Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 9, 151 și 152, articolul 153 alineatele (1) și (2), precum și articolul 173, care se referă la politica industrială a UE și menționează, printre altele, competitivitatea industriei UE, precum și articolul 208, care reamintește că UE trebuie să țină seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 3 alineatul (3), care se referă la piața internă, dezvoltarea durabilă și economia de piață socială, și articolul 5 alineatul (3), care se referă la principiul subsidiarității,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat la TUE și TFUE,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile(1) (Regulamentul privind taxonomia),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri(2) (Regulamentul privind transferurile de deșeuri),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de stabilire a unor obligații de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare care revin importatorilor din Uniune de staniu, tantal și tungsten, de minereuri ale acestora și de aur provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat(3) (Regulamentul privind minereurile din zone de conflict),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene(4) (Regulamentul antisubvenții al UE),

–  având în vedere Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE)(5),

–  având în vedere Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile(6) (Directiva-cadru privind deșeurile),

–  având în vedere Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE(7) (Directiva privind deșeurile miniere),

–  având în vedere Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale(8) (Directiva privind emisiile industriale),

–  având în vedere Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului(9) (Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului),

–  având în vedere Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice(10) (Directiva privind păsările),

–  având în vedere Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică(11) (Directiva privind habitatele),

–  având în vedere Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari(12) (Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare),

–  având în vedere acordul adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP 21) de la Paris, din 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, inclusiv ODD 12 privind consumul și producția responsabile și ODD 15 privind viața pe pământ,

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale,

–  având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului,

–  având în vedere Ghidul OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri,

–  având în vedere documentul intitulat orientările privind evaluarea socială a ciclului de viață al produselor, adoptate în cadrul programului ONU pentru mediu din 2009,

–  având în vedere raportul special al Agenției Internaționale a Energiei (AIE) din mai 2021, intitulat „The Role of Critical Minerals in Clean Energy Transitions” (Rolul mineralelor de importanță critică în tranzițiile către o energie curată),

–  având în vedere raportul special al AIE din mai 2021 intitulat „Net zero by 2050: A Roadmap for the Global Energy Sector” (Zero net până în 2050: o foaie de parcurs pentru sectorul energetic mondial),

–  având în vedere publicația Agenției Europene de Mediu din 13 ianuarie 2021, intitulată „Growth without economic growth” (Creștere fără creștere economică),

–  având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu din 30 august 2021 intitulat „Improving the climate impact of raw material sourcing” (Îmbunătățirea impactului asupra climei al aprovizionării cu materii prime),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (CESE) din 25 martie 2021 intitulat „Reziliența materiilor prime critice: trasarea unui model pentru îmbunătățirea securității și a durabilității”,

–  având în vedere raportul final al Comisiei din septembrie 2020 intitulat „Studiu privind lista UE a materiilor prime de importanță critică 2020”, precum și fișele informative însoțitoare privind materiile prime de importanță critică,

–  având în vedere studiul prospectiv al Comisiei din 3 septembrie 2020 intitulat „Materii prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice în UE”,

–  având în vedere raportul Comisiei din 5 noiembrie 2018 intitulat „Raport privind materiile prime critice și economia circulară”,

–  având în vedere rezoluția sa din 10 martie 2021 incluzând recomandări adresate Comisiei cu privire la obligația de diligență și responsabilitatea întreprinderilor(13),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 decembrie 2020 referitoare la o nouă strategie pentru IMM-urile europene(14),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2020 referitoare la o nouă strategie industrială pentru Europa(15),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 februarie 2021 referitoare la noul plan de acțiune privind economia circulară(16),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale(17),

–  având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul verde european(18),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la o nouă strategie UE-Africa – un parteneriat pentru o dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii(19),

–  având în vedere rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind deșeurile miniere(20),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 10 decembrie 2020 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind bateriile și deșeurile de baterii, de abrogare a Directivei 2006/66/CE și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 (COM(2020)0798),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 septembrie 2020 intitulată „Reziliența materiilor prime critice: trasarea unui model pentru îmbunătățirea securității și a durabilității” (COM(2020)0474),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 5 mai 2021 intitulată „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei” (COM(2021)0350),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2020 intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2021 – O Uniune a vitalității într-o lume fragilă” (COM(2020)0690),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” (COM(2020)0456),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 11 martie 2020 intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară: pentru o Europă mai curată și mai competitivă” (COM(2020)0098) și documentul de lucru al serviciilor Comisiilor din 11 martie 2020 intitulat „Către o economie circulară la nivel global: situația actuală și perspective” (SWD(2020)0100)),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2015 intitulată „Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” (COM(2015)0614),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” (COM(2020)0103),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 februarie 2021 intitulată „Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă” (COM(2021)0066),

–  având în vedere publicația OCDE din 12 februarie 2019 intitulată „Global Material Resources Outlook to 2060: Economic Drivers and Environmental Consequences” (Perspectiva globală asupra resurselor materiale până în anul 2060: Factori economici și consecințe asupra mediului),

–  având în vedere publicația Băncii Mondiale din 2020 intitulată „Minerals for Climate Action: The Mineral Intensity of the Clean Energy Transition” (Minerale pentru acțiunea climatică: intensitatea minerală a tranziției către o energie curată),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 17 decembrie 2020 intitulate „Pentru o redresare circulară și verde”,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 16 noiembrie 2020 intitulate „O redresare în vederea promovării tranziției către o industrie europeană mai dinamică, rezilientă și competitivă”,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 28 noiembrie 2019 intitulate „Economia circulară în sectorul construcțiilor”,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 4 octombrie 2019 intitulate „Mai multă circularitate – tranziția către o societate durabilă”,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și cel al Comisiei pentru comerț internațional,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0280/2021),

A.  întrucât materiile prime de importanță critică (MPIC) se află la baza creării valorii industriale și, prin urmare, au un efect semnificativ asupra sectoarelor din aval; întrucât este important din punct de vedere strategic ca UE să își reducă dependența, să își asigure fluxurile și lanțurile valorice și de aprovizionare și să sprijine, să promoveze și să digitalizeze ecosistemele, deoarece este vorba despre noua capacitate centrală în concurența (industrială) internațională; întrucât o strategie cuprinzătoare privind gestionarea deșeurilor ar trebui să includă standarde înalte de mediu și societale;

B.  întrucât populația în creștere și tranziția către economii digitale, foarte eficiente energetic și neutre climatic, conduc, în toate scenariile, la o cerere semnificativ mai mare de MPIC(21);

C.  întrucât tehnologiile care necesită MPIC vor fi decisive pentru a garanta că UE și întreaga lume își ating obiectivele asumate în cadrul Acordului de la Paris;

D.  întrucât o strategie cuprinzătoare a UE privind MPIC ar trebui să se bazeze pe standarde înalte de mediu, sociale și în domeniul drepturilor omului, ținând seama, de asemenea, de penuria de minereuri naturale;

E.  întrucât, în prezent, UE furnizează doar 1 % din materiile prime pentru energia eoliană, mai puțin de 1 % din bateriile cu litiu finite, mai puțin de 1 % din pilele de combustie, doar 2 % din materiile prime relevante pentru robotică și doar 1 % din asamblajele fotovoltaice pe bază de siliciu(22);

F.  întrucât comunicarea Comisiei privind actualizarea strategiei industriale pentru Europa 2020 identifică 137 de produse și materii prime (reprezentând 6 % din valoarea totală a mărfurilor importate în UE) utilizate în ecosisteme sensibile de care UE este foarte dependentă – în principal în industriile energointensive și în ecosistemele de sănătate, precum și alte produse necesare pentru sprijinirea transformării verzi și digitale; întrucât 52 % dintre aceste produse sunt importate din Republica Populară Chineză;

G.  întrucât COVID-19 a afectat negativ lanțurile de aprovizionare la nivel mondial și a condus la deficite de MPIC în Europa;

H.  întrucât una dintre marile provocări legate de MPIC în Europa este reciclarea; întrucât sectorul reciclării MPIC are un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă; întrucât se estimează că numai sectorul reciclării bateriilor de tracțiune va crea aproximativ 10 500 de locuri de muncă până în 2035 în UE;

I.  întrucât reciclarea, înlocuirea și schimbarea modelelor comportamentale și de consum au potențialul de a atenua cererea de MPIC;

J.  întrucât, în 2016, potrivit Universității Națiunilor Unite, valoarea totală a materiilor prime secundare conținute de DEEE a fost estimată la aproximativ 55 miliarde EUR(23); întrucât, potrivit aceluiași studiu, până la 90 % din deșeurile de echipamente electrice și electronice din lume au fost comercializate sau eliminate în depozite de deșeuri în mod ilegal;

K.  întrucât este evident – inclusiv în ceea ce privește noile obligații de diligență preconizate – că sunt necesare noi moduri sustenabile de aprovizionare și că ar trebui exploatat potențialul UE și al vecinilor săi de aprovizionare la standarde înalte de sustenabilitate, ținând seama în același timp pe deplin de opțiunile economiei circulare, cum ar fi reciclarea, proiectarea produselor, înlocuirea și utilizarea redusă a materialelor;

L.  întrucât avizul CESE din 25 martie 2021 „subliniază importanța extinderii definiției și a paradigmei materiilor prime critice. De regulă, prin materii prime critice se înțelege materii prime care provin în principal din sectorul minier. Acest domeniu de interpretare este prea restrâns și limitează dezvoltarea energiilor verzi. În prezent, materialele pe bază de lemn pot fi utilizate eficient în mult mai multe aplicații decât în trecut. De la textile la noi tehnologii mai ușoare și mai ecologice pentru baterii, acesta este un domeniu care progresează cu mare viteză. Bioeconomia prezintă posibilitatea unică de a spori reziliența economiei UE și stabilitatea geopolitică a continentului nostru. Utilizarea de materiale regenerabile ar contribui, în același timp, la atenuarea schimbărilor climatice, deoarece permite menținerea în sol a emisiilor fosile, creând reziliență ecologică pentru sectoarele fosile”;

M.  întrucât, astfel cum s-a subliniat în aviz, „există foarte puține exemple de exporturi de materii prime în țările în curs de dezvoltare care să fi declanșat o dezvoltare economică și socială durabilă, de care ar fi beneficiat o mare parte a populației. Dimpotrivă, situația implică adesea exploatarea socială și poluarea mediului, de obicei, existând doar câțiva beneficiari de partea câștigătoare”;

N.  întrucât aprovizionarea cu numeroase MPIC este foarte concentrată în afara UE, având în vedere că China aprovizionează UE cu pământuri rare în procent de 98 %, Turcia asigură 98 % din stocul UE de borat, iar Africa de Sud furnizează 71 % din necesarul de platină, 92 % din necesarul de iridiu, 80 % din cel de rodiu și 93 % din cel de ruteniu(24);

O.  întrucât scenariile privind viitorul indică faptul că, pentru bateriile vehiculelor electrice și stocarea energiei, UE va avea nevoie de până la de 18 ori mai mult litiu și de cinci ori mai mult cobalt în 2030, precum și de aproape de 60 ori mai mult litiu și de 15 ori mai mult cobalt în 2050, comparativ cu nivelul actual al aprovizionării pentru întreaga economie a UE(25);

P.  întrucât în UE sunt în curs de desfășurare patru proiecte durabile de extracție a litiului, în valoare totală de 2 miliarde EUR, care ar trebui să fie operaționale între 2022 și 2024; întrucât se preconizează că acestea vor acoperi până la 80 % din nevoile UE în sectorul bateriilor până în 2025, contribuind astfel în mod direct la autonomia noastră strategică;

Q.  întrucât penuria de MPIC duce la creșterea preocupărilor industriale și de securitate, în special din cauza creșterii exponențiale preconizate a producției, mai ales a producției de baterii, care sunt esențiale pentru tranziția către producerea de energie din surse regenerabile;

R.  întrucât UE trebuie să își îmbunătățească autonomia strategică în domenii-cheie precum aprovizionarea cu MPIC, care este esențială și pentru a crește capacitatea UE în domeniul apărării și al spațiului;

S.  întrucât, în condițiile în care UE va continua să se bazeze pe lanțurile internaționale de aprovizionare pentru a-și satisface cererea de MPIC, măsurile de sporire a transparenței, eficacității și predictibilității piețelor comerciale mondiale vor juca, de asemenea, un rol important;

T.  întrucât sectorul materiilor prime oferă aproximativ 350 000 de locuri de muncă în UE și peste 30 de milioane de locuri de muncă în industriile prelucrătoare din aval care depind de acesta(26); întrucât trecerea la o economie mai circulară ar putea duce la o creștere netă cu 700 000 de locuri de muncă în UE până în 2030(27);

U.  întrucât activitățile de minerit pot expune lucrătorii la condiții nocive și periculoase; întrucât drepturile și protecția lucrătorilor variază în mare măsură la nivel mondial și de la o exploatare minieră la alta;

V.  întrucât MPIC nu apar separat, ci se regăsesc în amestecuri de minereuri cu metale comune, și întrucât prelucrarea lor necesită o cantitate considerabilă de energie; întrucât competitivitatea și profitabilitatea producției sunt determinate de disponibilitatea unei energii stabile și convenabile ca preț, precum și de identificarea și dezvoltarea unor metode, proceduri și tehnologii relevante;

W.  întrucât, în raportul său intitulat „Growth without economic growth” (Creștere fără creștere economică) din ianuarie 2021, Agenția Europeană de Mediu consideră că creșterea economică este strâns legată de creșterea producției, a consumului și a utilizării resurselor, ceea ce are efecte negative asupra naturii, climei și sănătății omului, și că cercetarea actuală sugerează că este puțin probabil ca creșterea economică să poată fi complet decuplată de efectele sale asupra mediului,

Provocări și oportunități

1.  consideră că o abordare integrată de-a lungul lanțului valoric, de la colectarea deșeurilor și proiectarea produselor pentru a putea fi reciclate la recuperarea materialelor, reprezintă o strategie esențială pentru a crește oferta de MPIC; regretă totuși că atât colectarea deșeurilor, cât și proiectarea produselor au un nivel de maturitate tehnologică scăzut; subliniază că numai axarea pe reciclare nu va fi suficientă pentru a răspunde cererii în creștere de MPIC; constată că, deși înlocuirea MPIC prezintă limitări în ceea ce privește eficiența produselor, aceasta este un obiectiv inerent al industriilor afectate și al proiectelor de cercetare respective din cauza prețurilor ridicate și a dependenței și poate contribui la abordarea provocărilor legate de disponibilitatea MPIC; subliniază nevoia de eforturi continue și de sprijin pentru cercetare și inovare în ceea ce privește reciclarea și înlocuirea MPIC și proiectarea produselor;

2.  subliniază că aprovizionarea cu MPIC este legată de localizarea geografică, care este încă foarte dependentă de energia fosilă, și este supusă riscului de relocare indirectă și directă a emisiilor de dioxid de carbon și de expunere la o concurență neloială; ia act de faptul că aprovizionarea cu materii prime chimice este adesea asociată cu efecte potențial semnificative asupra mediului, cum ar fi pierderea biodiversității sau contaminarea aerului, a solului și a apei, precum și cu potențiale conflicte cu comunitățile locale; subliniază necesitatea unei tranziții către energia din surse regenerabile în sectoarele mineritului și rafinării; constată, prin urmare, nevoia de o politică industrială activă, pentru a sprijini sectorul în transformarea sa, asigurând accesul la surse abordabile de energie curată; constată, de asemenea, circumstanțele favorabile pentru activitățile de minerit sustenabile și cu emisii scăzute din UE și solicită să se analizeze mai în profunzime posibilitățile de aprovizionare din statele membre bogate în MPIC;

3.  avertizează că tranziția UE către neutralitatea climatică nu ar trebui să înlocuiască dependența de combustibilii fosili cu o dependență de materii prime; subliniază că această tranziție ar trebui să reducă dependența UE de MPIC importate; subliniază, de asemenea, rolul pe care inovarea, noile tehnologii, reducerea la minimum a consumului de resurse și întreținerea și reutilizarea materiilor prime valoroase în cadrul UE îl pot juca în reducerea dependenței de MPIC;

4.  constată că dezvoltarea și implementarea pe scară largă în viitor a tehnologiilor, inclusiv aplicațiile digitale emergente, producerea de energie electrică regenerabilă și de baterii pentru vehicule electrice și mijloace de transport ușoare, vor stimula cererea pentru anumite MPIC și alte materii prime; solicită să se țină seama de faptul că ambițiile tot mai mari în materie de climă și digitale ale țărilor sporesc concurența pe piețele mondiale și exercită o presiune suplimentară asupra securității aprovizionării lor în Europa;

5.  invită Comisia să revizuiască cu atenție metodologia de evaluare a caracterului critic înainte de 2023, înainte de publicarea următoarei liste de MPIC, pentru a stabili dacă lista trebuie extinsă, ținând seama de evoluția situației internaționale legate de MPIC, de scenariile pentru cererea viitoare de MPIC și de alte materii prime, precum și de criteriile sociale și ecologice bazate pe Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și ODD, pentru a obține o imagine mai cuprinzătoare a condițiilor de extracție la nivel mondial; invită, în plus, Comisia ca, în cadrul analizei sale privind riscurile legate de aprovizionare, să țină seama în mod corespunzător de toate externalitățile de mediu în ceea ce privește extracția și prelucrarea; solicită, de asemenea, o dezbatere cuprinzătoare care să implice toate părțile interesate;

6.  invită Comisia să acorde atenție nu numai MPIC, ci și caracterului potențial critic al altor materii prime necesare pentru lanțuri puternice de aprovizionare, continuitatea producției și dubla tranziție, și de disponibilitatea acestora din surse provenind din UE, ținând seama, de asemenea, de penuria de minereuri naturale; subliniază că, pe lângă mineralele specializate, materiile prime „produse în mod obișnuit”, precum cuprul, heliul și nichelul dobândesc și ele o importanță critică deoarece cererea pentru acestea crește într-o societate neutră climatic;

7.  solicită Comisiei să aplice o abordare globală atunci când evaluează implicațiile mai multor tehnologii digitale, regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon care concurează pentru aceleași MPIC și să examineze lanțurile de aprovizionare critice și în ceea ce privește nevoile diverselor sectoare; subliniază că este important să se asigure că prevalează principiul „eficiența energetică înainte de toate” și soluțiile cu emisii zero și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor;

8.  solicită Comisiei să se asigure că planurile naționale de redresare și reziliență din cadrul NextGenerationEU abordează provocările legate de aprovizionarea durabilă din punct de vedere economic, ecologic și social cu MPIC; solicită statelor membre să investească mai mult în reciclarea MPIC și să includă în planurile strategice de redresare necesarul de MPIC, sursele de aprovizionare și costurile;

9.  solicită investiții în formarea și recalificarea lucrătorilor prin intermediul Mecanismului pentru o tranziție justă, întrucât abilitățile în materie de minerit pot fi transferate în domeniul exploatării, prelucrării și reciclării metalelor și mineralelor, de preferință în aceleași regiuni; invită Comisia să se asigure că fondurile servesc și la abordarea impactului social, asupra ocupării forței de muncă și de mediu al tranziției din fostele zone miniere;

10.  invită Comisia și statele membre să creeze, cât mai curând posibil, un proiect important de interes european comun (PIIEC) privind MPIC pentru a planifica în mod strategic și sustenabil cererea noastră pentru dubla tranziție, care să includă necesarul, sursele de aprovizionare și costurile (sociale, de mediu și financiare); subliniază că PIIEC ar trebui să acopere toate domeniile relevante pentru a reduce caracterul critic și dependența, cum ar fi reciclarea, reutilizarea, înlocuirea, reducerea utilizării materialelor și mineritul; subliniază că aceste proiecte ar trebui să deblocheze potențialul nevalorificat în țările UE bogate în MPIC care dispun de importante surse neexploatate;

11.  solicită Comisiei să promoveze cercetarea și dezvoltarea, abilitățile și competențele cu privire la MPIC de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) ca o strategie de creștere pentru tehnologiile UE de înaltă tehnologie, cum ar fi bateriile cu litiu-ion, celulele de combustie, turbinele eoliene, motoarele de tracțiune electrică, tehnologia fotovoltaică, robotica, dronele, imprimarea 3D și o gamă largă de tehnologii digitale și dispozitive medicale;

12.  invită Comisia să efectueze o evaluare de impact cuprinzătoare, științifică și bazată pe dovezi pentru a determina volumele minime de MPIC de importanță strategică necesare pentru dubla tranziție;

13.  constată că, pentru UE, lanțurile valorice fiabile și pe deplin operaționale, inclusiv prospecțiunea și reciclarea, joacă un rol-cheie și sunt o condiție prealabilă pentru a atinge obiectivele Pactului verde, ale strategiei industriale și ale dublei tranziții și pentru a realiza dubla tranziție și a-și asigura competitivitatea industrială și capacitatea de inovare viitoare;

14.  consideră că oportunitățile de finanțare pentru producția, prelucrarea sau reciclarea sustenabilă a tuturor MPIC enumerate în comunicarea Comisiei privind reziliența materiilor prime de importanță critică sunt indispensabile;

15.  solicită Comisiei să propună criterii bazate pe dovezi științifice privind sustenabilitatea pentru a defini ce constituie o investiție sustenabilă în sectorul minier în cadrul Regulamentului privind taxonomia; subliniază necesitatea de a permite industriei miniere a UE să contribuie la dubla tranziție verde și digitală;

16.  solicită să se acorde sprijin și finanțare semnificative din partea UE pentru dezvoltarea tehnologică a MPIC cu scopul de a îmbunătăți eficiența, înlocuirea și procesele de reciclare și ciclurile închise de materiale; subliniază, în special, necesitatea unor instrumente financiare specifice și a unor fonduri dedicate cercetării și inovării (C&I) pentru procesele de reciclare și salută propunerea de a promova, în 2021, cercetarea și inovarea privind MPIC în domeniul gestionării deșeurilor, al materialelor avansate și al înlocuirilor în cadrul programului Orizont Europa, al Fondului european de dezvoltare regională și al programelor naționale de C&I; subliniază, de asemenea, importanța C&I pentru creșterea fezabilității proceselor de rafinare, în special în iazurile de decantare miniere și în minele de dimensiune redusă; invită Comisia să introducă scheme de sprijin care să încurajeze inovarea în noi tehnici de minerit și în noi proiecte în domeniul mineritului la scară redusă; solicită dezvoltarea unor tehnologii noi și inovatoare în domeniul mineritului sustenabil de MPIC în UE;

17.  invită Comisia, Banca Europeană de Investiții și celelalte instituții ale UE, în cooperare cu partenerii internaționali, să ofere sprijin financiar tehnic și strategic pentru proiectele de investiții strategice pe termen lung în materie de MRC, inclusiv să găsească noi instrumente pentru partajarea riscurilor în sectorul minier, precum și să promoveze și să sprijine investițiile în cercetarea privind aprovizionarea durabilă cu MPIC și prelucrarea durabilă a acestora, precum și privind rafinăriile, pentru a se asigura că acestea îndeplinesc normele și standardele sociale și de mediu ridicate ale UE, asigurând astfel condiții de concurență echitabile;

Autonomie strategică și reziliență

18.  salută crearea Alianței europene pentru materii prime (ERMA) și, având în vedere situația geopolitică la nivel mondial și potențialele tensiuni comerciale cu țările producătoare bogate din afara UE, accentul său actual pe cele mai importante MPIC, și anume pământuri rare și magneți, precum și pe obiectivele cantitative de aprovizionare interne și din afara UE, cu scopul de a sprijini relațiile de aprovizionare pe termen lung pentru o gamă imensă de mici și mari producători din UE și de a reduce dependența actuală de câteva țări din afara UE; subliniază rolul ERMA de „rezervă de proiecte de investiții” și o încurajează să se angajeze în continuare în evaluări prealabile pentru a debloca investițiile publice și private pentru proiecte sustenabile și evaluate din punct de vedere ecologic privind MPIC;

19.  consideră că este important să se dezvolte în continuare ERMA, în special în ceea ce privește materiile care sunt de o importanță majoră pentru dubla tranziție, cum ar fi MPIC necesare pentru stocarea și conversia energiei;

20.  salută intenția Comisiei de a lansa, prin intermediul viitorului Observator al UE pentru tehnologii critice, un sistem de monitorizare a dependențelor actuale și a riscurilor de dependențe tehnologice viitoare și solicită o cooperare strânsă între Observator și entitățile care monitorizează cererea de MPIC;

21.  regretă că crearea de stocuri strategice nu face încă parte din planul de acțiune și invită Comisia să se concentreze și asupra asigurării unor stocuri de MPIC în UE, încurajând statele membre să realizeze stocuri strategice în cadrul unei abordări coordonate, atunci când, în urma unei analize, se consideră că acest lucru este adecvat; consideră că stocarea strategică în combinație cu alte măsuri strategice contribuie la reducerea dependențelor de MPIC; subliniază că creșterea disponibilității ar trebui să fie însoțită de o scădere a cererii, care poate fi realizată prin examinarea întregului lanț valoric – proiectare, funcționare și scoatere din uz;

22.  consideră că nivelul de conștientizare cu privire la posibilele probleme de penurie de MPIC este prea scăzut și ar trebui îmbunătățit; invită Comisia să extindă ERMA pentru a spori cooperarea dintre actorii industriali de-a lungul întregului lanț valoric, statele membre, regiunile și țările din afara UE, sindicatele, societatea civilă, organizațiile de cercetare și tehnologie, investitorii și organizațiile neguvernamentale din sectoarele economiei UE cele mai afectate de blocajele în aprovizionarea cu MPIC, fie prin cadrul oferit de ERMA, fie prin formarea unor alianțe per sector a industriilor și părților interesate; subliniază potențialul de creare de locuri de muncă al proiectelor naționale și, prin urmare, solicită promovarea unui dialog social cuprinzător; subliniază, în acest sens, că sunt necesare în mod urgent parteneriate mai strânse între actorii din domeniul MPIC, mai ales din regiunile miniere, și utilizatorii din aval, în special alte alianțe industriale, precum și o conștientizare și o obligație comună de a asigura lanțuri valorice durabile și circulare;

23.  consideră că este nevoie de o mai mare coordonare și de mai multe eforturi comune pentru a dezvolta lanțuri de aprovizionare reziliente care să satisfacă cererea actuală și viitoare de MPIC pentru nevoile industriale ale UE, pentru a evita întreruperile din lanțul de aprovizionare și pentru a reduce dependența și a menține standarde sociale și de mediu ridicate; invită Comisia să se asigure că, în UE, evaluarea importurilor și exporturilor, precum și a ofertei și a cererii globale de MPIC, coordonarea stocării și monitorizarea aprovizionării cu MPIC sunt puse în aplicare într-un mod coerent și unitar, de exemplu prin înființarea unui grup operativ privind MPIC;

24.  solicită Comisiei să diversifice lanțurile de aprovizionare atât pentru sursele primare, cât și pentru cele secundare și face apel la o mai mare transparență cu privire la informațiile referitoare la lanțurile de aprovizionare;

25.  ia act de faptul că tensiunile tot mai mari dintre principalele puteri au scos la iveală vulnerabilități strategice pentru UE, în special în ceea ce privește asigurarea resurselor esențiale, inclusiv a MPIC și a materialelor prelucrate; ia act și de faptul că monitorizarea dependențelor de mărfuri și asigurarea accesului la MPIC pot asigura o mai mare reziliență a lanțurilor de aprovizionare sustenabile; observă că, în tranziția către o economie circulară, ar trebui să se acorde o atenție deosebită principalelor lanțuri de aprovizionare în care dependența UE de MPIC este deosebit de ridicată;

26.  reafirmă potențialul economiei circulare în ceea ce privește utilizarea optimă a produselor și serviciilor; invită Comisia și statele membre să sprijine noile modele de afaceri sustenabile și circulare în cadrul noii inițiative privind produsele durabile, inclusiv produsul ca serviciu, cu condiția ca acestea să economisească resurse, să reducă impactul asupra mediului și să garanteze protecția consumatorilor; invită Comisia și statele membre să faciliteze aceste abordări prin crearea unor cadre de reglementare;

27.  consideră că este important să se sprijine o abordare de tip economie circulară de-a lungul întregului lanțul valoric, de la proiectare la recuperarea materialelor, a tehnologiilor-cheie pentru tranziția energetică, digitală și a mobilității, cum ar fi parcurile eoliene, centralele solare, producția de baterii, mobilitatea electrică și rețelele inteligente etc.; invită Comisia să facă din tranziția către o economie circulară o prioritate, reducând dependența UE de importuri, îmbunătățind eficiența resurselor, optimizând consumul de resurse și păstrând și reutilizând materiile prime valoroase în cadrul UE; reamintește solicitarea din rezoluția sa referitoare la noul Plan de acțiune privind economia circulară de a lua în considerare, pe baza unei evaluări cuprinzătoare a impactului, o etichetare clară, ușor de înțeles și armonizată privind durabilitatea, care ar putea lua forma unui indice și a posibilității de reparare, exprimată printr-un punctaj uniform pentru reparații;

28.  invită Comisia să consolideze cooperarea cu țările din afara UE în ceea ce privește aprovizionarea sustenabilă cu MPIC, în special cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, precum și în ceea ce privește angajamentul său în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC);

Închiderea circuitelor de materiale

29.  subliniază necesitatea de a construi piețe secundare funcționale ale MPIC pentru a garanta fluxuri secundare constante de MPIC, pentru a consolida ecosistemul industrial al Uniunii și pentru a menține locurile de muncă în sectorul producției; invită, în acest sens, Comisia să examineze echilibrul dintre importurile și exporturile de MPIC secundare în UE și să înființeze rapid un observator al pieței pentru principalele materii secundare, inclusiv pentru MPIC; subliniază că prelucrarea MPIC în țările din afara UE trebuie să respecte standardele UE; constată că nu există o abordare universală; subliniază că realizarea unor cicluri de materiale curate și sigure reprezintă o condiție prealabilă pentru crearea unei piețe credibile de materii prime secundare în UE;

30.  salută propunerea de a inventaria oferta potențială de MPIC secundare din stocurile, deșeurile și prelucrarea produselor secundare din UE; încurajează Comisia să acorde prioritate acestui exercițiu de inventariere și să îl realizeze mai devreme decât era preconizat; încurajează, de asemenea, Comisia să îl extindă la tehnologiile disponibile în prezent, utilizate pentru a reduce cererea de MPIC și a crește gradul de reutilizare a MPIC în lanțul de aprovizionare; subliniază necesitatea de a încuraja introducerea unor instrumente de colaborare pentru piața MPIC, cum ar fi o platformă a UE privind materiile prime, care ar trebui să acopere și fluxurile de produse circulante și tendințele acestora, pentru a evalua ce materiale secundare pot fi reciclate;

31.  solicită Comisiei și statelor membre să deblocheze potențialul proiectelor de prelucrare secundară prin stimulente specifice, inclusiv acordarea de licențe în regim de urgență și să ofere stimulente pentru recuperarea MPIC cu scopul de a asigura un acces fiabil, sigur și sustenabil la acestea;

32.  ia act de importanța reciclării deșeurilor, având în vedere prezența semnificativă a MPIC în echipamentele electrice și electronice; constată că creșterea volumelor reciclate ar putea să nu fie suficientă pe termen lung pentru a reduce mineritul; constată, de asemenea, că, prin trecerea la o economie mai circulară, ar putea fi create 700 000(28) de locuri de muncă, în special locuri de muncă suplimentare în instalațiile de reciclare și în serviciile de reparații; constată că dezasamblarea și reciclarea reprezintă o oportunitate majoră de a readuce locurile de muncă din industrie în UE; subliniază, de asemenea, că dezvoltarea reciclării poate fi utilizată pentru a răspunde nevoilor viitoare de materii prime;

33.  constată că se preconizează că ponderea bateriilor litiu-ion de tracțiune reciclabile colectate va crește semnificativ până la jumătatea anilor 2030, creându-se astfel o sursă secundară semnificativă de aprovizionare;

34.  constată că, pentru ca procesele industriale de reciclare a MPIC să aibă succes, sunt încă necesare investiții publice și private masive în infrastructura de sortare, preprocesare și recuperare, în inovare, cercetare și dezvoltarea tehnologiilor, precum și în competențe, care vor oferi oportunități de angajare care se preconizează că vor crește considerabil în următoarele decenii; invită Comisia să ofere stimulente pentru reciclarea și recuperarea MPIC din activitățile miniere, din prelucrare și din fluxurile de deșeuri comerciale, pentru a asigura un acces fiabil, sigur și sustenabil la acestea;

35.  încurajează Comisia să propună obiective privind conținutul minim de MPIC reciclat și obiective specifice de reciclare a MPIC, însoțite de un cadru solid de monitorizare, inspirându-se din propunerea de regulament privind bateriile și deșeurile de baterii și pe baza unei evaluări de impact cuprinzătoare, științifice și bazate pe dovezi, care să evalueze volumele minime de MPIC necesare pentru produse care vor facilita dubla tranziție, procentul acestei cereri care ar putea fi acoperit prin reciclare în conformitate cu evaluările existente și disponibilitatea tehnologiei necesare; constată că obiectivele de reducere a materiilor prime principale nu ar trebui să conducă la o scădere a producției globale de materii prime sub aceste volume minime;

36.  recunoaște că siturile dezafectate (depozitele de deșeuri industriale și bazinele de decantare minieră) conțin adesea MPIC, pământuri rare și alte minerale și metale utilizate în produsele tehnologice; încurajează, prin urmare, documentarea, evaluarea și extracția materialelor valoroase găsite în aceste situri dezafectate, ori de câte ori acest lucru este posibil și fezabil; subliniază că este necesar ca tehnologiile de rafinare îmbunătățite să fie incluse în mecanismele relevante de finanțare a cercetării, dezvoltării și inovării pentru a debloca acest potențial;

37.  subliniază că sunt necesare controale mai stricte pentru exporturile UE de deșeuri de MPIC și că trebuie stabilite condiții echitabile pentru operatorii de reciclare care îndeplinesc standardele necesare privind o recuperare sigură și eficientă a deșeurilor; solicită Comisiei ca, atunci când va revizui Regulamentul privind transferurile de deșeuri, să prevină exportul ilegal de deșeuri care conțin MPIC; solicită stabilirea unor cerințe care să permită exportul de deșeuri care conțin MPIC doar cu garanția că acestea vor fi prelucrate în țara de destinație în condiții echivalente cu standardele sociale și de mediu ale UE;

38.  îndeamnă Comisia și statele membre să sporească eforturile de colectare și reciclare adecvată a produselor aflate la sfârșitul ciclului de viață care conțin MPIC și să evite stocarea lor în gospodării sau în depozitele de deșeuri sau incinerarea lor;

39.  solicită Comisiei să propună, pe lângă cerințele de proiectare ecologică, măsuri de proiectare a produselor adaptate diferitelor categorii de produse, pentru identificarea și îndepărtarea cu ușurință a componentelor care conțin MPIC, în special din deșeurile post-consum, cu scopul de a îmbunătăți în mod semnificativ longevitatea, durabilitatea, potențialul de reparare, modularitatea și posibilitățile de reutilizare și reciclare a produselor fabricate sau vândute în UE care se află la sfârșitul ciclului de viață; subliniază că aceste măsuri ar trebui să creeze avantaje competitive pentru întreprinderile din UE, nu ar trebui să le impună o sarcină financiară disproporționată și ar trebui să stimuleze inovarea;

40.  consideră că substituirea este utilă atunci când un MPIC poate fi înlocuit cu un material care se găsește din abundență, dar are puține beneficii dacă substitutul în sine nu este sustenabil, dacă nu se ține seama de natura finită a resurselor, dacă este de importanță critică sau dacă ar putea deveni astfel din cauza substituirii; recunoaște că este important să se mențină performanța calitativă a produselor și viabilitatea lor economică; invită Comisia să încurajeze și să intensifice cercetarea și inovarea privind substituții pentru MPIC în diferite utilizări;

Aprovizionarea din UE

41.  constată că, deși proiectarea inteligentă a produselor, reutilizarea materialelor, înlocuirea cu materiale reciclate și promovarea reducerii materialelor și a amprentelor de consum pot reduce în mod semnificativ cererea primară, iar potențialul lor ar trebui exploatat pe deplin, responsabil și durabil, aprovizionarea cu MPIC responsabilă și sustenabilă, pe baza unei evaluări prealabile a impactului pentru a atenua impactul social și de mediu potențial, este necesară atunci când aprovizionarea cu MPIC nu poate fi menținută viabilă din punct de vedere economic prin măsurile menționate sau ar conduce la produse de calitate inferioară;

42.  subliniază că aprovizionarea cu materiale primare și secundare în UE face obiectul celor mai înalte standarde sociale și de mediu din întreaga lume, care trebuie aplicate în mod corespunzător, oferă mii de locuri de muncă de înaltă calificare și este o condiție prealabilă indispensabilă pentru tranziția verde și cea digitală; invită, prin urmare, toți actorii să promoveze proiecte responsabile și sustenabile de aprovizionare cu MPIC în UE pentru a sprijini producția locală și a crește gradul de sensibilizare cu privire la amprenta ecologică a importurilor de MPIC din afara UE; consideră că aceste standarde trebuie stabilite pe baza unui proces științific deschis și transparent, cu implicarea părților interesate relevante și a comunităților locale încă din fazele inițiale;

43.  are convingerea fermă că o aprovizionare responsabilă în UE nu se poate baza decât pe un dialog social eficace care promovează sănătatea și siguranța lucrătorilor, care asigură locuri de muncă și condiții de muncă decente și care protejează drepturile lucrătorilor, promovând egalitatea de gen; invită statele membre să se asigure că lucrătorii din acest sector sunt protejați cu echipamente individuale de protecție adecvate;

44.  ia act de oportunitatea de a dezvolta un lanț valoric al bateriilor responsabil și sustenabil prin achiziționarea de MPIC cum ar fi grafitul, cobaltul și litiul din noi facilități din UE;

45.  ia act de planul Comisiei de a implementa programe de observare a Pământului și de teledetecție pentru explorarea resurselor, operațiuni și gestionarea mediului după închidere; subliniază că supravegherea reglementară în funcționare poate fi îmbunătățită prin utilizarea metodelor de teledetecție;

46.  constată că reorientarea către economia circulară în multe industrii și servicii din UE necesită abilități și competențe specifice pentru a asigura un nivel ridicat de performanță de mediu și de siguranță a lucrătorilor și subliniază rolul specific pe care îl joacă în această tranziție pionierii, IMM-urile și startup-urile; constată, de asemenea, că sectorul minier este din ce în ce mai automatizat, în timp ce reciclarea și refabricarea folosesc în continuare mai intensiv forța de muncă; subliniază că este important ca în UE să se mențină, să se dezvolte și să se acumuleze expertiza și competențele relevante în domeniul tehnologiilor miniere, de prelucrare, de reciclare și în alte tehnologii relevante atât pentru MPIC, cât și pentru produsele secundare rezultate din prelucrarea acestora, întrucât unele dintre ele pot fi utilizate în fabricarea de produse chimice foarte avansate; constată cu regret că materiile prime extrase în prezent în UE trebuie adesea să fie exportate în Asia pentru rafinare, deoarece în UE s-au pierdut know-how-ul și tehnologia relevante, ceea ce constituie o altă dependență;

47.  invită Comisia să solicite ca fluxurile industriale secundare care conțin MPIC să fie utilizate în mod eficient; subliniază că, în special în industria minieră, există un potențial uriaș pentru recuperarea și separarea pământurilor rare;

48.  ia act de rolul important al statelor membre în creșterea aprovizionării interne sustenabile cu MPIC din surse primare și secundare; invită statele membre să îmbunătățească respectarea termenelor, previzibilitatea și transparența proceselor de autorizare a proiectelor de prospectare și aprovizionare, fără a diminua standardele sociale și de mediu;

49.  invită Comisia și statele membre să se asigure că aprovizionarea sustenabilă cu MPIC se bazează pe o abordare care echilibrează în mod riguros atât nevoia tot mai mare a UE de MPIC obținute în mod sustenabil, cât și necesitatea de a proteja natura și biodiversitatea;

50.  subliniază că o mai bună și mai flexibilă previzibilitate și eficiență, precum și acordarea de prioritate factorilor-cheie, cum ar fi aprovizionarea competitivă cu energie din surse regenerabile și de tranziție și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, vor contribui la deblocarea investițiilor necesare;

51.  se așteaptă ca Comisia să furnizeze detalii suplimentare cu privire la operaționalizarea proiectelor MPIC ca model de afaceri alternativ și sursă de locuri de muncă la nivel regional în mineritul cărbunelui și în alte regiuni aflate în tranziție;

Diversificare

52.  îndeamnă Comisia să încurajeze relațiile cu toate țările care furnizează în prezent MPIC în UE, să construiască în mod sistematic noi parteneriate strategice pentru MPIC, în cooperare cu aliații noștri, acolo unde este posibil, ținând seama de suveranitatea țărilor terțe asupra resurselor lor, astfel încât să se garanteze că MPIC devin o sursă de bunăstare pentru țările în curs de dezvoltare, să promoveze participarea IMM-urilor și să facă din acest efort o sarcină orizontală a politicilor sale externe și interne și să prezinte rezultatele în 2021; salută planurile Comisiei de a stabili parteneriate internaționale solide și fiabile prin aprobarea unei agende mondiale privind materiile prime, vizând încheierea unor parteneriate strategice ale UE care să asigure atât siguranța aprovizionării, cât și beneficii pentru dezvoltare;

53.  subliniază că, dacă Pactul verde european nu va face decât să transfere emisiile de gaze cu efect de seră ale UE către partenerii săi comerciali, acesta nu va avea niciun impact asupra schimbărilor climatice; îndeamnă, prin urmare, UE să promoveze acorduri multilaterale executorii cu privire la limitarea încălzirii globale și la exportarea standardelor sale de mediu, inclusiv în materie de aprovizionare și prelucrare; consideră că UE va trebui să elaboreze noi acorduri comerciale și de investiții, noi modele de asistență financiară și tehnică și, în sens mai general, o nouă abordare a diplomației internaționale, menită să asigure condiții de concurență echitabile;

54.  salută angajamentul UE față de aprovizionarea responsabilă și sustenabilă și încurajează Comisia să ia ca punct de plecare standardul pentru o exploatare minieră responsabilă elaborat de Inițiativa pentru asigurarea mineritului responsabil (Initiative for Responsible Mining Assurance), luând în considerare nevoile IMM-urilor; subliniază necesitatea de a susține acest angajament cu sprijin tehnic concret, transfer de cunoștințe, consolidarea competențelor, a instituțiilor și a cadrelor juridice, consolidarea instituțională și dialog politic cu țările partenere; subliniază necesitatea unor politici omogene referitoare la standardele etice pentru aprovizionarea cu MPIC; subliniază că trebuie mobilizați mai mulți actori statali și privați pentru a asigura acceptarea și punerea în aplicare de către aceștia a standardelor de sustenabilitate;

55.  salută angajamentul public al Comisiei de a introduce în 2021 o propunere legislativă privind diligența necesară și răspunderea întreprinderilor și insistă ca această inițiativă legislativă să contribuie la combaterea încălcărilor drepturilor omului și a standardelor sociale și de mediu în lanțurile valorice; reamintește rezoluția sa conținând recomandări adresate Comisiei cu privire la diligența necesară a întreprinderilor și răspunderea acestora;

56.  consideră că acordurile internaționale ar trebui să deschidă calea către o aprovizionare mai responsabilă și mai sustenabilă la nivel mondial; solicită o cooperare consolidată pentru a dezvolta acorduri internaționale pentru o mai bună monitorizare, notificare și punere în aplicare a restricțiilor la exportul de MPIC, promovând aprovizionarea responsabilă și mărind circularitatea în acest sector;

57.  reamintește solicitarea sa exprimată în rezoluția referitoare la o nouă strategie UE-Africa privind exploatarea echitabilă și durabilă a MPIC în Africa; sprijină Comisia în eforturile sale de a încheia noi parteneriate privind MPIC cu țările africane, pentru a consola lanțul valoric din Africa și a-l face mai sustenabil din punct de vedere etic, ecologic și tehnologic și pentru a permite acordarea de sprijin din partea UE pentru consolidarea capacităților;

58.  invită Comisia să consolideze activitățile de standardizare în ceea ce privește componentele de înaltă calitate legate de MPIC în forurile internaționale relevante, întrucât acest aspect este important pentru întreprinderile din UE, în special pentru IMM-uri;

59.  solicită extinderea practicilor agricole durabile benefice pentru gestionarea durabilă a fosforului; subliniază sinergiile unor astfel de practici cu o amprentă redusă asupra climei și a biodiversității;

60.  solicită Comisiei să propună noi norme privind sistemele de colectare la nivelul UE, pentru a mări procentul colectării deșeurilor care conțin MPIC; invită Comisia să evalueze, printre alte opțiuni de răspundere extinsă a producătorilor, introducerea în legislația UE privind deșeurile, în special în Directiva privind deșeuri de echipamente electrice și electronice, a unor sisteme de returnare a garanției, ținând seama de caracteristicile diferitelor produse și asigurând, în același timp, compatibilitatea sistemelor între statele membre, pentru a stimula consumatorii să își aducă echipamentele electrice și electronice care se află la sfârșitul ciclului de viață - în special articolele mici - la instalații specifice de colectare și reciclare, bazându-se pe experiența pozitivă a sistemelor de returnare a garanției pentru sticlă și materiale plastice din multe state membre;

61.  regretă faptul că nivelul scăzut de reciclare în unele dintre utilizări(29) și exportul de deșeuri și resturi de aluminiu(30) au dus la o rată de reciclare la încheierea ciclului de viață mai mică decât cea care s-ar fi putut obține altfel; subliniază că UE ar trebui să urmărească să instituie măsuri pentru a atinge o rată de reciclare la încheierea ciclului de viață de 100 % pentru aluminiu;

62.  invită Comisia să acorde prioritate extracției de MPIC din minele interne existente, adică din iazurile de decantare miniere, din steril și din depozitele de deșeuri, și unui minerit urban mai eficient, în locul deschiderii de mine noi, dacă acest lucru este sustenabil, adică dacă efectele asupra mediului, inclusiv utilizarea de energie și substanțe chimice, sunt mai mici; subliniază că această extracție și restaurarea ulterioară trebuie să se realizeze utilizând cele mai bune tehnici disponibile, garantând cele mai bune performanțe ecologice și viabilitatea economică;

63.  invită Comisia să acorde o atenție deosebită etapei post-extracție a proiectelor miniere și sfârșitului ciclului de viață al MPIC, în conformitate cu ierarhia deșeurilor definită în Directiva-cadru privind deșeurile, în special în cazul în care MPIC sunt și substanțe periculoase;

64.  consideră că autorizațiile miniere și concesiunile de exploatare trebuie să conțină cerințe privind recuperarea și prelucrarea sigură, eficientă și sustenabilă a tuturor MPIC recuperabile din punct de vedere economic și tehnic; solicită Comisiei să dea curs de urgență solicitărilor Parlamentului din rezoluția sa referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind deșeurile miniere; reiterează faptul că chestionarul utilizat în prezent ca sistem de raportare în temeiul articolului 18 din directivă nu este adecvat scopului și solicită Comisiei să creeze un sistem de înregistrare armonizat, digitalizat și transparent la nivelul UE, care să se bazeze pe definiții și criterii de tratare armonizate pentru deșeurile miniere și care să includă toate datele relevante privind impactul asupra mediului, inclusiv concentrațiile conținutului depozitelor de deșeuri;

65.  invită Comisia să asigure punerea în aplicare deplină a legislației actuale a UE în domeniul mediului și să consolideze respectarea sa, precum și să propună modificări ale legislației atunci când este necesar;

66.  încurajează o evaluare cuprinzătoare a includerii sectorului minier în domeniul de aplicare al Directivei privind emisiile industriale, având în vedere impactul ridicat al activităților miniere asupra mediului, dimensiunea medie ridicată a proiectelor miniere, variațiile standardelor de gestionare a poluării aplicate în siturile miniere din UE și potențiala extindere a activităților de minerit legate de MPIC în UE; sugerează să se identifice cele mai bune tehnici disponibile pentru reabilitarea siturilor miniere, în special în ceea ce privește solul și apa;

67.  încurajează Comisia să revizuiască Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului pentru a se asigura că se realizează o evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele miniere de toate dimensiunile și că aceste evaluări sunt efectuate de o parte terță independentă;

68.  consideră că emisiile legate de activitățile miniere și de importurile de MPIC trebuie să fie luate în considerare de viitorul mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon;

69.  ia act de provocările și riscurile asociate cu mineritul în zonele protejate, și anume în zonele Natura 2000, și consideră că mineritul în aceste zone ar trebui să rămână strict restricționat; subliniază că mineritul în zonele protejate face obiectul condițiilor prevăzute în Directivele „Păsări” și „Habitate” și subliniază că orice proiect nou de exploatare minieră sau extractivă trebuie să facă obiectul unei evaluări aprofundate a impactului asupra mediului pentru a reduce la minimum impactul asupra mediului; invită statele membre și industria minieră ca, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, să ia măsuri de conservare adecvate pentru a menține și a readuce la un stadiu corespunzător de conservare habitatele și speciile pentru care a fost desemnat situl; subliniază, în acest sens, ghidul Comisiei privind extracția de minereuri neenergetice în legătură cu siturile Natura 2000(31), precum și studiile de caz și cele mai bune practici aferente;

70.  reamintește angajamentul Comisiei de a garanta că mineralele marine de pe fundul mărilor internaționale nu pot fi extrase sau utilizate înainte ca efectele exploatării miniere marine de adâncime asupra mediului marin, a biodiversității și a activităților umane să fi fost suficient de bine studiate și ca riscurile să fie înțelese și înainte să se dovedească ca tehnologiile și practicile operaționale nu aduc prejudicii grave mediului, în conformitate cu principiul precauției și cere Parlamentului și Consiliului să își ia același angajament; încurajează Comisia să transpună acest angajament în acțiuni concrete pentru a proteja aceste ecosisteme extrem de vulnerabile;

71.  invită Comisia să ia în considerare opțiuni legislative în conformitate cu Convențiile de la Espoo și Aarhus pentru a se asigura că autoritățile locale adoptă și pun în aplicare dreptul comunităților locale de a participa efectiv și în mod incluziv la procedurile de autorizare pentru noi proiecte de prospectare și extracție minieră, pe parcursul tuturor etapelor proiectelor miniere și atunci când sunt depuse cereri de autorizare pentru extinderea minelor existente, și să se asigure că comunitățile locale au dreptul de a recurge la căi de atac eficiente, reglementate de instanțe și organisme de supraveghere independente, fără conflicte de interese;

72.  salută accentul pe care Comisia îl pune asupra MPIC în comunicarea sa privind revizuirea politicii comerciale; solicită o politică comercială fermă, care să pună accentul pe diversificarea și reziliența lanțurilor de aprovizionare și să acorde prioritate îmbunătățirii mecanismelor globale și ale UE pentru a crea un mediu comercial favorabil pentru industria UE;

73.  subliniază că industria UE se confruntă cu o concurență internațională acerbă în ceea ce privește accesul la materii prime și este vulnerabilă la măsurile de restricționare a exporturilor aplicate de țările din afara UE; recunoaște că este probabil ca o creștere a cererii la nivel mondial să conducă la o creștere a prețurilor și încurajează Comisia să prezinte o analiză cu privire la acest aspect;

74.  invită Comisia să diversifice cât mai mult posibil sursele de aprovizionare cu materii prime critice, să sporească eficiența resurselor și să reducă dependența actuală de câteva țări din afara UE, prin sprijinirea investițiilor care implică parteneri europeni și globali și IMM-uri ca parte a unei strategii internaționale de aprovizionare pe termen lung; subliniază că acest obiectiv ar trebui atins prin consolidarea parteneriatelor și a acordurilor comerciale existente și prin crearea de noi acorduri strategice sau de întreprinderi comune ale UE cu țări bogate în resurse și cu alte țări furnizoare care împărtășesc aceeași viziune, în conformitate cu priorități clar definite; salută, în acest sens, dialogul în curs cu Canada, Australia și Chile care vizează consolidarea relațiilor comerciale în domeniul MPIC; invită Comisia să consolideze cooperarea cu ocazia Conferinței UE-SUA-Japonia privind materiile critice; subliniază necesitatea unei cooperări mai strânse cu principalii furnizori internaționali din Balcanii de Vest, Europa de Est, America Latină și Africa, precum și cu China și alte țări în curs de dezvoltare din sudul global;

75.  subliniază că viitoarele acorduri de liber schimb și de parteneriat ale UE pot oferi nu numai o mai mare securitate a aprovizionării, ci și un cadru politic și economic fiabil și că acestea ar trebui să includă dispoziții specifice privind materiile prime critice, astfel cum a anunțat Comisia în strategia sa „Comerț pentru toți”, pentru a promova cooperarea, a asigura respectarea angajamentelor internaționale, a elimina și a evita restricțiile la export și a respecta normele actuale pentru pre- și post-înființare pentru investițiile străine directe; invită Comisia să consolideze în continuare monitorizarea și punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb, inclusiv a capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă, pentru a se asigura că angajamentele și dispozițiile privind aprovizionarea responsabilă cu materii prime critice sunt definite și respectate de partenerii comerciali și că sunt luate în considerare posibilele preocupări ale comunităților afectate de activitățile extractive; subliniază că aceasta ar trebui să se numere printre sarcinile prioritare ale responsabilului cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială;

76.  invită Comisia să lanseze o discuție în cadrul OMC cu privire la constrângerile impuse extinderii unei economii circulare prin măsuri privind cerințele de conținut local, să construiască un parteneriat mai puternic cu diferite regiuni ale lumii, în special cu Africa, și să se asigure că acordurile de liber schimb reflectă obiectivele consolidate ale economiei circulare;

77.  solicită ca regulile de origine să fie utilizate într-un mod mai strict pentru a proteja producția de materii prime și pentru a preveni eludarea din regiunile în care operatorii fac obiectul unor cerințe mai puțin stricte privind sustenabilitatea și subvențiile industriale; subliniază că orice nouă activitate de aprovizionare a întreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața UE trebuie să respecte Regulamentul privind minereurile provenite din zone de conflict, normele privind aprovizionarea responsabilă descrise în Directiva privind raportarea nefinanciară și standardele internaționale privind aprovizionarea responsabilă cu mărfuri; solicită interzicerea importului de MPIC legate de încălcări ale drepturilor omului și ale drepturilor lucrătorilor, cum ar fi munca forțată sau munca copiilor;

78.  subliniază că un sistem comercial multilateral pe deplin funcțional, bazat pe norme, este esențial pentru a asigura fluxuri comerciale deschise și sustenabile de MPIC; își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea restricțiilor la exportul de MPIC de către unii membri ai OMC, inclusiv China, și îndeamnă toți membrii să se abțină de la aplicarea unor astfel de politici; invită, prin urmare, Comisia să utilizeze forurile internaționale pentru a limita astfel de restricții la exportul MPIC, care au efect de denaturare; își reînnoiește apelul adresat Comisiei, în acest sens, de a-și intensifica eforturile în direcția unei reforme ambițioase a OMC pentru a combate denaturarea comerțului internațional și practicile comerciale neloiale, pentru a asigura un mediu comercial internațional stabil și previzibil și pentru a garanta o concurență loială și efectivă la nivel mondial;

79.  salută Declarația comună a reuniunii trilaterale a miniștrilor comerțului din Japonia și Statele Unite și Comisie și sprijină definiția subvențiilor industriale care a fost propusă; salută faptul că această definiție depășește Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii și Regulamentul antisubvenții al UE și oferă o definiție mai largă a subvențiilor; consideră că astfel de măsuri sunt esențiale pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel internațional în domeniul MPIC, având în vedere că subvențiile industriale, în special în China, reprezintă o amenințare gravă pentru industria și lucrătorii din UE deoarece denaturează concurența internațională;

80.  salută inițiativa comună UE-SUA de abordare a capacității mondiale excedentare de producție a oțelului și aluminiului și solicită măsuri cuprinzătoare și rapide pentru a trage la răspundere țări precum China care sprijină politicile care denaturează comerțul; reamintește însă Comisiei că, deocamdată, tarifele SUA în temeiul secțiunii 232 se aplică pe deplin și că această problemă trebuie soluționată de urgență;

81.  este de acord cu evaluarea Comisiei conform căreia utilizarea monedei euro mai degrabă decât a altor monede internaționale pentru plățile la import ale UE pentru MPIC ar prezenta unele avantaje, cum ar fi reducerea volatilității prețurilor și diminuarea dependenței importatorilor din UE și a exportatorilor din țările terțe de piețele de finanțare în dolari americani;

o
o   o

82.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 198, 22.6.2020, p. 13. (2) JO L 190, 12.7.2006, p. 1. (3) JO L 130, 19.5.2017, p. 1. (4) JO L 176, 30.6.2016, p. 55. (5) JO L 197, 24.7.2012, p. 38. (6) JO L 312, 22.11.2008, p. 3. (7) JO L 102, 11.4.2006, p. 15. (8) JO L 334, 17.12.2010, p. 17. (9) JO L 124, 25.4.2014, p. 1. (10) JO L 20, 26.1.2010, p. 7. (11) JO L 206, 22.7.1992, p. 7. (12) JO L 330, 15.11.2014, p. 1. (13) Texte adoptate, P9_TA(2021)0073. (14) Texte adoptate, P9_TA(2020)0359. (15) Texte adoptate, P9_TA(2020)0321. (16) Texte adoptate, P9_TA(2021)0040. (17) Texte adoptate, P9_TA(2020)0054. (18) Texte adoptate, P9_TA(2020)0005. (19) Texte adoptate, P9_TA(2021)0108. (20) JO C 298, 23.8.2018, p. 132. (21) Banca Mondială, Minerals for Climate Action: The Mineral Intensity of the Clean Energy Transition” (Minerale pentru acțiunea climatică: intensitatea minerală a tranziției către o energie curată); Studiu prospectiv al Comisiei Europene; OCDE, Global Material Resources Outlook to 2060: Economic Drivers and Environmental Consequences. (Perspectiva globală asupra resurselor materiale până în anul 2060: Factori economici și consecințe asupra mediului). (22) Studiu prospectiv al Comisiei. (23) Baldé, C.P., Forti V., Gray, V., Kuehr, R., Stegmann,P. The Global E-waste Monitor – 2017, Universitatea Națiunilor Unite, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor & Asociația Internațională a Deșeurilor Solide, Bonn/Geneva/Viena, 2017. (24) Comunicarea Comisiei intitulată „Reziliența materiilor prime critice: trasarea unui model pentru îmbunătățirea securității și a durabilității”. (25) Comunicarea Comisiei intitulată „Reziliența materiilor prime critice: trasarea unui model pentru îmbunătățirea securității și a durabilității”. (26) Avizul CESE din 25 martie 2021. (27) Comunicarea Comisiei din 2020 intitulată „Reziliența materiilor prime critice: trasarea unui model pentru îmbunătățirea securității și a durabilității”. (28) Comunicarea Comisiei intitulată „Reziliența materiilor prime critice: trasarea unui model pentru îmbunătățirea securității și a durabilității”. (29) În timp ce rata de reciclare la încheierea ciclului de viață în Europa în cazul aluminiului utilizat în transporturi și clădiri era de peste 90 %, în 2013 a fost reciclat doar 60 % din aluminiul utilizat în ambalaje. (30) „Dacă UE ar fi prelucrat pe plan intern fluxul de deșeuri și resturi de aluminiu exportate în 2015, rata de reciclare la încheierea ciclului de viață ar fi crescut la 16 % (Passarini et al., 2018)”, din Studiul Comisiei Europene privind lista UE a materiilor prime de importanță critică. (31) Direcția Generală Mediu, „Ghid privind Extracția de minereuri neenergetice și Natura 2000: Rezumat”, Comisia Europeană, Bruxelles, 2019.