheltuirea și distribuirea fondurilor Uniunii;

10.  consideră că transparența fondurilor publice asigură o mai mare responsabilitate și o încredere sporită a cetățenilor în autoritățile publice;

11.  subliniază că transparența cu privire la beneficiarii finali va garanta că autoritățile de audit, de control și de descărcare de gestiune din cadrul administrațiilor naționale și regionale, al Comisiei, al Consiliului și al Parlamentului vor dispune de posibilități mult mai bune și mai precise pentru a se asigura că fondurile sunt cheltuite în mod eficient sau a efectua recuperări în caz de fraudă sau orice alte cheltuieli necorespunzătoare, în conformitate cu normele și ambițiile politice; evidențiază că și Curtea de Conturi Europeană, OLAF și EPPO își vor putea îndeplini responsabilitățile respective cu o mai mare eficiență și precizie dacă li se va oferi acces deplin la informații complete și fiabile;

12.  subliniază, de asemenea, că o publicare mai coerentă și la nivelul întregii Uniuni a datelor referitoare la beneficiarii finali le va oferi jurnaliștilor, reprezentanților societății civile și publicului larg posibilități mult mai bune de a ridica probleme și preocupări legitime și, prin urmare, de a denunța potențialele cazuri de utilizare necorespunzătoare sau de fraudă a fondurilor Uniunii sau de presupusă implicare a unor persoane expuse politic;

13.  consideră că situația actuală, în care este imposibil să se aibă o imagine suficient de completă cu privire la destinatari și fondurile aferente, în special cele care provin din fondurile cu gestiune partajată, și îndeosebi imposibilitatea de a agrega sumele individuale atunci când este implicat același beneficiar direct și/sau final și/sau beneficiar real, este inacceptabilă și trebuie să se schimbe cât mai curând posibil pentru a crește transparența și eficiența fondurilor Uniunii;

14.  este ferm convins că cea mai eficientă modalitate de a remedia situația este să se revizuiască părțile relevante din Regulamentul financiar, cu scopul de a spori transparența cu privire la destinatarii fondurilor, sumele în cauză, precum și fondurile și programele Uniunii care le alocă;

15.  subliniază că această modificare a Regulamentului financiar poate implica modificări ale legislației sectoriale privind fondurile și, respectiv, programele;

16.  subliniază că această revizuire a actualului Regulament financiar ar trebui efectuată ca parte a viitoarei revizuiri a Regulamentului financiar, anunțată de Comisie, care va fi prezentată în al patrulea trimestru al anului 2021;

17.  consideră că o revizuire a Regulamentului financiar ar trebui să includă un temei juridic solid pentru utilizarea obligatorie a unor date deschise și standardizate privind achizițiile publice, precum și să facă sistemele informatice de control bugetar obligatorii și interoperabile cu bazele de date naționale și regionale;

18.  subliniază că revizuirea ar trebui să garanteze că sunt utilizate seturi de date standardizate și că beneficiarii finali ai fondurilor pot fi identificați; consideră că informațiile obligatorii colectate în scopuri de audit și de control trebuie să includă cel puțin numărul de înregistrare al entităților juridice, numărul național de identificare pentru persoanele fizice, o indicație a tipului de beneficiar, subcontractanții, beneficiarii reali, dacă beneficiarul primește, de asemenea, ajutor de stat și datele de contact ale beneficiarului; subliniază că accesul la date sensibile prin intermediul sistemului interoperabil digital de raportare și monitorizare ar trebui limitat la autoritățile, instituțiile și organismele naționale și europene responsabile în scopuri de audit, de control și de descărcare de gestiune și ar trebui să respecte cu strictețe cerințele de protecție a datelor;

19.  subliniază că Comisia ar trebui să se asigure că utilizarea unor instrumente integrate și standardizate de raportare și monitorizare este obligatorie și aplicată pe deplin în statele membre, nemaifiind doar pe bază voluntară;

20.  subliniază că revizuirea ar trebui să garanteze, de asemenea, că, atunci când destinatarul direct al fondurilor Uniunii este o întreprindere, este posibil să se identifice beneficiarii reali ai acesteia;

21.  subliniază că, în situațiile în care destinatarul direct este o întreprindere deținută de o altă întreprindere, ar trebui să se garanteze că este posibil să se identifice beneficiarii reali ai celei de a doua întreprinderi și că această obligație ar trebui să se aplice tuturor întreprinderilor implicate în structura de proprietate; consideră, prin urmare, că este necesar ca societățile-mamă să stabilească numere unice de identificare pentru beneficiari, astfel încât fiecare filială să aibă un număr ulterior, pentru a putea identifica pe deplin beneficiarii finali și beneficiarii reali ai fondurilor;

22.  constată că această obligație de a identifica beneficiarul real ar trebui să se aplice ori de câte ori o persoană fizică sau juridică deține mai mult de 15 % din întreprinderea în cauză; evidențiază că acțiunile întreprinderilor care aparțin rudelor ar trebui agregate și calculate împreună;

23.  constată că obligația de a putea identifica beneficiarii reali ai întreprinderii ar trebui să se aplice și în cazul în care o întreprindere își are sediul într-o țară din afara Uniunii;

24.  constată că revizuirea Regulamentului financiar ar trebui să garanteze, de asemenea, că entitățile publice care sunt beneficiari direcți ai fondurilor Uniunii ar trebui să fie obligate să raporteze cu privire la beneficiarii finali ai fondurilor, și anume dacă sunt persoane fizice sau juridice, altele decât entitatea publică însăși; subliniază necesitatea ca sistemul digital să includă interoperabilitatea cu sistemele interne ale organismelor și autorităților naționale relevante, ale autorităților de management și de plată, precum și cu bazele de date naționale privind achizițiile publice și licitațiile;

25.  invită Comisia să dezvolte și să pună la dispoziția actorilor financiari și a entităților responsabile pentru execuția bugetară, inclusiv a autorităților naționale și regionale competente în cadrul gestiunii partajate, un sistem care să permită digitalizarea raportării, monitorizării și auditului la nivel european pentru PAC, politicile de coeziune și fondurile structurale și alte politici;

26.  subliniază că acest sistem trebuie să se bazeze, pe cât posibil, pe principii de sursă deschisă și să utilizeze seturi de date și măsuri standardizate pentru a colecta, compara și agrega informațiile și cifrele privind destinatarii și beneficiarii direcți și finali ai fondurilor Uniunii, în scopul controlului, auditului și descărcării de gestiune; evidențiază că este necesar să existe o identitate electronică ca prim pas către creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile publice;

27.  subliniază că acest sistem ar trebui dezvoltat pentru a asigura respectarea deplină a principiilor transparenței enunțate la capitolul 8 titlul II din Regulamentul financiar;

28.  evidențiază că acest sistem ar trebui să fie accesibil jurnaliștilor, reprezentanților societății civile și publicului larg pentru a facilita cercetarea privind utilizarea fondurilor publice și, eventual, pentru a descoperi fraude, respectând în același timp normele RGPD;

29.  solicită ca acest sistem să fie dezvoltat în termen de doi ani și să fie disponibil, gratuit și obligatoriu pentru autoritățile de raportare din statele membre;

30.  subliniază că dezvoltarea acestui sistem ar trebui să permită, de asemenea, autorităților naționale și regionale și instituțiilor relevante ale Uniunii, inclusiv Parlamentului, Comisiei, Curții de Conturi Europene, OLAF și EPPO, după caz, să garanteze eficacitatea controalelor în materie de conflicte de interese, nereguli, probleme legate de dubla finanțare și orice utilizări abuzive ale fondurilor, inclusiv utilizarea instrumentelor informatice moderne, cum ar fi ARACHNE;

31.  subliniază că acest sistem ar permite identificarea foarte rapidă a beneficiarilor recurenți și a posibililor beneficiari suprareprezentați ai fondurilor Uniunii, inclusiv a câștigătorilor licitațiilor;

32.  solicită Comisiei să se asigure că fondurile necesare pentru acest sistem sunt puse la dispoziție în bugetul Uniunii, împreună cu creditele necesare pentru formarea și asistența tehnică destinate personalului autorităților naționale și regionale care va utiliza acest sistem;

33.  constată că acest sistem nu poate conține, în sine, date actualizate privind proprietatea întreprinderilor; constată, de asemenea, că această cerință ar presupune ca autoritățile de management să devină responsabile de datele referitoare la întreprinderi, ceea ce nu este cazul;

34.  solicită ca sistemul să fie conceput astfel încât să facă legătura în mod automat cu bazele de date care conțin informații actualizate cu privire la proprietatea întreprinderilor, precum și interoperabilitatea cu sistemele interne ale organismelor și autorităților naționale relevante, ale autorităților de management și de plată, precum și cu bazele de date naționale privind achizițiile publice și licitațiile;

35.  solicită ca informațiile referitoare la beneficiarii fondurilor Uniunii să fie puse la dispoziția publicului pentru o perioadă de cel puțin cinci ani;

36.  subliniază că acest sistem ar trebui să respecte normele Uniunii privind protecția datelor și jurisprudența constantă a CJUE; constată că există diferențe între nivelul de detaliere a informațiilor care trebuie colectate, agregate și stocate în scopuri de audit, de control și de descărcare de gestiune și care pot fi puse la dispoziția publicului, în general; subliniază că autoritățile de audit, de control și de descărcare de gestiune trebuie să aibă acces deplin la toate informațiile disponibile, deși publicarea datelor poate fi restricționată de cerințele aplicabile privind protecția datelor și de pragurile de minimis;

37.  evidențiază că acest sistem trebuie să fie protejat efectiv împotriva amenințărilor cibernetice; cere Comisiei să investească în software de securitate cibernetică de nivel înalt și să efectueze teste periodice pentru a identifica potențialele vulnerabilități și la nivelul statelor membre;

38.  recunoaște că sistemul ar trebui să respecte normele privind sumele minime care nu vor fi puse la dispoziția publicului; subliniază totuși că autoritățile responsabile ar trebui să regrupeze întotdeauna toate fondurile care sunt plătite unui singur beneficiar și că, dacă suma totală plătită unui beneficiar unic depășește valoarea minimă, informațiile privind toate plățile efectuate către beneficiarul respectiv ar trebui să fie făcute publice;

39.  solicită Comisiei să se asigure că acest sistem va fi utilizat, de asemenea, în cea mai mare măsură posibilă, pentru fondurile și politicile care fac obiectul gestiunii directe, cu aceleași norme privind transparența ca și în cazul beneficiarilor fondurilor din programele Uniunii;

40.  evidențiază că actualul sistem de detectare timpurie și de excludere (EDES) joacă, de asemenea, un rol important în protejarea intereselor financiare ale Uniunii; este preocupat că sistemul vizează numai fondurile aflate în gestiune directă, care reprezintă doar aproximativ 20 % din fondurile Uniunii; este, totodată, preocupat că operatorii economici identificați de OLAF ca abuzând de fonduri publice nu sunt excluși în mod automat din contractele finanțate de la bugetul Uniunii sau supuși unor sancțiuni financiare; îndeamnă Comisia să extindă sfera EDES în cadrul viitoarei revizuiri a Regulamentului financiar pentru a-l face mai eficient;

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție, precum și recomandările care o însoțesc.

(1) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(2) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(3) JO L 198, 28.7.2017, p. 29.
(4) JO L 156, 19.6.2018, p. 43.
(5) JO L 57, 18.2.2021, p. 17.
(6) JO C 58 I, 18.2.2021, p. 2.
(7) JO L 417, 11.12.2020, p. 381.
(8) Texte adoptate, P9_TA(2021)0164.
(9) ECLI:EU:C:2003:294, punctul 85.
(10) Raportul special nr. 4/2021 al CCE: „Utilizarea noilor tehnologii de imagistică pentru monitorizarea politicii agricole comune: progresele sunt constante per ansamblu, dar mai lente în cazul monitorizării climei și a mediului”.


ANEXĂ LA REZOLUȚIE

TEXTUL PROPUNERII SOLICITATE

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 322 alineatul (1), coroborat cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi Europene,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)  În conformitate cu solicitările Parlamentului European și ca răspuns la punctul 24 din concluziile Consiliului European din 17-21 iulie 2020, în scopul de a spori protecția bugetului Uniunii și a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene împotriva fraudei și neregulilor, ar trebui introduse măsuri standardizate de colectare, comparare și agregare a informațiilor și a cifrelor privind destinatarii și beneficiarii finali ai finanțării din partea Uniunii, în scopul controlului și al auditului.

(2)  Pentru a garanta eficacitatea controalelor și a auditurilor, trebuie colectate date referitoare la cei care beneficiază în cele din urmă, direct sau indirect, de finanțare din partea Uniunii în cadrul gestiunii partajate și de proiecte și reforme sprijinite prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență(1), inclusiv date referitoare la beneficiarii reali ai destinatarilor finanțării. Normele referitoare la colectarea și prelucrarea cestor date vor trebui să fie compatibile cu normele aplicabile privind protecția datelor.

(3)  Pentru a spori protecția bugetului Uniunii, Comisia ar trebui să pună la dispoziție un sistem de informare și monitorizare integrat și interoperabil, care să cuprindă un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru a accesa, stoca, agrega și analiza datele menționate anterior în vederea unei aplicări obligatorii generalizate de către statele membre. Sistemul respectiv ar trebui să garanteze eficacitatea controalelor în materie de conflicte de interese, de nereguli, de chestiuni legate de dubla finanțare și de orice utilizare abuzivă a fondurilor. Comisia, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și alte organe de investigație și control ale Uniunii ar trebui să aibă accesul necesar la respectivele date pentru a-și exercita funcțiile de supraveghere în ceea ce privește controalele și auditurile care sunt efectuate de statele membre, în primul rând pentru a detecta neregulile și a efectua investigații administrative privind utilizarea abuzivă a finanțării în cauză din partea Uniunii, precum și pentru a avea o imagine precisă a distribuției acesteia;

(4)  Prin urmare, Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 ar trebui modificat în consecință.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 se modifică după cum urmează:

1.  Articolul 36 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (3), se introduce următoarea literă:

„(ee) colectarea de date cu privire la persoanele care beneficiază în cele din urmă, direct sau indirect, de finanțare din partea Uniunii”;

(b)  la alineatul (4), se introduce următoarea literă:

„(cc) recurgerea la un sistem electronic integrat și interoperabil de informare și monitorizare, care să includă un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru a accesa și a analiza date privind persoanele care beneficiază în cele din urmă, direct sau indirect, de finanțare din partea Uniunii.”

2.  Articolul 38 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia pune la dispoziție, în mod corespunzător și în timp util, informații privind cei care beneficiază, în cele din urmă, direct sau indirect, de finanțarea Uniunii, pe baza datelor colectate în sistemul electronic integrat și interoperabil de informare și monitorizare instituit în conformitate cu articolul 129a.

Primul paragraf de la prezentul alineat se aplică și celorlalte instituții ale Uniunii atunci când acestea execută bugetul în temeiul articolului 59 alineatul (1). În cazul în care destinatarul fondurilor este o persoană juridică, se publică informații cu privire la persoanele și entitățile care dețin în proporție de peste 15 % dreptul de proprietate asupra entității respective”;

(b)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Se publică următoarele informații nesensibile, ținând seama în mod corespunzător de cerințele de confidențialitate și securitate, în special de protecția datelor cu caracter personal:

(a)  numele destinatarului;

(b)  natura juridică a destinatarului, și anume:

(i)  persoană fizică;

(ii)  persoană juridică;

(iii)  entitate publică sau instituție;

(iv)  altele;

(c)  locul în care se află destinatarul, și anume:

(i)  adresa destinatarului, în cazul în care destinatarul este o persoană juridică;

(ii)  regiunea la nivelul NUTS 2, în cazul în care destinatarul este o persoană fizică;

(d)  cuantumul angajat din punct de vedere juridic;

(e)  natura și scopul măsurii.”;

(c)  alineatul (4) se elimină;

(d)  alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) În cazul în care sunt publicate date cu caracter personal, informațiile se șterg după cinci ani de la încheierea exercițiului financiar în care fondurile au fost angajate din punct de vedere juridic. Această dispoziție se aplică și datelor cu caracter personal care se referă la persoane juridice a căror denumire oficială conține numele uneia sau mai multor persoane fizice.”

3.  Articolul 63 se modifică după cum urmează:

(a)  se introduce următorul paragraf:

„(1a) Atunci când execută sarcini legate de execuția bugetului, statele membre colectează date cu privire la persoanele care beneficiază în cele din urmă, în mod direct sau indirect, de finanțare din partea Uniunii, în conformitate cu cerințele sistemului electronic integrat și interoperabil de informare și monitorizare instituit în temeiul articolului 129a. Normele sectoriale pot prevedea cerințe suplimentare pentru utilizarea sistemului într-un anumit sector.”;

(b)  la alineatul (2) primul paragraf, se introduce următoarea literă:

„(bb) colectarea de date cu privire la persoanele care beneficiază în cele din urmă, în mod direct sau indirect, de finanțare din partea Uniunii, utilizând sistemul electronic integrat și interoperabil de informare și monitorizare pus la dispoziție de Comisie în conformitate cu articolul 129a.”;

(c)  la alineatul (4), se introduce următoarea literă:

„(bb) utilizează sistemul electronic integrat și interoperabil de informare și monitorizare pus la dispoziție de Comisie în conformitate cu articolul 129a.”

4.  Se introduce următorul articol:

Articolul 129a

Sistemul electronic integrat și interoperabil de informare și monitorizare

(1)  Comisia instituie, exploatează și pune la dispoziția actorilor financiari, a alor persoane și a entităților implicate în execuția bugetară, inclusiv autorităților naționale competente în cadrul gestiunii partajate, un sistem electronic integrat și interoperabil de informare și monitorizare, inclusiv un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru a accesa și a analiza datele cu privire la cei care beneficiază în ultimă instanță, în mod direct sau indirect, de finanțare din partea Uniunii.

(2)  Sistemul menționat la alineatul (1) se bazează pe măsuri standardizate de colectare, comparare și agregare a informațiilor și cifrelor privind cei care beneficiază, în cele din urmă, direct sau indirect, de fondurile Uniunii, în scopul controlului și al auditului. Sistemul garantează eficacitatea controalelor în materie de conflicte de interese, de nereguli, de chestiuni legate de dubla finanțare și de orice utilizare abuzivă a fondurilor.

(3)  Informațiile obligatorii colectate în sistem includ, printre altele:

(a)  codul de TVA sau numărul de înregistrare al entităților juridice;

(b)  numărul național de identificare pentru persoanele; fizice

(c)  natura juridică a destinatarului, și anume:

(i)  persoană fizică;

(ii)  persoană juridică;

(iii)  entitate publică sau instituție;

(iv)  altele.

(d)  contractantul (contractanții) și subcontractantul (subcontractanții);

(e)  beneficiarul (beneficiarii) real(i), ori de câte ori destinatarul, proprietarul, contractantul sau subcontractantul este o persoană juridică;

(f)  informații dacă beneficiarul primește și ajutor de stat;

(g)  toate datele de contact ale beneficiarilor și ale beneficiarilor reali;

(4)  Comisia, OLAF, Curtea de Conturi Europeană și, pentru statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului, EPPO, precum și alte organisme de anchetă și control ale Uniunii, inclusiv autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, au acces la informațiile conținute în sistemul menționat la alineatul (1), în cazul în care acest lucru este necesar pentru exercitarea funcțiilor lor.

(5)  Orice activitate de prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul exploatării sistemului se efectuează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.

(6)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 269 pentru a stabili norme detaliate privind exploatarea și funcționarea sistemului menționat la alineatul (1), inclusiv norme privind colectarea datelor și accesul la informațiile conținute în sistem.”

5.  La articolul 154 alineatul (4) primul paragraf, se introduce următoarea literă:

„(dd) asigură colectarea de date cu privire la persoanele care beneficiază în cele din urmă, în mod direct sau indirect, de finanțare din partea Uniunii într-o măsură echivalentă cu cerințele sistemului menționat la articolul 129a.”

6.  Articolul 269 se modifică după cum urmează:

(a)  La alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Delegarea de competențe menționată la articolul 70 alineatul (1), la articolul 71 al treilea paragraf, la articolul 129a, la articolul 161 și la articolul 213 alineatul (2) al doilea și al treilea paragraf poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu.”

(b)  La alineatul (6), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Un act delegat adoptat în temeiul articolului 70 alineatul (1), articolului 71 al treilea paragraf, articolului 129a, articolului 161 și articolului 213 alineatul (2) al doilea și al treilea paragraf intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu formulează nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea perioadei în cauză, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecții.”

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

Ultima actualizare: 2 martie 2022Aviz juridic - Politica de confidențialitate