Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2020/2001(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0324/2021

Texte depuse :

A9-0324/2021

Dezbateri :

PV 13/12/2021 - 23
CRE 13/12/2021 - 23

Voturi :

PV 14/12/2021 - 15
PV 15/12/2021 - 17

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0504

Texte adoptate
PDF 168kWORD 61k
Miercuri, 15 decembrie 2021 - Strasbourg
Provocările și perspectivele pentru regimurile multilaterale de control al armelor de distrugere în masă și de dezarmare
P9_TA(2021)0504A9-0324/2021

Rezoluția Parlamentului European din 15 decembrie 2021 referitoare la provocările și perspectivele pentru regimurile multilaterale de control al armelor de distrugere în masă și de dezarmare (2020/2001(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 14 februarie 2019 referitoare la viitorul Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune și la impactul asupra Uniunii Europene(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2020 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la un cadru al aspectelor etice ale inteligenței artificiale, roboticii și tehnologiilor conexe(2),

–  având în vedere recomandarea sa din 21 octombrie 2020 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind pregătirea celui de-al 10-lea proces de revizuire a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (TNP), controlul armelor nucleare și opțiunile de dezarmare nucleară(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 20 ianuarie 2021 intitulată „Aplicarea Politicii de securitate și apărare comune - raport anual pe 2020”(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la sistemele de arme autonome(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la recomandările Conferinței de revizuire a Tratatului de neproliferare cu privire la stabilirea Orientului Mijlociu ca zonă fără arme de distrugere în masă(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 27 octombrie 2016 referitoare la securitatea și neproliferarea nucleară(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare(8) („Regulamentul privind produsele cu dublă utilizare”),

–  având în vedere rapoartele anuale privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Strategiei Uniunii Europene împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (în special cele din 2019(9) și 2020(10)),

–  având în vedere Decizia 2010/212/PESC a Consiliului din 29 martie 2010 privind poziția Uniunii Europene pentru Conferința de revizuire din 2010 a părților la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare(11),

–  având în vedere Decizia (PESC) 2020/1656 a Consiliului din 6 noiembrie 2020 privind sprijinul Uniunii pentru activitățile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) în domeniul siguranței nucleare și în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă(12),

–  având în vedere Decizia (PESC) 2020/901 a Consiliului din 29 iunie 2020 privind susținerea de către Uniune a activităților Comisiei Pregătitoare a Organizației Tratatului de Interzicere Totală a Experiențelor Nucleare (CTBTO) în vederea consolidării capacităților acesteia de monitorizare și verificare și în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă(13),

–  având în vedere Decizia (PESC) 2019/938 a Consiliului din 6 iunie 2019 de sprijinire a unui proces de consolidare a încrederii care să ducă la instituirea unei zone fără arme nucleare și fără alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu(14),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1542 al Consiliului din 15 octombrie 2018 privind măsuri restrictive împotriva proliferării și utilizării armelor chimice(15) și Regulamentul (UE) 2020/1480 al Consiliului din 14 octombrie 2020 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1542 privind măsuri restrictive împotriva proliferării și utilizării armelor chimice(16),

–  având în vedere Decizia (PESC) 2020/906 a Consiliului din 29 iunie 2020 de modificare a Deciziei (PESC) 2019/615 privind sprijinul acordat de Uniune pentru activitățile de pregătire a Conferinței de revizuire din 2020 a părților la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP)(17),

–  având în vedere Decizia (PESC) 2019/97 a Consiliului din 21 ianuarie 2019 în sprijinul Convenției privind armele biologice și toxice în cadrul Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă(18),

–  având în vedere Declarația Consiliului Nord-Atlantic din 15 decembrie 2020 referitoare la intrarea în vigoare a Tratatului privind interzicerea armelor nucleare,

–  având în vedere Declarația Consiliului Nord-Atlantic din 3 februarie 2021 referitoare la extinderea noului Tratat START,

–  având în vedere cea de a 16-a Conferință anuală a NATO privind armele de distrugere în masă, controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea din 10 noiembrie 2020,

–  având în vedere declarația Consiliului Atlanticului de Nord din 18 iunie 2021 privind Tratatul „Cer Deschis”,

–  având în vedere declarația Secretarului General al NATO din 2 august 2019 privind suspendarea Tratatului INF,

–  având în vedere discursul Secretarului General al NATO din 10 noiembrie 2020 de la cea de a 16-a Conferință anuală a NATO privind armele de distrugere în masă, controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea,

–  având în vedere Agenda ONU pentru dezarmare din 2018 intitulată „Asigurarea viitorului nostru comun”,

–  având în vedere declarația Secretarului General al ONU, António Guterres, din 24 octombrie 2020 privind intrarea în vigoare a Tratatului privind interzicerea armelor nucleare,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ODD) și în special ODD 16, care vizează promovarea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii pentru o dezvoltare durabilă,

–  având în vedere decizia Conferinței statelor părți la Convenția privind armele chimice din 21 aprilie 2021 privind abordarea deținerii și utilizării armelor chimice de către Republica Arabă Siriană,

–  având în vedere Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA – Acordul nuclear cu Iranul) din 2015,

–  având în vedere declarația E3(19) privind JCPOA din 19 august 2021,

–  având în vedere cea de-a 64-a Conferință generală a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a avut loc între 21-25 septembrie 2020 la Viena,

–  având în vedere discursul președintelui Republicii Franceze din 7 februarie 2020 privind strategia Franței de apărare și descurajare,

–  având în vedere declarația comună a președinților Statelor Unite și Rusiei din 16 iunie 2021 privind stabilitatea strategică,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0324/2021),

A.  întrucât armele de distrugere în masă (ADM), în special armele nucleare, constituie o amenințare gravă la adresa securității umane pe termen lung; întrucât o arhitectură solidă și cuprinzătoare de control al armelor, de neproliferare și de dezarmare, bazată pe tratate cu caracter obligatoriu și pe mecanisme solide de întărire a încrederii și consolidată printr-o procedură de verificare fiabilă și transparentă, este esențială pentru edificarea și menținerea păcii, a stabilității, a previzibilității, a securității, a dezvoltării durabile și a progreselor economice și sociale, pentru dezamorsarea tensiunilor existente între state și pentru reducerea posibilității unui conflict armat cu consecințe umanitare, ecologice, sociale și economice imprevizibile și catastrofale;

B.  întrucât, în actualul context geopolitic european și global tensionat, tratatele esențiale privind controlul armelor, care au intrat în vigoare la sfârșitul Războiului Rece, au fost recent slăbite și abrogate; întrucât tensiunile și lipsa de încredere în rândul părților la TNP au crescut în ultimii ani, fiind exacerbate de deteriorarea crescândă a relațiilor bilaterale SUA-Rusia și de măsurile ulterioare luate de Rusia pentru a reevalua aspectele nucleare ale doctrinei sale militare; întrucât a apărut un nou climat internațional bazat pe intensificarea luptelor de putere; întrucât, în acest nou mediu, în care stabilitatea și predictibilitatea necesare pentru arhitectura de securitate europeană și globală nu sunt garantate, UE a lansat un proces de reflecție cu privire la posibilele modalități de consolidare a autonomiei sale strategice; întrucât, într-o lume a interdependenței globale, eforturile reînnoite de control al armelor și de dezarmare la nivel mondial sunt esențiale pentru securitatea UE; întrucât, la 16 iunie 2021, SUA și Federația Rusă s-au angajat să desfășoare un dialog strategic integrat privind stabilitatea;

C.  întrucât UE își propune să fie un actor global pentru pace și sprijină ordinea internațională bazată pe norme; întrucât controlul armelor și neproliferarea nucleară stau la baza proiectului UE și au fost de la început, în special prin crearea Comunității Europene a Energiei Atomice (EURATOM); întrucât UE, prin strategia sa împotriva proliferării ADM, contribuie la dezarmarea ADM și la prevenirea utilizării și proliferării ADM; întrucât strategia ar trebui să se concentreze, de asemenea, asupra unor noi amenințări, cum ar fi sistemele autonome de arme, precum și alte tehnologii emergente și disruptive;

D.  întrucât, în cei peste 50 de ani de existență, TNP, cu cei trei piloni care se întăresc reciproc, s-a dovedit a fi și rămâne o piatră de temelie a arhitecturii globale de control al armelor nucleare și un instrument eficace de susținere a păcii și securității internaționale, asigurând faptul că marea majoritate a statelor semnatare își respectă obligațiile în materie de neproliferare prin aplicarea unor garanții și norme stricte împotriva achiziționării de arme nucleare; întrucât așteptăm ca prevederile de la articolul 6 din TNP să fie îndeplinite; întrucât cea de a 10-a Conferință de revizuire a TNP a fost amânată din cauza pandemiei de COVID-19;

E.  întrucât nu există niciun mecanism internațional care să reglementeze exportul de combustibil de uraniu puternic îmbogățit pentru submarine nucleare;

F.  întrucât AIEA a jucat un rol esențial în punerea în aplicare a TNP; întrucât protocolul adițional extinde substanțial capacitatea AIEA de a verifica instalațiile nucleare clandestine;

G.  întrucât tensiunile și neîncrederea în rândul părților la TNP au crescut în ultimii ani;

H.  întrucât Tratatul privind interzicerea armelor nucleare (TPNW) a intrat în vigoare la 22 ianuarie 2021 ca urmare a unei mișcări care a implicat diferite țări și regiuni, cu scopul de a atrage atenția asupra consecințelor umanitare catastrofale ale oricărei utilizări a armelor nucleare; întrucât trei state membre ale UE sunt state părți la TPNW; întrucât șase state membre ale UE au participat la negocierile pentru TPNW în cadrul Adunării Generale a ONU, iar cinci state membre au votat în favoarea adoptării noului tratat; întrucât niciun membru al NATO și niciun stat care deține arme nucleare nu sunt state părți la TPNW; întrucât nu există o poziție a Consiliului privind TPNW; întrucât este de dorit ca toate statele părți la TNP și toate statele care dețin arme nucleare să se implice și să participe activ, pentru a se obține rezultate semnificative în eforturile globale de dezarmare;

I.  întrucât JCPOA reprezintă un succes al diplomației multilaterale conduse de UE; întrucât părțile la JCPOA din 2015 – UE, China, Rusia, Iran și SUA – au început negocieri indirecte pentru ca Iranul și SUA să reînceapă să aplice JCPOA; întrucât, în 2018, SUA a reinstituit sancțiuni, iar Iranul a eliminat limitele producției sale de uraniu îmbogățit; întrucât Iranul a încetat să aplice protocolul adițional și să implementeze codul 3.1 modificat din acordurile subsidiare la Acordul de garanții al Iranului, intensificându-și în același timp programele de îmbogățire a uraniului la un nivel suficient pentru fabricarea de arme; întrucât aceasta constituie o amenințare la adresa păcii și securității regionale și internaționale, precum și la adresa eforturilor de dezarmare și neproliferare de la nivel mondial; întrucât guvernul și noul președinte al Iranului încă trebuie să demonstreze că intenționează să respecte JCPOA și să urmărească contacte constructive și pașnice cu UE;

J.  întrucât Tratatul de interzicere totală a experiențelor nucleare (CTBT) nu a fost încă ratificat în mod universal; întrucât mai este necesară ratificarea de către opt state, inclusiv SUA și China, pentru intrarea în vigoare a CTBT; întrucât UE a promovat în mod constant contribuția CTBT la pace, securitate, dezarmare și neproliferare;

K.  întrucât, după 25 de ani de stagnare a progreselor, Conferința pentru Dezarmare nu a lansat încă oficial negocierile privind Tratatul de interzicere a producerii de material fisil, care ar interzice producerea de material fisil pentru arme nucleare sau alte dispozitive explozive nucleare;

L.  întrucât, în urma eșuării Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune (INF), ca urmare a retragerii SUA în august 2019, după ce Rusia nu și-a respectat în mod repetat obligațiile care îi reveneau în temeiul Tratatului INF, desfășurând un sistem de rachete SSC-8 cu capacități nucleare, SUA și Rusia nu mai au interdicția de a fabrica și a utiliza această categorie de arme și de a intra într-o nouă cursă a înarmării, în special în Europa și Asia; întrucât comportamentul agresiv al Rusiei în vecinătatea sa a crescut amenințarea confruntării militare; întrucât Rusia a deplasat recent în apropierea frontierei sale cu UE mai multe sisteme de rachete balistice cu capacități nucleare, despre care se crede că sunt capabile să depășească raza de acțiune de 500 km;

M.  întrucât SUA și Federația Rusă au fost de acord să prelungească noul Tratat privind reducerea armelor strategice (START) cu cinci ani;

N.  întrucât inițiativele prezidențiale în domeniul nuclear, care sunt măsuri unilaterale voluntare, au condus la reduceri substanțiale atât ale arsenalului desfășurat de SUA, cât și de Rusia;

O.  întrucât rachetele balistice și de croazieră lansate de la sol cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5 500 km sunt considerate deosebit de periculoase din cauza timpului lor scurt de zbor, a letalității și a manevrabilității lor, a dificultății de a le intercepta, precum și a capacității lor de a transporta ogive nucleare; întrucât, în ultimii ani, a apărut o nouă generație de rachete de croazieră și de rachete tactice;

P.  întrucât, în ultimii ani, China și-a intensificat considerabil dezvoltarea capacităților sale convenționale, de rachete și nucleare; întrucât China a demonstrat o lipsă de transparență și reticență de a se angaja în discuții privind posibila sa participare la instrumente multilaterale de control al armelor nucleare, ceea ce i-a permis să acumuleze, fără a fi împiedicată, un arsenal mare de rachete balistice cu rază medie de acțiune avansate din punct de vedere tehnologic, cum ar fi Dong-Feng 26; întrucât UE ar trebui să se coordoneze cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune pentru a depune eforturi diplomatice intense în relația cu China, cu scopul de a dezvolta o arhitectură funcțională de control al armelor, dezarmare și neproliferare și de a proteja interesele de securitate ale UE;

Q.  întrucât Franța și Regatul Unit, singurele țări europene care dețin arme nucleare, împărtășesc opinia potrivit căreia descurajarea nucleară minimă și credibilă este esențială pentru securitatea colectivă a Europei și a NATO; întrucât, în urma retragerii Regatului Unit din UE, Franța a rămas singurul stat membru al UE care dispune de arme nucleare și continuă să își modernizeze arsenalul său nuclear; întrucât, în 2020, președintele Franței, Emmanuel Macron, a propus lansarea unui „dialog strategic” cu parteneri europeni interesați despre rolul potențial pe care îl joacă descurajarea nucleară exercitată de Franța în „securitatea noastră colectivă”; întrucât Regatul Unit a anunțat că va mări plafonul cu peste 40 % pentru stocurile sale nucleare totale, la 260 de ogive disponibile din punct de vedere operațional și că își va face poziția nucleară mai opacă nemaideclarând dimensiunea stocurilor;

R.  întrucât Israelul nu este parte la TNP;

S.  întrucât câteva alte state au dobândit capacitățile științifice, tehnologice și industriale necesare pentru producerea rachetelor balistice și de croazieră; întrucât India și Pakistan au declarat că posedă arme nucleare; întrucât ambele țări nu sunt părți la TNP;

T.  întrucât riscul ca un arsenal nuclear să fie capturat de organizații teroriste reprezintă un motiv de îngrijorare; întrucât proliferarea clandestină în rândul regimurilor-paria rămâne un risc, după cum o demonstrează rețeaua lui Abdul Qadeer Khan;

U.  întrucât Codul de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice (HCoC) are o dimensiune de neproliferare a rachetelor, în pofida caracterului său juridic neobligatoriu;

V.  întrucât Tratatul „Cer Deschis”, în vigoare din 2002, a fost menit să consolideze încrederea și înțelegerea reciprocă între Rusia și SUA și aliații săi europeni; întrucât Rusia nu își respectă de mulți ani obligațiile care îi revin în temeiul Tratatului „Cer Deschis”; întrucât SUA și Rusia s-au retras succesiv din tratat;

W.  întrucât Convenția privind armele chimice (CWC) este primul acord multilateral de dezarmare din lume care prevede eliminarea verificabilă a unei întregi categorii de ADM; întrucât, în ultimul deceniu, norma juridică împotriva utilizării armelor chimice a fost încălcată de mai multe ori, inclusiv de guvernul sirian și de Rusia; întrucât CWC trebuie să se adapteze la noile procese industriale de producție, la o industrie chimică inovatoare și la apariția noilor actori;

X.  întrucât UE s-a angajat pe deplin în eforturile internaționale de îmbunătățire a biosecurității și a biodiversității prin punerea în aplicare a Convenției privind armele biologice (BWC); întrucât 13 țări nu sunt încă părți la convenție; întrucât BWC a fost convenită fără mecanisme de verificare care să asigure conformitatea; întrucât negocierile privind un protocol de verificare au fost întrerupte în urmă cu 20 ani;

Y.  întrucât activitățile și programele de rachete balistice, nucleare și ADM ale Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC), precum și proliferarea și exportul acestor arme reprezintă o amenințare serioasă la adresa păcii și securității internaționale și a eforturilor de dezarmare și neproliferare de la nivel mondial; întrucât conducerea RPDC încearcă frecvent să utilizeze programul său de arme nucleare pentru a extorca concesii politice și economice de la comunitatea internațională, continuând să își vândă tehnologia pentru rachete cu rază mică și medie, precum și know-how-ul în domeniul nuclear;

Z.  întrucât apariția dezarmării în scop umanitar a reprezentat o provocare pozitivă pentru practicile tradiționale de dezarmare moștenite din Războiul Rece;

AA.  întrucât numărul femeilor implicate în eforturile de eliminare a ADM rămâne alarmant de scăzut, inclusiv în domeniul diplomației în materie de neproliferare și dezarmare;

AB.  întrucât riscurile legate de climă pot afecta mediul strategic de securitate al UE; întrucât eforturile de dezarmare și neproliferare a ADM contribuie semnificativ la dezvoltarea durabilă, la securitatea globală, la previzibilitate, la stabilitatea pe termen lung și la protecția mijloacelor de subzistență, a mediului și a planetei;

AC.  întrucât pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea de a crește gradul de pregătire și de conștientizare în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) a UE, de a intensifica cooperarea și investițiile în sectoarele CBRN civil și militar, de a dezvolta măsuri de răspuns preventiv și de redresare în cadrul mecanismului de protecție civilă existent al UE, de a crea un grup de experți în sectorul CBRN al UE și de a promova legătura dintre sănătate și securitate,

1.  își reiterează angajamentul deplin față de menținerea unor regimuri internaționale eficace de control al armelor, de dezarmare și de neproliferare, ca piatră de temelie a securității globale și europene; își reafirmă angajamentul de a urma politici care să ducă la reducerea și eliminarea tuturor arsenalelor nucleare și să creeze condițiile necesare pentru o lume fără arme nucleare și CBRN; solicită reînnoirea ordinii multilaterale privind controlul armelor și dezarmarea, care să implice toți actorii;

2.  este profund îngrijorat de erodarea continuă a arhitecturii globale de neproliferare, dezarmare și control al armamentelor, care este agravată de dezvoltarea rapidă de noi sisteme potențial destabilizatoare, cum ar fi sistemele de armament bazate pe inteligența artificială (IA) și tehnologiile rachetelor hipersonice și dronelor; subliniază necesitatea de a aborda, în special, problema tehnologiei rachetelor hipersonice, care crește riscul ca armele nucleare să fie utilizate drept răspuns la un atac; se teme că retragerea sau neprelungirea tratatelor importante de control al armelor ar afecta grav regimurile internaționale de control al armamentelor care au asigurat o anumită stabilitate și ar submina relațiile dintre statele care dețin arme nucleare; subliniază nevoia urgentă de a se restabili încrederea transfrontalieră; este alarmat de posibilitatea și se opune ferm recurgerii la ADM ca mijloc de soluționare a disputelor geopolitice;

3.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu decizia de reevaluare luată de mai multe state cu privire la aspectul nuclear al doctrinelor lor militare; invită toate statele care dețin arme nucleare să își respecte responsabilitățile și să aibă în vedere reducerea rolului și a importanței armelor nucleare în conceptele, doctrinele și politicile lor militare și de securitate; salută intenția SUA de a evalua, în cadrul actualei revizuiri a strategiei sale nucleare, posibile modalități de reducere a importanței armelor nucleare în strategia sa națională de securitate;

4.  își reafirmă sprijinul deplin pentru TNP și cei trei piloni ai săi care se consolidează reciproc, acesta fiind unul dintre instrumentele obligatorii din punct de vedere juridic cu o largă ratificare pe plan mondial și o piatră de temelie a regimului de neproliferare nucleară; reamintește că tratatul a contribuit la promovarea unui set amplu de norme referitoare la dezarmare și la utilizarea pașnică a energiei nucleare, asigurând, în același timp, respectarea normei privind neproliferarea nucleară; se așteaptă ca statele care dețin arme nucleare să ia măsuri cu bună-credință pentru a-și îndeplini obligațiile prevăzute în tratat cu scopul de a-și demonstra angajamentul real față de dezarmarea nucleară prin luarea de măsuri concrete prevăzute în TNP final din 2010 și prin consolidarea normei privind neproliferarea și prin extinderea capacității AIEA de garantare; avertizează că viitorul TNP nu ar trebui considerat ca fiind de la sine înțeles și face apel la statele părți să facă tot posibilul pentru a contribui la un rezultat ambițios și încununat de succes al celei de-a 10-a Conferințe de revizuire care urmează să fie organizată, în cadrul tuturor pilonilor săi – dezarmarea, neproliferarea și utilizarea pașnică a energiei nucleare – convenind asupra unei declarații finale de fond care să consolideze și mai mult TNP și să contribuie la menținerea stabilității strategice și la prevenirea unei noi curse a înarmării; invită toate statele să semneze TNP, să adere la acesta și să își mențină angajamentul de a-l aplica; invită cea de-a 10-a Conferință de revizuire a TNP să discute lacuna TNP privind exporturile de reactoare nucleare de propulsie în scopuri militare; invită statele membre ale UE să își trimită politicienii de cel mai înalt rang la Conferința de revizuire; invită, prin urmare, toate statele părți să se implice constructiv în cadrul TNP și să convină asupra unor măsuri realiste, eficace, concrete, reciproce și verificabile, care să faciliteze atingerea obiectivului dezarmării nucleare, împărtășit de toate părțile;

5.  insistă asupra necesității de a se asigura că UE joacă un rol puternic și constructiv în dezvoltarea și consolidarea eforturilor globale de neproliferare bazate pe norme și a arhitecturii de control al armelor și de dezarmare, cu obiectivul pe termen lung de a elimina toate armele CBRN prin utilizarea deplină a tuturor instrumentelor disponibile; salută, în acest sens, activitatea trimisului special al UE pentru dezarmare și neproliferare; invită Consiliul să pledeze pentru ca UE să se exprime cu o singură voce în cadrul forumurilor internaționale de dezarmare, neproliferare și control al armelor, precum și să promoveze măsuri de consolidare a încrederii în rândul tuturor părților la TNP, cu scopul de a reduce tensiunile și neîncrederea; subliniază necesitatea de a utiliza activitatea desfășurată în cadrul procesului „Busola strategică” pentru a integra pe deplin chestiunile legate de proliferarea ADM în înțelegerea comună a amenințărilor și pentru a realiza o cultură strategică comună cu privire la această chestiune; invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să lanseze un proces de reflecție privind implicațiile Brexitului asupra politicii sale de dezarmare și neproliferare;

6.  salută contribuția financiară semnificativă continuă a UE, printre altele, la Biroul pentru probleme de dezarmare al ONU, la AIEA, la Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) și la mecanismul secretarului general de anchetă a utilizării prezumate a armelor chimice, biologice și cu toxine (UNSGM);

7.  reliefează importanța crucială a formării și a sensibilizării; solicită, așadar, consolidarea expertizei disponibile în materie de neproliferare și control al armamentelor din UE, inclusiv în domeniul informaticii cuantice, și îmbunătățirea formării personalului UE și al statelor membre; evidențiază necesitatea de a consolida legăturile dintre sectorul public și cel privat, mediul academic, grupurile de reflecție și organizațiile societății civile; salută, în acest sens, sprijinul financiar continuu acordat Rețelei europene pentru formare în domeniul nuclear, Consorțiului UE pentru neproliferare și dezarmare și Centrului european de formare în domeniul siguranței nucleare; subliniază potențialul de cooperare în proiectele de formare și educație cu Colegiul European de Securitate și Apărare; solicită să se investească în continuare în educația pentru dezarmare și în facilitarea implicării tinerilor;

8.  evidențiază extinderea mandatului pentru raportarea în materie de transparență, coordonare și asigurarea respectării, precum și domeniul de aplicare mai larg al obligațiilor prevăzute în Regulamentul privind produsele cu dublă utilizare;

9.  invită delegațiile UE să acorde prioritate chestiunilor legate de dezarmarea, neproliferarea și controlul armelor la nivel mondial și regional în cadrul dialogului politic cu țările din afara UE, pentru a se asigura că UE sprijină eforturile de universalizare a tratatelor și instrumentelor existente în materie de dezarmare, control al armamentului și neproliferare; invită SEAE să depună eforturi semnificative pentru consolidarea formării și a capacităților partenerilor noștri cei mai apropiați, în special țările vizate de politica de vecinătate și de extindere, în domeniul dezarmării, al neproliferării și al controlului ADM; salută contribuția UE la atenuarea riscurilor CBRN pe plan mondial prin acordarea de asistență țărilor partenere și apreciază Inițiativa UE privind centrele de excelență în domeniul atenuării riscurilor CBRN, finanțată în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională;

10.  invită UE să își consolideze poziția de lider în ceea ce privește asistența acordată victimelor și reabilitarea mediului în urma testelor nucleare în zonele afectate; cere Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să propună acțiuni pe care UE și statele sale membre le pot întreprinde pentru a consolida rolul UE în acest sens;

11.  salută sprijinul acordat de NATO și facilitarea dialogului între aliați și parteneri pentru a le permite să își îndeplinească obligațiile în materie de neproliferare; subliniază că aliații NATO trebuie să își mențină angajamentul de a crea condițiile pentru reducerea în continuare și eliminarea pe termen lung a arsenalului nuclear și privind o lume fără arme nucleare, pe baza reciprocității și a unor tratate verificabile cu caracter juridic obligatoriu; accentuează că toate statele trebuie să se angajeze într-un dialog constructiv și de încredere pe această temă în cadrul forumurilor internaționale și bilaterale relevante;

12.  evidențiază sprijinul său deplin pentru activitatea Biroului pentru probleme de dezarmare al ONU, pentru agenda ambițioasă pentru dezarmare a Secretarului General al ONU și pentru procesele de deliberare și negocierile multilaterale purtate sub auspiciile ONU; subliniază că este necesar să se asigure implicarea tuturor părților interesate, a societății civile și a mediului academic și participarea semnificativă și diversă a cetățenilor în dezbaterile privind dezarmarea și neproliferarea;

13.  sprijină măsurile de consolidare a încrederii adoptate de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, acestea fiind contribuții importante la limitarea neînțelegerilor sau a calculelor greșite și la asigurarea unei mai mari deschideri și transparențe; încurajează toate statele care dețin arme nucleare să ia măsurile necesare pentru a spori transparența privind arsenalele lor nucleare;

14.  salută angajamentul UE de a contribui la instituirea unei zone fără ADM în Orientul Mijlociu, în conformitate cu rezoluția privind Orientul Mijlociu a Conferinței de revizuire și prelungire din 1995 a părților la Tratatul de neproliferare nucleară, precum și promovarea de către UE a unor măsuri de consolidare a încrederii în sprijinul acestui proces în mod complet, verificabil și ireversibil;

15.  este preocupat de continuarea activităților nucleare și privind rachetele balistice ale RPDC, care încalcă numeroase rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU, precum și de dezvoltarea de noi capacități de către RPDC; își reiterează dorința de a depune eforturi în vederea unei denuclearizări complete, ireversibile și verificabile a Peninsulei Coreene și consideră că UE ar trebui să își continue eforturile pentru eliminarea tuturor AMD din Peninsula Coreeană; îndeamnă RPDC să suspende imediat activitățile sale nucleare și legate de rachetele balistice și alte programe privind ADM și vectorii purtători, să respecte pe deplin toate rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, să semneze și să ratifice rapid CTBT și să revină la respectarea TNP;

16.  invită țările care se află în afara sferei de aplicare a TNP și dețin arme nucleare să se abțină de la acțiunile care ar duce la proliferarea oricărei tehnologii nucleare cu caracter militar și să devină parte la TNP;

17.  ia act de intrarea în vigoare a TPNW și recunoaște viziunea sa privind o lume fără arme nucleare; reamintește că rolul TNP ca forum indispensabil pentru urmărirea obiectivului de dezarmare nucleară și pentru asigurarea stabilității internaționale și a securității colective nu trebuie diminuat; subliniază importanța TNP, la care sunt părți 191 de state, și accentuează necesitatea de a se asigura că acesta este eficace; invită, prin urmare, toate statele părți să se implice constructiv în cadrul TNP și să convină asupra unor măsuri realiste, eficace, concrete, reciproce și verificabile, care să faciliteze atingerea obiectivului final pe termen lung, împărtășit de toate părțile, al dezarmării nucleare; consideră că TPNW nu ar trebui să slăbească securitatea statelor membre;

18.  reamintește rolul central jucat de AIEA ca garant al respectării de către statele participante a dispozițiilor TNP; subliniază că activitățile de verificare ale AIEA sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii armelor nucleare; face apel la statele care n-au făcut-o încă să ratifice și să implementeze fără întârziere protocolul adițional al AIEA; invită statele care au încetat aplicarea protocolului adițional să revină la respectarea acestuia;

19.  subliniază rolul esențial al AIEA în monitorizarea și verificarea respectării de către Iran a Acordului de garanții și salută în special rolul-cheie pe care îl joacă de la 23 februarie 2021, prin punerea în aplicare a unei înțelegeri tehnice bilaterale temporare la care s-a ajuns cu Iranul, permițând AIEA să își continue activitățile de verificare și monitorizare necesare;

20.  își reafirmă sprijinul deplin pentru JCPOA ca element-cheie al arhitecturii globale de neproliferare nucleară; subliniază că aplicarea deplină a acordului este esențială pentru securitatea europeană și pentru stabilitatea și securitatea în Orientul Mijlociu și în întreaga lume; salută dialogul continuu al UE cu Iranul pe teme legate de cooperarea nucleară civilă, precum și măsurile luate pentru aplicarea proiectelor de îmbunătățire a siguranței nucleare în temeiul anexei III la JCPOA; îndeamnă Iranul să înceteze imediat activitățile sale nucleare care încalcă JCPOA, ceea ce ar trebui să meargă mână în mână cu ridicarea tuturor sancțiunilor legate de domeniul nuclear; invită toate părțile să revină la negocieri pentru a restabili respectarea deplină și efectivă a acordului;

21.  confirmă că intrarea în vigoare și ratificarea CTBT ca instrument solid de consolidare a încrederii continuă să fie un obiectiv important al strategiei UE de combatere a proliferării ADM; observă că CTBT a fost ratificat de 170 de state și subliniază că încă opt țări trebuie să facă acest lucru pentru ca CTBT să intre în vigoare; salută eforturile diplomatice ale UE de a se adresa țărilor nesemnatare pentru a solicita angajamentul lor față de ratificarea tratatului și aderarea universală la acesta; salută sprijinul UE, inclusiv prin intermediul unei contribuții financiare, pentru activitățile Comisiei pregătitoare a Organizației CTBT, care vizează consolidarea capacităților acesteia de verificare și monitorizare; invită toate țările care nu au semnat CTBT să adere la aceste tratate și îndeamnă, în același timp, toate țările care au semnat, dar nu au ratificat încă acest tratat, să procedeze la ratificarea sa; invită toate statele să se abțină de la teste nucleare;

22.  își reiterează sprijinul de durată pentru lansarea negocierilor privind Tratatul de interzicere a producerii de material fisil și face apel la toate statele care dețin arme nucleare și care nu au făcut-o încă să adopte un moratoriu imediat privind producția de material fisil pentru arme nucleare și pentru alte dispozitive explozive nucleare;

23.  își exprimă din nou regretul profund cu privire la retragerea SUA și a Federației Ruse din Tratatul INF ca urmare a nerespectării persistente a tratatului de către Rusia, precum și cu privire la lipsa de comunicare dintre părți; este deosebit de preocupat de posibila reapariție a rachetelor cu rază medie de acțiune cu baza la sol în teatrul de operațiuni european în contextul încetării punerii în aplicare a Tratatului INF, precum și de o nouă cursă a înarmării și o remilitarizare în Europa; salută angajamentul asumat de SUA și Rusia de a continua să depună eforturi în vederea atingerii obiectivelor comune declarate de asigurare a previzibilității în domeniul strategic și de reducere a riscurilor de conflict armat și a amenințării de război nuclear; îndeamnă ambele părți să profite de această dinamică pentru a stabili o bază ambițioasă pentru relansarea negocierilor privind noua arhitectură de control al armelor și măsurile de reducere a riscurilor, care să țină seama de contextul geopolitic în schimbare și de apariția unor noi puteri;

24.  face apel la alte state, în special la China, care dețin sau sunt în curs de a-și dezvolta sisteme de rachete intercontinentale și cu rază medie de acțiune, să se implice în eforturile de multilateralizare și universalizare a tratatului care va înlocui Tratatul INF, ținând seama de cele mai recente evoluții ale sistemelor de armament, și să participe activ la discuții legate de orice alt acord privind controlul armelor;

25.  ia act cu îngrijorare de modernizarea și extinderea actuală a arsenalului nuclear al Chinei, inclusiv a rachetelor hipersonice cu capacități nucleare; invită China să se angajeze activ și cu bună credință în negocierile internaționale privind controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea;

26.  ia act cu îngrijorare de încălcarea frecventă de către Rusia a normelor și tratatelor internaționale, precum și de retorica sa nucleară din ce în ce mai ostilă împotriva statelor membre; îndeamnă Rusia să renunțe la activitățile sale ostile și să revină la respectarea normelor internaționale; își exprimă îngrijorarea mai ales cu privire la activitățile Rusiei de testare a armelor nucleare și de extindere a flotei sale de spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară și convențională în Arctica; subliniază că astfel de activități contravin obiectivului de menținere a stabilității și a păcii și, de asemenea, pot fi deosebit de periculoase pentru mediul înconjurător fragil din Arctica;

27.  salută călduros decizia luată de SUA și de Federația Rusă de a extinde noul Tratat START, aceasta putând fi considerată o contribuție importantă la cea de a 10-a Conferință de revizuire a TNP și la punerea în aplicare a articolului VI din noul tratat START; subliniază că extinderea acestuia ar trebui să constituie o bază pentru negocierea unui nou acord referitor la controlul armelor, care să cuprindă atât armele desfășurate, cât și pe cele nedesfășurate, precum și armele strategice și nestrategice; invită ambii semnatari să evalueze în detaliu toate opțiunile în ceea ce privește domeniul de aplicare, desfășurarea și categoria armelor vizate și solicită un dialog cu alte țări care dețin arme nucleare și implicarea acestora în negocierile legate de orice nou acord privind controlul armelor, în special China, având în vedere creșterea și modernizarea continuă a arsenalului său nuclear, precum și Regatul Unit și Franța; invită toate țările care dețin arme nucleare să reafirme principiul conform căruia războiul nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie niciodată să izbucnească;

28.  subliniază importanța inițiativelor prezidențiale privind domeniul nuclear, care au scopul de a limita desfășurarea de arme nucleare „tactice” cu rază scurtă de acțiune; ia act cu îngrijorare de programele în curs ale Rusiei de modernizare a armelor sale nucleare nestrategice, care ridică semne de întrebare cu privire la respectarea de către Rusia a obiectivelor acestor inițiative; reamintește că inițiativele respective, în pofida caracterului lor neobligatoriu, au jucat un rol esențial în arhitectura controlului armelor și face apel la SUA și la Federația Rusă să își respecte angajamentele privind armele nucleare nestrategice și să sporească transparența în ceea ce privește arsenalele, desfășurările și statutul armelor, modernizarea și noile evoluții în materie de arme;

29.  subliniază că comunitatea internațională trebuie să lucreze la măsuri de contracarare a riscului de proliferare a rachetelor; invită țările care dețin un număr semnificativ de rachete de croazieră să se concentreze, ca un prim pas, asupra măsurilor de asigurare a încrederii și a transparenței, inclusiv, printre altele, asupra negocierii și adoptării de coduri de conduită pentru desfășurarea și utilizarea rachetelor de croazieră; invită VP/ÎR să se angajeze într-un dialog cu statele exportatoare cu scopul de a asigura aderarea deplină la Regimul de control al tehnologiilor pentru rachete și de a coordona eforturile prin intermediul acestui regim, care reprezintă singurul acord multilateral în vigoare menit să reglementeze transferul de rachete și de echipamente aferente rachetelor;

30.  salută eforturile VP/ÎR de promovare a universalizării HCoC, singurul instrument multilateral de consolidare a transparenței și a încrederii care se concentrează asupra proliferării rachetelor balistice, cu scopul de a contribui în continuare la eforturile de limitare a proliferării rachetelor balistice care pot transporta ADM; invită VP/ÎR să conducă eforturile în direcția unei alinieri mai bune între HCoC și alte instrumente de control al armelor;

31.  evidențiază rolul esențial jucat de Tratatul „Cer Deschis” în relațiile transatlantice și contribuția sa valoroasă la arhitectura globală de control al armelor, la consolidarea încrederii, la asigurarea transparenței în ceea ce privește activitățile militare desfășurate de statele semnatare, precum și la stabilitatea europeană și globală pe termen lung; subliniază că Tratatul „Cer Deschis” a oferit statelor europene mai mici capacitatea de a-și monitoriza vecinii și de a-i trage la răspundere pentru activitățile lor militare; regretă adoptarea recentă de către Duma de Stat a Rusiei a unui proiect de lege de retragere și retragerea SUA din Tratatul „Cer Deschis”; invită restul semnatarilor să continue punerea în aplicare a tratatului; îndeamnă SUA și Federația Rusă să reia discuțiile în vederea revenirii la tratat și la implementarea integrală, efectivă și verificabilă a acestuia; îndeamnă celelalte țări să consolideze în continuare tratatul ca măsură de creștere a încrederii extinzând domeniul său de aplicare pentru a include schimburi între oamenii de știință, cooperarea pentru asigurarea răspunsului în situații de urgență, monitorizarea mediului și alte misiuni;

32.  este alarmat de amenințarea reprezentată de războiul chimic în urma celei mai semnificative și susținute utilizări a armelor chimice din ultimele decenii; este deosebit de îngrijorat de capacitatea sporită a unor actori statali și nestatali de a produce agenți chimici interziși mai rapid și în condiții care îi fac mai greu de detectat; insistă asupra necesității de a menține norma etică globală împotriva armelor chimice prin prevenirea impunității pentru utilizarea acestora; solicită ca regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului, recent adoptat, să fie utilizat efectiv pentru a respecta această normă; salută adoptarea de către Consiliu a unui regim de sancțiuni orizontale pentru a face față încălcărilor tot mai frecvente legate de producerea, stocarea, utilizarea și proliferarea armelor chimice; își reiterează profunda preocupare cu privire la tentativele de asasinare a lui Alexei Navalnâi, precum și a lui Serghei și a Iuliei Skripal utilizând agentul neurotoxic interzis „Noviciok”, considerat drept armă chimică în temeiul CWC; salută sancțiunile impuse oficialilor ruși la 14 octombrie 2020 ca răspuns la această încălcare flagrantă a normelor internaționale și a angajamentelor internaționale ale Rusiei; îndeamnă Rusia să ofere răspunsuri critice cu privire la otrăvirea opozantului Kremlinului, Alexei Navalnâi, așa cum a solicitat un grup de 45 de țări occidentale în conformitate cu normele OIAC;

33.  apreciază rolul decisiv pe care l-a jucat OIAC în distrugerea verificată a agenților chimici; condamnă, în termenii cei mai fermi, dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a armelor chimice de către statele membre ale CWC și condamnă numeroasele încălcări ale drepturilor omului și atrocități comise de regimul lui Bashar al-Assad din Republica Arabă Siriană; subliniază că trebuie să se asigure tragerea la răspundere pentru astfel de încălcări grave ale CWC; salută decizia adoptată în cadrul celei de a 25-a sesiuni a CWC de a suspenda anumite drepturi și privilegii ale Siriei în conformitate cu normele OIAC; salută sprijinul continuu al UE acordat UNSGM, reliefând, în același timp, importanța de a garanta răspunderea sa; condamnă încercările de subminare a caracterului independent al UNSGM prin subordonarea acestuia Consiliului de Securitate al ONU;

34.  își reafirmă sprijinul deplin pentru BWC, care interzice utilizarea virusurilor, bacteriilor și substanțelor toxice periculoase împotriva oamenilor; salută contribuția financiară a UE menită să sprijine în mod direct aplicarea BWC și consolidarea biosecurității în afara UE; invită VP/ÎR să își continue eforturile de promovare a universalizării convenției; atrage atenția asupra necesității de a institui un mecanism obligatoriu din punct de vedere juridic pentru verificarea respectării BWC; invită toate părțile, inclusiv SUA, să revină la negocieri prin intermediul grupului ad-hoc al BWC;

35.  subliniază activitatea importantă desfășurată de Centrul Satelitar al Uniunii Europene în ceea ce privește utilizarea activelor spațiale, a imaginilor prin satelit și a informațiilor geospațiale pentru a monitoriza respectarea angajamentelor privind dezarmarea și neproliferarea armelor de distrugere în masă;

36.  atrage atenția asupra progreselor rapide înregistrate în dezvoltarea de sisteme bazate pe IA în domeniul militar; își reiterează, prin urmare, apelul adresat UE de a-și asuma un rol de lider în contextul eforturilor internaționale de reglementare pentru a se asigura că dezvoltarea și aplicarea IA pentru utilizări militare respectă limitele stricte stabilite în dreptul internațional, inclusiv în dreptul umanitar internațional și în dreptul drepturilor omului; invită UE să pregătească, de asemenea, terenul pentru negocieri globale ce vizează actualizarea tuturor instrumentelor existente de control al armelor, dezarmare și neproliferare, astfel încât să se ia în considerare sistemele bazate pe IA utilizate în război; subliniază că tehnologiile emergente care nu sunt reglementate de dreptul internațional ar trebui judecate în raport cu principiul umanității și cu cerințele conștiinței publice; invită VP/ÎR, statele membre și Consiliul European să adopte o poziție comună față de sistemele de arme autonome care să asigure un control uman semnificativ asupra funcțiilor esențiale ale sistemelor de arme; insistă ca UE să sprijine eforturile Convenției ONU privind interzicerea anumitor tipuri de arme convenționale, prin care înaltele părți contractante contribuie la activitatea Grupului de experți guvernamentali privind tehnologiile emergente legate de sistemele de arme autonome letale, pentru a ajunge la un consens cu privire la un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic care să interzică armele complet autonome fără un control uman semnificativ;

37.  invită UE să își majoreze investițiile în capacitățile IA corelate cu conceptele operaționale ale statelor membre; accentuează că importanța tot mai mare a IA necesită, de asemenea, o cooperare consolidată cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune;

38.  evidențiază necesitatea de a asigura și integra participarea egală, deplină și semnificativă a femeilor la conferințe și forumuri privind dezarmarea și neproliferarea, inclusiv la diplomația în materie de dezarmare și la toate procesele decizionale legate de dezarmare;

39.  atrage atenția asupra necesității de a se adopta măsuri suplimentare pentru combaterea proliferării ADM, cu scopul de a împiedica transferul de tehnologie și de cunoștințe către actorii nestatali ostili, precum și asupra amenințării potențiale pe care terorismul CBRN îl reprezintă pentru securitatea noastră colectivă; reliefează necesitatea ca UE să promoveze știința responsabilă, pentru a preveni utilizarea abuzivă a cercetării științifice și a experimentelor; evidențiază necesitatea de a combate contrabanda și traficul ilicit cu materiale CBRN și de a preveni riscurile de deturnare; invită SEAE și Comisia să abordeze această problemă în comunicarea lor comună preconizată privind o abordare strategică pentru sprijinirea dezarmării, a demobilizării și a reintegrării foștilor combatanți;

40.  subliniază necesitatea de a intensifica eforturile pentru consolidarea în continuare a nivelului de pregătire și a capacității de acțiune a UE în raport cu amenințările CBRN prin dezvoltarea capacităților de decontaminare, stocare și monitorizare în cadrul mecanismului de protecție civilă existent al UE;

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 449, 23.12.2020, p. 149.
(2) JO C 404, 6.10.2021, p. 63.
(3) JO C 404, 6.10.2021, p. 240.
(4) JO C 456, 10.11.2021, p. 78.
(5) JO C 433, 23.12.2019, p. 86.
(6) JO C 440, 30.12.2015, p. 97.
(7) JO C 215, 19.6.2018, p. 202.
(8) JO L 206, 11.6.2021, p. 1.
(9) JO C 341, 13.10.2020, p. 1.
(10) JO C 298, 26.7.2021, p. 1.
(11) JO L 90, 10.4.2010, p. 8.
(12) JO L 372 I, 9.11.2020, p. 4.
(13) JO L 207, 30.6.2020, p. 15.
(14) JO L 149, 7.6.2019, p. 63.
(15) JO L 259, 16.10.2018, p. 12.
(16) JO L 341, 15.10.2020, p. 1.
(17) JO L 207, 30.6.2020, p. 36.
(18) JO L 19, 22.1.2019, p. 11.
(19) Franța, Germania și Regatul Unit.

Ultima actualizare: 22 martie 2022Aviz juridic - Politica de confidențialitate