Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și Rusia,

–  având în vedere Carta ONU, Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, Declarația universală a drepturilor omului, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția Consiliului Europei pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

–  având în vedere Actul final de la Helsinki din 1 august 1975 și documentele ulterioare ale acestuia,

–  având în vedere Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 19-21 noiembrie 1990,

–  având în vedere Memorandumul de la Minsk din 19 septembrie 2014 și pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk, adoptat și semnat la Minsk la 12 februarie 2015 și aprobat în ansamblul său prin Rezoluția 2202 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU la 17 februarie 2015,

–  având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, în special titlul II privind dialogul politic și convergența în domeniul politicii externe și de securitate(1),

–  având în vedere primul dialog UE-Ucraina privind securitatea cibernetică, care a avut loc la 3 iunie 2021,

–  având în vedere Carta parteneriatului strategic SUA-Ucraina, semnată la 10 noiembrie 2021 de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și de ministrul ucrainean de externe, Dimitri Kuleba,

–  având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, în urma Consiliului Afaceri Externe din 13 decembrie 2021, potrivit căreia orice agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și costuri economice mari pentru Rusia,

–  având în vedere declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în urma reuniunii miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre ale NATO din 30 noiembrie 2021,

–  având în vedere declarația din 12 decembrie 2021 a miniștrilor de externe ai țărilor G7 cu privire la Rusia și Ucraina,

–  având în vedere declarația comună din 12 octombrie 2021 a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, în urma celui de al 23-lea summit UE-Ucraina,

–  având în vedere rezoluția Adunării Generale a ONU din 9 decembrie 2021 intitulată „Problema militarizării Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol, Ucraina, precum și a unor părți din Marea Neagră și Marea Azov”,

–  având în vedere Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile de securitate din 5 decembrie 1994,

–  având în vedere politica Uniunii ca răspuns la criza din Ucraina, inclusiv măsurile restrictive impuse de aceasta, care sunt în vigoare din 2014,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în concordanță cu Carta ONU și cu principiile dreptului internațional, în relațiile lor internaționale toate statele se abțin de la amenințări sau de la folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat;

B.  întrucât, în contextul crizei de la frontiera UE-Belarus, Federația Rusă și-a intensificat constant prezența militară de-a lungul frontierelor Ucrainei, adunând în prezent în jur de 100 000 de soldați în aceste zone, precum și în zonele ocupate acum de forțe susținute de Rusia ale regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk, și și-a amplificat considerabil activitățile armate în Crimeea ocupată, precum și în bazinul Mării Negre; întrucât această concentrare de forțe armate a fost confirmată de niște imagini recent obținute de la sateliți comerciali; întrucât se consideră că acum s-au concentrat mai multe forțe armate decât anterior, în primăvara acestui an;

C.  întrucât în rapoartele serviciilor de informații ale SUA se estimează că Rusia ar putea, de această dată, să desfășoare până la 175 000 de soldați înainte de începutul lui 2022; întrucât aceste evoluții ofensive pot fi considerate fie pregătiri pentru declanșarea unei agresiuni armate ofensive pe mai multe fronturi, fie o amenințare cu folosirea forței împotriva Ucrainei învecinate, pentru a interveni în suveranitatea și independența politică a acesteia din urmă, contrar obligațiilor internaționale ale Federației Ruse; întrucât Aleksandr Lukașenko a anunțat că va susține în totalitate Rusia în eventualitatea unei acțiuni militare împotriva Ucrainei;

D.  întrucât deplasările recente ale trupelor ruse în apropierea frontierei ucrainene au fost însoțite de intensificarea ingerințelor și a campaniilor de dezinformare ale agenților și canalelor media ruse din UE, Ucraina și Rusia însăși; întrucât printre aceste tactici hibride s-a numărat și intensificarea conținutului denigrator la adresa NATO și a Ucrainei, tentative de a învinui Ucraina și NATO de o eventuală escaladare militară rusă în viitor, precum și răspândirea unor discursuri mincinoase, inclusiv de președintele Putin și de fostul președinte Medvedev;

E.  întrucât au trecut peste șase ani de la adoptarea acordurilor de la Minsk și peste șapte ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și de la începutul războiului purtat de Rusia în Ucraina; întrucât peste 14 000 de persoane și-au pierdut viața în timpul conflictului în curs; întrucât conflictul a avut drept consecință strămutarea internă a aproape două milioane de persoane; întrucât mijloacele de subzistență ale populației din teritoriile ucrainene controlate și anexate de Rusia și din regiunile învecinate continuă să fie grav afectate; întrucât Rusia este parte la conflict și deci nu se poate prezenta ca mediator;

F.  întrucât s-au înregistrat regrese serioase în implementarea pachetului de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk din februarie 2015, mai ales din cauză că Federația Rusă a luat măsuri unilaterale contrare angajamentelor pe care și le-a asumat în temeiul acordurilor;

G.  întrucât potrivit relatărilor, începând din 2014 în estul Ucrainei sunt prezenți angajați ai grupului Wagner, companie militară privată rusă, alături de separatiștii pro-ruși; întrucât, dacă inițial numărul lor era de circa 250 de luptători, el a ajuns în prezent la 2 500;

H.  întrucât cel mai recent raport al Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, publicat la 1 decembrie 2021, a constatat că ostilitățile au escaladat în zona de conflict din Donbas, că numărul victimelor în rândul civililor ucraineni a crescut și că infrastructura s-a deteriorat; întrucât în raport se menționează și că instanțele din republicile autoproclamate din Donbas au continuat să condamne civilii pentru crime legate de conflict, fără un proces echitabil;

I.  întrucât există peste 160 de închisori ilegale în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia în regiunile Donețk și Lugansk, unde de la începutul conflictului sunt ținute în captivitate ilegal și supuse torturii și tratamentelor inumane peste 3 000 de persoane;

J.  întrucât Rusia nu respectă nici acum încetarea focului în Donbas, cu 2 346 de atacuri lansate împotriva pozițiilor ucrainene, 65 de soldați ucraineni morți și 261 de răniți, printre care și 29 de militari ai forțelor armate ucrainene uciși de lunetiști între 27 iulie 2020 și 2 decembrie 2021;

K.  întrucât în aprilie 2021 ministerul apărării din Rusia a închis unilateral accesul la apele din jurul strâmtorii Kerci pentru navele necomerciale din alte țări, împiedicând astfel libera trecere a navelor înspre și dinspre Marea Azov; întrucât, deși Rusia a anunțat că va ridica restricțiile în octombrie 2021, ele sunt încă în vigoare; întrucât aceste obstacole au consecințe negative asupra porturilor Ucrainei de la Marea Azov și asupra tranzitului maritim internațional din Marea Neagră,

L.  întrucât Vladimir Putin, președintele Rusiei, a semnat la 15 noiembrie 2021 un decret de simplificare a normelor comerciale pentru a permite accesul mărfurilor spre și dinspre zonele temporar necontrolate de guvern ale regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk;

M.  întrucât Carta SUA-Ucraina privind parteneriatul strategic din 10 noiembrie 2021 prevede că Statele Unite și Ucraina intenționează să continue seria de măsuri de fond menite să prevină agresiunea externă directă și hibridă împotriva Ucrainei și să tragă la răspundere Rusia pentru astfel de agresiuni și încălcări ale dreptului internațional;

N.  întrucât la 1 decembrie 2021 președintele Putin a cerut de la NATO garanții obligatorii din punct de vedere juridic că organizația nu își va continua extinderea înspre est; întrucât Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la 30 noiembrie 2021, după reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale NATO, că Rusia nu are drept de veto, nu are dreptul de a interveni în acest proces, făcând referire la posibila aderare a Ucrainei la NATO,

1.  susține independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional; își reiterează sprijinul ferm pentru politica UE de nerecunoaștere a anexării ilegale a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol; condamnă faptul că Rusia se implică direct și indirect în conflictul armat din estul Ucrainei, precum și încălcările constante ale drepturilor omului comise în aceste teritorii și în Crimeea anexată;

2.  condamnă actuala concentrare amplă de forțe armate ale Rusiei de-a lungul frontierei Ucrainei și nu acceptă nicio justificare a acesteia din partea Rusiei; reamintește că este a doua oară în acest an când se întâmplă acest lucru; subliniază că această concentrare de forțe armate a fost însoțită de amplificarea considerabilă a retoricii de război din partea Rusiei;

3.  cere Federației Ruse să își retragă imediat și complet forțele armate, să nu mai amenințe integritatea teritorială a Ucrainei, lucru ce are un efect destabilizator asupra întregii regiuni și în afara granițelor ei, să pună capăt tuturor măsurilor care agravează și mai mult conflictul și să dezamorseze tensiunile, în concordanță cu obligațiile internaționale care îi revin; accentuează că trebuie găsită o soluție politică pașnică la conflict;

4.  subliniază că concentrarea de forțe armate ruse reprezintă și o amenințare a păcii, stabilității și securității generale a Europei și invită Rusia să își respecte obligațiile internaționale, cum ar fi principiile și angajamentele Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa privind transparența deplasărilor militare, inclusiv Documentul de la Viena; îndeamnă, de asemenea, Rusia să își respecte obligația care îi revine în temeiul Convenției ONU asupra dreptului mării și să garanteze libertatea de navigație și de tranzit prin strâmtoarea internațională Kerci către porturile de la Marea Azov;

5.  este profund îngrijorat de militarizarea continuă a Mării Azov, a Mării Negre și a regiunii Mării Baltice, mai cu seamă de militarizarea districtului Kaliningrad și a Crimeei ocupate ilegal, inclusiv de dezvoltarea de către Federația Rusă a capabilităților antiacces/interdicție zonală (A2/AD), lucru ce presupune folosirea de noi sisteme antiaeriene S-400, precum și o concentrare fără precedent de forțe convenționale și pregătiri pentru o posibilă folosire a armelor nucleare;

6.  își exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean, care din 2014 încoace suferă de pe urma războiului și a crizei economice grave și care trăiește acum cu amenințarea unei ofensive militare majore, care afectează viețile tuturor cetățenilor ucraineni;

7.  reiterează că dialogul dintre UE și Ucraina privind securitatea ar trebui să fie ambițios și să contribuie la o evaluare convergentă a amenințărilor de securitate pe teren; subliniază că țările prietene ar trebui să își intensifice sprijinul militar acordat Ucrainei și furnizarea de arme defensive, ceea ce este în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, care permite autoapărarea individuală și colectivă; salută decizia adoptată de Consiliul UE la 2 decembrie 2021 de a furniza Ucrainei un pachet de 31 de milioane EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) pentru a contribui la consolidarea capacităților de reziliență și apărare; ia act de faptul că potențiala participare viitoare a Ucrainei la proiecte de cooperare structurată permanentă (PESCO) ar îmbunătăți considerabil capabilitățile naționale de apărare ale Ucrainei, în concordanță cu cele mai bune practici și standarde ale UE, așa cum s-a declarat în Acordul de asociere;

8.  subliniază că concentrarea recurentă de forțe armate rusești la frontiera ucraineană constituie un instrument pentru a extrage concesii politice de la Occident, în detrimentul Ucrainei; subliniază că orice țară trebuie să își poată alege alianțele fără a depinde de aprobarea unei țări terțe și, prin urmare, respinge orice încercare a Rusiei de a include anumite țări în „sfera sa de influență” și, prin urmare, de a le modela viitorul; reamintește că actele de compromis sau de conciliere ale părții occidentale ar fi percepute ca slăbiciune de partea rusă și nu ar face decât să o încurajeze să își intensifice abordarea agresivă;

9.  subliniază că concentrările de forțe armate rusești fac parte, de asemenea, dintr-o strategie mai amplă, care include și elemente de război hibrid, folosită de Rusia împotriva Uniunii Europene și a partenerilor săi cu aceeași viziune, provocând haos și confuzie în vecinătatea sa, la frontierele sale și în Uniunea Europeană; reiterează faptul că Rusia utilizează o combinație de amenințări, cum ar fi cele militare, digitale, energetice și de dezinformare, profitând de sistemul deschis al UE pentru a o slăbi; consideră că UE trebuie să fie conștientă de propriile sale vulnerabilități și de cele ale partenerilor săi din vecinătate și să consolideze reziliența pentru a fi în măsură să contracareze în mod eficace orice atacuri hibride și să îmbunătățească cooperarea cu partenerii, în special în ceea ce privește dezinformarea, precum și consolidarea capacităților care vizează soluționarea pașnică a conflictelor, cu un accent deosebit pe situația femeilor și a grupurilor vulnerabile din zonele de conflict;

10.  subliniază că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să trimită Federației Ruse un avertisment foarte puternic că ostilitățile militare nu vor fi doar inacceptabile, ci vor avea și un preț economic și politic ridicat; consideră bine-venite ultimele declarații ale UE și ale miniștrilor de externe G7, potrivit cărora UE susține ferm o acțiune internațională coordonată contra unei eventuale agresiuni armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei;

11.  îndeamnă Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să se asigure că Consiliul este în continuare informat cu privire la acțiunile militare ale Federației Ruse și rămâne pregătit să convină rapid asupra unor noi acțiuni comune, în special adoptarea unor sancțiuni economice și financiare severe, în strânsă coordonare cu Statele Unite, NATO și alți parteneri, pentru a aborda amenințările imediate și credibile reprezentate de Rusia, mai degrabă decât să aștepte o altă invazie înainte de a lua măsuri; subliniază că UE și partenerii săi trebuie să aibă o abordare unificată în privința descurajării; subliniază că toate acțiunile ar trebui întreprinse în coordonare cu Ucraina;

12.  subliniază că noul pachet de sancțiuni ar trebui să includă ofițerii și generalii ruși implicați în planificarea unei posibile invazii, precum și cercul imediat al președintelui rus, oligarhii din jurul lui și familiile acestora; solicită ca astfel de sancțiuni să implice înghețarea activelor financiare și corporale din UE, interdicții de călătorie și excluderea Rusiei din sistemul de plată SWIFT, excluzând astfel întreprinderile rusești de pe piața financiară internațională și interzicând achiziționarea datoriei suverane rusești pe piețele primare și secundare, și să vizeze sectoare importante ale economiei ruse și să perturbe finanțarea serviciilor de informații și a armatei;

13.  subliniază că, în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, prima acțiune imediată a UE ar trebui să constea în anularea tuturor posibilităților de călătorie și retragerea exonerării de obligația de a deține viză pentru titularii de pașapoarte diplomatice ruse, cu excepția diplomaților acreditați;

14.  solicită ca UE să ia măsuri urgente și credibile pentru a-și reduce dependența de importurile de energie din Rusia și solicită ca UE să dea dovadă de o mai mare solidaritate energetică față de Ucraina, în conformitate cu Acordul de asociere, intensificând interconexiunile dintre infrastructurile energetice; îndeamnă, prin urmare, instituțiile UE și toate statele membre să se asigure că conducta Nord Stream 2 nu este operaționalizată, indiferent dacă, la un moment dat, îndeplinește sau nu dispozițiile Directivei UE privind gazele naturale(2); își reiterează preocupările fundamentale, pe termen lung, față de riscurile politice, economice și de securitate ale proiectului Nord Stream 2; subliniază că trebuie oprită construcția centralelor nucleare controversate construite de Rosatom;

15.  subliniază că statele membre trebuie să se asigure că nu mai reprezintă destinații primitoare pentru averile și investițiile rusești de origine neclară, inclusiv prin înființarea unui mecanism global de sancțiuni anticorupție și prin aplicarea și asigurarea respectării în mod corespunzător a directivelor existente privind combaterea spălării banilor; invită Comisia și Consiliul să își intensifice eforturile de limitare a investițiilor strategice ale Kremlinului în UE în scopul subversiunii, al subminării proceselor și instituțiilor democratice și al răspândirii corupției, precum și să asigure o mai mare transparență, în special în ceea ce privește fondurile depuse sau cheltuite în UE de către elita rusă;

16.  subliniază că este important să se adopte măsuri ferme pentru a descuraja Rusia să eludeze sancțiunile existente ale UE; este de părere că, în acest scop, UE ar trebui să își reexamineze și să își actualizeze regulamentele aplicabile, cu scopul de a acoperi multiplele lacune pentru a eficientiza sancțiunile și pentru a determina Rusia să plătească un cost cu adevărat mai mare pentru acțiunile sale ostile;

17.  invită Consiliul European ca la reuniunea sa din 16 decembrie 2021 să discute și să evalueze amănunțit toate reacțiile posibile la amenințările pe care le creează Federația Rusă pentru securitatea europeană și să își continue discuțiile anterioare privind strategia cuprinzătoare a UE față de Rusia; solicită UE și partenerilor europeni să pună în discuție planuri pe termen lung pentru securitatea europeană pentru a aborda în comun viitoarele amenințări militare de pe continent; se declară îngrijorat de deteriorarea continuă a pilonilor de bază ai securității internaționale și ai arhitecturii de control al armamentului, care au făcut obiectul manipulării și al încălcărilor repetate din partea Rusiei; invită, în acest sens, Consiliul și Comisia să clasifice Rusia în Busola strategică ca pe o amenințare majoră pentru continentul european, așa cum s-a afirmat și în raportul Grupului de reflecție al NATO;

18.  invită Federația Rusă să nu mai ia măsuri unilaterale, care sunt contrare angajamentelor pe care și le-a asumat în acordurile de la Minsk și care împiedică punerea în aplicare a acestor acorduri, agravează conflictul din estul Ucrainei și generează îndoieli pe plan internațional cu privire la voința politică și capacitatea Federației Ruse de a-și onora angajamentele;

19.  solicită insistent Rusiei și separatiștilor susținuți de aceasta să adere la acordul de încetare a focului; invită Rusia să se angajeze constructiv în formatul Normandia și în Grupul trilateral de contact și să pună în aplicare obligațiile internaționale care îi revin, în special în temeiul acordurilor de la Minsk și al Convenției ONU privind dreptul mării; solicită eliberarea imediată a tuturor cetățenilor ucraineni reținuți și încarcerați ilegal; încurajează Consiliul să extindă, de asemenea, domeniul de aplicare al sancțiunilor sale, pentru a include „pașaportizarea”, organizarea de alegeri ilegale în Crimeea și decizia de a implica rezidenții din zonele necontrolate de guvern din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina la alegerile pentru Duma de Stat din septembrie 2021, precum și pentru a crește prețul plătit de Rusia pentru blocarea punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk și a negocierilor din cadrul formatului Normandia; invită Curtea Penală Internațională să investigheze crimele comise de partea rusă și de interpușii acesteia în Peninsula Crimeea și în estul Ucrainei; subliniază rolul pe care Curtea Internațională de Justiție și cauzele cu jurisdicție universală îl pot juca în acest sens; consideră că conducerea politică și militară a autorităților de facto din așa-numitele republici populare Lugansk și Donețk ar trebui sancționată în cadrul regimului global al UE de sancțiuni în materie de drepturi ale omului;

20.  subliniază importanța misiunii speciale de monitorizare a OSCE în Ucraina și a capacității acesteia de a-și continua activitatea dincolo de martie 2022, când se preconizează încheierea mandatului său actual, fără nicio restricție; condamnă categoric acțiunile prin care Rusia împiedică misiunea specială de monitorizare a OSCE să își îndeplinească rolul, prin bruiajul vehiculelor aeriene fără pilot ale misiunii și blocarea accesului observatorilor în teritoriile ocupate; regretă decizia Rusiei de a închide misiunea de monitorizare a OSCE din punctele de control ruse de la Gukovo și din Donețk;

21.  sprijină ferm eforturile Ucrainei de a aduce în fața justiției mercenarii ruși care au comis crime de război și îndeamnă Uniunea și statele sale membre să își intensifice cooperarea în acest scop;

22.  își reiterează sprijinul pentru ancheta internațională privind circumstanțele doborârii tragice a zborului MH17 al companiei Malaysian Airlines, care ar putea constitui o crimă de război, și își reiterează apelul de a aduce persoanele responsabile în fața justiției;

23.  condamnă semnarea de către președintele Putin a decretului privind o serie de norme comerciale simplificate pentru a permite accesul sporit al mărfurilor către și dinspre zonele temporar necontrolate de guvern din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina și cere Rusiei să îl revoce; accentuează că astfel de măsuri unilaterale încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește controlul vamal, și ar putea spori tensiunile și prelungi statu-quo-ul, împiedicând, în același timp, viitorul proces de reintegrare;

24.  salută crearea și activitățile Platformei internaționale privind Crimeea; consideră platforma un instrument important pentru a menține subiectul anexării ilegale a peninsulei Crimeea printre prioritățile agendei internaționale; își exprimă satisfacția cu privire la sprijinul ferm al UE pentru această inițiativă și solicită UE să contribuie în continuare la dezvoltarea formatului său de consultare și coordonare; regretă că organizațiilor internaționale și apărătorilor drepturilor omului li se refuză în continuare accesul în Crimeea;

25.  invită poporul rus să nu creadă în propaganda oficială omniprezentă care descrie țările occidentale drept dușmani ai poporului rus și ai statului rus; reamintește că democrația și libertatea reprezintă o amenințare doar la adresa elitelor ruse corupte, nu și la adresa poporului rus; își exprimă dorința de a se angaja într-un dialog și de a construi relații viitoare cu o Rusie democratică; reamintește că politica agresivă externă și internă de tip „Kremlinul întâi de toate” face din poporul rus o victimă;

26.  sprijină eforturile autorităților ucrainene de a reforma țara în conformitate cu dispozițiile Acordului de asociere și ale zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare; solicită instituțiilor UE să mențină o perspectivă credibilă pe termen lung pentru aderarea Ucrainei la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, ca și pentru orice stat european; subliniază că aceste eforturi sunt necesare pentru a mări reziliența Ucrainei și a contracara mai eficient agresiunea actuală și viitoare a Rusiei;

27.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, președintelui, guvernului și Radei Supreme ale Ucrainei și președintelui, guvernului și Dumei de Stat a Federației Ruse.

(1) JO L 161, 29.5.2014, p. 3. (2) Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 94).