Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 24 iunie 2021 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei) (COM(2020)0080 – COM(2020)0563 – C9-0077/2020 – 2020/0036(COD))

P9_TA(2021)0309 A9-0162/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0080) și propunerea modificată (COM(2020)0563),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0077/2020),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Senatul Franței, Senatului Țărilor de Jos și Consiliul Federal al Austriei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European din 15 iulie 2020(1) și din 29 octombrie 2020(2),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 2 iulie 2020(3),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 5 mai 2021, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, avizul Comisiei pentru transport și turism, avizul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0162/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(4);

2.  ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

3.  invită Comisia să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 24 iunie 2021 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2021/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2021/1119.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarațiile Comisiei

Absorbantul LULUC și obiectivul pentru 2030

Sectorul UE al exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) emite gaze cu efect de seră și, totodată, absoarbe CO2 în sol și în biomasă. Refacerea și creșterea absorbantului nostru de carbon în sol – capacitatea de a absorbi CO2 de către mediul nostru natural, de exemplu de către copaci – sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor noastre climatice.

Avem nevoie de un absorbant în creștere pentru ca UE să realizeze neutralitatea climatică până în 2050. Inversarea tendinței actuale necesită acțiuni semnificative pe termen scurt. Comunicarea Comisiei intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor” estimează că este necesar și posibil să se inverseze tendința actuală și să se majoreze absorbantul de carbon pentru a ajunge la niveluri de peste 300 de milioane de tone echivalent CO2 până în 2030.

Comisia va face propuneri de revizuire a Regulamentului LULUCF, în conformitate cu această ambiție.

Accesul la justiție

UE și statele sale membre sunt părți la Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu din 25 iunie 1998 (denumită în continuare „Convenția de la Aarhus”).

Atunci când își îndeplinesc obligațiile care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește participarea publicului la elaborarea planurilor naționale privind energia și clima și la consultările referitoare la strategiile pe termen lung, statele membre ar trebui să se asigure că publicul interesat va avea acces la justiție în cazul în care aceste obligații vor fi încălcate. Acest lucru trebuie să fie în conformitate cu jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la accesul la justiție în probleme de mediu și cu respectarea deplină a obligațiilor pe care statele membre și le-au asumat în calitate de părți la Convenția de la Aarhus(5).

(1) JO C 364, 28.10.2020, p. 143. (2) JO C 10, 11.1.2021, p. 69. (3) JO C 324, 1.10.2020, p. 58. (4) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 8 octombrie 2020 (Texte adoptate, P9_TA(2020)0253). (5) A se vedea, de asemenea, Comunicarea intitulată „Îmbunătățirea accesului la justiție în probleme de mediu în UE și în statele sale membre” [COM(2020)0643].

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 24 iunie 2021 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță (COM(2020)0569 – C9-0335/2020 – 2020/0260(NLE))

P9_TA(2021)0310 A9-0177/2021

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2020)0569),

–  având în vedere articolul 187 și articolul 188 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C9-0335/2020),

–  având în vedere articolul 82 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0177/2021),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 5 (5)  Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele” cuprinde strategia europeană privind măsurile de politică și investițiile necesare pentru dezvoltarea economiei bazate pe date în următorii cinci ani. Aceasta subliniază crearea unor spații europene comune ale datelor care vor stimula creșterea economică și vor crea valoare. Sprijinirea creării unor astfel de spații europene comune ale datelor și a unor infrastructuri de tip „cloud” agregate și securizate ar asigura disponibilitatea unui volum mai mare de date pentru a fi utilizate în economie și societate, asigurând în același timp controlul asupra societăților și persoanelor care generează datele. Calculul de înaltă performanță și calculul cuantic sunt componente esențiale ale furnizării neîntrerupte a resurselor de calcul având caracteristici diferite de performanță, necesare pentru a maximiza creșterea și exploatarea spațiilor europene comune ale datelor și a infrastructurilor de cloud securizate pentru aplicații publice, industriale și științifice. (5)  Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele” cuprinde strategia europeană privind măsurile de politică și investițiile necesare pentru dezvoltarea economiei bazate pe date în următorii cinci ani. Aceasta subliniază crearea unor spații europene comune ale datelor care vor stimula creșterea economică și vor crea valoare. Sprijinirea creării unor astfel de spații europene comune ale datelor și a unor infrastructuri de tip „cloud” agregate și securizate ar asigura disponibilitatea unui volum mai mare de date pentru a fi utilizate în economie și societate, asigurând în același timp controlul asupra societăților și persoanelor care generează datele. Pentru a asigura portarea efectivă a datelor utilizatorilor, infrastructurile de cloud din Uniune ar trebui să se bazeze pe principiile încrederii, deschiderii, securității, interoperabilității și portabilității. Calculul de înaltă performanță și calculul cuantic sunt componente esențiale ale furnizării neîntrerupte a resurselor de calcul având caracteristici diferite de performanță, necesare pentru a maximiza creșterea și exploatarea spațiilor europene comune ale datelor și a infrastructurilor de cloud securizate pentru aplicații publice, industriale și științifice. Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 6 (6)  Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” prezintă strategia digitală a Europei și se axează pe câteva obiective-cheie în vederea asigurării faptului că soluțiile digitale vin în sprijinul Europei de a-și urma propria cale spre o transformare digitală care aduce beneficii cetățenilor. Printre acțiunile-cheie pe care le propune se numără investițiile în dezvoltarea și punerea în aplicare a capacităților digitale comune de ultimă oră, inclusiv tehnologii cuantice și de supercalcul, precum și extinderea capacității europene de supercalcul în scopul dezvoltării soluțiilor inovatoare în domenii precum medicina, transporturile și mediul. (6)  Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” prezintă strategia digitală a Europei și se axează pe câteva obiective-cheie în vederea asigurării faptului că soluțiile digitale vin în sprijinul Europei de a-și urma propria cale spre o transformare digitală centrată pe factorul uman, care aduce beneficii cetățenilor și contribuie la Pactul verde european. Printre acțiunile-cheie pe care le propune se numără investițiile în dezvoltarea și implementarea capacităților digitale comune de ultimă oră, inclusiv tehnologii cuantice și de supercalcul, precum și extinderea capacității europene de supercalcul în scopul dezvoltării de soluții inovatoare în toate sectoarele economice, precum industrie, producție, securitate cibernetică, sănătate și medicină, transporturi și mobilitate sustenabilă, mediu, energie și schimbările climatice. Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 7 (7)  Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa” reflectă o strategie industrială ambițioasă pentru Europa, vizând dubla tranziție către neutralitatea climatică și poziția de lider în domeniul digital. Printre altele, comunicarea subliniază sprijinirea dezvoltării unor tehnologii generice esențiale care sunt importante din punct de vedere strategic pentru viitorul industrial al Europei, printre acestea numărându-se calculul de înaltă performanță și tehnologiile cuantice. (7)  Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa” reflectă o strategie industrială ambițioasă pentru Europa, vizând dubla tranziție către neutralitatea climatică și poziția de lider în domeniul digital. Printre altele, comunicarea subliniază sprijinirea dezvoltării unor tehnologii generice esențiale care sunt importante din punct de vedere strategic pentru viitorul industrial al Europei, printre acestea numărându-se calculul de înaltă performanță și tehnologiile cuantice. Dezvoltarea unui ecosistem și a unei infrastructuri de talie mondială pentru calculul de înaltă performanță reprezintă o resursă strategică pentru viitorul și reziliența industriei Uniunii și a IMM-urilor, care totodată combate disparitățile regionale, creează noi locuri de muncă și încurajează concurența la nivel mondial, ceea ce ar putea contribui la realizarea unei economii dinamice bazate pe date și la combaterea schimbărilor climatice. Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 9 (9)  Rolul de lider al Europei în domeniul economiei datelor, performanțele sale în domeniul științific și puterea sa la nivel industrial depind într-o măsură din ce în ce mai mare de capacitatea sa de a dezvolta tehnologii-cheie în materie de calcul de înaltă performanță, precum și de a asigura accesul la supercalculatoare și infrastructuri de date de talie mondială și de a-și menține poziția actuală de lider în domeniul aplicațiilor de calcul de înaltă performanță. Calculul de înaltă performanță este o tehnologie de bază pentru transformarea digitală a economiei europene, oferind unui număr mare de sectoare industriale tradiționale posibilitatea de a inova cu produse și servicii având o valoare mai ridicată. În combinație cu alte tehnologii digitale avansate, cum ar fi inteligența artificială, volumele mari de date și tehnologiile de tip cloud, calculul de înaltă performanță deschide calea către aplicații societale și industriale inovatoare în domenii critice pentru Europa, cum ar fi medicina personalizată, prognozele meteorologice și schimbările climatice, dezvoltarea sistemelor de transport inteligent și ecologic, noi materiale pentru energie curată, proiectarea medicamentelor și testarea virtuală, agricultura durabilă sau ingineria și producția. (9)  Rolul de lider al Europei în domeniul economiei datelor, performanțele sale în domeniul științific și puterea sa la nivel industrial depind într-o măsură din ce în ce mai mare de capacitatea sa de a dezvolta tehnologii-cheie în materie de calcul de înaltă performanță, precum și de a asigura accesul la supercalculatoare și infrastructuri de date de talie mondială și de a-și menține poziția actuală de lider în domeniul aplicațiilor de calcul de înaltă performanță. Calculul de înaltă performanță este o tehnologie de bază pentru transformarea digitală a economiei europene și are potențialul de a oferi unui număr mare de sectoare industriale tradiționale posibilitatea de a inova cu produse și servicii având o valoare mai ridicată. În combinație cu alte tehnologii digitale avansate, cum ar fi inteligența artificială, volumele mari de date și tehnologiile de tip cloud, atunci când sunt implementate și folosite într-o manieră etică și centrată pe factorul uman, calculul de înaltă performanță deschide calea către aplicații societale și industriale inovatoare în domenii critice pentru Europa, cum ar fi medicina personalizată, prognozele meteorologice și schimbările climatice, dezvoltarea sistemelor de transport inteligent și ecologic, cercetarea în domeniul materialelor noi pentru tehnologii de energie curată sustenabile, proiectarea medicamentelor și testarea virtuală, agricultura durabilă sau ingineria și producția. Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 10 (10)  Calculul de înaltă performanță este o resursă strategică pentru elaborarea politicilor, dezvoltarea aplicațiilor care oferă mijloacele de înțelegere și concepere a unor soluții eficiente în vederea abordării numeroaselor provocări globale complexe, precum și pentru gestionarea crizelor. Calculul de înaltă performanță contribuie la elaborarea unor politici-cheie, cum ar fi Pactul verde european, prin modele și instrumente de transformare a numărului din ce în ce mai mare de provocări complexe în materie de mediu în oportunități pentru inovare socială și creștere economică. Un exemplu în acest sens este inițiativa „Destinația Pământ”, anunțată în comunicările Comisiei din 11 decembrie 2019 privind „Pactul verde european” și din 19 februarie 2020 privind „O strategie europeană privind datele”, precum și în comunicarea „Conturarea viitorului digital al Europei”. (10)  Calculul de înaltă performanță este o resursă strategică pentru elaborarea politicilor, dezvoltarea aplicațiilor care oferă mijloacele de înțelegere și concepere a unor soluții eficiente în vederea abordării numeroaselor provocări globale complexe, precum și pentru gestionarea crizelor. Calculul de înaltă performanță contribuie la elaborarea unor politici-cheie, cum ar fi Pactul verde european, prin modele și instrumente de transformare a numărului din ce în ce mai mare de provocări complexe în materie de mediu în oportunități pentru inovare socială și creștere economică durabilă. Un exemplu în acest sens este inițiativa „Destinația Pământ”, anunțată în comunicările Comisiei din 11 decembrie 2019 privind „Pactul verde european” și din 19 februarie 2020 privind „O strategie europeană privind datele”, precum și în comunicarea „Conturarea viitorului digital al Europei”. Calculul de înaltă performanță este un atu strategic pentru a proteja capacitatea de inovare și autonomia strategică a Uniunii și pentru a stimula creșterea economică. Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 11 (11)  Evenimente globale precum pandemia de COVID-19 au demonstrat importanța investițiilor în calculul de înaltă performanță și în platforme și instrumente de modelare în domeniul sănătății, dat fiind că acestea joacă un rol esențial în lupta împotriva pandemiei, adesea în combinație cu alte tehnologii digitale, de exemplu big data și inteligența artificială. Calculul de înaltă performanță este utilizat în scopul de a accelera identificarea și producția de tratamente, de a efectua previziuni privind răspândirea virusului, de a facilita planificarea distribuției de materiale și resurse medicale, precum și în scopul de a simula măsuri de ieșire post-epidemie în vederea evaluării diverselor scenarii. Platformele și instrumentele de modelare în domeniul calculului de înaltă performanță sunt instrumente esențiale în contextul pandemiilor actuale și viitoare și vor juca un rol-cheie în domeniul sănătății și al medicinei personalizate. (11)  Evenimente globale precum pandemia de COVID-19 au demonstrat importanța investițiilor în calculul de înaltă performanță și în platforme și instrumente de modelare în domeniul sănătății, dat fiind că acestea joacă un rol esențial în lupta împotriva pandemiei, adesea în combinație cu alte tehnologii digitale, de exemplu big data, inteligența artificială și modelarea și simularea computerizată. Calculul de înaltă performanță este utilizat în scopul de a accelera identificarea componentelor critice pentru sectorul farmaceutic și producția de tratamente, de a efectua previziuni privind răspândirea virusului, de a facilita planificarea distribuției de materiale și resurse medicale, precum și în scopul de a simula măsuri de ieșire post-epidemie în vederea evaluării diverselor scenarii. Platformele și instrumentele de modelare în domeniul calculului de înaltă performanță sunt instrumente esențiale în contextul pandemiilor actuale și viitoare și vor juca un rol important în sectorul sănătății, deoarece vor contribui la testarea siguranței, eficacității și performanței noilor strategii preventive și la optimizarea modelării de diagnosticare automată, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale. De asemenea, este important să se asigure interoperabilitatea dintre calculul de înaltă performanță, inteligența artificială (inclusiv învățarea automată și învățarea profundă), big data, analiza de date de înaltă performanță și cloud, întrucât printre sectoarele economice principale care se bazează pe calculul de înaltă performanță se numără producția, sănătatea și sectorul farmaceutic. Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 14 (14)  Pentru ca Uniunea să fie dotată cu performanțele de calcul necesare pentru menținerea capacităților sale de cercetare și industriale la un nivel de vârf, investițiile statelor membre în calculul de înaltă performanță și în calculul cuantic ar trebui să fie coordonate, iar asimilarea tehnologiei de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic de către industrie și piață ar trebui să fie consolidată, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Uniunea ar trebui să își crească eficiența în ceea ce privește transformarea dezvoltărilor din domeniul tehnologiei în sisteme pentru calculul european de înaltă performanță și calculul cuantic orientate spre cerere și axate pe aplicații care să fie de cea mai înaltă calitate, stabilind o legătură eficientă între furnizarea de tehnologie, coproiectarea acesteia împreună cu utilizatorii și achiziția comună de sisteme de talie mondială și creând un ecosistem de tehnologii și aplicații de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic de nivel mondial. În același timp, Uniunea ar trebui să ofere industriei sale de aprovizionare posibilitatea de a profita la maximum de aceste investiții, ducând la asimilarea lor în domenii de aplicare emergente și la scară largă, cum ar fi medicina personalizată, schimbările climatice, conducerea conectată și automatizată a vehiculelor sau alte piețe-lider care sunt susținute de inteligența artificială, de tehnologiile blockchain sau edge computing (procesare la margine) sau, la nivel mai general, de digitalizarea industriei europene. (14)  Pentru ca Uniunea să fie dotată cu performanțele de calcul necesare pentru menținerea capacităților sale de cercetare și industriale la un nivel de vârf, investițiile statelor membre în calculul de înaltă performanță și în calculul cuantic ar trebui să fie coordonate, iar asimilarea tehnologiei de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic de către industrie și piață ar trebui să fie consolidată, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Uniunea ar trebui să își crească eficiența în ceea ce privește transformarea dezvoltărilor din domeniul tehnologiei în sisteme pentru calculul european de înaltă performanță și calculul cuantic orientate spre cerere și axate pe aplicații care să fie de cea mai înaltă calitate și să fie pe larg răspândite și accesibile în toată Europa, stabilind o legătură eficientă între furnizarea de tehnologie, coproiectarea acesteia împreună cu utilizatorii și achiziția comună de sisteme sigure de talie mondială și creând un ecosistem de tehnologii și aplicații de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic de nivel mondial, în beneficiul tuturor statelor membre și al tuturor regiunilor. În același timp, Uniunea ar trebui să ofere industriei sale de aprovizionare posibilitatea de a profita la maximum de aceste investiții, ducând la asimilarea lor în domenii de aplicare emergente și la scară largă care sunt susținute de inteligența artificială, de modelarea și simularea pe calculator, de tehnologiile blockchain sau edge computing (procesare la margine) sau, la nivel mai general, de digitalizarea industriei europene. Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 14 a (nou) (14a)  Pentru a putea concepe, actualiza și implementa o nouă gamă de ecosisteme, tehnologii și sisteme de hardware europene de talie mondială și inovatoare, cu consum redus și de o înaltă eficiență energetică, sunt necesare activități de cercetare și inovare în număr mare și resurse ample. Întreprinderea comună deține, în sinergie cu alte parteneriate și inițiative europene, un loc favorabil pentru crearea unor foi de parcurs strategice și a unor planuri de cercetare și de investiții care să contribuie la îmbunătățirea lanțului valoric al produselor electronice și sistemelor integrate europene, pentru a extinde prezența industrială a Europei, pentru a aborda principalele provocări tehnologice, de securitate și din societate și pentru a crea capacități de proiectare și infrastructuri de producție de hardware europene avansate. Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 15 (15)  Pentru ca Uniunea și statele sale membre să realizeze autonomia tehnologică în ceea ce privește tehnologiile digitale cheie, cum sunt calculul de înaltă performanță și calculul cuantic, acestea ar trebui să investească în tehnologii de supercalcul de mică putere, de generație următoare, în sisteme inovatoare de software și de supercalcul avansat pentru calculul exascale, post-exascale și calculul cuantic, precum și pentru aplicații inovatoare în materie de supercalcul și de date utilizate în domenii precum medicina, mediul, producția și ingineria. Acest fapt ar trebui să permită industriei europene de aprovizionare să progreseze într-o gamă largă de tehnologii-cheie și domenii de aplicare care să depășească granițele calculului de înaltă performanță și ale calculului cuantic și, pe termen lung, să alimenteze piețe mai ample de TIC cu astfel de tehnologii. Aceasta ar susține, în egală măsură, transformarea digitală și stimularea potențialului de inovare în ceea ce privește calculul de înaltă performanță și calculul cuantic la nivelul științei și al industriei utilizatoare. (15)  Pentru ca Uniunea și statele sale membre să ajungă la autonomie tehnologică strategică, păstrând totodată o economie deschisă, în ceea ce privește tehnologiile digitale cheie, cum sunt calculul de înaltă performanță și calculul cuantic, acestea ar trebui să investească în tehnologii de supercalcul de generație următoare, cu consum redus și eficiente energetic și din punctul de vedere al resurselor, în sisteme inovatoare de software și de supercalcul avansat pentru calculul exascale și post-exascale și calculul cuantic, inclusiv tehnologii de calculul pentru protejarea vieții private pentru aplicații inovatoare în materie de supercalcul și de date. Calculul de înaltă performanță și managementul datelor ar trebui să fie sprijinite în mod activ în toate domeniile de cercetare, inclusiv în domeniul științelor sociale și al științelor umaniste. Sunt necesare investiții pentru dezvoltarea competențelor relevante. Acest fapt ar trebui să permită industriei europene de aprovizionare să progreseze într-o gamă largă de tehnologii-cheie și domenii de aplicare care să depășească granițele calculului de înaltă performanță și ale calculului cuantic și, pe termen lung, să alimenteze piețe mai ample de TIC cu astfel de tehnologii. Aceasta ar susține, în egală măsură, transformarea digitală și stimularea potențialului de inovare în ceea ce privește calculul de înaltă performanță și calculul cuantic la nivelul științei și al industriei utilizatoare. Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 15 a (nou) (15a)  Pentru a crea un ecosistem de calcul cuantic solid pe teritoriul Uniunii, trebuie să se investească în dezvoltarea de algoritmi care să țină cont de echipamentele hardware pentru rețele neuronale, în standardizare pentru codificarea datelor de intrare-ieșire și în facilitarea accesului utilizatorilor finali prin servicii de cloud. Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 16 (16)  Urmărirea unei viziuni strategice comune a UE în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic este esențială pentru realizarea ambiției Uniunii și a statelor sale membre de a-și asigura o poziție de lider și o autonomie strategică în domeniul economiei digitale. Obiectivul ar fi acela de a institui în Europa un ecosistem de infrastructură hiperconectată, agregată și securizată de talie mondială în materie de servicii și de date pentru calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, precum și de a avea capacitatea de a produce sisteme inovatoare și competitive de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, pe baza unui lanț de aprovizionare menit să asigure componente, tehnologii și cunoștințe care să limiteze riscul de perturbări. (16)  Urmărirea unei viziuni strategice comune a UE în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic, asigurând tranziția de la calculul de înaltă performanță axat pe simulare și integrând calculul de înaltă performanță într-un continuum complet de infrastructură informatică, incluzând alte ecosisteme precum big data, IA și internetul obiectelor, este esențială pentru realizarea ambiției Uniunii și a statelor sale membre de a-și asigura o poziție de lider și o autonomie strategică în tranziția digitală, păstrând o economie deschisă. Obiectivul ar fi acela de a institui în Europa un ecosistem de infrastructură hiperconectată, agregată și securizată de talie mondială în materie de servicii și de date pentru calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, precum și de a avea capacitatea de a produce sisteme inovatoare și competitive de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, pe baza unui lanț de aprovizionare rezilient și responsabil, care să asigure disponibilitatea componentelor, tehnologiilor și cunoștințelor care limitează riscul de perturbări, protejând în același timp oamenii și mediul înconjurător. Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 17 (17)  O întreprindere comună reprezintă cel mai bun instrument capabil să pună în aplicare viziunea strategică a UE în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic, asigurând faptul că Uniunea dispune, în funcție de potențialul său economic, de capacități de supercalcul, de calcul cuantic și de date de talie mondială, care să vină în întâmpinarea nevoilor utilizatorilor europeni, precum și de autonomia strategică necesară în domeniul tehnologiilor esențiale de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic. Întreprinderea comună este cel mai bun instrument pentru a depăși limitările actuale, astfel cum sunt descrise în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul regulament, având în același timp cel mai mare impact asupra economiei, societății și mediului și oferind cel mai bun mijloc de protecție a intereselor Uniunii în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic. Pot fi astfel puse în comun resursele Uniunii, ale statelor membre și ale țărilor asociate programelor Orizont Europa și Europa digitală sau Mecanismului pentru interconectarea Europei, precum și resursele sectorului privat. Prin această soluție se poate implementa un cadru pentru achiziții și pot fi exploatate sisteme de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic de talie mondială. Întreprinderea comună poate lansa programe de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de tehnologii europene și pentru integrarea ulterioară a acestora în sisteme de supercalcul de talie mondială. (17)  O întreprindere comună reprezintă cel mai bun instrument disponibil capabil să pună în aplicare viziunea strategică a UE în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic, asigurând faptul că Uniunea dispune, în acord cu potențialul său economic, de capacități de supercalcul, de calcul cuantic și de date de talie mondială, care să vină în întâmpinarea nevoilor utilizatorilor europeni, precum și de autonomia strategică necesară, păstrând totodată o economie deschisă, în domeniul tehnologiilor esențiale de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic. Dacă este finanțată, dezvoltată și implementată în mod corespunzător, întreprinderea comună reprezintă unul dintre instrumentele care contribuie la depășirea limitărilor actuale, astfel cum sunt descrise în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul regulament, având în același timp impact ridicat asupra economiei, societății și mediului și oferind un mijloc optim de protecție a intereselor Uniunii în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic. Pot fi astfel puse în comun resursele Uniunii, ale statelor membre și ale țărilor asociate programelor Orizont Europa și Europa digitală sau Mecanismului pentru interconectarea Europei, precum și resursele sectorului privat. Prin această soluție se poate implementa un cadru pentru achiziții și pot fi exploatate sisteme de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic de talie mondială. Întreprinderea comună poate lansa programe de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de tehnologii europene și pentru integrarea ulterioară a acestora în sisteme de supercalcul de talie mondială. Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 18 (18)  Întreprinderea comună EuroHPC face parte din portofoliul de parteneriate instituționalizate din cadrul programului Orizont Europa, având drept scop consolidarea capacităților științifice ale UE de a face față amenințărilor emergente și provocărilor viitoare într-un Spațiu european de cercetare consolidat; asigurarea unor lanțuri valorice europene securizate și sustenabile și a unei autonomii strategice a UE în ceea ce privește tehnologiile și industriile cheie, și intensificarea adoptării soluțiilor inovatoare în materie de provocări legate de climă, mediu, sănătate și alte provocări la nivelul societății în ansamblu, în conformitate cu prioritățile strategice ale Uniunii, printre care atingerea neutralității climatice în Uniune până în 2050. (18)  Întreprinderea comună EuroHPC face parte din portofoliul de parteneriate instituționalizate din cadrul programului Orizont Europa, având drept scop consolidarea capacităților științifice ale UE de a face față amenințărilor emergente și provocărilor viitoare într-un Spațiu european de cercetare consolidat; asigurarea unor obiective de mediu și a unor lanțuri valorice europene securizate și sustenabile și a unei autonomii strategice a UE în ceea ce privește tehnologiile și industriile cheie, și intensificarea adoptării soluțiilor inovatoare în materie de provocări legate de climă, mediu, sănătate și alte provocări la nivelul societății în ansamblu, în conformitate cu prioritățile strategice ale Uniunii, printre care atingerea neutralității climatice în Uniune cel târziu până în 2050. Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 19 (19)  Întreprinderea comună ar trebui constituită și ar trebui să devină funcțională cel târziu la începutul anului 2021, până la 31 decembrie 2033, având ca obiective dotarea Uniunii cu o infrastructură de supercalcul agregată, securizată și hiperconectată de talie mondială, dezvoltarea tehnologiilor, aplicațiilor și competențelor necesare pentru atingerea capacităților exascale aproximativ în perioada 2022--2024 și a capacităților post-exascale aproximativ în perioada 2025-2027, precum și promovarea în același timp a unui ecosistem de talie mondială pentru calculul european de înaltă performanță și calculul cuantic în domeniul inovării. (19)  Întreprinderea comună ar trebui constituită și ar trebui să devină funcțională cel târziu până în 2021, până la 31 decembrie 2033, având ca obiective dotarea Uniunii cu o infrastructură de supercalcul agregată, securizată și hiperconectată de talie mondială, dezvoltarea tehnologiilor, aplicațiilor și competențelor necesare pentru atingerea capacităților exascale aproximativ în perioada 2022--2024 și a capacităților post-exascale aproximativ în perioada 2025-2027, precum și promovarea în același timp a unui ecosistem de talie mondială pentru calculul european de înaltă performanță și calculul cuantic în domeniul inovării. Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 20 (20)  Parteneriatul public-privat sub forma întreprinderii comune ar trebui să combine mijloacele financiare și tehnice esențiale pentru gestionarea complexității procesului de inovare din acest domeniu, al cărui ritm se accelerează din ce în ce mai rapid. Prin urmare, membrii întreprinderii comune ar trebui să fie Uniunea, statele membre și țările asociate la programele Orizont Europa ori Europa digitală sau la Mecanismul pentru interconectarea Europei care convin asupra unei inițiative europene comune în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic, precum și asociațiile care reprezintă entitățile lor constitutive și alte organizații cu o implicare explicită și activă în ceea ce privește producerea de rezultate în domeniul cercetării și inovării, dezvoltarea și utilizarea capacităților de calcul de înaltă performanță sau de calcul cuantic, contribuția la acoperirea lacunelor în materie de competențe și păstrarea în Europa a know-how-ului în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic. Întreprinderea comună ar trebui să fie deschisă unor noi membri. (20)  Parteneriatul public-privat sub forma întreprinderii comune ar trebui să combine mijloacele financiare și tehnice esențiale pentru gestionarea complexității procesului de inovare din acest domeniu, al cărui ritm se accelerează din ce în ce mai rapid, garantând totodată că funcționarea întreprinderii comune rămâne simplă și flexibilă. Prin urmare, membrii întreprinderii comune ar trebui să fie Uniunea, statele membre și țările asociate la programele Orizont Europa ori Europa digitală sau la Mecanismul pentru interconectarea Europei, care convin asupra unei inițiative europene comune în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic, precum și asociațiile care reprezintă entitățile lor constitutive și alte organizații care sunt angajate explicit și activ în producerea de rezultate în domeniul cercetării și inovării, dezvoltarea și utilizarea capacităților de calcul de înaltă performanță sau de calcul cuantic, contribuția la acoperirea lacunelor în materie de competențe și păstrarea în Europa a know-how-ului în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic. Întreprinderea comună ar trebui să fie deschisă unor noi membri. Proiectarea și dezvoltarea de noi sisteme de predare și formare sunt esențiale, întrucât tehnologiile și software-urile din domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic suferă schimbări continue. Întreprinderea comună ar trebui să asigure un cadru favorabil pentru a sprijini statele participante. Pentru a maximiza impactul acțiunilor indirecte, ar trebui luate în considerare particularitățile întreprinderii comune, cu modelul său tripartit, în ceea ce privește gestionarea contribuțiilor financiare din partea statelor participante. Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 25 (25)  Întreprinderea comună ar trebui să abordeze teme clar definite, care să permită mediului academic și industriilor din Europa în general să proiecteze, să dezvolte și să utilizeze cele mai inovatoare tehnologii în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic și să stabilească o infrastructură în rețea integrată, agregată și securizată la nivelul întregii Uniuni, cu o capacitate de calcul de înaltă performanță și de calcul cuantic de talie mondială, conectivitate de mare viteză și aplicații și servicii de date și software de vârf, pentru oamenii săi de știință și pentru alți utilizatori din avangardă din sectorul industriei, inclusiv IMM-uri și utilizatori din sectorul public. Întreprinderea comună ar trebui să urmărească dezvoltarea și utilizarea unor tehnologii și infrastructuri de vârf, având în vedere cerințele stricte ale utilizatorilor din sectorul științific, industrial și public la nivel european. (25)  Întreprinderea comună ar trebui să abordeze teme clar definite, care să permită mediului academic și industriilor din Europa în general să proiecteze, să dezvolte și să utilizeze cele mai inovatoare tehnologii în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic și să stabilească o infrastructură în rețea integrată, agregată și securizată la nivelul întregii Uniuni, cu o capacitate de calcul de înaltă performanță și de calcul cuantic de talie mondială, conectivitate de mare viteză și aplicații și servicii de date și software de vârf, pentru oamenii săi de știință și pentru alți utilizatori din avangardă din sectorul industriei, inclusiv IMM-uri, întreprinderi nou-înființate și întreprinderi inovatoare și utilizatori din sectorul public. Întreprinderea comună ar trebui să poată funcționa într-o manieră agilă, simplă și flexibilă, pentru a garanta că dezvoltarea și utilizarea unor tehnologii și infrastructuri de vârf răspund cerințelor stricte ale utilizatorilor din sectorul științific, industrial și public la nivel european. Întreprinderea comună ar trebui să reducă în mod semnificativ barierele în calea accesului, cum ar fi costul taxelor pentru servicii, sarcina administrativă considerabilă și lipsa de conștientizare, pentru IMM-uri și întreprinderi nou-înființate aflate în faza de cercetare și dezvoltare (C&D), pentru a beneficia de un acces mai deschis și de un serviciu distribuit. Întreprinderea comună ar trebui să dispună de un set de norme clare și simple, în conformitate cu legislația Uniunii, în special în ceea ce privește proprietatea intelectuală, răspunderea sau contribuțiile în natură la activități suplimentare, pentru a deveni mai atractivă pentru toate părțile interesate și în special pentru industrie și pentru IMM-uri. Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 25 a (nou) (25a)  Întreprinderea comună ar trebui organizată pe șapte piloni, dintre care unul este administrativ iar șase sunt tehnici. Pilonul „infrastructură”, o parte a pilonului ce ține de agregarea serviciilor de supercalcul și pilonul ce ține de extinderea utilizării și de competențe ar trebui finanțați prin programul Europa digitală. Celelalte activități din pilonul ce ține de agregarea serviciilor de supercalcul, inclusiv interconectarea cu spațiile europene comune de date și cu infrastructurile de tip cloud securizate, ar trebui finanțate prin Mecanismul pentru interconectarea Europei. Pilonii ce țin de tehnologie, de aplicații și de cooperarea internațională ar trebui finanțați prin programul-cadru Orizont Europa. Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 26 (26)  Întreprinderea comună ar trebui să contribuie la reducerea lacunelor în materie de competențe la nivelul Uniunii prin implicarea în măsuri de sensibilizare și acordarea de asistență pentru crearea de noi cunoștințe și nou capital uman. (26)  Întrucât lipsa competențelor este obstacolul principal în calea accesului la infrastructura de cercetare și inovare și a investițiilor mai numeroase în cercetare și inovare și în digitalizare, precum și în calea accesului la tehnologiile de calcul de înaltă performanță și de calcul cuantic, întreprinderea comună ar trebui să contribuie în mod activ la reducerea lacunelor de competențe specifice în întreaga Uniune, prin activități de perfecționare și recalificare și prin adoptarea de măsuri pentru a crește echilibrul de gen și a aborda dimensiunea de gen, atrăgând și păstrând totodată cele mai mari talente. Aceste obiective ar trebui realizate prin acordarea de asistență pentru crearea de noi cunoștințe și nou capital uman, prin implicarea în campanii de sensibilizare și prin promovarea de activități educaționale și de diseminare, cu implicarea rețelelor academice, științifice și de cunoaștere, a partenerilor sociali și economici, a mass-mediei, a industriei și a organizațiilor de IMM-uri și a altor actori, prevenind totodată introducerea oricărui tip de prejudecăți, în special a celor de gen și rasiale, în algoritmii, produsele sau concluziile rezultate din activitatea sa. Toate aceste măsuri ar trebui să facă parte dintr-un efort coordonat de informare a utilizatorilor potențiali cu privire la posibilitățile pe care le pot oferi calculul de înaltă performanță și calculul cuantic. De asemenea, este necesar să se consolideze competențele în cadrul achizițiilor efectuate în baza prezentului regulament. Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 26 a (nou) (26a)  Deoarece lipsa competențelor și a experienței reprezintă un obstacol în calea accesului la tehnologiile de calcul de înaltă performanță și de calcul cuantic, întreprinderea comună ar trebui să încurajeze dezvoltarea de specializări universitare și programe educaționale specifice pentru calculul cuantic, având în vedere nevoia tot mai mare de experți în domeniul respectiv, și pentru a evita crearea unui „blocaj cuantic”. În acest sens, întreprinderea comună poate contribui la creșterea nivelului de competențe și de experiență în întreaga Uniune în rândul studenților, cadrelor universitare și experților (asigurând echilibrul de gen) în domeniile relevante, îmbunătățind competențele care combină expertiza în software și în industrie cu înțelegerea cercetării de frontieră în știință și inovare, acordând o atenție deosebită perspectivei de gen și adoptând măsuri de promovare a echilibrului de gen în domeniul respectiv, asigurând, în același timp, cea mai largă acoperire geografică în Uniune. Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 27 (27)  În conformitate cu obiectivele de politică externă și cu angajamentele internaționale ale Uniunii, întreprinderea comună ar trebui să faciliteze cooperarea dintre Uniune și actorii internaționali prin definirea unei strategii de cooperare, inclusiv prin identificarea și promovarea domeniilor de cooperare în materie de R & D, dezvoltarea competențelor și punerea în aplicare a unor acțiuni în condiții reciproc avantajoase, precum și prin asigurarea unei politici de acces pentru capacitățile și aplicațiile de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, în principal pe bază de reciprocitate. (27)  În conformitate cu obiectivele de politică externă și cu angajamentele internaționale ale Uniunii, întreprinderea comună ar trebui să faciliteze cooperarea dintre Uniune și actorii internaționali prin definirea unei strategii de cooperare, inclusiv prin identificarea și promovarea domeniilor de cooperare în materie de R & D, dezvoltarea competențelor și punerea în aplicare a unor acțiuni în condiții reciproc avantajoase, precum și prin asigurarea unei politici de acces pentru capacitățile și aplicațiile de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, pe bază de reciprocitate. Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 28 (28)  Întreprinderea comună ar trebui să urmărească promovarea exploatării oricăror tehnologii viitoare de calcul de înaltă performanță la nivelul UE. De asemenea, ar trebui să urmărească protejarea investițiilor în supercalculatoarele pe care le achiziționează. În acest sens, ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a asigura securitatea lanțului de aprovizionare cu tehnologii achiziționate care ar trebui să acopere întreaga durată de funcționare a acestor supercalculatoare. (28)  Întreprinderea comună ar trebui să coopereze cu Parteneriatul pentru tehnică de calcul avansată în Europa (PRACE), cu rețeaua GÉANT, precum și cu alte infrastructuri europene și naționale de supercalcul și de date. Întreprinderea comună ar trebui să urmărească promovarea exploatării oricăror tehnologii viitoare de calcul de înaltă performanță la nivelul UE. De asemenea, ar trebui să urmărească protejarea investițiilor în supercalculatoarele pe care le achiziționează. În acest sens, ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a asigura securitatea lanțului de aprovizionare cu tehnologii achiziționate care ar trebui să acopere întreaga durată de funcționare a acestor supercalculatoare. Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 30 (30)  Pentru a-și atinge obiectivul în ceea ce privește proiectarea, dezvoltarea și utilizarea celor mai inovatoare tehnologii în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic, întreprinderea comună ar trebui să furnizeze sprijin financiar, în special sub formă de granturi și achiziții pe baza unor cereri de propuneri și proceduri de ofertare deschise și competitive în cadrul unor programe de lucru anuale. Acest sprijin financiar ar trebui să fie direcționat în special către disfuncționalitățile demonstrate ale pieței care împiedică desfășurarea programului respectiv, nu ar trebui să excludă investițiile private și ar trebui să aibă un efect stimulativ, în sensul schimbării comportamentului beneficiarului. (30)  Pentru a-și atinge obiectivul în ceea ce privește proiectarea, dezvoltarea și utilizarea celor mai inovatoare tehnologii în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic, întreprinderea comună ar trebui să furnizeze sprijin financiar, în special sub formă de granturi și achiziții pe baza unor cereri de propuneri și proceduri de ofertare deschise, echitabile, transparente și competitive în cadrul unor programe de lucru anuale. Acest sprijin financiar ar trebui să fie direcționat în special către disfuncționalitățile demonstrate ale pieței care împiedică desfășurarea programului respectiv, nu ar trebui să excludă investițiile private și ar trebui să aibă un efect stimulativ, în sensul schimbării comportamentului beneficiarului. Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 31 (31)  Pentru a-și atinge obiectivul de a spori potențialul de inovare al industriei, în special al IMM-urilor, de a contribui la reducerea lacunelor în materie de competențe specifice, de a sprijini dezvoltarea capitalului uman și de cunoaștere și de a dezvolta capacitățile de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, întreprinderea comună ar trebui să sprijine crearea de centre naționale de competență în calculul de înaltă performanță și, în special, conectarea lor în rețea și coordonarea lor pe întreg teritoriul Uniunii. Aceste centre de competență ar trebui să ofere servicii de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic industriei, mediului academic și administrațiilor publice, la cererea acestora. Acestea ar trebui, în primul rând, să promoveze și să înlesnească accesul la ecosistemul din domeniul inovării pentru calculul de înaltă performanță, să faciliteze accesul la supercalculatoare și calculatoare cuantice, să abordeze lipsa acută de experți tehnici calificați, prin desfășurarea de activități de sensibilizare, de formare și de informare, și să se angajeze în activități de colaborare în rețea cu părțile interesate și cu alte centre de competență pentru a stimula inovațiile pe scară mai largă, de exemplu prin împărtășirea și promovarea cazurilor de bune practici în utilizare sau a experiențelor de aplicare, prin împărtășirea structurilor și experiențelor de formare, prin facilitarea codezvoltării și a schimbului de coduri pentru calculul paralel sau prin sprijinirea schimbului de aplicații și instrumente inovatoare pentru utilizatorii publici și privați, în special IMM-uri. (31)  Pentru a-și atinge obiectivul de a spori potențialul de inovare al industriei, în special al IMM-urilor, al întreprinderilor nou-înființate și al întreprinderilor inovatoare, de a contribui la reducerea lacunelor în materie de competențe specifice, de a sprijini dezvoltarea capitalului uman și de cunoaștere și de a dezvolta capacitățile de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, întreprinderea comună ar trebui să sprijine crearea de centre naționale de competență în calculul de înaltă performanță și, în special, conectarea lor în rețea și coordonarea lor pe întreg teritoriul Uniunii. Aceste centre de competență ar trebui să ofere servicii de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic industriei, mediului academic și administrațiilor publice, la cererea acestora, și să ofere posibilitatea ca persoanele fizice și organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) să folosească puterea de calcul pentru obiective benefice din punct de vedere social și al mediului înconjurător. Acestea ar trebui, în primul rând, să promoveze și să înlesnească accesul la ecosistemul din domeniul inovării pentru calculul de înaltă performanță, să faciliteze accesul la supercalculatoare și calculatoare cuantice, să abordeze lipsa acută de experți tehnici calificați, prin desfășurarea de activități de sensibilizare, de formare și de informare, și să se angajeze în activități de colaborare în rețea cu părțile interesate și cu alte centre de competență pentru a stimula inovațiile pe scară mai largă, de exemplu prin împărtășirea și promovarea cazurilor de bune practici în utilizare sau a experiențelor de aplicare, prin împărtășirea structurilor și experiențelor de formare, prin facilitarea codezvoltării și a schimbului de coduri pentru calculul paralel sau prin sprijinirea schimbului de aplicații și instrumente inovatoare pentru utilizatorii publici și privați, în special IMM-uri, întreprinderi nou-înființate și întreprinderi inovatoare. Pentru a evita suprapunerile, ar trebui asigurate sinergiile și coordonarea cu alte structuri similare, precum centrele de inovare digitală. Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 33 (33)  Întreprinderea comună ar trebui să hiperconecteze toate supercalculatoarele și infrastructurile de date pe care le va deține integral sau în coproprietate cu tehnologii de rețea de ultimă generație, punându-le la dispoziție pe scară largă în întreaga Uniune, și ar trebui să interconecteze și să agrege infrastructura sa de date de supercalcul și de calcul cuantic, precum și infrastructurile naționale, regionale și alte infrastructuri de calcul cu o platformă comună. Întreprinderea comună ar trebui, de asemenea, să asigure interconectarea infrastructurilor agregate, securizate de servicii și de date pentru supercalcul și calcul cuantic cu spațiile europene comune ale datelor și cu infrastructurile de cloud agregate și securizate anunțate în Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 privind „O strategie europeană privind datele”, în vederea furnizării neîntrerupte a serviciilor către o gamă largă de utilizatori publici și privați din întreaga Europă. (33)  Întreprinderea comună ar trebui să hiperconecteze toate supercalculatoarele și infrastructurile de date pe care le va deține integral sau în coproprietate cu tehnologii de rețea de ultimă generație, punându-le la dispoziție pe scară largă în întreaga Uniune, în special pentru IMM-uri, întreprinderi nou-înființate în faza de C&D și cercetători, și ar trebui să interconecteze și să agrege infrastructura sa de date de supercalcul și de calcul cuantic, precum și infrastructurile naționale, regionale și alte infrastructuri de calcul cu o platformă comună, pentru a forma un ecosistem european puternic în care fiecare utilizator de cloud are acces potențial la resurse decalcul intensiv cu capacități de vârf, precum și la registre de date științifice și comerciale, furnizând totodată resurse pentru a aduce prelucrarea interactivă mai aproape de sistemele de calcul de înaltă performanță și bazele de date la scară largă. De asemenea, este nevoie de servicii de calcul interactive pentru a facilita colaborarea. Întreprinderea comună ar trebui, de asemenea, să asigure interconectarea infrastructurilor agregate, securizate de servicii și de date pentru supercalcul și calcul cuantic cu Cloudul european pentru știința deschisă (EOSC), GAIA - X și spațiile europene comune ale datelor și cu infrastructurile de cloud agregate și securizate anunțate în Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 privind „O strategie europeană privind datele”, în vederea furnizării neîntrerupte a serviciilor către o gamă largă de utilizatori publici și privați din întreaga Europă și pentru a sprijini utilizarea de standarde deschise, de software-uri, hardware-uri și platforme cu sursă deschisă și, dacă este cazul, a unor API deschise, în efortul de a asigura interoperabilitatea. Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 34 (34)  Programul Orizont Europa, respectiv programul Europa digitală, ar trebui să contribuie la eliminarea decalajelor privind cercetarea și inovarea din cadrul Uniunii și la dezvoltarea capacităților de supercalcul la scară largă, prin promovarea sinergiilor cu fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Prin urmare, întreprinderea comună ar trebui să dezvolte interacțiuni strânse cu fondurile ESI, care pot contribui în mod specific la consolidarea capacităților de cercetare și inovare locale, regionale și naționale. (34)  Programul Orizont Europa, respectiv programul Europa digitală, ar trebui să contribuie la eliminarea decalajelor privind cercetarea și inovarea din cadrul Uniunii și la dezvoltarea capacităților de supercalcul la scară largă, prin promovarea sinergiilor cu toate programele și politicile relevante, cu accent deosebit pe Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), precum și pe Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), InvestEU și alte programe ale BEI. Prin urmare, întreprinderea comună ar trebui să dezvolte interacțiuni strânse cu fondurile respective, pentru a contribui în mod specific la consolidarea capacităților de cercetare și inovare locale, regionale și naționale. Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 35 (35)  Întreprinderea comună ar trebui să prevadă un cadru favorabil pentru ca statele participante care sunt state membre să utilizeze fondurile ESI pentru achiziționarea infrastructurilor de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic și de date, precum și pentru interconectarea acestora. Utilizarea fondurilor ESI în activitățile întreprinderii comune este esențială pentru dezvoltarea în Uniune a unei infrastructuri integrate, agregate, securizate și hiperconectate de talie mondială pentru servicii de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic și pentru date, având în vedere că beneficiile unei astfel de infrastructuri depășesc cu mult sfera utilizatorilor din statele membre. În cazul în care statele membre decid să utilizeze fondurile ESI pentru a contribui la costurile de achiziționare a supercalculatoarelor și a calculatoarelor cuantice ale întreprinderii comune, întreprinderea comună ar trebui să țină seama de partea Uniunii din fondurile ESI ale statului membru respectiv, considerând drept contribuție națională la bugetul întreprinderii comune doar partea națională din fondurile ESI. (35)  Întreprinderea comună ar trebui să prevadă un cadru favorabil pentru ca statele participante care sunt state membre să utilizeze contribuțiile financiare din cadrul fondurilor ESI, MRR și al programelor cofinanțate de FEDR, FSE+, FEPAM și FEADR pentru achiziționarea de infrastructuri de calcul de înaltă performanță, de calcul cuantic și de date, precum și pentru interconectarea acestora. Utilizarea contribuțiilor financiare în activitățile întreprinderii comune este esențială pentru dezvoltarea în întreaga Uniune a unei infrastructuri integrate, bazate pe excelență, agregate, securizate și hiperconectate de talie mondială pentru servicii de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic și pentru date. În cazul în care statele membre decid să utilizeze contribuțiile financiare respective pentru a contribui la costurile de achiziționare a supercalculatoarelor și a calculatoarelor cuantice ale întreprinderii comune, contribuțiile respective ar trebui considerate drept contribuții naționale la bugetul întreprinderii comune, cu condiția respectării articolului 106 și a altor dispoziții aplicabile din Regulamentul (UE) .../...1a și din regulamentele aplicabile în mod specific fondurilor. 1a Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului din ... de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L …, …, p. ...). Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 35 a (nou) (35a)  Fondurile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) ar trebui să poată completa acțiunile finanțate de întreprinderea comună, cu condiția ca sprijinul acordat de la MRR să vină în completarea celui acordat de fondurile Uniunii deținute de întreprinderea comună și să nu vizeze aceleași costuri, deși MRR nu trebuie contabilizat drept contribuție națională la bugetul întreprinderii comune. Amendamentul 28 Propunere de regulament Considerentul 36 (36)  Contribuția Uniunii din fondurile programului Europa digitală ar trebui să acopere parțial costurile de achiziționare a supercalculatoarelor cu capacități de vârf, a calculatoarelor cuantice, a supercalculatoarelor de nivel industrial și cu capacități medii, în vederea alinierii la obiectivul întreprinderii comune de a contribui la punerea în comun a resurselor în scopul înzestrării Uniunii cu supercalculatoare și calculatoare cuantice de primă clasă. Statele participante sau membrii privați sau consorțiile de parteneri privați ar trebui să acopere costurile complementare ale respectivelor supercalculatoare și calculatoare cuantice. Cota care revine Uniunii din perioada de accesare a supercalculatoarelor sau calculatoarelor cuantice ar trebui să fie direct proporțională cu contribuția financiară a Uniunii la achiziționarea supercalculatoarelor și calculatoarelor cuantice și nu ar trebui să depășească 50 % din perioada totală de accesare a supercalculatoarelor și calculatoarelor cuantice. (36)  Contribuția Uniunii din fondurile programului Europa digitală ar trebui să acopere parțial costurile de achiziționare a supercalculatoarelor cu capacități de vârf, a calculatoarelor cuantice, a supercalculatoarelor de nivel industrial cel puțin cu capacități medii și a supercalculatoarelor cu capacități medii, în vederea alinierii la obiectivul întreprinderii comune de a contribui la punerea în comun a resurselor în scopul înzestrării Uniunii cu supercalculatoare și calculatoare cuantice de primă clasă. Statele participante sau membrii privați sau consorțiile de parteneri privați ar trebui să acopere costurile complementare ale respectivelor supercalculatoare și calculatoare cuantice. Cota care revine Uniunii din perioada de accesare a supercalculatoarelor sau calculatoarelor cuantice ar trebui să fie direct proporțională cu contribuția financiară a Uniunii la achiziționarea supercalculatoarelor și calculatoarelor cuantice și nu ar trebui să depășească 50 % din perioada totală de accesare a supercalculatoarelor și calculatoarelor cuantice. Amendamentul 29 Propunere de regulament Considerentul 37 (37)  Întreprinderea comună ar trebui să fie proprietarul supercalculatoarelor și calculatoarelor cuantice cu capacități de vârf achiziționate. Exploatarea fiecărui supercalculator sau calculator cuantic cu capacități de vârf ar trebui să fie încredințată unei entități-gazdă. Entitatea-gazdă ar trebui să poată reprezenta un singur stat participant care este un stat membru sau un consorțiu-gazdă de state participante. Entitatea-gazdă ar trebui să fie în măsură să prezinte o estimare corectă și să verifice costurile de funcționare ale supercalculatorului, asigurând, de exemplu, separarea funcțională și, în măsura posibilului, separarea fizică a supercalculatoarelor și a calculatoarelor cuantice cu capacități de vârf ale întreprinderii comune de orice sisteme de calcul naționale sau regionale pe care le exploatează. Entitatea-gazdă ar trebui să fie selectată de către consiliul de conducere al întreprinderii comune („consiliul de conducere”) în urma unei cereri de exprimare a interesului evaluate de către experți independenți. După selectarea unei entități-gazdă, statul participant în care este stabilită entitatea-gazdă sau consorțiul-gazdă ar trebui să poată decide să solicite altor state participante să se alăture și să contribuie la finanțarea supercalculatorului sau a calculatorului cuantic cu capacități de vârf care urmează să fie instalat în entitatea-gazdă selectată. În cazul în care alte state participante se alătură consorțiului-gazdă selectat, acest lucru nu ar trebui să aducă atingere perioadei de accesare a supercalculatoarelor de către Uniune. Contribuțiile statelor participante într-un consorțiu-gazdă la supercalculatorul sau calculatorul cuantic ar trebui traduse în cote din perioada de accesare a acestui supercalculator sau calculator cuantic. Statele participante ar trebui să convină între ele în ceea ce privește repartizarea cotelor care le revin din perioada de accesare a supercalculatorului sau a calculatorului cuantic. (37)  Întreprinderea comună ar trebui să fie proprietarul supercalculatoarelor și calculatoarelor cuantice cu capacități de vârf achiziționate. Exploatarea fiecărui supercalculator sau calculator cuantic cu capacități de vârf ar trebui să fie încredințată unei entități-gazdă. Entitatea-gazdă ar trebui să poată reprezenta un singur stat participant care este un stat membru sau un consorțiu-gazdă de state participante. Entitatea-gazdă ar trebui să fie în măsură să prezinte o estimare corectă și să verifice costurile de funcționare ale supercalculatorului, asigurând, de exemplu, separarea funcțională și, în măsura posibilului, separarea fizică a supercalculatoarelor și a calculatoarelor cuantice cu capacități de vârf ale întreprinderii comune de orice sisteme de calcul naționale sau regionale pe care le exploatează. Entitatea-gazdă ar trebui să elaboreze, pentru infrastructura achiziționată, un plan de gestionare sustenabilă a energiei. Entitatea-gazdă ar trebui să fie selectată de către consiliul de conducere al întreprinderii comune („consiliul de conducere”) în urma unei cereri deschise, echitabile și transparente de exprimare a interesului evaluate de către experți independenți. După selectarea unei entități-gazdă, statul participant în care este stabilită entitatea-gazdă sau consorțiul-gazdă ar trebui să poată decide să solicite altor state participante să se alăture și să contribuie la finanțarea supercalculatorului sau a calculatorului cuantic cu capacități de vârf care urmează să fie instalat în entitatea-gazdă selectată. În cazul în care alte state participante se alătură consorțiului-gazdă selectat, acest lucru nu ar trebui să aducă atingere perioadei de accesare a supercalculatoarelor de către Uniune. Contribuțiile statelor participante într-un consorțiu-gazdă la supercalculatorul sau calculatorul cuantic ar trebui traduse în cote din perioada de accesare a acestui supercalculator sau calculator cuantic. Statele participante ar trebui să convină între ele în ceea ce privește repartizarea cotelor care le revin din perioada de accesare a supercalculatorului sau a calculatorului cuantic. Amendamentul 30 Propunere de regulament Considerentul 39 (39)  Întreprinderea comună ar trebui să achiziționeze supercalculatoarele cu capacități medii împreună cu statele participante. Exploatarea fiecărui supercalculator cu capacități medii ar trebui să fie încredințată unei entități-gazdă. Entitatea-gazdă ar trebui să poată reprezenta un singur stat participant care este un stat membru sau un consorțiu-gazdă de state participante. Întreprinderea comună ar trebui să dețină partea care corespunde cotei Uniunii din contribuția financiară din fondurile programului Europa digitală la acest cost de achiziționare. Entitatea-gazdă ar trebui să fie selectată de consiliul de conducere în urma unei cereri de exprimare a interesului evaluate de către experți independenți. Cota care revine Uniunii din perioada de accesare a fiecărui supercalculator cu capacități medii ar trebui să fie direct proporțională cu contribuția financiară a Uniunii din fondurile programului Europa digitală la costurile de achiziționare a supercalculatorului cu capacități medii. Întreprinderea comună ar trebui să poată transfera dreptul său de proprietate entității-gazdă sau dacă este în curs de lichidare. Entitatea-gazdă ar trebui să ramburseze întreprinderii comune valoarea reziduală a supercalculatorului. (39)  Întreprinderea comună ar trebui să achiziționeze supercalculatoarele cu capacități medii împreună cu statele participante. Exploatarea fiecărui supercalculator cu capacități medii ar trebui să fie încredințată unei entități-gazdă. Entitatea-gazdă ar trebui să poată reprezenta un singur stat participant care este un stat membru sau un consorțiu-gazdă de state participante. Întreprinderea comună ar trebui să dețină partea care corespunde cotei Uniunii din contribuția financiară din fondurile programului Europa digitală la acest cost de achiziționare. Entitatea-gazdă ar trebui să fie selectată de consiliul de conducere în urma unei cereri deschise, echitabile și transparente de exprimare a interesului evaluate de către experți independenți. Cota care revine Uniunii din perioada de accesare a fiecărui supercalculator cu capacități medii ar trebui să fie direct proporțională cu contribuția financiară a Uniunii din fondurile programului Europa digitală la costurile de achiziționare a supercalculatorului cu capacități medii. Întreprinderea comună ar trebui să poată transfera dreptul său de proprietate entității-gazdă sau dacă este în curs de lichidare. Entitatea-gazdă ar trebui să ramburseze întreprinderii comune valoarea reziduală a supercalculatorului. Amendamentul 31 Propunere de regulament Considerentul 39 a (nou) (39a)  Pentru a promova o repartizare echilibrată în toată Uniunea a supercalculatoarelor EuroHPC și emergența unui ecosistem de infrastructuri agregate și ușor accesibile, în cererile de exprimare a interesului privind supercalculatoarele EuroHPC ar trebui să fie incluse condiții de eligibilitate specifice pentru statele participante care găzduiesc deja un supercalculator EuroHPC. Amendamentul 32 Propunere de regulament Considerentul 40 (40)  Întreprinderea comună ar trebui să poată achiziționa, împreună cu membrii privați sau un consorțiu de parteneri privați, supercalculatoare de nivel industrial. Exploatarea fiecărui astfel de supercalculator ar trebui să fie încredințată unei entități-gazdă existente. Entitatea-gazdă ar trebui să se poată asocia cu membrii privați sau cu consorțiul de parteneri privați în vederea achiziționării și exploatării unui astfel de supercalculator. Întreprinderea comună ar trebui să dețină partea care corespunde cotei Uniunii din contribuția financiară din fondurile programului Europa digitală la acest cost de achiziționare. Entitatea-gazdă și membrii privați asociați ai acesteia sau consorțiul de parteneri privați ar trebui să fie selectați de consiliul de conducere în urma unei cereri de exprimare a interesului evaluate de către experți independenți. Cota care revine Uniunii din perioada de accesare a fiecărui astfel de supercalculator ar trebui să fie direct proporțională cu contribuția financiară a Uniunii din fondurile programului Europa digitală la costurile de achiziționare a respectivului supercalculator de nivel industrial. Întreprinderea comună ar trebui să poată ajunge la un acord cu membrii privați sau cu consorțiul de parteneri privați în scopul de a vinde un astfel de supercalculator unei alte entități sau de a-l dezafecta. În subsidiar, întreprinderea comună ar trebui să poată transfera dreptul de proprietate asupra unui astfel de supercalculator membrilor privați sau consorțiului de parteneri privați. În acest caz sau atunci când întreprinderea comună este în curs de lichidare, membrii privați sau consorțiul de parteneri privați ar trebui să ramburseze întreprinderii comune valoarea reziduală a cotei Uniunii din utilizarea supercalculatorului. În cazul în care întreprinderea comună și membrii privați sau consorțiul de parteneri privați decid să procedeze la dezafectarea supercalculatorului după amortizarea integrală a funcționării sale, aceste costuri ar trebui acoperite de membrii privați sau de consorțiul de parteneri privați. (40)  Întreprinderea comună ar trebui să poată achiziționa, împreună cu membrii privați sau un consorțiu de parteneri privați, supercalculatoare de nivel industrial care să aibă cel puțin capacități medii. Exploatarea fiecărui astfel de supercalculator ar trebui să fie încredințată unei entități-gazdă existente. Entitatea-gazdă ar trebui să se poată asocia cu membrii privați sau cu consorțiul de parteneri privați în vederea achiziționării și exploatării unui astfel de supercalculator. Întreprinderea comună ar trebui să dețină partea care corespunde cotei Uniunii din contribuția financiară din fondurile programului Europa digitală la acest cost de achiziționare. Entitatea-gazdă și membrii privați asociați ai acesteia sau consorțiul de parteneri privați ar trebui să fie selectați de consiliul de conducere în urma unei proceduri transparente, deschise și competitive, iar cererea de exprimare a interesului ar trebui să fie evaluată de către experți independenți. Cota care revine Uniunii din perioada de accesare a fiecărui astfel de supercalculator ar trebui să fie direct proporțională cu contribuția financiară a Uniunii din fondurile programului Europa digitală la costurile de achiziționare a respectivului supercalculator de nivel industrial. Întreprinderea comună ar trebui să poată ajunge la un acord cu membrii privați sau cu consorțiul de parteneri privați în scopul de a vinde un astfel de supercalculator unei alte entități sau de a-l dezafecta. În subsidiar, întreprinderea comună ar trebui să poată transfera dreptul de proprietate asupra unui astfel de supercalculator membrilor privați sau consorțiului de parteneri privați. În acest caz sau atunci când întreprinderea comună este în curs de lichidare, membrii privați sau consorțiul de parteneri privați ar trebui să ramburseze întreprinderii comune valoarea reziduală a cotei Uniunii din utilizarea supercalculatorului. În cazul în care întreprinderea comună și membrii privați sau consorțiul de parteneri privați decid să procedeze la dezafectarea supercalculatorului după amortizarea integrală a funcționării sale, aceste costuri ar trebui acoperite de membrii privați sau de consorțiul de parteneri privați. Amendamentul 33 Propunere de regulament Considerentul 41 (41)  În ceea ce privește supercalculatoarele de nivel industrial, întreprinderea comună ar trebui să țină seama de nevoile specifice ale utilizatorilor industriali, de exemplu în ceea ce privește procedurile de acces, calitatea și tipul serviciilor, protecția datelor, protecția inovării industriale și proprietatea intelectuală, gradul de utilizare, încrederea și alte cerințe în materie de confidențialitate și securitate. (41)  Pe termen mediu, întreprinderea comună ar trebui să vizeze definirea supercalculatoarelor EuroHPC și ar trebui să asigure că acestea să respecte cele mai stricte standarde și cerințe de securitate, în special de securitate informatică, precum și de accesibilitate și utilizare, în special pentru industrie și IMM-uri. În ceea ce privește supercalculatoarele de nivel industrial, întreprinderea comună ar trebui să țină seama de nevoile specifice ale utilizatorilor industriali, de exemplu în ceea ce privește procedurile de acces, calitatea și tipul serviciilor, protecția datelor, protecția inovării industriale și proprietatea intelectuală, gradul de utilizare, încrederea și alte cerințe în materie de confidențialitate și securitate. Amendamentul 34 Propunere de regulament Considerentul 42 (42)  În cadrul proiectării și exploatării supercalculatoarelor cu sprijinul întreprinderii comune, ar trebui să se țină seama de eficiența energetică și de caracterul durabil din punctul de vedere al mediului, utilizând, de exemplu, tehnologii de mică putere și tehnici dinamice de economisire și reutilizare a energiei, cum ar fi răcirea avansată și reciclarea căldurii produse. (42)  În cadrul proiectării și exploatării supercalculatoarelor cu sprijinul întreprinderii comune, ar trebui să se țină seama întotdeauna de eficiența energetică, de caracterul durabil din punctul de vedere al mediului și de circularitate, contribuind la neutralitatea în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon, inclusiv prin utilizarea de contracte de achiziție a energiei din surse regenerabile, luând în considerare valoarea adăugată a integrării lor în sistemul energetic global existent în locul în care sunt amplasate, utilizând, de exemplu, energie electrică produsă din surse regenerabile, tehnologii cu consum redus și tehnici dinamice de economisire și reutilizare a energiei, cum ar fi răcirea avansată și reciclarea căldurii produse. Amendamentul 35 Propunere de regulament Considerentul 42 a (nou) (42a)  Întreprinderea comună ar trebui să abordeze cererea tot mai mare de energie generată de utilizarea sporită a infrastructurii sistemelor de calcul de înaltă performanță, aliniind obiectivele întreprinderii comune cu strategiile, politicile și legislația relevante din sectorul energiei. În plus, combinând servere eficiente din punctul de vedere al consumului de energie cu instrumente sofisticate de gestionare a volumului de lucru, întreprinderea comună va îmbunătăți eficiența atât la fața locului, cât și în cloud, reducând costurile și amprenta de carbon a centrelor de date. Amendamentul 36 Propunere de regulament Considerentul 44 (44)  Alocarea perioadelor de accesare a supercalculatoarelor întreprinderii comune către utilizatori ar trebui să fie gratuită pentru utilizatorii publici. De asemenea, aceasta ar trebui să fie gratuită pentru utilizatorii privați în ceea ce privește cererile acestora legate de activități de cercetare și inovare finanțate prin programele Orizont Europa și Europa digitală, precum și în ceea ce privește activitățile de inovare ale IMM-urilor în sectorul privat, după caz. Alocarea perioadelor de accesare ar trebui să se bazeze în primul rând pe cereri deschise de exprimare a interesului lansate de întreprinderea comună și evaluate de către experți independenți. Cu excepția utilizatorilor reprezentați de IMM-uri care desfășoară activități de inovare în sectorul privat, toți utilizatorii care beneficiază de o perioadă de accesare gratuită la supercalculatoarele întreprinderii comune ar trebui să adopte o abordare de tip știință deschisă și să disemineze cunoștințele dobândite în contextul respectivei accesări, în conformitate cu Regulamentul privind programul Orizont Europa. Alocarea perioadelor de accesare către utilizatori în vederea desfășurării activităților economice, altele decât activitățile de inovare ale IMM-urilor în sectorul privat (care se confruntă cu disfuncționalități specifice ale pieței), ar trebui să fie acordată pe baza plății în funcție de utilizare, la prețurile pieței. Alocarea perioadelor de accesare pentru astfel de activități economice ar trebui să fie permisă, dar limitată, iar nivelul tarifului ar trebui să fie stabilit de către consiliul de conducere. Drepturile de acces ar trebui să fie alocate într-un mod transparent. Consiliul de conducere ar trebui să definească norme specifice pentru acordarea perioadelor de accesare în mod gratuit, dacă este cazul, și în lipsa oricărei cereri deschise de exprimare a interesului în cazul unor inițiative care sunt considerate strategice fie de către Uniune, fie de către consiliul de conducere. Printre exemplele reprezentative de inițiative strategice ale Uniunii se numără: „Destinația Pământ” („Destination Earth”), proiectul emblematic „Creierul uman” („Human Brain Project Flagship”), inițiativa „Cel puțin 1 milion de genomi” („1+ Million Genomes”), spațiile europene comune ale datelor care funcționează în domenii de interes public și, în special, spațiul datelor medicale, centrele de excelență și centrele de competență în calculul de înaltă performanță, centrele de inovare digitală etc. La cererea Uniunii, întreprinderea comună ar trebui să acorde perioade de accesare directă, pe bază temporară sau permanentă, pentru inițiative strategice și platforme de aplicații existente sau viitoare pe care le consideră esențiale în scopul de a furniza servicii medicale sau alte servicii de urgență conexe cu caracter vital pentru interesul public, pentru situații de urgență și de gestionare a crizelor sau pentru cazuri pe care Uniunea le consideră esențiale pentru securitatea și apărarea sa. Întreprinderea comună ar trebui să poată desfășura anumite activități economice limitate în scopuri comerciale. Accesul ar trebui acordat utilizatorilor care își au reședința, sunt stabiliți sau se află într-un stat membru sau într-o țară asociată programului Europa digitală și programului Orizont Europa. Drepturile de acces ar trebui să fie echitabile pentru toți utilizatorii și alocate într-un mod transparent. Consiliul de conducere ar trebui să definească și să monitorizeze drepturile de acces la cota care îi revine Uniunii din perioada de accesare pentru fiecare supercalculator. (44)  Alocarea perioadelor de accesare a supercalculatoarelor întreprinderii comune către utilizatori ar trebui să fie gratuită pentru utilizatorii publici. De asemenea, aceasta ar trebui să fie gratuită pentru utilizatorii privați, inclusiv pentru ONG-uri și pentru persoanele fizice, pentru cererile lor legate de activități de cercetare și inovare, precum și pentru activități de inovare private ale IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, pe baza unor criterii și proceduri echitabile și transparente. Alocarea perioadelor de accesare ar trebui să se bazeze în primul rând pe cereri de exprimare a interesului deschise, transparente, periodice și evaluate inter pares, lansate de întreprinderea comună și evaluate de către experți independenți, cu scopul de a asigura o alocare echilibrată și adecvată a resurselor oferite de calculul de înaltă performanță. Cu excepția utilizatorilor reprezentați de IMM-uri și de întreprinderi nou-înființate care desfășoară activități de inovare în sectorul privat, toți utilizatorii care beneficiază de o perioadă de accesare gratuită la supercalculatoarele întreprinderii comune ar trebui să adopte o abordare de tip știință deschisă și să disemineze cunoștințele dobândite în contextul respectivei accesări, în conformitate cu Regulamentul privind programul Orizont Europa. Alocarea perioadelor de accesare către utilizatori în vederea desfășurării activităților economice, altele decât activitățile private de inovare ale IMM-urilor și ale întreprinderilor nou-înființate (care se confruntă cu disfuncționalități specifice ale pieței), ar trebui să fie acordată pe baza plății în funcție de utilizare, la prețurile de cost. Alocarea perioadelor de accesare pentru astfel de activități economice ar trebui să fie permisă, dar limitată, iar nivelul tarifului ar trebui să fie stabilit de către consiliul de conducere într-un mod transparent. Drepturile de acces ar trebui să fie alocate într-un mod deschis și transparent. Consiliul de conducere ar trebui să definească norme specifice pentru acordarea perioadelor de accesare în mod gratuit, dacă este cazul, și în lipsa oricărei cereri deschise de exprimare a interesului în cazul unor inițiative care sunt considerate strategice fie de către Uniune, fie de către consiliul de conducere. Printre exemplele reprezentative de inițiative strategice ale Uniunii se numără: „Destinația Pământ” („Destination Earth”), proiectul emblematic „Creierul uman” („Human Brain Project Flagship”), inițiativa „Cel puțin 1 milion de genomuri” („1+ Million Genomes”), spațiile europene comune ale datelor care funcționează în domenii de interes public și, în special, spațiul datelor medicale, centrele de excelență și centrele de competență în calculul de înaltă performanță, centrele de inovare digitală etc. La cererea Uniunii, întreprinderea comună ar trebui să acorde perioade de accesare directă, pe bază temporară sau permanentă, pentru inițiative strategice și platforme de aplicații existente sau viitoare pe care le consideră esențiale în scopul de a furniza servicii medicale sau alte servicii de urgență conexe cu caracter vital pentru interesul public, pentru situații de urgență și de gestionare a crizelor sau pentru cazuri pe care Uniunea le consideră esențiale pentru securitatea și apărarea sa. Întreprinderea comună ar trebui să poată desfășura anumite activități economice limitate în scopuri comerciale. Accesul ar trebui acordat utilizatorilor care își au reședința, sunt stabiliți sau se află într-un stat membru sau într-o țară asociată programului Europa digitală și programului Orizont Europa. Drepturile de acces ar trebui să fie echitabile pentru toți utilizatorii și alocate într-un mod deschis și transparent. Consiliul de conducere ar trebui să definească și să monitorizeze drepturile de acces la cota care îi revine Uniunii din perioada de accesare pentru fiecare supercalculator. Amendamentul 37 Propunere de regulament Considerentul 47 (47)  Guvernarea întreprinderii comune ar trebui asigurată de două organisme: un consiliu de conducere și un consiliu consultativ pe probleme științifice și industriale. Consiliul de conducere ar trebui să fie compus din reprezentanți ai Uniunii și ai statelor participante. Consiliul de conducere ar trebui să fie responsabil de elaborarea de politici strategice și de deciziile de finanțare legate de activitățile desfășurate de întreprinderea comună, inclusiv de toate activitățile de achiziții publice. Consiliul consultativ pe probleme științifice și industriale ar trebui să includă reprezentanți ai mediului academic și ai industriei, în calitate de utilizatori și furnizori de tehnologie. Acesta ar trebui să furnizeze consiliere independentă consiliului de conducere cu privire la agenda strategică de cercetare și inovare, la achiziția și exploatarea supercalculatoarelor deținute de întreprinderea comună, la programul de consolidare a capacităților și de extindere a activităților, precum și la programul activităților de agregare, conectivitate și cooperare internațională. (47)  Guvernarea întreprinderii comune ar trebui asigurată de două organisme: un consiliu de conducere și un consiliu consultativ pe probleme științifice și industriale. Consiliul de conducere ar trebui să fie compus din reprezentanți ai Uniunii și ai statelor participante. Consiliul de conducere ar trebui să fie responsabil de elaborarea de politici strategice și de deciziile de finanțare legate de activitățile desfășurate de întreprinderea comună, inclusiv de toate activitățile de achiziții publice. Consiliul consultativ pe probleme științifice și industriale ar trebui să includă reprezentanți ai mediului academic și ai industriei, în calitate de utilizatori și furnizori de tehnologie. Acesta ar trebui să furnizeze consiliere independentă consiliului de conducere cu privire la agenda strategică de cercetare și inovare, la achiziția și exploatarea supercalculatoarelor deținute de întreprinderea comună, la programul de consolidare a capacităților și de extindere a activităților, precum și la programul activităților de agregare, conectivitate și cooperare internațională. Cadrul de guvernanță al întreprinderii comune ar trebui să includă și un forum al utilizatorilor care să ofere consiliului de conducere și altor grupuri consiliere independentă cu privire la nevoile utilizatorilor. Forumul utilizatorilor ar trebui să stabilească criteriile specifice și procesul de selecție pentru membrii pe care îi numește. Amendamentul 38 Propunere de regulament Considerentul 47 a (nou) (47a)  Întrucât supercalculatoarele depind de cerere și de nevoile utilizatorilor, întreprinderea comună ar trebui să întrețină un dialog permanent cu societatea civilă și cu utilizatorii infrastructurilor de calcul de înaltă performanță. Implicarea constantă și efectivă a utilizatorilor poate avea o valoare adăugată considerabilă și un efect de multiplicare important, îndeosebi pentru implementarea conceptului de proiectare în comun necesară pentru a crește gradul de adoptare de către industrie, IMM-uri, întreprinderi inovatoare și întreprinderi nou-înființate a tehnologiilor în cauză, în special pentru aplicații comerciale. Ar trebui solicitate activ contribuții din partea utilizatorilor prin intermediul unui proces de consultare periodică a utilizatorilor finali din sectorul public și din cel privat. Pentru aceasta, consiliul de conducere ar trebui să creeze un grup de lucru pentru utilizatori („forumul utilizatorilor”), care să contribuie la identificarea modalităților de îmbunătățire a calității serviciului, a ușurinței de utilizare și a încrederii, precum și la definirea cerințelor de securitate ale utilizatorilor publici și privați. Din forumul utilizatorilor ar trebui să facă parte reprezentanți ai societății civile, ai utilizatorilor industriali și ai celor din sectorul public, ai partenerilor sociali de la nivelul Uniunii, ai IMM-urilor și ai actorilor europeni independenți din cadrul lanțului valoric care se ocupă de dezvoltarea de softuri. Amendamentul 39 Propunere de regulament Considerentul 49 (49)  Contribuția financiară a Uniunii ar trebui să fie gestionată în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și cu normele relevante privind gestiunea indirectă stabilite de Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Normele aplicabile pentru angajarea întreprinderii comune în procedura de achiziții publice ar trebui stabilite în cadrul normelor sale financiare. (49)  Contribuția financiară a Uniunii ar trebui să fie gestionată în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și al simplificării administrative și cu normele relevante privind gestiunea indirectă stabilite de Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Normele aplicabile pentru angajarea întreprinderii comune în procedura de achiziții publice ar trebui stabilite în cadrul normelor sale financiare. Amendamentul 40 Propunere de regulament Considerentul 50 (50)  Pentru a promova un ecosistem inovator și competitiv pentru calculul european de înaltă performanță și calculul cuantic la un nivel recunoscut de excelență, întreprinderea comună ar trebui să utilizeze în mod adecvat instrumentele de achiziții și de finanțare, inclusiv achizițiile comune, achizițiile precomerciale și achizițiile publice de soluții inovatoare. (50)  Pentru a promova un ecosistem inovator și competitiv și rezilient pentru calculul european de înaltă performanță și calculul cuantic la un nivel recunoscut de excelență și larg răspândit în Uniune, întreprinderea comună ar trebui să utilizeze în mod adecvat instrumentele de achiziții și de finanțare, inclusiv achizițiile comune, achizițiile precomerciale și achizițiile publice de soluții inovatoare. Utilizarea acestor instrumente de achiziții și de finanțare ar trebui să înlesnească implicarea IMM-urilor, a microîntreprinderilor și a întreprinderilor nou-înființate, precum și a grupurilor acestora. Întreprinderea comună va lua în considerare posibilitatea de a îmbunătăți facilitățile existente pentru a garanta tehnologii de ultimă oră și un ecosistem de talie mondială de tehnologii și aplicații ale calculului de înaltă performanță și ale calculului cuantic. Amendamentul 41 Propunere de regulament Considerentul 53 (53)  Participarea la acțiunile indirecte finanțate de către întreprinderea comună ar trebui să respecte Regulamentul (UE) nr. xxx de instituire a programului Orizont Europa. Întreprinderea comună ar trebui, în plus, să asigure aplicarea coerentă a acestor norme pe baza unor măsuri relevante adoptate de Comisie. Pentru a asigura o cofinanțare adecvată a acțiunilor indirecte de către statele participante în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. xxx de instituire a programului Orizont Europa, statele participante ar trebui să contribuie cu o sumă cel puțin egală cu rambursarea furnizată de întreprinderea comună pentru costurile eligibile suportate de beneficiari în cadrul acțiunilor. În acest scop, ratele maxime de finanțare prevăzute în programul de lucru anual al întreprinderii comune în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. xxx de instituire a programului Orizont Europa ar trebui stabilite în mod corespunzător. (53)  Participarea la acțiunile indirecte finanțate de către întreprinderea comună ar trebui să respecte Regulamentul (UE) xxx de instituire a programului Orizont Europa. Întreprinderea comună ar trebui, în plus, să asigure aplicarea coerentă a acestor norme pe baza unor măsuri relevante adoptate de Comisie. Pentru a asigura o cofinanțare adecvată a acțiunilor indirecte de către statele participante în conformitate cu Regulamentul (UE) xxx de instituire a programului Orizont Europa, statele participante ar trebui să contribuie cu o sumă cel puțin egală cu rambursarea furnizată de întreprinderea comună pentru costurile eligibile suportate de beneficiari în cadrul acțiunilor. În acest scop, ratele maxime de finanțare prevăzute în programul de lucru anual al întreprinderii comune în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE) xxx de instituire a programului Orizont Europa ar trebui stabilite în mod corespunzător de către consiliul de conducere. Amendamentul 42 Propunere de regulament Considerentul 53 a (nou) (53a)  În vederea asigurării unui echilibru just în ceea ce privește participarea părților interesate la acțiunile finanțate de întreprinderea comună, trebuie prevăzută o diferențiere a ratelor de rambursare, în special pentru IMM-uri, întreprinderi nou-înființate și persoanele juridice fără scop lucrativ. Aplicarea unor rate diferențiate nu ar trebui să ducă la creșterea complexității administrative a proiectelor și ar trebui realizată într-un mod cât mai simplu și mai eficace. Ratele de rambursare sunt indicate în programul de lucru. Amendamentul 43 Propunere de regulament Considerentul 56 (56)  Interesele financiare ale Uniunii și ale celorlalți membri ai întreprinderii comune ar trebui să fie protejate în cursul întregului ciclu de cheltuieli prin măsuri proporționale care să includă prevenirea, detectarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, după caz, aplicarea de sancțiuni administrative și financiare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. (56)  Interesele financiare ale Uniunii și ale celorlalți membri ai întreprinderii comune ar trebui să fie protejate în cursul întregului ciclu de cheltuieli prin măsuri proporționale și simple care să includă prevenirea, detectarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, după caz, aplicarea de sancțiuni administrative și financiare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Amendamentul 44 Propunere de regulament Considerentul 57 (57)  Întreprinderea comună ar trebui să funcționeze într-un mod deschis și transparent, furnizând toate informațiile relevante în timp util și promovându-și activitățile, inclusiv activitățile de informare și diseminare destinate publicului larg. Normele de procedură ale organismelor întreprinderii comune ar trebui să fie puse la dispoziția publicului. (57)  Întreprinderea comună ar trebui să funcționeze într-un mod simplu, flexibil, deschis și transparent, furnizând toate informațiile relevante în timp util și promovându-și activitățile, inclusiv activitățile de informare și diseminare destinate publicului larg. Normele de procedură ale organismelor întreprinderii comune ar trebui să fie puse la dispoziția publicului. Amendamentul 45 Propunere de regulament Considerentul 58 (58)  În scopul simplificării, ar trebui să se reducă atribuțiile administrative pentru toate părțile. Ar trebui să se evite duplicarea auditurilor și un volum disproporționat de documentație și rapoarte. (58)  În scopul simplificării, ar trebui să se reducă atribuțiile administrative pentru toate părțile, în special pentru întreprinderea comună și pentru beneficiarii săi. Ar trebui să se evite duplicarea auditurilor și un volum disproporționat de documentație și rapoarte. Întreprinderea comună ar trebui să asigure un cadru favorabil pentru a sprijini statele participante. Pentru a maximiza impactul acțiunilor indirecte, ar trebui luate în considerare particularitățile întreprinderii comune, cu modelul său tripartit, în ceea ce privește gestionarea contribuțiilor financiare din partea statelor participante. Amendamentul 46 Propunere de regulament Considerentul 61 (61)  Auditorul intern al Comisiei ar trebui să exercite în cazul întreprinderii comune aceleași prerogative ca și în cazul Comisiei. (61)  Auditorul intern al Comisiei ar trebui să exercite în cazul întreprinderii comune aceleași prerogative ca și în cazul Comisiei, evitând creșterea sarcinii administrative pentru întreprinderea comună și pentru beneficiarii ei. Amendamentul 47 Propunere de regulament Considerentul 62 (62)  Comisia, întreprinderea comună, Curtea de Conturi, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO) ar trebui să aibă acces la toate informațiile necesare și la incinte în vederea realizării de audituri și investigații cu privire la granturile, contractele și acordurile semnate de întreprinderea comună. (62)  Comisia, întreprinderea comună, Curtea de Conturi, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO) ar trebui să aibă acces la toate informațiile necesare și la incinte în vederea realizării de audituri și investigații cu privire la granturile, contractele și acordurile semnate de întreprinderea comună, vizând simplificarea administrativă maximă pentru beneficiari și reducerea sarcinii administrative a acestora. Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 (2)  „perioadă de accesare” înseamnă timpul de calcul al unui supercalculator care este pus la dispoziția unui utilizator sau a unui grup de utilizatori în vederea rulării programelor de calculator ale acestora; (2)  „perioadă de accesare” înseamnă timpul de calcul al unui supercalculator care este pus la dispoziția unui utilizator sau a unui grup de utilizatori în vederea rulării programelor de calculator ale acestora, printr-un proces transparent și deschis; Amendamentul 49 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 4 (4)  „centru de excelență” în HPC înseamnă o inițiativă de promovare a utilizării viitoarelor capacități de calcul cu performanțe extreme care permite comunităților de utilizatori, în colaborare cu alte părți interesate din domeniul HPC, să extindă codurile paralele existente în vederea atingerii unor performanțe exascale și de scalare extremă; (4)  „centru de excelență” în HPC înseamnă o inițiativă de colaborare, selectată prin intermediul unei cereri de propuneri deschise, transparente și competitive, pentru promovarea utilizării viitoarelor capacități de calcul cu performanțe extreme care permite comunităților de utilizatori, în colaborare cu alte părți interesate din domeniul HPC, să extindă codurile paralele existente în vederea atingerii unor performanțe exascale și de scalare extremă; Amendamentul 50 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 5 (5)  „coproiectare” reprezintă o abordare colectivă între furnizorii și utilizatorii de tehnologie implicați într-un proces de proiectare colaborativă și iterativă pentru dezvoltarea de noi tehnologii, aplicații și sisteme; (5)  „coproiectare” reprezintă o abordare colectivă între furnizorii și utilizatorii de tehnologie implicați într-un proces de proiectare colaborativă și iterativă pentru dezvoltarea de noi tehnologii, aplicații, sisteme, servicii, aptitudini și competențe; Amendamentul 51 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 6 (6)  „centru național de competență” în calculul de înaltă performanță (HPC) înseamnă o entitate juridică având sediul într-un stat participant care furnizează utilizatorilor din industrie, inclusiv IMM-urilor, mediului academic și administrațiilor publice, la cerere, acces la supercalculatoare și la cele mai recente tehnologii, instrumente, aplicații și servicii de calcul de înaltă performanță și care oferă expertiză, competențe, formare, colaborare în rețea și informare; (6)  „centru de competență al Uniunii” în calculul de înaltă performanță (HPC) înseamnă o entitate juridică de la nivelul Uniunii, selectată prin intermediul unui proces deschis și transparent, care are sediul într-un stat participant și care asigură utilizatorilor din industrie, în special IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, mediului academic și administrațiilor publice, la cerere, acces la supercalculatoare și la cele mai recente tehnologii, instrumente, aplicații și servicii de calcul de înaltă performanță și care oferă expertiză, competențe, formare, colaborare în rețea și informare; Amendamentul 52 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 16 (16)  „supercalculator de nivel industrial” înseamnă un supercalculator proiectat în mod special cu cerințe în materie de securitate, confidențialitate și integritate a datelor pentru utilizatorii industriali, mai stricte decât în cazul utilizării în scop științific; (16)  „supercalculator de nivel industrial” înseamnă un supercalculator de capacitate cel puțin medie, proiectat în mod special cu cerințe în materie de securitate, confidențialitate și integritate a datelor pentru utilizatorii industriali, mai stricte decât în cazul utilizării în scop științific; Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 19 a (nou) (19a)  „program strategic multianual” înseamnă un document în care sunt stabilite strategia și planurile pentru realizarea obiectivelor întreprinderii comune; Amendamentul 54 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 20 (20)  „centru național de competență în calculul de înaltă performanță” înseamnă o entitate juridică având sediul într-un stat participant care este un stat membru, asociată cu centrul național de supercalcul al respectivului stat membru, care furnizează utilizatorilor din industrie, inclusiv IMM-urilor, mediului academic și administrațiilor publice, la cerere, accesul la supercalculatoare și la cele mai recente tehnologii, instrumente, aplicații și servicii de calcul de înaltă performanță și care oferă expertiză, competențe, formare, colaborare în rețea și informare proactivă; (20)  „centru național de competență în calculul de înaltă performanță” înseamnă o entitate juridică sau un grup de entități juridice, selectate în cadrul unui proces deschis și transparent, având sediul într-un stat participant care este un stat membru, asociate cu centrul național de supercalcul al respectivului stat membru, care asigură utilizatorilor din industrie, în special IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, mediului academic și administrațiilor publice, la cerere, acces la supercalculatoare și la cele mai recente tehnologii, instrumente, aplicații și servicii de calcul de înaltă performanță și care oferă expertiză, competențe, formare, colaborare în rețea și informare proactivă; Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 1 (1)  Misiunea întreprinderii comune este de a dezvolta, instala, extinde și menține în Uniune un ecosistem de infrastructură agregată, securizată și hiperconectată de talie mondială de servicii și date pentru supercalcul și calcul cuantic; de a susține producția de sisteme inovatoare și competitive de supercalcul, pe baza unui lanț de aprovizionare menit să asigure componente, tehnologii și cunoștințe care să limiteze riscul de perturbări și care să asigure, de asemenea, dezvoltarea unei game largi de aplicații optimizate pentru aceste sisteme, precum și de a extinde utilizarea acestei infrastructuri de supercalcul la un număr mare de utilizatori publici și privați și de a susține dezvoltarea unor competențe-cheie în domeniile științei și industriei la nivel european. (1)  Misiunea întreprinderii comune este de a dezvolta, instala, extinde și menține în Uniune un ecosistem de infrastructură agregată, securizată și hiperconectată de talie mondială de servicii și date pentru supercalcul și calcul cuantic, contribuind astfel la ocuparea de către Uniune a unei poziții de lider mondial în domeniile științific, digital și industrial; de a susține dezvoltarea, implementarea și exploatarea, de preferat în Uniune, a unor sisteme inovatoare și competitive de supercalcul, pe baza unui lanț de aprovizionare menit să asigure materii prime critice, componente, tehnologii și cunoștințe de ultimă oră care să limiteze riscul de perturbări și care să asigure, de asemenea, dezvoltarea unei game largi de aplicații optimizate pentru aceste sisteme, pe baza principiilor încrederii, deschiderii, securității, interoperabilității și portabilității, precum și de a extinde utilizarea acestei infrastructuri de supercalcul la un număr mare de utilizatori publici și privați din Uniune, cu accent deosebit pe IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, inclusiv cele aflate în faza de C&D, și de a susține dezvoltarea unor competențe, aptitudini și cunoștințe digitale avansate necesare pentru societatea, știința și industria din Europa. Amendamentul 56 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera a (a)  aducerea unei contribuții la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. xxx de instituire a programului Orizont Europa, în special a articolului 3, pentru generarea unui impact la nivel științific, economic, de mediu, tehnologic și societal al investițiilor Uniunii în cercetare și inovare, care să permită consolidarea bazelor științifice și tehnologice ale Uniunii, îndeplinirea priorităților strategice ale Uniunii, aducerea unei contribuții la dezvoltarea obiectivelor și a politicilor UE și la abordarea provocărilor globale, inclusiv a obiectivelor de dezvoltare durabilă, respectând principiile prevăzute în Agenda 2030 și în Acordul de la Paris; (a)  aducerea unei contribuții la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) xxx de instituire a programului Orizont Europa, în special a articolului 3, pentru generarea unui impact la nivel științific, economic, de mediu, tehnologic și societal al investițiilor Uniunii în cercetare și inovare, care să permită consolidarea bazelor științifice și tehnologice ale Uniunii, îndeplinirea priorităților strategice ale Uniunii, aducerea unei contribuții la dezvoltarea obiectivelor și a politicilor UE, inclusiv a celor ce țin de Pactul verde european, de Planul de redresare european, de Strategia europeană privind datele, de strategiile digitală și industrială și de strategia pentru IMM-uri, realizând autonomia strategică a UE, menținând totodată caracterul deschis al economiei, accelerarea tranzițiilor sociale, ecologice și economice și contribuirea la abordarea provocărilor globale, urmărind obiectivele de dezvoltare durabilă prin asigurarea respectării principiilor prevăzute în Agenda 2030 și în Acordul de la Paris; Amendamentul 57 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera b (b)  dezvoltarea unei cooperări strânse și asigurarea coordonării cu alte parteneriate europene, inclusiv prin cereri de propuneri comune, precum și promovarea sinergiilor cu activitățile și programele relevante de la nivelul Uniunii și de la nivel național și regional, în special cu cele care sprijină implementarea soluțiilor inovatoare, educația și dezvoltarea regională, după caz; (b)  dezvoltarea unei cooperări strânse și asigurarea unor sinergii și a unei coordonări cu alte parteneriate europene, inclusiv prin cereri de propuneri comune, precum și promovarea sinergiilor secvențiale, paralele sau integrate cu activitățile și programele relevante de la nivelul Uniunii și de la nivel național, regional și local, în special cu cele care sprijină implementarea soluțiilor inovatoare și platformele de modelare, educația și dezvoltarea regională, după caz; Amendamentul 58 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera c (c)  dezvoltarea, instalarea, extinderea și menținerea în Uniune a unei infrastructuri integrate și hiperconectate de supercalcul și de date de talie mondială, orientată spre cerere și axată pe utilizatori; (c)  dezvoltarea, instalarea, extinderea și menținerea în Uniune a unei infrastructuri integrate și hiperconectate de supercalcul și de date de talie mondială, orientată spre cerere și axată pe utilizatori, care să contribuie la consolidarea autonomiei strategice a Uniunii; Amendamentul 59 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera d (d)  agregarea infrastructurii hiperconectate de supercalcul și de date și conectarea acesteia cu spațiile europene ale datelor și cu ecosistemul cloud, în scopul de a furniza servicii de calcul și de date către o gamă largă de utilizatori publici și privați din Europa; (d)  agregarea infrastructurii hiperconectate de supercalcul și de date prin infrastructuri de rețea de înaltă calitate în toate statele membre, și conectarea acesteia cu spațiile europene ale datelor, în special cu Spațiul european al datelor privind sănătatea, pentru a asigura disponibilitatea unor seturi mari și de înaltă calitate de date medicale, și cu ecosistemul cloud, în scopul de a furniza servicii de calcul și de date către o gamă largă și diversificată geografic de utilizatori publici și privați din Europa, pe baza principiilor încrederii, deschiderii, securității, interoperabilității și portabilității; Amendamentul 60 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera da (nouă) (da)  promovarea excelenței științifice și sprijinirea adoptării și a utilizării sistematice a rezultatelor cercetărilor și inovării generate în Uniune; Amendamentul 61 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera e (e)  dezvoltarea în continuare și susținerea unui ecosistem extrem de competitiv și inovator de supercalcul și de date în Europa, care să contribuie la autonomia permanentă și tehnologică a Uniunii în domeniul economiei digitale, capabil să producă în mod autonom tehnologii și arhitecturi de calcul și integrarea acestora în sisteme de calcul de vârf, precum și aplicații avansate optimizate pentru aceste sisteme; (e)  dezvoltarea în continuare și susținerea unui ecosistem de supercalcul și de date în Europa extrem de competitiv, social, sustenabil, eficient din punct de vedere energetic și inovator, interconectat, interoperabil și sigur, care să contribuie la atingerea rolului de lider în știință și tehnologie și la autonomia permanentă strategică a Uniunii în tranziția digitală, reducând în același timp dependența de tehnologia străină, în special în ceea ce privește componentele infrastructurii critice, menținând totodată caracterul deschis al economiei, poziția de lider mondial în domeniul aplicațiilor HPC, capabil să producă și să dețină în mod autonom tehnologii și arhitecturi de calcul de nivel mondial și să asigure integrarea acestora în sisteme de calcul de vârf, precum și aplicații avansate optimizate pentru aceste sisteme; Amendamentul 62 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera f (f)  extinderea utilizării serviciilor de supercalcul și dezvoltarea competențelor-cheie necesare în domeniile științei și industriei la nivel european. (f)  promovarea, facilitarea și extinderea utilizării serviciilor de supercalcul în toate sectoarele și contribuirea la dezvoltarea unor competențe, aptitudini și cunoștințe digitale avansate necesare în domeniile științei, societății, economiei, mediului și industriei la nivel european, necesare pentru a ajunge la autonomie și a ocupa poziția de lider la nivel mondial, punând accentul pe creșterea participării femeilor și a fetelor în domeniul STIM, prin implicarea și încadrarea acestora în muncă în domeniile conexe și reducând decalajul de gen din sectorul digital. Amendamentul 63 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 3 (3)  Întreprinderea comună contribuie la protejarea intereselor Uniunii atunci când achiziționează supercalculatoare și când susține dezvoltarea de tehnologii, sisteme și aplicații de calcul de înaltă performanță. Aceasta face posibilă o abordare bazată pe coproiectare în vederea achiziționării supercalculatoarelor de talie mondială, protejând în același timp securitatea lanțului de aprovizionare al tehnologiilor și sistemelor achiziționate. De asemenea, întreprinderea comună contribuie la autonomia tehnologică a Uniunii prin sprijinirea dezvoltării de tehnologii și aplicații care consolidează lanțul european de aprovizionare cu tehnologie HPC și care promovează integrarea acestora în sisteme de supercalcul care răspund unui număr mare de nevoi societale și industriale. (3)  Întreprinderea comună contribuie la protejarea intereselor Uniunii atunci când achiziționează supercalculatoare și când susține dezvoltarea de tehnologii, sisteme și aplicații de calcul de înaltă performanță de talie mondială. Aceasta face posibilă o abordare bazată pe coproiectare în vederea achiziționării supercalculatoarelor de talie mondială, protejând în același timp securitatea lanțului de aprovizionare al tehnologiilor și sistemelor achiziționate și asigurând cele mai ridicate standarde de securitate cibernetică aplicabile supercalculatoarelor. De asemenea, întreprinderea comună contribuie la autonomia strategică a Uniunii, menținând totodată caracterul deschis al economiei, în special în domeniile critice, crescând competitivitatea industriei europene, prin sprijinirea dezvoltării de tehnologii și aplicații care consolidează lanțul european de aprovizionare cu tehnologie HPC, eficientă din punct de vedere energetic, și care promovează integrarea acestora în sisteme de supercalcul care răspund unui număr mare de nevoi societale și industriale. Aceasta sprijină poziția de lider mondial a Europei în diverse sectoare, în special în ceea ce privește produsele și serviciile cu valoare adăugată ridicată și cu o utilizare intensivă a tehnologiei, pentru a furniza componente, tehnologie și competențe critice, cu scopul de a elimina decalajul tehnologic față de țările terțe. Amendamentul 64 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 3 a (nou) (3a)  Întreprinderea comună își pune în aplicare misiunea și obiectivele într-o manieră clară, simplă și flexibilă pentru a crește atractivitatea față de industrie, IMM-uri și toate părțile interesate relevante. Amendamentul 65 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 3 b (nou) (3b)  Întreprinderea comună reduce la minimum orice risc pe care îl implică manipularea, stocarea și prelucrarea datelor cu caracter personal în infrastructurile de supercalcul și respectă Regulamentul (UE) 2016/679 și alte acte legislative relevante ale Uniunii. De asemenea, întreprinderea comună se asigură că sistemele de calcul de înaltă performanță sunt accesibile exclusiv entităților care respectă aceleași norme și că resursele sale sunt deschise oamenilor de știință din toate statele participante. Amendamentul 66 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera b (b)  Pilonul infrastructurii, care cuprinde activitățile de achiziționare, dezvoltare și exploatare a infrastructurii securizate și hiperconectate de talie mondială de supercalcul, calcul cuantic și de date, inclusiv promovarea adoptării și a utilizării sistematice a rezultatelor cercetării și inovării generate în Uniune. (b)  Pilonul infrastructurii, care cuprinde activitățile de achiziționare, modernizare, instalare și exploatare a infrastructurii europene securizate și hiperconectate de talie mondială de supercalcul, calcul cuantic și de date, inclusiv modernizarea infrastructurii existente și promovarea adoptării și a utilizării sistematice în Uniune a rezultatelor cercetării și inovării generate de întreprinderea comună. Amendamentul 67 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera c – partea introductivă (c)  Agregarea pilonului de servicii de supercalcul, care vizează toate activitățile pentru acordarea accesului la resurse de date și servicii de supercalcul agregate și securizate, în întreaga Europă, pentru comunitatea de cercetare științifică, sectorul industrial (inclusiv IMM-uri) și sectorul public. Sunt incluse aici, în special: (c)  Agregarea pilonului de servicii de supercalcul, care vizează toate activitățile pentru acordarea accesului la resurse de date și servicii de supercalcul agregate și securizate, în întreaga Europă, pentru comunitatea de cercetare științifică, sectorul industrial (în special IMM-uri) și sectorul public, în cooperare, printre altele, cu PRACE și GEANT. Sunt incluse aici, în special: Amendamentul 68 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera c – punctul i (i)  sprijinul pentru interconectarea resurselor de calcul de înaltă performanță, de calcul cuantic și de date deținute integral sau parțial de întreprinderea comună EuroHPC sau puse la dispoziție în mod voluntar de statele participante; (i)  sprijinul pentru interconectarea resurselor de calcul de înaltă performanță, de calcul cuantic și de date deținute integral sau parțial de întreprinderea comună EuroHPC sau puse la dispoziție în mod voluntar de statele participante sau de cele cu statut de observator; Amendamentul 69 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera c – punctul ii (ii)  sprijinul pentru interconectarea infrastructurilor de date de supercalcul și calcul cuantic cu spațiile europene comune ale datelor și cu infrastructuri agregate, securizate de tip cloud din Uniune; (ii)  sprijinul pentru interconectarea și interoperabilitatea infrastructurilor de date de supercalcul și calcul cuantic cu spațiile europene comune ale datelor și cu infrastructuri agregate, securizate de tip cloud și de date din Uniune, incluzând totodată cerințe specifice pentru securitatea cibernetică, datele deschise, portabilitatea datelor și, atunci când este posibil, utilizarea software-urilor și a hardware-urilor cu sursă deschisă, fără a pune în pericol protecția datelor și viața privată; Amendamentul 70 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera c – punctul iii (iii)  sprijin pentru dezvoltarea, achiziționarea și exploatarea unei platforme de agregare neîntreruptă și provizionare securizată a infrastructurilor de servicii și date pentru supercalcul și calcul cuantic, prin crearea unui punct de acces (ghișeu unic) pentru orice serviciu de supercalcul sau de date gestionat de întreprinderea comună, oferind fiecărui utilizator un punct de intrare unic. (iii)  sprijin pentru dezvoltarea, achiziționarea și exploatarea unei platforme de agregare neîntreruptă și provizionare securizată a infrastructurilor de servicii și date pentru supercalcul și calcul cuantic, prin crearea unui punct de acces (ghișeu unic) pentru orice serviciu de supercalcul sau de date gestionat de întreprinderea comună, oferind fiecărui utilizator un punct de intrare unic, precum și instituirea unui program eficace de gestionare a vulnerabilităților și a unei resurse de schimb de date care să permită utilizatorilor resurselor de calcul de înaltă performanță să transfere, să partajeze și să discute datele lor. Amendamentul 71 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera d – partea introductivă (d)  Pilonul tehnologic, care abordează activitățile de sprijinire a unei agende ambițioase în materie de cercetare și inovare pentru dezvoltarea unui ecosistem de supercalcul de talie mondială, competitiv și inovator, care să abordeze tehnologiile hardware și software, precum și integrarea acestora în sistemele de calcul, acoperind întregul lanț valoric științific și industrial în vederea asigurării autonomiei tehnologice a Uniunii. Accentul se pune pe tehnologiile de calcul de înaltă performanță eficiente din punct de vedere energetic. Printre altele, activitățile vizează: (d)  Pilonul tehnologic, care abordează activități ambițioase în materie de cercetare și inovare pentru dezvoltarea în întreaga Uniune a unui ecosistem de supercalcul de talie mondială, competitiv, fiabil, sustenabil și inovator, care să abordeze tehnologiile hardware și software, precum și integrarea acestora în sistemele de calcul, acoperind întregul lanț valoric științific și industrial de la cercetare până la realizarea prototipului, testare și demonstrație, în vederea asigurării autonomiei strategice a Uniunii, menținând totodată caracterul deschis al economiei și capacitățile de cercetare al Uniunii. Supercalculul fiabil necesită crearea unor standarde de siguranță, juridice, etice, de securitate și de interoperabilitate care să vizeze prevenirea prejudecăților. Punerea în aplicare a pilonului contribuie la dezvoltarea sectoarelor industriale europene relevante, astfel încât acestea să poată acoperi întregul lanț de producție (proiectare, producție, implementare și aplicare), să țină seama în mod corespunzător de consumul de energie și să se concentreze asupra celor mai eficiente tehnologii de calcul de înaltă performanță din punct de vedere energetic, acordând o atenție deosebită soluțiilor bazate pe surse regenerabile de energie. Printre altele, activitățile vizează: Amendamentul 72 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera d – punctul i i)  componente de microprocesoare de mică putere și tehnologii conexe, cum ar fi algoritmi, coduri software, instrumente și medii noi; (i)  componente de microprocesoare cu consum redus, componente nanoelectronice eficiente din punctul de vedere al consumului și al generării de energie electrică și tehnologii conexe, cum ar fi algoritmi, coduri software, instrumente, soluții middleware, soluții de programare paralelă și de optimizare a resurselor de calcul și medii noi; Amendamentul 73 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera d – punctul iii iii)  tehnologiile și sistemele de interconectare și de exploatare a sistemelor clasice de supercalcul împreună cu alte tehnologii de calcul, adesea complementare, cum ar fi informatica neuromorfică sau cuantică, și asigurarea funcționării eficiente a acestora. (iii)  tehnologiile, sistemele și algoritmii de interconectare și de exploatare a sistemelor clasice de supercalcul împreună cu alte tehnologii de calcul, adesea complementare, cum ar fi informatica neuromorfică, cuantică sau alte tehnologii emergente, și asigurarea funcționării sigure și fiabile a acestora. Amendamentul 74 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera d – punctul iii a (nou) (iiia)  activitățile de cercetare și inovare pentru îmbunătățirea constantă a capacității sistemelor hardware de supercalcul, dezvoltarea tehnologică a sistemelor hardware de supercalcul cu consum redus și pentru dezvoltarea următoarei generații de tehnologii pe bază de cipuri. Amendamentul 75 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera e – partea introductivă (e)  Pilonul „aplicație”, care abordează activitățile de atingere și menținere a excelenței la nivel european în domeniul aplicațiilor și codurilor de calcul și date fundamentale pentru sectorul științific și industrial (inclusiv IMM-uri) și pentru sectorul public, inclusiv; (e)  Pilonul „aplicație”, care abordează activitățile de atingere și menținere a excelenței și a rolului de lider la nivel european în domeniul aplicațiilor și codurilor de calcul și date fundamentale pentru sectorul științific și industrial (în special pentru IMM-uri și întreprinderi nou-înființate) și pentru sectorul public, acordând în același timp o atenție deosebită diversității geografice și echilibrului de gen, inclusiv: Amendamentul 76 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera e – punctul i i)  aplicații pentru utilizatorii publici și privați care exploatează capacitățile supercalculatoarelor cu capacități de vârf și convergența acestora cu tehnologii digitale avansate cum ar fi inteligența artificială, analiza datelor de înaltă performanță, tehnologiile de tip cloud etc., prin coproiectarea, dezvoltarea și optimizarea codurilor și aplicațiilor care pot beneficia de calculul de înaltă performanță de pe piețele-lider de mari dimensiuni și emergente; (i)  aplicații, algoritmi și dezvoltarea de software pentru utilizatorii publici și privați care exploatează capacitățile supercalculatoarelor cu capacități de vârf și convergența acestora cu tehnologii digitale avansate cum ar fi inteligența artificială, modelarea și simularea pe calculator, aplicațiile de îmbunătățire a confidențialității, analiza datelor de înaltă performanță, tehnologiile de tip cloud, informatică cuantică etc., prin coproiectarea, dezvoltarea și optimizarea codurilor și aplicațiilor care pot beneficia de calculul de înaltă performanță de pe piețele-lider de mari dimensiuni și emergente, care pot beneficia de modele de cooperare deschisă, precum sursa deschisă; Amendamentul 77 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera e – punctul ii ii)  sprijinirea, printre altele, a centrelor de excelență specializate în aplicații din domeniul calculului de înaltă performanță, în programe demonstrative pilot la scară largă care pot beneficia de calculul de înaltă performanță și în bancuri de testare pentru aplicații și servicii care utilizează volume mari de date într-o gamă largă de domenii științifice și industriale. (ii)  sprijinirea, printre altele, a centrelor de excelență specializate în aplicații din domeniul calculului de înaltă performanță, în programe demonstrative pilot la scară largă care pot beneficia de calculul de înaltă performanță și în bancuri de testare pentru aplicații și servicii care utilizează volume mari de date într-o gamă largă de domenii științifice și industriale și de mediu, excluzând datele cu caracter personal și activitățile care conduc la dezanonimizarea datelor cu caracter personal. Amendamentul 78 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera f (f)  Pilonul privind extinderea gradului de utilizare și a nivelului de competențe, având drept scop promovarea excelenței în domeniile supercalculului, calculului cuantic și utilizării datelor și în domeniul competențelor, luând în considerare sinergiile cu alte programe și instrumente, în special cu programul Europa digitală, extinderea utilizării la nivel științific și industrial a resurselor de supercalcul și a aplicațiilor de date și promovarea accesului industrial și a utilizării infrastructurilor de supercalcul și de date pentru inovare adaptată nevoilor industriale și crearea în Europa a unei comunități științifice de vârf și competente și a unei forțe de muncă calificate pentru îndrumarea științifică și transformarea digitală a industriei, inclusiv prin sprijinirea și punerea în rețea a centrelor naționale de competență în calculul de înaltă performanță și a centrelor de excelență în calculul de înaltă performanță. (f)  Pilonul privind extinderea gradului de utilizare și a nivelului de competențe, având drept scop promovarea excelenței și dezvoltarea competențelor, capacităților și aptitudinilor în domeniile supercalculului, calculului cuantic și utilizării datelor și în domeniul competențelor, inclusiv al competențelor pentru achizițiile efectuate în cadrul prezentului regulament, luând în considerare sinergiile cu alte programe și instrumente, în special cu programul Europa digitală, extinderea utilizării la nivel științific și industrial, în special de către IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, a resurselor de supercalcul și a aplicațiilor de date și promovarea accesului industrial și a utilizării infrastructurilor de supercalcul și de date pentru inovare adaptată nevoilor industriale și crearea în Europa a unei comunități științifice de vârf și competente și a unei forțe de muncă calificate pentru îndrumarea științifică și transformarea digitală a industriei, inclusiv prin sprijinirea și punerea în rețea a centrelor naționale de competență în calculul de înaltă performanță și a centrelor de excelență în calculul de înaltă performanță; toate activitățile din cadrul acestui pilon ar trebui să țină seama de diversitatea de gen și de faptul că trebuie să se sporească participarea femeilor, inclusiv prin crearea de programe specifice de reducere a barierelor suplimentare cu care se confruntă acestea, asigurându-se, în același timp, că cunoștințele și competențele în materie de aplicare au cea mai largă acoperire geografică. Printre acțiunile specifice referitoare la activitățile de mai sus se pot număra: Amendamentul 79 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera f – punctul i (nou) (i)  definirea unui set de parcursuri profesionale, de plasamente în muncă, care implică utilizarea calculului de înaltă performanță în mediul real, competiții de tip hackathon în domeniul HPC și seturi de competențe necesare pentru valorificarea EuroHPC cu scopul de a promova creșterea sustenabilă în Europa, oferind probleme relevante în materie de cercetare și de aplicații, bazate pe misiuni, finanțare pentru stagii de practică și burse, precum programe de masterat în domeniul HPC și al informaticii și parteneriate cu industria și cu mediul academic; Amendamentul 80 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera f – punctul ii (nou) (ii)  colaborarea cu mediul academic și cu lideri din sectorul afacerilor pentru a descrie și a dezvolta programe de studiu care vor produce noi experți în domeniul supercalculului și al calculului cuantic, cu seturile de competențe și cunoștințele inginerești necesare; Amendamentul 81 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera f – punctul iii (nou) (iii)  colaborarea cu pionierii din domeniul comunităților de calcul și educaționale pentru a adapta și testa metode de educație și de dezvoltare a forței de muncă noi și mai flexibile, care să permită progresul rapid al cunoștințelor și tranziții profesionale către posturi legate de HPC; Amendamentul 82 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera f – punctul iv (nou) (iv)  instruire specifică industriei, inclusiv instruire practică și rezolvarea unor cazuri de utilizare reală, precum și cursuri adaptate IMM-urilor și oferte de sprijin, precum programele de schimb de personal cu mediul academic și cel al cercetării. Amendamentul 83 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 a (nou) (2a)  La punerea în aplicare a activităților enumerate la alineatele (1) și (2), întreprinderea comună acordă o atenție constantă diversității geografice și de gen, precum și implicării noilor veniți pe piață, cum ar fi întreprinderile nou-înființate și IMM-urile. În plus, toți pilonii țin seama în mod corespunzător de complementaritățile cu alte inițiative de supercalcul la nivelul Uniunii, cum ar fi PRACE și GEANT. Amendamentul 84 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 1 – partea introductivă (1)  Contribuția financiară a Uniunii la întreprinderea comună, inclusiv creditele AELS, este de până la [XXXXX] EUR, cuantum care include până la [XXXXX] EUR pentru costurile administrative, și este împărțită după cum urmează: (1)  Contribuția financiară a Uniunii la întreprinderea comună, inclusiv creditele AELS, este de până la [XXXXX] EUR, cuantum care include până la 5 % pentru costurile administrative și asistența tehnică, și este împărțită după cum urmează: Amendamentul 85 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 3 (3)  Fonduri suplimentare ale Uniunii, care completează contribuția menționată la alineatul (1), pot fi alocate întreprinderii comune pentru a sprijini activitățile de cercetare și inovare, precum și pentru implementarea unor soluții inovatoare. (3)  Fonduri suplimentare ale Uniunii, care completează contribuția menționată la alineatul (1), pot fi alocate întreprinderii comune pentru a sprijini activitățile de cercetare și inovare, precum și pentru implementarea unor soluții inovatoare în cadrul Uniunii. Amendamentul 86 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 6 (6)  Contribuția financiară a Uniunii menționată la alineatul (1) litera (a) este utilizată pentru ca întreprinderea comună să acorde sprijin financiar acțiunilor indirecte, astfel cum sunt definite la articolul xxx din Regulamentul privind programul Orizont Europa, care corespund agendei de cercetare și inovare. (6)  Contribuția financiară a Uniunii menționată la alineatul (1) litera (a) este utilizată pentru ca întreprinderea comună să acorde sprijin financiar acțiunilor indirecte, definite la articolul xxx din Regulamentul privind programul Orizont Europa, prin intermediul unor proceduri deschise, competitive și transparente, în funcție de prioritățile identificate în agenda de cercetare și inovare. Amendamentul 87 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 7 (7)  Contribuția financiară a Uniunii menționată la alineatul (1) litera (b) este utilizată pentru consolidarea capacităților pe întreg teritoriul Uniunii, inclusiv pentru achiziționarea și exploatarea calculatoarelor de înaltă performanță, a calculatoarelor cuantice sau a simulatoarelor cuantice, pentru agregarea infrastructurilor de servicii și date destinate calculului de înaltă performanță și calcului cuantic, pentru extinderea utilizării acestora și pentru dezvoltarea competențelor avansate și formare. (7)  Contribuția financiară a Uniunii menționată la alineatul (1) litera (b) este utilizată pentru consolidarea capacităților pe întreg teritoriul Uniunii, inclusiv pentru achiziționarea, modernizarea exclusiv a supercalculatoarelor deținute de întreprinderea comună și exploatarea calculatoarelor de înaltă performanță, a calculatoarelor cuantice sau a simulatoarelor cuantice, pentru agregarea infrastructurilor de servicii și date destinate calculului de înaltă performanță și calcului cuantic, pentru extinderea utilizării acestora și pentru dezvoltarea competențelor avansate și formare accesibile și pentru cetățenii care locuiesc în zone izolate din punct de vedere geografic și defavorizate și ținând seama în mod corespunzător de necesitatea de a îmbunătăți egalitatea de gen. Amendamentul 88 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 8 (8)  Contribuția financiară a Uniunii menționată la alineatul (1) litera (c) se plătește din creditele de la bugetul general al Uniunii alocate Mecanismului pentru interconectarea Europei și este utilizată pentru interconectarea resurselor de calculul de înaltă performanță și de date, precum și pentru crearea unei infrastructuri paneuropene integrate și hiperconectate de calcul de înaltă performanță și de date. (8)  Contribuția financiară a Uniunii menționată la alineatul (1) litera (c) se plătește din creditele de la bugetul general al Uniunii alocate Mecanismului pentru interconectarea Europei și este utilizată pentru interconectarea resurselor de calculul de înaltă performanță și de date stabilite pe teritoriul Uniunii, precum și pentru crearea unei infrastructuri paneuropene integrate și hiperconectate de calcul de înaltă performanță și de date. Amendamentul 89 Articolul 6 – paragraful 1 Contribuțiile de la programele Uniunii, altele decât cele menționate la articolul 5 alineatul (1), care fac parte dintr-o cofinanțare de către Uniune a unui program pus în aplicare de unul dintre statele participante, nu se iau în considerare la calcularea contribuției financiare maxime a Uniunii menționate la articolul 5. Contribuțiile de la programele Uniunii, altele decât cele menționate la articolul 5 alineatul (1), care fac parte dintr-o cofinanțare de către Uniune a unui program pus în aplicare de unul dintre statele participante, nu se iau în considerare la calcularea contribuției financiare maxime a Uniunii menționate la articolul 5 și nu acoperă aceleași costuri. Amendamentul 90 Propunere de regulament Articolul 6 – paragraful 1 a (nou) Contribuțiile financiare în temeiul programelor cofinanțate de Mecanismul de redresare și reziliență FEDR, FSE+, FEAMPA și FEADR pot fi considerate drept o contribuție a statului participant, cu condiția ca dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) .../... [Regulamentul privind dispozițiile comune pentru perioada 2021-2027] și din regulamentele specifice fiecărui fond să fie respectate. Amendamentul 91 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 1 (1)  Statele participante contribuie în total cu o sumă cel puțin egală cu contribuția Uniunii prevăzută la articolul 5 din prezentul regulament, cuantum care include până la [XXXXX] EUR pentru costurile administrative [egal cu cuantumul contribuției Uniunii pentru costurile administrative prevăzut la articolul 5 din prezentul regulament]. Statele participante convin asupra modului de furnizare a contribuției lor colective. (1)  Statele participante contribuie în total cu o sumă cel puțin egală cu contribuția Uniunii prevăzută la articolul 5 din prezentul regulament, cuantum care include până la 5 % pentru costurile administrative și asistența tehnică [egal cu cuantumul contribuției Uniunii pentru costurile administrative și asistența tehnică prevăzut la articolul 5 din prezentul regulament]. Statele participante convin asupra modului de furnizare a contribuției lor colective. Amendamentul 92 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 1 a (nou) (1a)  Întreprinderea comună asigură un cadru favorabil pentru sprijinirea statelor participante. Pentru a maximiza impactul acțiunilor indirecte, sunt luate în considerare particularitățile întreprinderii comune, cu modelul său tripartit, în ceea ce privește gestionarea contribuțiilor financiare din partea statelor participante. Amendamentul 93 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 2 (2)  Membrii privați ai întreprinderii comune contribuie sau iau măsuri pentru ca entitățile lor constitutive și afiliate să contribuie cu cel puțin [XXXXX] EUR la întreprinderea comună, cuantum care include până la [XXXXX] EUR pentru costurile administrative [egal cu 22,22 % din cuantumul contribuției Uniunii pentru costurile administrative prevăzut la articolul 5 din prezentul regulament]. (2)  Membrii privați ai întreprinderii comune contribuie sau iau măsuri pentru ca entitățile lor constitutive și afiliate să contribuie cu cel puțin [XXXXX] EUR la întreprinderea comună, cuantum care include până la 5 % pentru costurile administrative și asistența tehnică [egal cu 22,22 % din cuantumul contribuției Uniunii pentru costurile administrative și asistența tehnică prevăzut la articolul 5 din prezentul regulament]. Amendamentul 94 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 1 (1)  Supercalculatoarele EuroHPC sunt situate într-un stat participant care este un stat membru. Un stat participant poate găzdui mai mult de un supercalculator EuroHPC numai în cazul în care între achiziționarea acestora trec mai mult de doi ani sau dacă acestea utilizează tehnologii diferite (clasic/cuantic). (1)  Supercalculatoarele EuroHPC sunt situate într-un stat participant care este un stat membru. Un stat participant găzduiește mai mult de un supercalculator EuroHPC numai în cazul în care s-au scurs mai mult de patru ani între datele de selecție, după publicarea cererilor de exprimare a interesului. În cazul achiziționării de calculatoare și simulatoare cuantice sau în cazul modernizării unui supercalculator EuroHPC cu acceleratoare cuantice deținute de întreprinderea comună, perioada respectivă este de doi ani. Amendamentul 95 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 5 – partea introductivă (5)  În urma unei cereri de exprimare a interesului, entitatea-gazdă menționată la alineatul (2) din prezentul articol și statul participant corespunzător în care este stabilită entitatea-gazdă sau consorțiul-gazdă corespunzător sunt selectate de consiliul de conducere printr-un proces echitabil și transparent, bazat, printre altele, pe următoarele criterii: (5)  În urma unei cereri deschise, echitabile și transparente de exprimare a interesului, entitatea-gazdă menționată la alineatul (2) din prezentul articol și statul participant corespunzător în care este stabilită entitatea-gazdă sau consorțiul-gazdă corespunzător sunt selectate de consiliul de conducere printr-un proces echitabil și transparent, bazat, printre altele, pe următoarele criterii: Amendamentul 96 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 5 – litera d (d)  calitatea infrastructurii fizice și informatice a instalațiilor entității-gazdă, precum și securitatea și conectivitatea acesteia cu restul Uniunii; (d)  calitatea infrastructurii fizice, energetice și informatice a instalațiilor entității-gazdă, precum și securitatea și conectivitatea acesteia cu restul Uniunii; Amendamentul 97 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 5 – litera d a (nouă) (da)  furnizarea unui plan de gestionare a energiei care să examineze disponibilitatea unui acces adecvat la o energie curată și la prețuri accesibile, inclusiv prin contracte de achiziție de energie din surse regenerabile, și o strategie care să crească eficiența energetică a instalațiilor; Amendamentul 98 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 7 a (nou) (7a)  Întreprinderea comună ține seama de principiul „eficiența energetică înainte de toate”, pentru a accelera economiile de energie și cercetarea în domeniul eficienței, pentru a stimula progrese tehnologice constante în vederea îmbunătățirii eficienței energetice atât în cadrul proiectelor de sisteme noi, cât și în cele existente, precum și pentru a cerceta, dezvolta și testa în mod activ noi abordări eficiente din punct de vedere energetic, în special, abordări bazate integral pe surse regenerabile de energie care îmbunătățesc emisiile de GES și amprenta de mediu a supercalculatoarelor. Amendamentul 99 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 2 – litera k (k)  obligația entității-gazdă de a prezenta consiliului de conducere, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, un raport de audit și date privind utilizarea perioadelor de accesare în exercițiul financiar precedent. (k)  obligația entității-gazdă de a prezenta consiliului de conducere, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, un raport de audit și date privind utilizarea perioadelor de accesare în exercițiul financiar precedent; raportul de audit se publică în termen de 3 luni de la aprobarea sa de către consiliul de conducere; Amendamentul 100 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 3 (3)  La selectarea furnizorului supercalculatorului cu capacități de vârf se ține cont de securitatea lanțului de aprovizionare. (3)  La selectarea furnizorului supercalculatorului cu capacități de vârf se ține cont de conformitatea acestuia cu specificațiile generale ale sistemului, inclusiv cu nevoile utilizatorilor, și se asigură excelența în cercetarea și inovarea europeană. Se ține seama, de asemenea, de securitatea lanțului de aprovizionare. Amendamentul 101 Propunere de regulament Articolul 11 – alineatul 3 (3)  La selectarea furnizorului calculatoarelor cuantice și simulatoarelor cuantice se ține cont de securitatea lanțului de aprovizionare. (3)  La selectarea furnizorului calculatoarelor cuantice și simulatoarelor cuantice se evaluează conformitatea acestuia cu specificațiile generale ale sistemului, inclusiv cu nevoile utilizatorilor, și se asigură excelența în cercetarea și inovarea europeană. Se ține cont, de asemenea, de securitatea lanțului de aprovizionare. Amendamentul 102 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 1 (1)  Întreprinderea comună achiziționează, împreună cu membrii privați sau cu un consorțiu de parteneri privați, supercalculatoare sau partiții ale unor supercalculatoare EuroHPC destinate în principal utilizării de către sectorul industrial și este proprietara sau coproprietara acestora împreună cu membrii privați sau cu un consorțiu de parteneri privați. (1)  Întreprinderea comună achiziționează, împreună cu membrii privați sau cu un consorțiu de parteneri privați, supercalculatoare cel puțin cu capacități medii sau partiții ale unor supercalculatoare EuroHPC destinate în principal utilizării de către sectorul industrial și este proprietara sau coproprietara acestora împreună cu membrii privați sau cu un consorțiu de parteneri privați. Amendamentul 103 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 3 (3)  La selectarea furnizorului unui supercalculator EuroHPC de nivel industrial se ține cont de securitatea lanțului de aprovizionare. (3)  La selectarea furnizorului unui supercalculator EuroHPC de nivel industrial se ține cont de conformitatea acestuia cu specificațiile generale ale sistemului, inclusiv cu nevoile utilizatorilor, și se asigură excelența în cercetarea și inovarea europeană. Se ține cont, de asemenea, de securitatea lanțului de aprovizionare. Amendamentul 104 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 2 (2)  Contribuția financiară a Uniunii menționată la articolul 5 alineatul (1) acoperă până la 35 % din costurile de achiziționare a supercalculatoarelor cu capacități medii. Partea rămasă din costul total al deținerii supercalculatoarelor cu capacități medii este acoperită de statul participant în care este stabilită entitatea-gazdă sau de statele participante din consorțiul-gazdă și este eventual completată cu contribuțiile menționate la articolul 6. (2)  Contribuția financiară a Uniunii menționată la articolul 5 alineatul (1) acoperă până la 50 % din costurile de achiziționare plus până la 50 % din costurile de funcționare ale supercalculatoarelor cu capacități medii. Partea rămasă din costul total al deținerii supercalculatoarelor cu capacități medii este acoperită de statul participant în care este stabilită entitatea-gazdă sau de statele participante din consorțiul-gazdă și este eventual completată cu contribuțiile menționate la articolul 6. Amendamentul 105 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 3 (3)  La selectarea furnizorului unui supercalculator cu capacități medii se ține cont de securitatea lanțului de aprovizionare. (3)  La selectarea furnizorului unui supercalculator cu capacități medii se ține cont de conformitatea acestuia cu specificațiile generale ale sistemului, inclusiv cu nevoile utilizatorilor, și se asigură excelența în cercetarea și inovarea europeană. Se ține cont, de asemenea, de securitatea lanțului de aprovizionare. Amendamentul 106 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 2 (2)  Cota care revine Uniunii din perioada de accesare a fiecărui supercalculator cu capacități medii este direct proporțională cu contribuția financiară a Uniunii la costul de achiziționare a supercalculatorului menționată la articolul 5 alineatul (1) și nu poate depăși 35 % din perioada totală de accesare a fiecărui supercalculator. eliminat Amendamentul 107 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 5 (5)  Consiliul de conducere definește drepturile de acces la cota care îi revine Uniunii din perioada de accesare a supercalculatoarelor EuroHPC. (5)  Consiliul de conducere definește și publică drepturile de acces la cota care îi revine Uniunii din perioada de accesare a supercalculatoarelor EuroHPC. Amendamentul 108 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 6 (6)  Utilizarea cotei care îi revine Uniunii din perioada de accesare a supercalculatoarelor EuroHPC este gratuită pentru utilizatorii din sectorul public menționați la articolul 14 alineatul (4) din prezentul regulament. De asemenea, aceasta va fi gratuită și pentru utilizatorii industriali în ceea ce privește aplicațiile legate de activități de cercetare și inovare finanțate prin programele Orizont Europa sau Europa digitală și în ceea ce privește activitățile de inovare private ale IMM-urilor, după caz. Ca principiu director, alocarea unei perioade de accesare pentru astfel de activități se bazează pe un proces de evaluare inter pares echitabil și transparent, definit de consiliul de conducere în urma unor cereri de exprimare a interesului deschise permanent lansate de întreprinderea comună. (6)  Utilizarea cotei care îi revine Uniunii din perioada de accesare a supercalculatoarelor EuroHPC este transparentă și gratuită pentru utilizatorii din sectorul public menționați la articolul 14 alineatul (4) din prezentul regulament. De asemenea, aceasta va fi gratuită și pentru utilizatorii industriali, ONG-uri, studenți și alți cetățeni în ceea ce privește aplicațiile legate de activități de cercetare și inovare deschise și în ceea ce privește activitățile de inovare private ale IMM-urilor, după caz. Ca principiu director, alocarea unei perioade de accesare pentru astfel de activități se bazează pe un proces de evaluare inter pares echitabil și transparent, definit de consiliul de conducere în urma unor cereri de exprimare a interesului deschise permanent lansate de întreprinderea comună. Amendamentul 109 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 8 (8)  Consiliul de conducere definește norme specifice pentru condițiile de acces care se abat de la principiile directoare menționate la alineatul (6) din prezentul articol. Acestea se referă la alocarea unei perioade de accesare pentru proiectele și activitățile considerate strategice fie de către Uniune, fie de către consiliul de conducere. (8)  Consiliul de conducere definește norme specifice și transparente pentru condițiile de acces care se abat de la principiile directoare menționate la alineatul (6) din prezentul articol. Acestea se referă la alocarea unei perioade de accesare pentru proiectele și activitățile considerate strategice fie de către Uniune, fie de către consiliul de conducere. Amendamentul 110 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 9 (9)  La cererea Uniunii, directorul executiv acordă acces direct la supercalculatoarele EuroHPC unor inițiative pe care Uniunea le consideră esențiale pentru furnizarea de servicii medicale sau alte servicii de urgență conexe cu caracter vital pentru interesul public, pentru situații de urgență și de gestionare a crizelor sau pentru cazuri pe care Uniunea le consideră esențiale pentru securitatea și apărarea sa. Modalitățile și condițiile de punere în aplicare a acestui acces sunt definite în condițiile de acces adoptate de consiliul de conducere. (9)  La cererea Uniunii, directorul executiv acordă acces direct la supercalculatoarele EuroHPC unor inițiative pe care Uniunea le consideră esențiale pentru furnizarea de servicii de mediu, medicale sau alte servicii de urgență conexe cu caracter vital pentru interesul public, pentru situații de urgență și de gestionare a crizelor sau pentru cazuri pe care Uniunea le consideră esențiale pentru securitatea și apărarea sa. Modalitățile și condițiile de punere în aplicare a acestui acces sunt definite în condițiile de acces adoptate de consiliul de conducere, ținând seama de faptul că activitățile de cercetare și inovare se vor concentra exclusiv asupra aplicațiilor civile, recunoscând că există domenii de tehnologie cu dublă utilizare. Amendamentul 111 Propunere de regulament Articolul 16 – alineatul 1 (1)  Tuturor utilizatorilor industriali li se aplică condiții specifice pentru utilizarea în scopuri comerciale. Acest serviciu în scopuri comerciale este un serviciu pentru care se plătește în funcție de utilizare, pe baza prețurilor pieței. Nivelul tarifului este stabilit de către consiliul de conducere. (1)  Tuturor utilizatorilor industriali li se aplică condiții specifice pentru utilizarea în scopuri comerciale. Acest serviciu în scopuri comerciale este un serviciu pentru care se plătește în funcție de utilizare, pe baza prețurilor pieței. Nivelul tarifului este stabilit de către consiliul de conducere, dar nu constituie o barieră la intrare, în special pentru IMM-uri. Amendamentul 112 Propunere de regulament Articolul 16 – alineatul 2 (2)  Tarifele încasate din utilizarea comercială a perioadei de accesare acordate Uniunii reprezintă venituri la bugetul întreprinderii comune și se utilizează pentru acoperirea costurilor de funcționare ale întreprinderii comune. (2)  Tarifele încasate din utilizarea comercială a perioadei de accesare acordate Uniunii reprezintă venituri la bugetul întreprinderii comune și se utilizează pentru acoperirea costurilor de funcționare ale întreprinderii comune și a costurilor de funcționare ale supercalculatoarelor EuroHPC. Amendamentul 113 Propunere de regulament Articolul 16 – alineatul 3 (3)  Perioada de accesare alocată pentru servicii comerciale nu depășește 20 % din perioada totală de accesare acordată Uniunii pentru fiecare supercalculator EuroHPC. Consiliul de conducere decide cu privire la alocarea către utilizatorii de servicii comerciale a perioadei de accesare acordate Uniunii, ținând seama de rezultatul monitorizării menționate la articolul 15 alineatul (10). (3)  Perioada de accesare alocată pentru servicii comerciale nu depășește, în principiu, 20 % din perioada totală de accesare acordată Uniunii pentru fiecare supercalculator EuroHPC. Consiliul de conducere decide cu privire la alocarea maximă către utilizatorii de servicii comerciale a perioadei de accesare acordate Uniunii, ținând seama de rezultatul monitorizării menționate la articolul 15 alineatul (10). Amendamentul 114 Propunere de regulament Articolul 18 – alineatul 6 (6)  Resursele de personal sunt stabilite în schema de personal a întreprinderii comune, în care sunt indicate numărul de posturi temporare pe grupe de funcții și pe grade, precum și numărul de agenți contractuali exprimat în echivalent normă întreagă, în conformitate cu bugetul anual. (6)  Resursele de personal sunt stabilite în schema de personal a întreprinderii comune și reflectă în mod adecvat efectivele și gradele de personal necesare pentru a asigura standardele cele mai ridicate de recrutări în domeniu, în care sunt indicate numărul de posturi temporare pe grupe de funcții și pe grade, precum și numărul de agenți contractuali exprimat în echivalent normă întreagă, în conformitate cu bugetul anual. Amendamentul 115 Propunere de regulament Articolul 19 – alineatul 2 (2)  Consiliul de conducere adoptă o decizie care stabilește normele privind detașarea experților naționali la întreprinderea comună și utilizarea stagiarilor. (2)  Consiliul de conducere adoptă o decizie care stabilește normele privind detașarea experților naționali la întreprinderea comună și utilizarea stagiarilor, inclusiv privind remunerarea lor. Amendamentul 116 Propunere de regulament Articolul 22 – alineatul 1 (1)  Activitățile întreprinderii comune fac obiectul unei monitorizări continue și al unor revizuiri periodice, în conformitate cu normele sale financiare, pentru a asigura atât cel mai mare impact și cel mai înalt nivel de excelență, cât și utilizarea cea mai eficientă a resurselor. Rezultatele monitorizării și ale revizuirilor periodice contribuie la evaluările întreprinderii comune în cadrul evaluărilor programului Orizont Europa. (1)  Activitățile întreprinderii comune fac obiectul unei monitorizări continue și al unor revizuiri periodice, în conformitate cu normele sale financiare, pentru a asigura atât cel mai mare impact și cel mai înalt nivel de excelență, cât și utilizarea cea mai eficientă a resurselor. Monitorizarea și revizuirile nu cresc sarcina administrativă nici pentru întreprinderea comună, nici pentru beneficiarii acesteia. Rezultatele monitorizării și ale revizuirilor periodice contribuie la evaluările întreprinderii comune în cadrul evaluărilor programului Orizont Europa. Amendamentul 117 Propunere de regulament Articolul 22 – alineatul 3 (3)  Evaluările operațiunilor desfășurate de întreprinderea comună se efectuează în timp util pentru a putea contribui la ansamblul evaluărilor intermediare și finale ale programului Orizont Europa și la procesul decizional aferent, astfel cum se prevede la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. xxx de instituire a programului Orizont Europa. (3)  Evaluările operațiunilor desfășurate de întreprinderea comună se efectuează în timp util și fără a crește sarcina administrativă pentru întreprinderile comune și pentru beneficiarii acestora, pentru a putea contribui la ansamblul evaluărilor intermediare și finale ale programului Orizont Europa și la procesul decizional aferent, astfel cum se prevede la articolul 47 din Regulamentul (UE) xxx de instituire a programului Orizont Europa. Amendamentul 118 Propunere de regulament Articolul 22 – alineatul 4 (4)  Comisia efectuează o evaluare intermediară a fiecărei întreprinderi comune în cadrul evaluării intermediare a programului Orizont Europa, astfel cum se prevede la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. xxx de instituire a programului Orizont Europa. Această evaluare se realizează cu ajutorul unor experți independenți, pe baza unui proces transparent, imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a programului Orizont Europa, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului Orizont Europa. Evaluările examinează modul în care întreprinderea comună își îndeplinește misiunea în acord cu obiectivele sale economice, tehnologice, științifice, societale și de politică, inclusiv cu obiectivele legate de climă, și evaluează eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată a activităților Uniunii ca parte a programului Orizont Europa și sinergiile și complementaritățile sale cu inițiativele relevante de la nivel european, național și, după caz, regional, inclusiv sinergiile cu alte părți ale programului Orizont Europa (precum misiunile, clusterele sau programele tematice/specifice). Impacturile obținute la nivelul Uniunii și la nivel național, ținând seama de componenta referitoare la sinergii și la adaptarea retroactivă a politicilor, vor beneficia de o atenție deosebită. De asemenea, evaluările includ, după caz, o evaluare a impactului științific, societal, economic și politic pe termen lung al întreprinderii comune și vor cuprinde o evaluare a celui mai eficace mod de intervenție la nivel de politici pentru orice acțiune viitoare, precum și a poziționării unei eventuale reînnoiri a întreprinderii comune în peisajul global al parteneriatelor europene și în cadrul priorităților sale în materie de politici. (4)  Comisia efectuează o evaluare intermediară a fiecărei întreprinderi comune în cadrul evaluării intermediare a programului Orizont Europa, astfel cum se prevede la articolul 47 din Regulamentul (UE) xxx de instituire a programului Orizont Europa și fără a crește sarcina administrativă pentru întreprinderea comună. Această evaluare se realizează cu ajutorul unor experți independenți externi, pe baza unui proces transparent, imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a programului Orizont Europa, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului Orizont Europa. Evaluările examinează modul în care întreprinderea comună își îndeplinește misiunea în acord cu obiectivele sale economice, tehnologice, științifice, de mediu, societale și de politică, inclusiv cu obiectivele legate de climă și de sănătate, și evaluează eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența, integritatea și valoarea adăugată a activităților Uniunii ca parte a programului Orizont Europa și sinergiile și complementaritățile sale cu inițiativele relevante de la nivel european, național și, după caz, regional, inclusiv sinergiile cu alte părți ale programului Orizont Europa (precum alte parteneriate europene, misiunile, clusterele sau programele tematice/specifice). Impacturile obținute la nivelul Uniunii și la nivel național, ținând seama de componenta referitoare la sinergii și la adaptarea retroactivă a politicilor, vor beneficia de o atenție deosebită. De asemenea, evaluările includ, după caz, o evaluare a impactului științific, societal, de mediu, economic și politic pe termen lung al întreprinderii comune, o evaluare a progresului în ceea ce privește informarea și sensibilizarea, cum ar fi numărul de utilizatori, și vor cuprinde o evaluare a celui mai eficace mod de intervenție la nivel de politici pentru orice acțiune viitoare, precum și a poziționării unei eventuale reînnoiri sau eliminare treptată a întreprinderii comune în peisajul global al parteneriatelor europene și în cadrul priorităților sale în materie de politici. Amendamentul 119 Propunere de regulament Articolul 22 – alineatul 6 (6)  Comisia poate efectua evaluări suplimentare ale tematicilor sau subiectelor de importanță strategică, cu asistență din partea experților independenți externi, selectați pe baza unui proces transparent, pentru a examina progresele realizate de întreprinderea comună în îndeplinirea obiectivelor stabilite, pentru a identifica factorii care contribuie la punerea în aplicare a activităților și pentru a identifica cele mai bune practici. Prin efectuarea acestor evaluări suplimentare, Comisia ține pe deplin seama de impactul de natură administrativă asupra întreprinderii comune. (6)  Fără a crește sarcina administrativă pentru întreprinderea comună, Comisia poate efectua evaluări suplimentare ale tematicilor sau subiectelor de importanță strategică, cu asistență din partea experților independenți externi, selectați pe baza unui proces transparent, pentru a examina progresele realizate de întreprinderea comună în îndeplinirea obiectivelor stabilite, pentru a identifica factorii care contribuie la punerea în aplicare a activităților și pentru a identifica cele mai bune practici. Prin efectuarea acestor evaluări suplimentare, Comisia ține pe deplin seama de impactul de natură administrativă asupra întreprinderii comune și, în special, depune toate eforturile pentru a reduce sarcina administrativă și pentru a se asigura că procesul de evaluare este simplu și pe deplin transparent. Orice evaluare se bazează o evaluare solidă a opțiunilor de politică din perspectiva guvernanței, inclusiv, în special, a posibilității de a stabili garanții adecvate pentru a asigura că interesele publicului sunt respectate în mod corespunzător în toate operațiunile. Amendamentul 120 Propunere de regulament Articolul 22 – alineatul 7 (7)  Întreprinderea comună efectuează revizuiri periodice ale activităților sale pentru a fundamenta evaluările intermediare și finale ale întreprinderii comune în cadrul evaluărilor programului Orizont Europa menționate la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. xxx de instituire a programului Orizont Europa. (7)  Întreprinderea comună efectuează revizuiri periodice ale activităților sale cu o sarcină minimă pentru beneficiari pentru a fundamenta evaluările intermediare și finale ale întreprinderii comune în cadrul evaluărilor programului Orizont Europa menționate la articolul 47 din Regulamentul (UE) xxx de instituire a programului Orizont Europa. Amendamentul 121 Propunere de regulament Articolul 22 – alineatul 7 a (nou) (7a)  Raportarea trebuie să fie în conformitate cu cerințele standard de raportare ale programului Orizont Europa. Dezvoltarea sistemelor de raportare în contextul procesului de coordonare strategică implică, de asemenea, statele membre și reprezentanții parteneriatelor pentru a asigura sincronizarea și coordonarea eforturilor de raportare și de monitorizare, inclusiv în ceea ce privește împărțirea sarcinilor de colectare și de raportare a datelor. Amendamentul 122 Propunere de regulament Articolul 25 – alineatul 1 (1)  Auditurile ex post ale cheltuielilor privind acțiunile finanțate din bugetul programului Orizont Europa sunt efectuate în conformitate cu articolul 48 din Regulamentul (UE) nr. xxx de instituire a programului Orizont Europa, ca parte a acțiunilor indirecte ale programului Orizont Europa, în special în conformitate cu strategia de audit menționată la articolul 48 alineatul (2) din regulamentul respectiv. (1)  Auditurile ex post ale cheltuielilor privind acțiunile finanțate din bugetul programului Orizont Europa sunt efectuate fără a crește sarcina administrativă pentru întreprinderea comună și pentru beneficiarii acesteia, în conformitate cu articolul 48 din Regulamentul (UE) xxx de instituire a programului Orizont Europa, ca parte a acțiunilor indirecte ale programului Orizont Europa, în special în conformitate cu strategia de audit menționată la articolul 48 alineatul (2) din regulamentul respectiv. Amendamentul 123 Propunere de regulament Articolul 25 – alineatul 2 (2)  Auditurile ex post ale cheltuielilor privind activitățile finanțate din bugetul programului Europa digitală sunt efectuate de întreprinderea comună în conformitate cu articolul xxx din Regulamentul (UE) nr. xxx de instituire a programului Europa digitală. (2)  Auditurile ex post ale cheltuielilor privind activitățile finanțate din bugetul programului Europa digitală sunt efectuate de întreprinderea comună în conformitate cu articolul xxx din Regulamentul (UE) xxx de instituire a programului Europa digitală, fără a crește sarcina administrativă pentru întreprinderea comună și pentru beneficiarii acesteia. Amendamentul 124 Propunere de regulament Articolul 25 – alineatul 3 (3)  Auditurile ex post ale cheltuielilor privind activitățile finanțate din bugetul Mecanismului pentru interconectarea Europei sunt efectuate de întreprinderea comună în conformitate cu articolul xxx din Regulamentul (UE) nr. xxx de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei, ca parte a acțiunilor Mecanismului pentru interconectarea Europei. (3)  Auditurile ex post ale cheltuielilor privind activitățile finanțate din bugetul Mecanismului pentru interconectarea Europei sunt efectuate de întreprinderea comună în conformitate cu articolul xxx din Regulamentul (UE) xxx de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei, ca parte a acțiunilor Mecanismului pentru interconectarea Europei, fără a crește sarcina administrativă pentru întreprinderea comună și pentru beneficiarii acesteia. Amendamentul 125 Propunere de regulament Articolul 27 – paragraful 1 Întreprinderea comună asigură protecția informațiilor sensibile a căror divulgare ar putea dăuna intereselor membrilor săi sau ale participanților la activitățile întreprinderii comune. Fără a aduce atingere articolului 28, întreprinderea comună asigură protecția informațiilor sensibile a căror divulgare ar putea dăuna intereselor membrilor săi sau ale participanților la activitățile întreprinderii comune. Amendamentul 126 Propunere de regulament Articolul 30 – alineatul 2 a (nou) (2a)  În concordanță cu alte parteneriate europene care sunt cofinanțate prin programul Orizont Europa, toate datele pentru proiectele prezentate și finanțate de întreprinderea comună sunt incluse în baza de date unică Orizont Europa. Amendamentul 127 Propunere de regulament Articolul 31 a (nou) Articolul 31a Nivelurile de rambursare Prin derogare de la articolul 30 din Regulamentul (UE) 2021/695, întreprinderea comună poate aplica rate de rambursare diferite pentru finanțarea din partea Uniunii în cadrul unei acțiuni, în funcție de tipul de participant, și anume IMM-uri și entități juridice non-profit, precum și de tipul de acțiune. Ratele de rambursare sunt indicate în programul de lucru. Amendamentul 128 Propunere de regulament Articolul 35 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou) Pentru a asigura tratamentul egal al tuturor supercalculatoarelor în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1488 și al prezentului regulament, contribuția financiară a Uniunii menționată la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1488 acoperă până la 50 % din costurile de achiziție, plus până la 50 % din costurile de funcționare. Normele privind alocarea perioadei de accesare acordate Uniunii menționate la articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1488 se ajustează în consecință. Amendamentul 129 Propunere de regulament Anexa – articolul 1 – paragraful 1 – litera c (c)  lansarea și gestionarea cererilor de exprimare a interesului pentru găzduirea de supercalculatoare EuroHPC și evaluarea ofertelor primite, cu sprijinul unor experți externi independenți; (c)  lansarea și gestionarea cererilor de exprimare a interesului pentru găzduirea de supercalculatoare EuroHPC în mod deschis și transparent și evaluarea ofertelor primite, cu sprijinul unor experți externi independenți; Amendamentul 130 Propunere de regulament Anexa – articolul 1 – paragraful 1 – litera h (h)  lansarea de cereri de propuneri deschise și acordarea, în conformitate cu Regulamentul (UE) xxx de instituire a programului Orizont Europa și în limita fondurilor disponibile, de finanțare pentru acțiuni indirecte, în principal sub formă de granturi; (h)  lansarea de cereri de propuneri deschise și acordarea, în conformitate cu Regulamentul (UE) xxx de instituire a programului Orizont Europa și în limita fondurilor disponibile, de finanțare pentru acțiuni indirecte, în principal sub formă de granturi, promovând o participare echilibrată din perspectiva genului; Amendamentul 131 Propunere de regulament Anexa – articolul 1 – paragraful 1 – litera n (n)  dezvoltarea unei cooperări strânse și asigurarea coordonării cu alte parteneriate europene, precum și a unor sinergii operaționale cu alte întreprinderi comune, inclusiv prin centralizarea funcțiilor administrative; (n)  dezvoltarea unei cooperări strânse și asigurarea coordonării cu alte parteneriate europene, precum și a unor sinergii operaționale cu alte întreprinderi comune, inclusiv prin centralizarea funcțiilor administrative, în special pentru sarcinile comune și cu scopul de a utiliza cât mai eficient resursele; Amendamentul 132 Propunere de regulament Anexa – articolul 1 – paragraful 1 – litera n a (nouă) (na)  asigurarea unor activități comune cu alte inițiative relevante în materie de cercetare și inovare la nivelul Uniunii și la nivel național și regional va fi esențială pentru obținerea unui impact sporit, pentru asigurarea adoptării rezultatelor și pentru garantarea unui nivel optim de interconectare. Amendamentul 133 Propunere de regulament Anexa – articolul 1 – paragraful 1 – litera o a (nouă) (oa)  promovează implicarea IMM-urilor în activitățile lor și iau măsuri prin care asigură informarea IMM-urilor, în conformitate cu obiectivele programului Orizont Europa; Amendamentul 134 Propunere de regulament Anexa – articolul 2 – paragraful 1 – litera b (b)  (b) Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Danemarca, [Elveția], Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, [Macedonia de Nord], [Muntenegru], Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, [Turcia], Țările de Jos și Ungaria; (b)  Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Danemarca, [Elveția], Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, [Macedonia de Nord], [Malta], [Muntenegru], Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, [Turcia], Țările de Jos și Ungaria. Amendamentul 135 Propunere de regulament Anexa – articolul 3 – alineatul 6 (6)  Fiecare membru privat informează, o dată pe an, întreprinderea comună cu privire la orice modificare semnificativă survenită la nivelul componenței membrului privat. În cazul în care Comisia consideră că modificarea componenței este de natură să afecteze interesul Uniunii sau al întreprinderii comune din motive de securitate sau de ordine publică, aceasta poate propune consiliului de conducere să retragă calitatea de membru a membrului privat în cauză. Retragerea devine efectivă și irevocabilă în termen de șase luni de la data deciziei consiliului de conducere sau la data specificată în decizia respectivă, în funcție de care din cele două date survine mai devreme. (6)  Fiecare membru privat informează fără întârziere întreprinderea comună cu privire la orice modificare semnificativă survenită la nivelul componenței membrului privat. În cazul în care Comisia consideră că modificarea componenței este de natură să afecteze interesul Uniunii sau al întreprinderii comune din motive de securitate sau de ordine publică, aceasta poate propune consiliului de conducere să retragă calitatea de membru a membrului privat în cauză. Retragerea devine efectivă și irevocabilă în termen de șase luni de la data deciziei consiliului de conducere sau la data specificată în decizia respectivă, în funcție de care din cele două date survine mai devreme. Amendamentul 136 Propunere de regulament Anexa – articolul 6 – alineatul 5 – partea introductivă (5)  (5) Pentru atribuțiile menționate la articolul 7 alineatul (4) literele (f), (g) și (h) din prezentul statut, precum și pentru fiecare supercalculator EuroHPC, drepturile de vot ale statelor participante se distribuie proporțional cu contribuțiile lor financiare angajate și cu contribuțiile lor în natură la supercalculatorul respectiv, până când fie dreptul de proprietate asupra acestuia este transferat entității-gazdă în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din prezentul regulament, fie supercalculatorul este vândut sau dezafectat; contribuțiile în natură se iau în considerare numai în cazul în care au fost certificate ex ante de un expert independent sau de un auditor. (5)  Pentru atribuțiile menționate la articolul 7 alineatul (4) literele (f), (g) și (h) din prezentul statut, precum și pentru fiecare supercalculator EuroHPC, drepturile de vot ale statelor participante se distribuie proporțional cu contribuțiile lor financiare angajate și cu contribuțiile lor în natură la supercalculatorul respectiv, până când fie dreptul de proprietate asupra acestuia este transferat entității-gazdă în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din prezentul regulament, fie supercalculatorul este vândut sau dezafectat; contribuțiile în natură se iau în considerare numai în cazul în care au fost certificate ex-ante de un expert independent sau de un auditor, conform unei proceduri simple, eficace și transparente. Amendamentul 137 Propunere de regulament Anexa – articolul 6 – alineatul 10 – paragraful 2 Fiecare stat observator poate numi un delegat în consiliul de conducere, care primește toate documentele relevante și poate participa la deliberările consiliului de conducere, cu excepția cazului în care consiliul de conducere decide altfel, de la caz la caz. Acești delegați nu au drept de vot și asigură confidențialitatea informațiilor sensibile în conformitate cu articolul 27 din prezentul regulament și sub rezerva normelor în materie de conflicte de interese. Fiecare stat observator poate numi un delegat în consiliul de conducere, care primește toate documentele relevante și poate participa la deliberările consiliului de conducere, cu excepția cazului în care consiliul de conducere decide altfel, de la caz la caz. Amendamentul 138 Propunere de regulament Anexa – articolul 6 – alineatul 14 a (nou) (14a)  Doi sau mai mulți reprezentanți ai forumului utilizatorilor, selectați în conformitate cu regulamentul său de procedură, sunt invitați să participe la reuniunile consiliului de conducere în calitate de observatori și să ia parte la deliberările acestuia, dar nu au drept de vot. Amendamentul 139 Propunere de regulament Anexa – articolul 6 – alineatul 14 b (nou) (14b)  Observatorii care participă la reuniunile consiliului de conducere nu au drept de vot, garantează confidențialitatea informațiilor sensibile în conformitate cu articolul 27 din prezentul regulament și respectă normele în materie de conflicte de interese. Amendamentul 140 Propunere de regulament Anexa – articolul 7 – paragraful 3 – litera j a (nouă) (ja)  crearea unui grup de lucru drept forum al utilizatorilor, în calitate de grup de lucru, pentru a consilia consiliul de conducere cu privire la aspectele legate de cerințele utilizatorilor, în conformitate cu regulamentul de procedură al consiliului de conducere; Amendamentul 141 Propunere de regulament Anexa – articolul 7 – alineatul 3 – litera j b (nouă) (jb)  stabilirea unor norme și criterii specifice pentru selectarea, numirea și revocarea membrilor forumului utilizatorilor și ai grupurilor consultative instituite în conformitate cu literele (j) și (k), ținând seama de echilibrul de gen și de diversitatea geografică, și aprobarea regulamentului de procedură stabilit în mod autonom de forum al utilizatorilor și de aceste grupuri consultative; grupurile specifice de utilizatori ar trebui abordate prin intermediul forumului utilizatorilor, inclusiv accesul studenților din statele membre participante pentru a promova carierele viitoare în domeniul supercalculului. În acest scop, criteriile de selecție prevăd că cel puțin doi studenți la masterat sau doctorat sunt reprezentați în forumul utilizatorilor. Academiile europene pot fi implicate în selectarea studenților; Amendamentul 142 Propunere de regulament Anexa – articolul 8 – alineatul 1 – partea introductivă (1)  Comisia propune o listă de candidați pentru funcția de director executiv, după consultarea altor membri ai întreprinderii comune decât Uniunea. În scopul acestei consultări, membrii întreprinderii comune, alții decât Uniunea, își numesc de comun acord reprezentanții, precum și un observator, în numele consiliului de conducere. (1)  Comisia propune o listă de candidați pentru funcția de director executiv, după consultarea altor membri ai întreprinderii comune decât Uniunea. În scopul acestei consultări, membrii întreprinderii comune, alții decât Uniunea, își numesc de comun acord reprezentanții, precum și un observator, în numele consiliului de conducere. Lista asigură o reprezentare egală și șanse egale pentru bărbați și femei. Amendamentul 143 Propunere de regulament Anexa – articolul 10 – alineatul 2 (2)  Grupul consultativ pentru cercetare și inovare constă într-un număr maxim de 10 membri care sunt numiți de către membrii privați, ținându-se cont de angajamentele lor la întreprinderea comună. (2)  Grupul consultativ pentru cercetare și inovare constă într-un număr maxim de 12 membri, din care maxim șase sunt numiți de către membrii privați, ținându-se cont de angajamentele lor la întreprinderea comună, și maxim șase membri sunt numiți de către forumul utilizatorilor, la recomandarea consiliului de conducere. forumul utilizatorilor stabilește criteriile specifice și procesul de selecție pentru membrii pe care îi numește. Amendamentul 144 Propunere de regulament Anexa – articolul 10 – alineatul 3 (3)  Grupul consultativ pentru infrastructură constă într-un număr de 10 membri. Consiliul de conducere stabilește criteriile specifice care vor fi luate în considerare pentru selectarea membrilor Grupului consultativ pentru infrastructură. Președintele și vicepreședintele consiliului de conducere numesc membrii Grupului consultativ pentru infrastructură, în urma informațiilor primite de la consiliul de conducere și de la directorul executiv. (3)  Grupul consultativ pentru infrastructură constă într-un număr de 12 membri. Consiliul de conducere stabilește criteriile specifice care vor fi luate în considerare pentru selectarea membrilor Grupului consultativ pentru infrastructură. Președintele și vicepreședintele consiliului de conducere numesc membrii Grupului consultativ pentru infrastructură, în urma informațiilor primite de la consiliul de conducere și de la directorul executiv și ținând cont de opinia forumului utilizatorilor. Amendamentul 145 Propunere de regulament Anexa – articolul 10 – alineatul 3 a (nou) (3a)  Consiliul de conducere stabilește procesul și criteriile specifice care vor fi luate în considerare pentru selectarea membrilor Grupului consultativ pentru cercetare și inovare și ai Grupului consultativ pentru infrastructură. Amendamentul 146 Propunere de regulament Anexa – articolul 13 – paragraful 1 – litera a (a)  elaborează și actualizează cu regularitate proiectul de program strategic multianual menționat la articolul 19 alineatul (1) din prezentul statut, în vederea îndeplinirii obiectivelor întreprinderii comune prevăzute la articolul 3 din prezentul regulament. Acest proiect de program strategic multianual include: (i)agenda strategică de cercetare și inovare care identifică prioritățile în materie de cercetare și inovare, în vederea dezvoltării și a adoptării de tehnologii și competențe-cheie pentru calculul de înaltă performanță și calculul cuantic din diferite domenii de aplicare, pentru a sprijini dezvoltarea unui ecosistem integrat de calcul de înaltă performanță, de calcul cuantic și de date la nivelul Uniunii, a întări reziliența acestuia și a contribui la crearea de noi piețe și noi aplicații societale, precum și măsuri de promovare a dezvoltării și adoptării tehnologiei europene; (ii) activități potențiale de cooperare internațională în domeniul cercetării și inovării, care aduc valoare adăugată și sunt de interes reciproc; (iii) prioritățile în materie de formare și educație pentru abordarea lacunelor în materie de competențe din domeniul tehnologiilor și aplicațiilor de calcul de înaltă performanță și de calcul cuantic, în special pentru industrie. Agenda se revizuiește periodic, conform evoluției cererii din domeniile științific și industrial; (a)  elaborează și actualizează cu regularitate proiectul de program strategic multianual menționat la articolul 19 alineatul (1) din prezentul statut, în vederea îndeplinirii obiectivelor întreprinderii comune prevăzute la articolul 3 din prezentul regulament. Acest proiect de program strategic multianual include: (i)agenda strategică de cercetare și inovare, pe baza cererilor din partea comunității științifice și a industriei, care identifică prioritățile în materie de cercetare și inovare, în vederea dezvoltării și a adoptării de tehnologii, servicii, aplicații și competențe-cheie ale utilizatorilor pentru calculul de înaltă performanță și calculul cuantic din diferite domenii de aplicare, pentru a sprijini dezvoltarea unui ecosistem integrat de calcul de înaltă performanță, de calcul cuantic și de date la nivelul Uniunii, a întări reziliența Uniunii și a contribui la crearea de noi piețe și noi aplicații societale, precum și măsuri de promovare a dezvoltării și adoptării tehnologiei europene; (ii) activități potențiale de cooperare internațională în domeniul cercetării și inovării, care aduc valoare adăugată și sunt de interes reciproc; (iii)prioritățile în materie de formare și educație pentru abordarea lacunelor în materie de competențe și aptitudini din domeniul tehnologiilor și aplicațiilor de calcul de înaltă performanță și de calcul cuantic, în special pentru industrie. Respectivul proiect de program strategic multianual se revizuiește periodic, conform evoluției cererii din domeniile științific și industrial; Amendamentul 147 Propunere de regulament Anexa – articolul 13 – paragraful 1 a (nou) În îndeplinirea sarcinilor sale, Grupul consultativ pentru cercetare și inovare solicită avizul forumului utilizatorilor. Amendamentul 148 Propunere de regulament Anexa – articolul 14 – paragraful 1 – litera a (a)  elaborează și actualizează cu regularitate proiectul de program strategic multianual menționat la articolul 19 alineatul (1) din prezentul statut, în vederea îndeplinirii obiectivelor întreprinderii comune prevăzute la articolul 3 din prezentul regulament. Proiectul de program strategic multianual abordează: (i) achiziționarea de supercalculatoare EuroHPC ținând seama, printre altele, de planificarea achiziției, de necesitățile de dezvoltare a capacităților, de tipurile de aplicații și de comunitățile de utilizatori care trebuie abordate, de cerințele relevante ale utilizatorilor și de arhitecturile de sistem corespunzătoare, de cerințele utilizatorilor și de arhitectura infrastructurii; (ii) agregarea și interconectarea acestei infrastructuri, ținând seama, printre altele, de integrarea în cadrul infrastructurilor naționale de calcul de înaltă performanță sau de calcul cuantic, precum și de arhitectura infrastructurii hiperconectate și agregate; și (iii) consolidarea capacităților, inclusiv în ceea ce privește centre de competență și activități de extindere și de formare pentru utilizatorii finali, precum și posibilități de promovare a adoptării și utilizării soluțiilor tehnologice europene, în special de către centrele de competență; (a)  elaborează și actualizează cu regularitate proiectul de program strategic multianual menționat la articolul 19 alineatul (1) din prezentul statut, în vederea îndeplinirii obiectivelor întreprinderii comune prevăzute la articolul 3 din prezentul regulament. Proiectul de program strategic multianual abordează: (i) achiziționarea de supercalculatoare EuroHPC ținând seama, printre altele, de planificarea achiziției, de necesitățile de dezvoltare a capacităților, de tipurile de aplicații și de comunitățile de utilizatori care trebuie abordate, de cerințele relevante ale utilizatorilor și de arhitecturile de sistem corespunzătoare, de cerințele utilizatorilor și de arhitectura infrastructurii; (ii) agregarea și interconectarea acestei infrastructuri, ținând seama, printre altele, de integrarea în cadrul infrastructurilor naționale de calcul de înaltă performanță sau de calcul cuantic, precum și de arhitectura infrastructurii hiperconectate și agregate; consolidarea capacităților, inclusiv în ceea ce privește centrele naționale și ale Uniunii de competență în calculul de înaltă performanță și centrele de excelență, activitățile de extindere și de formare pentru utilizatorii finali, precum și posibilități de promovare a adoptării și utilizării soluțiilor tehnologice europene, în special de către centrele de competență; Amendamentul 149 Propunere de regulament Anexa – articolul 14 – paragraful 1 a (nou) În îndeplinirea sarcinilor sale, Grupul consultativ pentru infrastructură solicită avizul forumului utilizatorilor.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 24 iunie 2021 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă (COM(2020)0453 – C9-0153/2020 – 2020/0100(COD))

P9_TA(2021)0311 A9-0195/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0453),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 175 al treilea paragraf și articolul 322 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0153/2020),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Curții de Conturi din 24 septembrie 2020(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 septembrie 2020(2),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisiile competente în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 5 mai 2021, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, desfășurate în temeiul articolului 58 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0195/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului și a Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 24 iunie 2021 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2021/... al Parlamentului European și al Consiliului privind facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2021/1229.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarație comună a Parlamentului European și a Comisiei

În cazul în care resursele cumulate preconizate din veniturile alocate ar fi substanțial diferite de suma menționată la articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/... al Parlamentului European și al Consiliului(3)(4), Parlamentul European, pe baza unei propuneri a Comisiei, va identifica și va sprijini alocarea către facilitatea de împrumut pentru sectorul public, în conformitate cu articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, a resurselor complementare necesare în vederea răspunderii la nevoile de finanțare ale facilității de împrumut pentru sectorul public și pentru a asigura punerea în aplicare deplină a acestuia. Propunerea Comisiei va fi în concordanță cu cadrul financiar multianual și nu va periclita punerea în aplicare a programelor enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/...(5)+.

(1) JO C 373, 4.11.2020, p. 1. (2) JO C 429, 11.12.2020, p. 240. (3) Regulamentul (UE) 2021/… Parlamentului European și al Consiliului din... privind facilitatea de împrumut pentru sectorul public din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă (JO...). (4) +JO: Vă rugăm introduceți în text numărul regulamentului din documentul PE-CONS 33/21 (2020/0100(COD)) și introduceți în nota de subsol numărul, data și trimiterea la JO ale regulamentului respectiv. (5) ++JO: Vă rugăm introduceți în text numărul regulamentului din documentul PE-CONS 33/21 (2020/0100(COD)).

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 24 iunie 2021 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/625 în ceea ce privește controalele oficiale efectuate asupra animalelor și produselor de origine animală exportate din țări terțe către Uniune pentru a asigura respectarea interdicției privind anumite utilizări ale antimicrobienelor (COM(2021)0108 – C9-0094/2021 – 2021/0055(COD))(1)

P9_TA(2021)0312 A9-0195/2021

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

[Amendamentele 1 - 7, dacă nu se menționează altfel]

AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN(2)

P9_TA(2021)0312 A9-0195/2021

la propunerea Comisiei

P9_TA(2021)0312 A9-0195/2021

---------------------------------------------------------

P9_TA(2021)0312 A9-0195/2021

REGULAMENTUL (UE) 2021/... AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) 2017/625 în ceea ce privește controalele oficiale efectuate asupra animalelor și produselor de origine animală exportate din țări terțe către Uniune pentru a asigura respectarea interdicției privind anumite utilizări ale antimicrobienelor și a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 în ceea ce privește aprovizionarea directă cu carne de pasăre și de lagomorfe [Amendamentele 8, 10 și 11]

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2), articolul 114 și articolul 168 alineatul (4) litera (b),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(4),

întrucât:

(1)  Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului(5) stabilește normele pentru efectuarea controalelor oficiale în vederea verificării conformității, printre altele, cu normele privind siguranța alimentelor și a furajelor.

(2)  Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului(6) stabilește norme privind, printre altele, controlul și utilizarea produselor medicinale veterinare, cu un accent deosebit pe rezistența la antimicrobiene.

(3)  În conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/6, o utilizare mai prudentă și mai responsabilă a antimicrobienelor la animale este asigurată, printre altele, prin interzicerea utilizării antimicrobienelor ca promotori de creștere și pentru a crește randamentul producției, precum și a utilizării antimicrobienelor rezervate pentru tratamentul anumitor infecții la oameni. În temeiul articolului 118 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/6, operatorii din țările terțe au obligația de a respecta interdicțiile respective la exportul de animale și produse de origine animală în Uniune. Astfel cum se evidențiază la considerentul (49) din respectivul regulament, este important să se ia în considerare dimensiunea internațională a dezvoltării rezistenței la antimicrobiene prin adoptarea de măsuri nediscriminatorii și proporționale, respectând totodată obligațiile ce revin Uniunii în temeiul acordurilor internaționale.

(4)  Articolul 118 din Regulamentul (UE) nr. 2019/6 se bazează pe comunicarea Comisiei din 29 iunie 2017 intitulată „Un plan de acțiune european «O singură sănătate» (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM)”, prin îmbunătățirea prevenirii și controlului rezistenței la antimicrobiene și prin promovarea unei utilizări mai prudente și mai responsabile a antimicrobienelor la animale. ▌

(5)  Pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a interdicției de a utiliza antimicrobiene ca promotori de creștere sau pentru a crește randamentul producției, precum și a interdicției de a utiliza antimicrobiene rezervate pentru tratamentul anumitor infecții la oameni, în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/625 ar trebui să fie incluse controalele oficiale privind verificarea respectării articolului 118 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/6 în privința animalelor și a produselor de origine animală exportate în Uniune, respectându-se totodată obligațiile ce revin Uniunii în temeiul acordurilor internaționale.

(6)   În conformitate cu articolul 18 alineatul (7) litera (g) din Regulamentul (UE) 2017/625, Comisia adoptă norme specifice pentru efectuarea controalelor oficiale privind criteriile și condițiile pentru a determina situația în care, în ceea ce privește pectinidele (Pectinidae), gasteropodele marine și Holothuroidea, nu se clasifică zonele de producție și de reimersie. Holothuroidea este o clasă a încrengăturii Echinodermata. Echinodermele nu sunt, în general, animale cu hrănire prin filtrare. Prin urmare, riscul ca aceste animale să acumuleze microorganisme legate de contaminarea cu materii fecale este foarte redus. În plus, nu au fost raportate informații epidemiologice care ar putea lega riscurile pentru sănătatea publică de echinodermele care nu se hrănesc prin filtrare. Din acest motiv, posibilitatea prevăzută la articolul 18 alineatul (7) litera (g) din Regulamentul (UE) 2017/625 privind derogarea de la cerința de clasificare a zonelor de producție și de reimersie ar trebui extinsă la toate echinodermele care nu se hrănesc prin filtrare, de exemplu cele aparținând clasei Echinoidea, și nu ar trebui să se limiteze la Holothuroidea. Din același motiv, ar trebui să se clarifice faptul că condițiile de clasificare și monitorizare a zonelor de producție și de reimersie clasificate care urmează să fie stabilite de Comisie se aplică moluștelor bivalve, echinodermelor, tunicatelor și gasteropodelor marine vii, cu excepția gasteropodelor marine și a echinodermelor care nu se hrănesc prin filtrare. Terminologia utilizată la articolul 18 alineatele (6), (7) și (8) din Regulamentul (UE) 2017/625 ar trebui aliniată în consecință.

(7)  În conformitate cu articolul 47 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2017/625, autoritățile competente efectuează controale oficiale la postul de inspecție la frontieră de primă sosire în Uniune asupra fiecărui transport de animale și bunuri care fac, printre altele, obiectul măsurilor de urgență prevăzute în actele adoptate în conformitate cu articolul 249 din Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului(7). Cu toate acestea, articolul 249 din Regulamentul (UE) 2016/429 nu se referă la măsurile de urgență luate de Comisie. Respectiva eroare ar trebui să fie corectată și ar trebui să se facă trimitere la articolul 261 din Regulamentul (UE) 2016/429.

(8)  Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume de a permite efectuarea de controale oficiale în ceea ce privește utilizarea antimicrobienelor pentru animale și produse de origine animală care sunt introduse în Uniune, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(9)  Prin urmare, Regulamentul (UE) 2017/625 ar trebui să fie modificat în consecință.

(10)  Întrucât Regulamentul (UE) 2019/6 se aplică de la 28 ianuarie 2022, dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament ar trebui să se aplice de la aceeași dată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) 2017/625 se modifică după cum urmează:

1.  La articolul 1 alineatul (4), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului*; cu toate acestea, prezentul regulament se aplică controalelor oficiale pentru verificarea respectării articolului 118 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

------------------

* Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE (JO L 4, 7.1.2019, p. 43).”

2.  Articolul 18 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:"

„(6) În sensul controalelor oficiale menționate la alineatul (1) efectuate în legătură cu moluștele bivalve vii, echinodermele vii, tunicatele vii și gasteropodele marine vii, autoritățile competente clasifică zonele de producție și de reimersie.”;

(b)  la alineatul (7), litera (g) se înlocuiește cu următorul text:"

(c)  la alineatul (8), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) condițiile de clasificare și monitorizare a zonelor de producție și de reimersie clasificate pentru moluștele bivalve vii, echinodermele vii, tunicatele vii și gasteropodele marine vii;”.

3.  La articolul 47 alineatul (1), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:"

„(e) animale și bunuri care fac obiectul unei măsuri de urgență prevăzute în actele adoptate în conformitate cu articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, cu articolul 261 din Regulamentul (UE) 2016/429 sau cu articolul 28 alineatul (1), articolul 30 alineatul (1), articolul 40 alineatul (3), articolul 41 alineatul (3), articolul 49 alineatul (1), articolul 53 alineatul (3) și articolul 54 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/2031 care prevăd obligația de a supune transporturile de astfel de animale sau bunuri, identificate prin codurile acestora din Nomenclatura combinată, unor controale oficiale la intrarea lor în Uniune;”.

Articolul 1a

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 se modifică după cum urmează:

La articolul 1 alineatul (3), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:"

„(d) aprovizionării directe de către producător, cu cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în exploatație, a consumatorului final sau a comercianților cu amănuntul locali care furnizează direct această carne consumatorului final;”. [Amendamentele 8, 10 și 11]

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Cu toate acestea, articolul 1 punctul 1 se aplică de la 28 ianuarie 2022.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A9-0195/2021). (2) * Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌. (3) Avizul din 9 iunie 2021 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). (4) Poziția Parlamentului European din … [(JO …)/(nepublicată încă în Jurnalul Oficial)] și Decizia Consiliului din …. (5) Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1). (6) Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE (JO L 4, 7.1.2019, p. 43). (7) Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).

Rezoluția Parlamentului European din 24 iunie 2021 referitoare la Raportul Comisiei din 2020 privind statul de drept (2021/2025(INI))

P9_TA(2021)0313 A9-0199/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere îndeosebi articolul 2, articolul 3 alineatul (1), articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf, articolul 4 alineatul (3) și articolele 5, 6, 7 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele din TFUE legate de respectarea, protecția și promovarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Uniune, printre care articolele 70, 258, 259, 260, 263 și 265,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană și Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexate la tratate,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

–  având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE),

–  având în vedere articolul 49 din TUE, criteriile de la Copenhaga și ansamblul de norme ale Uniunii pe care trebuie să le respecte o țară candidată dacă dorește să adere la Uniune (acquis-ul),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 referitoare la Raportul din 2020 privind statul de drept – Situația statului de drept în Uniunea Europeană (COM(2020)0580),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii(1) („Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului(2),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere instrumentele ONU privind protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale și recomandările și rapoartele evaluării periodice universale a ONU, precum și jurisprudența organismelor ONU create prin tratate și procedurile speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului,

–  având în vedere Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului din 8 martie 1999,

–  având în vedere recomandările și rapoartele Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, ale Înaltului Comisar pentru Minoritățile Naționale, ale reprezentantului pentru libertatea mass-mediei și ale altor organisme ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE),

–  având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta socială europeană, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului european pentru drepturile sociale și convențiile, recomandările, rezoluțiile, avizele și rapoartele Adunării Parlamentare, ale Comitetului de miniștri, ale Comisarului pentru drepturile omului, ale Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței, ale Comitetului director pentru combaterea discriminării, diversitate și incluziune, ale Comisiei de la Veneția și ale altor organisme ale Consiliului Europei,

–  având în vedere Memorandumul de înțelegere dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană din 23 mai 2007 și concluziile Consiliului din 8 iulie 2020 privind prioritățile UE pentru cooperarea cu Consiliul Europei pentru perioada 2020-2022,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției,

–  având în vedere Convenția internațională a ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială,

–  având în vedere setul de instrumente al Consiliului Europei pentru statele membre intitulat „Respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului în contextul crizei sanitare cauzate de COVID-19” din 7 aprilie 2020,

–  având în vedere raportul interimar privind măsurile luate în statele membre ale UE ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19 și impactul acestora asupra democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, adoptat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 124-a sesiuni plenare din 8 octombrie 2020,

–  având în vedere raportul anual pe 2020 al organizațiilor partenere la Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și siguranței jurnaliștilor,

–  având în vedere propunerea motivată a Comisiei de decizie a Consiliului din 20 decembrie 2017 privind constatarea unui risc clar de încălcare gravă de către Republica Polonă a statului de drept, emisă în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (COM(2017)0835),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 17 iulie 2019 intitulată „Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii – Plan de acțiune” (COM(2019)0343),

–  având în vedere tabloul de bord privind justiția în UE pe 2020,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 iunie 2019 intitulat „Consolidarea în continuare a statului de drept în cadrul Uniunii. Situația actuală și posibile etape ulterioare”, care a propus crearea unui forum anual privind drepturile fundamentale și statul de drept,

–  având în vedere raportul Grupului „Drepturile fundamentale și statul de drept” al Comitetului Economic și Social European din iunie 2020 intitulat „Evoluțiile la nivel național din perspectiva societății civile, 2018-2019”,

–  având în vedere raportul din 17 ianuarie 2018 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE intitulat „Provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile care activează în domeniul drepturilor omului în UE”, buletinele privind implicațiile pandemiei de COVID-19 asupra drepturilor fundamentale în UE, publicate în 2020, precum și celelalte rapoarte, date și instrumente ale sale, în special Sistemul de informații privind drepturile fundamentale al Uniunii Europene (EFRIS),

–  având în vedere raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE din 10 septembrie 2020 intitulat „Antisemitismul: Sinteza incidentelor antisemite înregistrate în Uniunea Europeană”,

–  având în vedere raportul Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați intitulat „Beijing +25: A cincea analiză a implementării Platformei de acțiune de la Beijing în statele membre ale UE”, publicat la 5 martie 2020,

–  având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene și ale reuniunii statelor membre în cadrul Consiliului din 16 decembrie 2014 referitoare la asigurarea respectării statului de drept,

–  având în vedere Strategia UE privind egalitatea de gen 2020-2025, Strategia UE privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, Strategia UE privind drepturile copilului 2021-2024 și Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030,

–  având în vedere Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 și cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor,

–  având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la decizia Comisiei de a activa articolul 7 alineatul (1) din TUE în ceea ce privește situația din Polonia(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la necesitatea instituirii unui instrument pentru valori europene, destinat sprijinirii organizațiilor societății civile care promovează valorile fundamentale ale Uniunii Europene la nivel local și național(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la protecția jurnaliștilor de investigație din Europa: cazul jurnalistului slovac Ján Kuciak și al Martinei Kušnírová(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la o propunere prin care invită Consiliul să stabilească, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 13 noiembrie 2018 referitoare la statul de drept în România(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 13 februarie 2019 referitoare la regresul drepturilor femeii și al egalității de gen în UE(10),

–  având în vedere rezoluția sa din 28 martie 2019 referitoare la situația statului de drept și lupta împotriva corupției în UE, în special în Malta și Slovacia(11),

–  având în vedere rezoluția sa din 18 decembrie 2019 referitoare la statul de drept în Malta, după recentele dezvăluiri privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia(12),

–  având în vedere rezoluția sa din 18 decembrie 2019 referitoare la discriminarea publică și discursurile de incitare la ură împotriva persoanelor LGBTI, inclusiv zonele libere de LGBTI(13),

–  având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință - raport anual pe 2018(14),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la audierile în curs în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE privind Polonia și Ungaria(15),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale(16),

–  având în vedere rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la protestele antirasiste care au avut loc în urma morții lui George Floyd(17),

–  având în vedere rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la redeschiderea anchetei care îl vizează pe prim-ministrul Republicii Cehe pentru deturnare de fonduri europene și posibile conflicte de interese(18),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind constatarea unui risc clar de încălcare gravă de către Republica Polonă a statului de drept(19),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2020 referitoare la instituirea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(20),

–  având în vedere rezoluția sa din 8 octombrie 2020 referitoare la statul de drept și drepturile fundamentale în Bulgaria(21),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2020 referitoare la consolidarea libertății mass-mediei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursurile de incitare la ură, dezinformarea și rolul platformelor(22),

–  având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2020 referitoare la Situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană - Raport anual pe 2018-2019(23),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027, acordul interinstituțional, Instrumentul de redresare al UE și Regulamentul privind statul de drept(24),

–  având în vedere rezoluția sa din 11 martie 2021 referitoare la declararea UE ca zonă de libertate a persoanelor LGBTIQ(25)

–  având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la aplicarea Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092: mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept(26),

–  având în vedere rezoluția sa din 29 aprilie 2021 referitoare la asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia și statul de drept în Malta(27),

–  având în vedere evaluarea sa privind valoarea adăugată europeană care însoțește raportul de inițiativă legislativă din octombrie 2016 referitor la un mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale,

–  având în vedere evaluarea sa preliminară din 23 aprilie 2020 privind valoarea adăugată europeană a unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru afaceri juridice, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru petiții,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0199/2021),

A.  întrucât Uniunea se întemeiază pe valorile comune consacrate la articolul 2 din TUE ale respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților – valori comune ale statelor membre ale UE și la care țările candidate trebuie să adere pentru a intra în Uniune; întrucât democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt valori care se consolidează reciproc și a căror subminare poate reprezenta o amenințare sistemică pentru Uniune; întrucât respectarea statului de drept este obligatorie pentru Uniune în ansamblul său și pentru statele sale membre la toate nivelurile de guvernanță, inclusiv pentru entitățile subnaționale;

B.  întrucât ciclul anual de evaluare a statului de drept este o completare binevenită a instrumentelor existente destinate păstrării valorilor consfințite la articolul 2 din TUE, tratând situația din toate statele membre ale UE în jurul a patru piloni, cu legătură directă cu respectarea statului de drept; întrucât acesta este conceput ca un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor;

C.  întrucât primul raport al Comisiei privind statul de drept (raportul din 2020) are o sferă limitată, deoarece nu acoperă toate valorile UE menționate la articolul 2 din TUE;

D.  întrucât, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Carta a devenit o componentă de sine stătătoare a tratatelor și, prin urmare, aceasta are acum forță juridică obligatorie pentru instituțiile, agențiile și alte organisme ale UE, precum și pentru statele membre, atunci când este aplicată legislația UE; întrucât trebuie dezvoltată, promovată și consolidată o adevărată cultură a drepturilor fundamentale, nu numai în instituțiile UE, dar și în statele membre, îndeosebi atunci când acestea aplică dreptul UE atât pe plan intern, cât și în relațiile lor cu țările terțe;

E.  întrucât, deși semnalează probleme și îndeamnă la conștientizare, raportul din 2020 nu oferă o evaluare suficientă a eficacității reformelor realizate de fiecare țară, nici recomandări concrete pentru fiecare țară și nici nu cercetează în ce măsură fiecare țară a respectat valorile statului de drept de-a lungul timpului, ceea ce ar putea afecta efectele preventive urmărite;

F.  întrucât fără o monitorizare eficace printr-o monitorizare anuală este posibil ca raportul din 2020 să nu reușească să prevină, să detecteze sau să trateze efectiv problemele sistemice și regresele înregistrate în domeniul statului de drept în mai multe state membre ale UE în ultimii ani; întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru respectarea principiului bunei gestiuni financiare și pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii;

G.  întrucât în ultimii ani câteva rezoluții adoptate de Parlament au identificat probleme serioase în domeniul statului de drept în unele state membre(28);

H.  întrucât regresele înregistrate în domeniul statului de drept și al drepturilor fundamentale în unele țări afectează grav încrederea reciprocă în funcționarea spațiului de libertate, securitate și justiție și periclitează obiectivele Uniunii consacrate la articolul 3 din TUE, după cum reiese din mai multe cazuri în care mandatul european de arestare a fost contestat din cauza unor îndoieli serioase privind independența sistemului judiciar;

I.  întrucât în statele membre Avocatul Poporului și organismele de promovare a egalității joacă un rol esențial în apărarea principiilor-cheie ale statului de drept precum transparența, răspunderea și respectarea garanțiilor procedurale;

J.  întrucât măsurile de urgență luate ca reacție la pandemia de COVID-19 au afectat exercitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE precum dreptul la liberă deplasare, accesul la justiție, accesul la informații de interes public, confidențialitatea, libertatea de asociere, libertatea de întrunire, având un impact și asupra sistemului de control și echilibru democratic; întrucât este esențial să se garanteze că există un sistem de control și echilibru efectiv al acțiunilor autorităților pentru a apăra drepturile cetățenilor UE;

K.  întrucât poziția unor state membre în clasamentele internaționale ale libertății presei s-a înrăutățit, iar nivelul violenței împotriva jurnaliștilor a crescut; întrucât printre amenințările la adresa libertății mass-mediei se numără hărțuirea și atacurile îndreptate împotriva jurnaliștilor, ignorarea protecției juridice a jurnaliștilor, precum și acapararea mass-mediei și acțiuni urmărind obiective economice sau politice în sectorul mediatic; întrucât evoluțiile îngrijorătoare care urmăresc înăbușirea libertății de exprimare și a libertății presei au dat un exemplu negativ în UE și pentru țările candidate la UE;

L.  întrucât trebuie consolidate și simplificate mecanismele existente și creat un mecanism al UE eficace în domeniul democrației, al statului de drept și al drepturilor fundamentale pentru a asigura ocrotirea principiilor și valorilor consacrate în tratate la nivelul întregii Uniuni;

M.  întrucât respectarea drepturilor minorităților este unul dintre criteriile politice pe care trebuie să le îndeplinească o țară candidată la aderare trebuie în momentul aderării; întrucât Uniunea joacă un rol important în asigurarea respectării drepturilor minorităților naționale și lingvistice în țările candidate; întrucât Parlamentul a cerut deja Comisiei(29) să adopte un cadru comun de standarde minime ale Uniunii pentru protecția drepturilor persoanelor ce aparțin minorităților, care să fie solid înrădăcinat într-un cadru juridic ce garantează democrația, statul de drept și drepturile fundamentale în întreaga Uniune;

I.Raportul din 2020 privind statul de drept învățăminte pentru 2021

1.  salută primul raport anual al Comisiei privind statul de drept; consideră că este esențial să se creeze o arhitectură europeană de monitorizare și asigurare a respectării statului de drept în Uniune; reiterează că este important să se identifice în prealabil riscurile și să se prevină încălcările drepturilor fundamentale și ale statului de drept, în loc să se reacționeze după repetarea acestor încălcări; încurajează, prin urmare, continuarea dezvoltării acestui nou instrument;

2.  salută faptul că funcționarea sistemelor judiciare, cadrul anticorupție, pluralismul mass-mediei și anumite aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru, inclusiv, într-o anumită măsură, spațiul civic, fac parte din prezentarea anuală a Comisiei privind situația statului de drept în statele membre; sugerează, în plus, să se includă în rapoartele anuale anumite elemente importante din lista de verificare a statului de drept a Comisiei de la Veneția din 2016, cum ar fi garanții juridice pentru a preveni acțiunile arbitrare și abuzul de putere din partea autorităților publice, independența și imparțialitatea profesiei juridice, egalitatea în fața legii și nediscriminarea; încurajează Comisia să scoată în evidență și tendințele pozitive din statele membre, care ar putea servi ca exemple de urmat pentru alte state;

3.  constată cu satisfacție că raportul conține capitole consacrate fiecărei țări; felicită Comisia pentru eforturile de a colabora cu guvernele și parlamentele naționale, precum și cu societatea civilă și cu alți actori de pe plan național; încurajează Comisia să depună mai multe eforturi și să facă analize de țară mai aprofundate pentru a evalua mai bine gravitatea amenințărilor la adresa statului de drept; consideră că Comisia ar trebui să dedice mai mult timp vizitelor în diferite țări, inclusiv la fața locului, pentru a interacționa și dialoga mai mult cu autoritățile naționale și societatea civilă; consideră că Comisia ar trebui să sensibilizeze mai mult în legătură cu aceste vizite pentru a încuraja apariția unei culturi a statului de drept la nivel național;

4.  salută faptul că toate statele membre sunt examinate în raport cu aceiași indicatori și în conformitate cu aceeași metodologie; subliniază totuși că prezentarea nediferențiată a încălcărilor de diverse naturi prezintă și riscul de a banaliza cele mai grave încălcări ale statului de drept; îndeamnă Comisia să distingă în raportul său încălcările sistemice ale statului de drept de cele individuale, necorelate; subliniază potențialele beneficii preventive ale raportului anual privind statul de drept; consideră că este necesară o evaluare mai aprofundată pentru a stabili dacă raportul a avut un efect preventiv suficient; consideră că este clar că nu s-a întâmplat așa în statele membre vizate de procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din TUE; consideră că raportul pe 2020 ar fi putut oferi evaluări mai aprofundate și transparente care să indice dacă există deficiențe grave, un risc de încălcare gravă sau o încălcare efectivă a valorilor Uniunii pentru fiecare dintre pilonii analizați în capitolele consacrate fiecărei țări; consideră că aceste evaluări sunt necesare pentru a trage concluzii despre situația statului de drept și pentru a vedea ce e de făcut în continuare și a identifica măsuri și instrumente de remediere; pledează pentru o abordare sintetică în viitoarele rapoarte pentru a identifica clar cele mai importante riscuri și probleme în cazul fiecărui stat membru; invită Comisia să își actualizeze metodologia în consecință și să informeze Parlamentul fără întârzieri nejustificate;

5.  consideră că raportul pe 2020 este prea descriptiv și nu oferă o analiză suficientă; invită Comisia să elaboreze rapoarte mai analitice în viitor; consideră că este necesar ca rapoartele viitoare să conțină recomandări speciale pentru fiecare țară în legătură cu modul de abordare a problemelor identificate sau de remediere a încălcărilor, prevăzând și termene de implementare, unde este cazul, și criterii de referință care trebuie urmărite; invită Comisia să includă în rapoarte indicații în legătură cu urmărirea ducerii la îndeplinire a recomandărilor și acțiunilor de remediere;

6.  este preocupat de efectele de propagare ale erodării libertății mass-mediei în alte domenii analizate în raport; consideră campaniile de denigrare împotriva cadrelor universitare, jurnaliștilor, judecătorilor, juriștilor și organizațiilor societății civile și activiștilor, în special acțiunile strategice în justiție împotriva acțiunilor de participare a publicului ca un factor care le limitează independența și capacitatea de acțiune și are efecte de descurajare;

7.  solicită din acest motiv o analiză mai integrată a interconexiunilor dintre cei patru piloni incluși în raport și a modului în care deficiențele combinate pot constitui încălcări sistemice ale statului de drept sau riscuri la adresa acestuia, și un semnal dacă acestea afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale Uniunii;

8.  consideră că rapoartele anuale ar trebui să identifice tendințele transversale din UE; consideră că raportul pe 2020 nu are o perspectivă de ansamblu asupra UE; solicită Comisiei să identifice situațiile în care anumite măsuri sau practici care subminează statul de drept, libertatea mass-mediei, sistemul de control și echilibru sau combaterea corupției dintr-un stat membru devin modele pentru alți actori, sau în care gravitatea și anvergura unor astfel de practici au potențialul de a afecta întreaga Uniune; invită Comisia să evalueze modul în care astfel de atacuri compromit calitatea democrației în Uniune; solicită ca rapoartele să acorde prioritate analizei acestor tendințe, inclusiv punerii în discuție tot mai accentuate de către curțile constituționale ale statelor a arhitecturii juridice a UE, pentru a putea direcționa măsurile de remediere la nivelul UE; invită Comisia să dea exemple clare de campanii sistematice de dezinformare și de ingerință externă care au scopul de a submina încrederea publică în instituțiile de stat și în mass-media independentă și care împing totodată statele membre către structuri de guvernare de tip autoritar;

9.  regretă că în raportul pe 2020 nu au fost tratate suficient de detaliat toate aspectele legate de statul de drept; invită Comisia să își dezvolte competențele analitice în legătură cu fiecare țară și capacitatea de a reacționa mai prompt la evoluțiile negative din statele membre; invită Comisia să aloce resurse suficiente pentru monitorizarea și asigurarea respectării statului de drept în UE;

10.  subliniază că legile, respectarea statului de drept, sistemul de control și echilibru și instituțiile democratice, inclusiv independența acestora în statele membre trebuie să fie funcționale nu numai de jure, ci și de facto;

Sistemele judiciare

11.  salută monitorizarea independenței, calității și eficienței sistemelor judiciare ale statelor membre, inclusiv ale serviciilor de urmărire penală de la nivel național, și a capacității acestora de a asigura o protecție judiciară efectivă pentru a asigura respectarea dreptului Uniunii; consideră că ar trebui monitorizat și mediul care favorizează asigurarea accesului la justiție pentru toți, inclusiv accesul la justiție la nivelul UE și eforturile și resursele consacrate garantării acestuia; este îngrijorat că nu există un mecanism de recurs la dispoziția cetățenilor europeni pentru a le apăra acestora drepturile prevăzute de Cartă; consideră că rapoartele ar trebui să nu fie doar un instantaneu anual static, ci să includă în capitolele consacrate fiecărei țări toate informațiile relevante privind statul de drept, inclusiv privind antecedentele relevante și contextul politic în care au loc noi evoluții, pentru a permite o evaluare exactă, dinamică și completă a independenței de jure și de facto a sistemelor judiciare, inclusiv a independenței avocaților și a profesiei juridice, și că ar trebui să acopere o perioadă mai lungă decât cele douăsprezece luni anterioare; subliniază că ar trebui garantate standarde adecvate privind statul de drept pentru cetățenii și rezidenții UE în exercitarea drepturilor lor la liberă circulație în cadrul UE; subliniază că accesul efectiv la justiție pentru toți cetățenii este o piatră unghiulară a statului de drept care trebuie garantată mai ales muncitorilor sezonieri și transfrontalieri când aceștia își desfășoară activitatea profesională într-un alt stat membru, din cauza vulnerabilității acestora;

12.  subliniază că existența de sisteme judiciare eficace, independente și eficiente este esențială pentru protejarea statului de drept. reamintește că arhitectura juridică a Uniunii include sistemele judiciare naționale; subliniază că, pentru a proteja drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor UE, sistemele judiciare și judecătorii trebuie să fie independenți, fiind astfel protejați împotriva oricăror presiuni, amenințări sau ingerințe, directe sau indirecte venind de oriunde, inclusiv din partea autorităților politice; salută faptul că alcătuirea organismelor judiciare, metodele de numire, pe lângă mecanismele care reglementează durata funcției și motivele de respingere sau demitere, avansarea în carieră, procedurile disciplinare și sancțiunile au fost, de asemenea, identificate ca indicatori ai independenței sistemului judiciar; accentuează faptul că monitorizarea acestor parametri trebuie să fie constantă și înrădăcinată într-o evaluare aprofundată a întregului sistem de control și echilibru, nerezumându-se la tratarea unui număr limitat de parametri, pentru a verifica adevărata situație a independenței sistemului judiciar al statelor membre;

13.  remarcă faptul că raportul pe 2020 tratează just nevoia de digitalizare a procedurilor judiciare și formarea judecătorilor; reamintește că există în continuare diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește nivelul de participare la formarea consacrată profesiilor juridice; regretă că raportul nu menționează formarea avocaților;

14.  este alarmat de deteriorarea serioasă a independenței sistemelor judiciare ale unor state membre și de nerespectarea tot mai amplă și mai evidentă a dreptului UE, inclusiv a hotărârilor CJUE; observă că independența sistemului judiciar continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare în unele state membre, așa cum se reflectă în anumite capitole consacrate țărilor; invită Comisia să evalueze și să desemneze clar astfel de deficiențe și constatări identificate ca prezentând un risc clar de încălcare gravă a statului de drept; este profund îngrijorat de lipsa de reacție promptă și însoțită de măsuri legale a Comisiei la riscurile grave privind statul de drept identificate în capitolele consacrate țărilor, în special după ce aceste riscuri grave au devenit încălcări efective ale statului de drept; face apel la Comisie să ofere o evaluare semnificativă, simplă și clară a diferitelor sisteme judiciare naționale și să sublinieze unde ar putea fi aplicate cele mai bune practici pentru sisteme comparabile și cum ar putea fi soluționate deficiențe similare;

15.  subliniază că, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din TUE, Comisia trebuie să asigure aplicarea tratatelor și a legislației secundare, inclusiv în cazurile în care riscurile de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE, identificate în capitolele consacrate fiecărei țări, s-au materializat efectiv după publicarea raportului din 2020;

16.  deplânge presiunea politică exercitată în Ungaria și Polonia pentru a împiedica instanțele naționale să sesizeze CJUE pentru emiterea de hotărâri preliminare în temeiul articolului 267 din TFUE, act menit să împiedice judecătorii de la nivel național să pună CJUE întrebări în legătură cu cerințele în materie de independență judiciară ale UE; consideră că această practică contravine tratatelor și interpretării consacrate a CJUE privind dispozițiile relevante; este consternat de nerespectarea din ce în ce mai frecventă și deliberată a hotărârilor CJUE; consideră că aceste evoluții ilegale reprezintă o amenințare sistemică la adresa unității și coerenței dreptului UE și a însăși funcționării Uniunii; invită Comisia să includă în viitoarele sale rapoarte date detaliate privind respectarea de către statele membre a hotărârilor CJUE; consideră, prin urmare, că evaluările din viitoarele rapoarte anuale ar trebui să considere amenințările la adresa arhitecturii și principiilor juridice ale Uniunii drept încălcări grave; îndeamnă Comisia să asigure reacții legale imediate și adecvate la refuzurile de a pune în aplicare și de a respecta hotărârile CJUE, cum ar fi acțiuni în justiție în temeiul articolului 260 din TFUE; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape hotărârile instanțelor naționale cu privire la supremația dreptului UE asupra normelor constituționale naționale și să inițieze proceduri de nerespectarea obligațiilor împotriva statelor membre care încalcă constant acest principiu; deplânge și cererea adresată de prim-ministrul Poloniei Tribunalului Constituțional de a emite o hotărâre privind supremația reglementărilor constituționale naționale asupra dreptului UE;

17.  observă că ritmul lent de desfășurare al procedurilor judiciare civile, penale și administrative constituie un pericol major, nu în ultimul rând la adresa respectării statului de drept; invită Comisia să includă în rapoartele sale viitoare o evaluare a condițiilor din închisori, a aglomerării instanțelor și a duratei medii a proceselor în fiecare stat membru;

Cadrul anticorupție

18.  salută faptul că fiecare capitol consacrat țărilor conține o secțiune specială care tratează eforturile de combatere a corupției, deoarece corupția sistemică subminează atât funcționarea statului de drept, cât și încrederea cetățenilor în deciziile luate de autorități, funcționarii publici și sistemul judiciar; subliniază că, prin deturnarea fondurilor publice și neutilizarea lor în scopul public preconizat, corupția reduce nivelul și calitatea serviciilor publice și, prin urmare, subminează drepturile fundamentale; subliniază că, deși existența legislației, politicilor și strategiilor naționale anticorupție poate fi considerată un progres, implementarea și eficacitatea ulterioară a acestora în practică sunt esențiale pentru statul de drept și trebuie și ele evaluate; subliniază că cadrele anticorupție ar trebui să acopere domenii precum normele etice, măsurile de sensibilizare, normele privind declararea averilor, incompatibilitățile și conflictele de interese, achizițiile publice, mecanismele de control intern, normele privind activitățile de lobby și practica ușilor turnante; invită statele membre și instituțiile să conceapă instrumente efective de prevenire, detectare a riscurilor, oprire și sancționare a cazurilor de corupție și fraudă, precum și mecanisme de recuperare a profitului în acele cazuri, în special prin monitorizarea utilizării fondurilor UE și a celor publice de la nivel național; constată că din raportul pe 2020 lipsește în mare măsură o evaluare a solidității cadrului anticorupție în domeniul achizițiilor publice;

19.  invită Comisia să pună un accent mai mare asupra utilizării abuzive a fondurilor UE, în special având în vedere Regulamentul referitor la condiționalitatea legată de statul de drept, și să analizeze buna funcționare a serviciilor de anchetă și a parchetelor din fiecare stat membru în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudelor, inclusiv a evaziunii fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii; își exprimă preocuparea în legătură cu riscul potențial tot mai mare de utilizare abuzivă a bugetului Uniunii ca instrument de slăbire a statului de drept în unele state membre;

20.  este profund îngrijorat de amenințarea în creștere reprezentată de infracțiunile legate de corupție; invită Comisia să aducă la zi și să îmbunătățească legislația anticorupție a Uniunii acolo unde este necesar, utilizând concluziile raportului pentru a răspunde mai bine deficiențelor identificate, și să pună în aplicare un ansamblu adecvat de politici de combatere a corupției din sistemul judiciar în statele membre; subliniază pericolele pe care le reprezintă creșterea corupției pentru coeziunea ordinii juridice a Uniunii, eficacitatea politicilor sale comune, protecția drepturilor fundamentale, credibilitatea sa internațională și funcționarea pieței sale unice, domenii în care respectarea statului de drept joacă un rol important; invită Comisia să definească cele mai bune practici, să identifice domeniile care sunt deosebit de susceptibile la corupție și să elaboreze recomandări de îmbunătățire specifice fiecărei țări, precum și să utilizeze aceste cunoștințe pentru a actualiza și consolida cadrul anticorupție al Uniunii;

21.  reamintește că avertizorii de integritate au un rol-cheie în combaterea infracționalității organizate, a corupției și a infracțiunilor de spălare de bani;

22.  avertizează că lipsa unor statistici uniforme, actualizate și consolidate în toate statele membre, alături de problemele întâmpinate la strângerea de informații despre beneficiarii programelor UE, împiedică evaluarea și compararea datelor privind anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție; invită, prin urmare, Comisia să sprijine și să promoveze armonizarea la nivelul Uniunii a definițiilor acestor infracțiuni, precum și să asigure o mai bună utilizare a seturilor de date existente și a metodologiei de dezvoltare a unora noi pentru a obține date comparative în întreaga UE privind tratarea cazurilor de corupție; subliniază că este important să se sprijine și să se consolideze cooperarea dintre instituțiile UE, statele membre, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO) în lupta împotriva corupției, consideră că lupta împotriva corupției necesită nu numai un mandat puternic, ci și un buget mult mai mare, mai multe resurse și orice alt tip de sprijin necesar pentru instituțiile și organismele menționate anterior;

Libertatea de exprimare: libertatea și pluralismul mass-mediei, libertatea artistică și universitară

23.  salută includerea în raport a unui capitol special privind monitorizarea libertății și pluralismului mass-mediei; salută, în special, accentul pus pe siguranța jurnaliștilor, solicită insistent Comisiei să prezinte o evaluare a eficienței și eficacității cadrelor naționale de protecție a libertății și pluralismului mass-mediei; subliniază importanța evaluării și monitorizării situației mijloacelor de informare în masă din statele membre, în special prin examinarea măsurilor luate de orice guvern pentru a reduce la tăcere mijloacele de informare în masă critice și/sau pentru a submina libertatea și pluralismul, pentru a preveni riscul unei noi concentrări a informațiilor în mâinile câtorva persoane, ceea ce ar putea împiedica răspândirea unei informări libere și independente;

24.  regretă că nu există o evaluare a serviciului public și sectorului mediatic privat la nivel național și a gradului său de independență de jure și de facto față de autoritățile naționale, partidele politice sau orice altă ingerință și nici o evaluare a potențialelor conflicte de interese, a concentrării și a transparenței proprietății mediatice; subliniază necesitatea de a asigura independența financiară și condițiile necesare pentru ca operatorii privați de mass-media să își poată desfășura activitatea în mod sustenabil, evitându-se imixtiunea politică în mass-media; subliniază rolul de neînlocuit al mass-mediei publice și că este esențial să se asigure și să se mențină independența și libertatea sa față de interferențele politice; regretă lipsa de evaluare a gradului de independență de jure și de facto a organismelor naționale de reglementare a mass-mediei; consideră că aplicarea corespunzătoare a articolului 30 din Directiva serviciilor mass-media audiovizuale din 2018(30) ar trebui monitorizată îndeaproape și că, atunci când acest lucru este justificat, ar trebui inițiate rapid proceduri privind încălcarea dreptului comunitar în urma acestui proces; solicită Comisiei, în acest sens, să examineze încercările de intimidare și defăimare a jurnaliștilor, în special de către radiodifuzorii de serviciu public, inclusiv atacurile directe la adresa jurnaliștilor străini, pe care îi consideră dușmani publici pentru reportajele lor de investigație;

25.  este alarmat de deteriorarea crescândă a libertății și pluralismului mass-mediei în unele state membre de la publicarea raportului din 2020; este profund îngrijorat de amenințările fizice, psihologice și economice, de abuzurile, crimele și asasinatele comise împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor din domeniul mass-media din Uniune ca răspuns la activitățile acestora și reamintește că astfel de atacuri conduc adesea la autocenzură; invită Comisia să includă în capitolele consacrate fiecărei țări din viitoarele rapoarte o prezentare generală a atacurilor împotriva jurnaliștilor din întreaga Uniune, cu un accent special pe asasinarea jurnaliștilor, inclusiv independența efectivă a anchetelor și procedurilor penale ulterioare față de interferențele politice, precum și răspunsurile oferite de statele membre în această privință;

26.  observă cu îngrijorare că amenințările la adresa libertății mass-mediei sunt strâns legate de subminarea libertății artistice și universitare; solicită, prin urmare, ca acest pilon să fie extins la toate aspectele libertății de exprimare, inclusiv combaterea discursurilor de incitare la ură și ca titlul pilonului să fie adaptat în consecință;

27.  își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea de către guverne și persoane influente a unor măsuri juridice pentru a reduce la tăcere pe cei care îi critică, cum ar fi SLAPP sau legi care limitează dreptul la libertatea de exprimare într-un mod incompatibil cu drepturile fundamentale ale persoanelor; invită statele membre să legifereze pentru a proteja jurnaliștii de această practică; invită Comisia să propună o legislație UE anti-SLAPP pentru a proteja jurnaliștii de acțiunile în justiție intentate pentru a-i șicana;

28.  observă că deteriorarea libertății mass-mediei a determinat o înmulțire a situațiilor în care se caută țapi ispășitori și sunt vizate minoritățile, adesea la inițiativa guvernelor, de exemplu împotriva persoanelor LGBTI, a migranților și a refugiaților, ceea ce duce la o creștere a discursurilor de incitare la ură împotriva acestor grupuri și la cenzurarea mass-mediei; invită Comisia să evalueze, în viitoarele rapoarte, efectul pe care infracțiunile și discursurile de ură îl au asupra discriminării;

Alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru, inclusiv protejarea unui spațiu civic favorabil

29.  salută pilonul raportului privind sistemul de control și echilibru și examinarea în cadrul acestuia a măsurilor excepționale luate pentru a combate pandemia de COVID-19; reamintește că măsurile de urgență adoptate de guverne care respectă statul de drept, drepturile fundamentale și principiul responsabilității democratice sunt necesare pentru a combate pandemia și ar trebui să reprezinte piatra de temelie a tuturor eforturilor de combatere a răspândirii COVID-19; consideră că prerogativele exercitate în contextul unei situații de urgență necesită un control suplimentar pentru a se asigura că ele nu sunt utilizate ca pretext pentru a aduce schimbări de mai lungă durată echilibrului puterilor; este alarmat de faptul că măsurile de urgență legate de COVID-19 au fost utilizate drept pretext pentru a accelera o legislație discriminatorie; invită Comisia să continue monitorizarea măsurilor excepționale pentru a se asigura că legile sunt pregătite și puse în aplicare în timp util și în mod transparent, că sunt necesare, proporționale, echitabile social și temporare și că accesul la căi de atac judiciare nu este afectat disproporționat de închiderea instanțelor; subliniază, în acest context, rolul controlului parlamentar și al consultării societății civile; invită Comisia să monitorizeze în continuare ridicarea treptată a măsurilor în timp util; încurajează Comisia să acționeze astfel încât în timpul pandemiei de COVID-19 și după aceasta, statele membre să întreprindă măsuri care să respecte, să protejeze și să asigure respectarea drepturilor cetățenilor din UE;

30.  reamintește importanța instituțiilor naționale independente din domeniul drepturilor omului și a organelor naționale de mediere, în deplină conformitate cu Principiile de la Paris, precum și a organismelor de promovare a egalității pentru protecția drepturilor cetățenilor UE și pentru capacitatea de a apăra statul de drept la nivel național, regional și local; este profund îngrijorat de încercările recente din Polonia de a submina independența Ombudsmanului național față de puterea executivă; salută faptul că se face referire la rolul instituțiilor mediatoare în raportul din 2020; invită Comisia să acorde mai multă atenție, în următorul ciclu anual, activităților mediatorilor naționali și a organismelor de promovare a egalității, analizând mai în profunzime modul lor de funcționare, gradul lor de independență și contribuția lor reală în ceea ce privește asigurarea existenței unor garanții adecvate; subliniază, în special, că independența organismelor de promovare a egalității din unele state membre s-a redus de la publicarea raportului din 2020, ceea ce constituie o amenințare imediată la adresa drepturilor fundamentale ale cetățenilor; se declară din nou îngrijorat cu privire la restrângerea din ce în ce mai accentuată a spațiului pentru societatea civilă independentă înregistrată în unele state membre, în special pentru drepturile femeilor, minorități și apărătorii drepturilor omului, inclusiv cu privire la incriminarea activităților, sarcinile administrative nerezonabile, restricționarea accesului la finanțare, reducerea sprijinului financiar pentru desfășurarea activităților de apărare a drepturilor, precum și restricționarea libertății de întrunire și de organizare;

31.  subliniază importanța unui spațiu civic sănătos pentru promovarea și monitorizarea valorilor UE și pentru responsabilizarea guvernelor în ceea ce privește respectarea acestora, precum și pentru contrabalansarea erodării statului de drept și promovarea unei culturi a statului de drept; invită Comisia să aprofundeze evaluarea spațiului civic în raportul din 2021; consideră că este util să se examineze definiția unor criterii de referință clare privind crearea unui spațiu civic favorabil cu scopul de a consolida mai mult acest domeniu de analiză pe termen lung, inclusiv, printre altele, un mediu juridic favorabil pentru exercitarea libertăților civice, un cadru pentru viabilitatea și sustenabilitatea financiară a organizațiilor civice, inclusiv chestiunea organizațiilor neguvernamentale organizate de guvern (GONGO), accesul și participarea la procesul de luare a deciziilor, dreptul de acces la informații, spațiul de siguranță, inclusiv în ceea ce privește incidența atacurilor verbale și fizice și răspunsurile la acestea, campaniile de defăimare și hărțuirea juridică, administrativă și fiscală, inclusiv prin acțiune strategică în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP), efectele de intimidare pe care le creează și consecințele pe termen lung ale acestora în ceea ce privește cetățenia activă într-o altă țară; reiterează că instituțiile UE ar trebui să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă; invită Comisia să evalueze în rapoartele sale viitoare dacă toate statele membre garantează exercitarea drepturilor politice de către cetățenii UE;

32.  regretă faptul că neaplicarea de către Ungaria a unei hotărâri a CJUE în legătură cu restricțiile ilegale impuse asupra finanțării organizațiilor civile de către persoane stabilite în afara Ungariei, care constituie în sine o încălcare gravă a statului de drept, a servit la perpetuarea procesului de restrângere a spațiului pentru societatea civilă în această țară; îndeamnă Comisia să trimită Ungaria în fața CJUE și să solicite de urgență sancțiuni financiare disuasive în temeiul articolului 260 din TFUE; constată cu îngrijorare că un număr tot mai mare de state membre adoptă legislație care creează constrângeri severe asupra libertății de asociere și de exprimare a organizațiilor societății civile, contribuind astfel la reducerea spațiului pentru societatea civilă;

33.  regretă faptul că raportul nu recunoaște în termeni clari declinul deliberat al democrației și al statului de drept organizat de autoritățile naționale din unele state membre ale UE și instituirea progresivă, în consecință, a unor regimuri (semi)autocratice, bazate pe anihilarea treptată a tuturor sistemelor de control și echilibru; invită Comisia să recunoască și să țină cont de numeroasele rapoarte anuale oficiale și indicii elaborate de organizații respectate și recunoscute care măsoară aderarea statelor membre ale UE la democrație, statul de drept și drepturile omului de-a lungul timpului;

Sfera raportului – domeniile care lipsesc

34.  regretă că raportul din 2020 nu include complet valorile democrației și drepturilor fundamentale prevăzute la articolul 2 din TUE, care sunt primele afectate de regresul statului de drept;

35.  invită Comisia să includă capitole consacrate fiecărei țări din toate țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE, însoțite de o analiză aprofundată a sistemelor lor de justiție, a cadrelor anticorupție, a situației în ceea ce privește libertatea și pluralismul mass-mediei, precum și a mecanismului instituțional de control și echilibru;

36.  reiterează legătura intrinsecă care există între statul de drept, democrație și drepturile fundamentale și necesitatea de a crește gradul de conștientizare privind valorile consacrate la articolul 2 din TUE și în Cartă; invită Comisia să ia în considerare includerea în sfera viitoarelor rapoarte a aplicării tuturor drepturilor garantate de Cartă; subliniază că orice acțiune întreprinsă de un stat membru, atunci când acționează în cadrul legal al UE, trebuie să respecte drepturile și principiile Cartei; insistă, prin urmare, asupra menținerii legăturii dintre respectarea statului de drept și egalitatea în fața legii, dreptul la o cale de atac efectivă în fața unei instanțe independente și imparțiale, dreptul la un proces echitabil și dreptul de a fi consiliat, apărat și reprezentat, precum și dreptul la asistență juridică independentă pentru cei care nu dispun de resurse suficiente și dreptul la o bună administrare, astfel cum este prevăzut la articolul 41 din Cartă;

37.  denunță cu fermitate faptul că legislația UE și internațională nu sunt pe deplin respectate în unele state membre ale UE, de exemplu, în domeniul combaterii discriminării sau în domeniul azilului, așa cum a demonstrat-o neaplicarea de către Ungaria a mai multor hotărâri ale CJUE și ale Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește accesul la procedura de azil, inclusiv detenția automată și ilegală și privarea de hrană, încălcând astfel drepturile migranților și ale solicitanților de azil de a solicita protecție internațională;

38.  subliniază cu îngrijorare că nu sunt respectate pe deplin în întreaga Uniune drepturile persoanelor aflate în situații vulnerabile, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități, ale copiilor, ale minorităților religioase, în special într-o perioadă de creștere a antisemitismului și a islamofobiei în Europa, ale romilor și ale altor persoane aparținând minorităților etnice și lingvistice, ale migranților, solicitanților de azil, refugiaților, persoanelor LGBTI + și persoanelor în vârstă, precum și ale femeilor, aceasta reprezentând o încălcare a articolului 2 din TUE; subliniază legătura evidentă dintre deteriorarea standardelor statului de drept și încălcările drepturilor fundamentale și ale drepturilor minorităților în statele membre respective; invită Comisia să evalueze încălcările persistente ale democrației și ale drepturilor fundamentale în întreaga Uniune, inclusiv atacurile împotriva persoanelor aflate în situații vulnerabile;

39.  salută anunțarea de către Comisie a strategiei sale de consolidare a aplicării Cartei; consideră că axarea în fiecare an pe un singur subiect predefinit nu ar permite evidențierea altor încălcări grave ale Cartei care au loc într-un anumit an; consideră că o astfel de revizuire anuală ar trebui să contribuie la un mecanism de monitorizare cuprinzător și că metodologia, ciclul și sfera sa ar trebui, prin urmare, să fie aliniate la rapoartele anuale; își exprimă regretul și îngrijorarea referitoare la reticența Comisiei de a iniția acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor vizând încălcări ale Cartei;

40.  invită statele membre să întocmească rapoarte anuale privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, inclusiv egalitatea și drepturile persoanelor care aparțin minorităților;

41.  subliniază că, pentru a evita dublarea muncii, mecanismul de raportare anuală al Uniunii ar trebui să consolideze și să înlocuiască unele instrumente existente, mai ales Raportul anual privind statul de drept, cadrul Comisiei privind statul de drept, raportul anual al Comisiei privind aplicarea Cartei, Dialogul despre statul de drept și Mecanismul de cooperare și verificare (MCV) ale Consiliului, asigurând o mai bună complementaritate și coerență cu alte instrumente disponibile, inclusiv procedurile de la articolul 7 din TUE, procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și condiționalitățile bugetare; consideră că cele trei instituții ar trebui să utilizeze constatările din ciclul anual de monitorizare în evaluarea lor în scopul inițierii procedurilor prevăzute la articolul 7 din TUE și al condiționalității bugetare; subliniază că trebuie respectate rolurile și prerogativele fiecăreia din cele trei instituții; se angajează să combine activitatea sa anuală privind statul de drept și rapoartele privind drepturile fundamentale într-un ciclu anual de monitorizare mai amplu al articolului 2 din TUE și să înceapă să lucreze la aceasta imediat după publicarea raportului Comisiei privind statul de drept;

42.  solicită o evaluare pentru a stabili dacă domeniul de aplicare al clauzei de nediscriminare din Cartă este suficient de larg pentru a asigura respectarea statului de drept în statele membre și în Uniune în ansamblul său, în conformitate cu articolul 14 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ce acțiuni suplimentare pot întreprinde instituțiile UE pentru a asigura aplicarea sa adecvată; reamintește că deși Carta este aplicată de autoritățile judiciare numai atunci când pun în aplicare dreptul european, este important ca drepturile consacrate în Cartă să fie întotdeauna luate în considerare în cadrul procedurilor, pentru promovarea unei culturi comune a statului de drept; invită, prin urmare, Comisia să ia în considerare și module de formare axate pe Cartă pentru judecători și practicienii din domeniul dreptului;

Sursele și metodologia raportului

43.  invită Comisia să întărească dialogul periodic, larg și structurat cu guvernele și parlamentele naționale, ONG-urile, instituțiile naționale pentru apărarea drepturilor omului, mediatorii și organismele de promovare a egalității, asociațiile profesionale și alte părți interesate; invită Comisia, în plus, să permită în continuare atât raportarea publică, cât și cea confidențială, pentru a proteja și a sprijini apărătorii drepturilor omului și specialiștii în statul de drept expuși riscului de acțiune strategică în justiție împotriva mobilizării publice, de urmărire penală sau de hărțuire din partea autorităților naționale sau a reprezentanților acestora; salută faptul că 24 de state membre au făcut publice în mod transparent contribuțiile pentru raportul pe 2020 și regretă că trei state membre au refuzat să o facă; solicită o transparență totală în cursul procesului și publicarea tuturor documentelor statelor membre; consideră că organizațiile societății civile ar trebui să fie implicate îndeaproape în toate etapele ciclului de revizuire;

44.  regretă faptul că Comisia nu a consultat părțile interesate, inclusiv Parlamentul, cu privire la elaborarea metodologiei și a procesului de pregătire pentru raportul din 2020 și că nu a încercat să obțină feedback cu privire la funcționarea lor;

45.  reamintește că Comisia trebuie să țină seama de informațiile relevante provenite din surse pertinente și de la instituții recunoscute; reamintește că constatările organismelor internaționale relevante, cum ar fi cele aflate sub auspiciile ONU, OSCE și Consiliului Europei, sunt de o importanță crucială pentru evaluarea situației din statele membre; consideră că Sistemul de informații al Uniunii Europene privind drepturile fundamentale (EFRIS) este o sursă de informații în acest sens; solicită Comisiei să invite Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE să ofere consiliere metodologică și să efectueze cercetări comparative specifice pentru a completa lacunele și a adăuga detalii în domenii-cheie ale raportului privind statul de drept; subliniază necesitatea de a implica un grup de experți independenți, în cooperare cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE și Comisia de la Veneția, în elaborarea raportului privind statul de drept, pentru a contribui la identificarea principalelor evoluții pozitive și negative din fiecare stat membru;

46.  subliniază că societatea civilă este partener-cheie în identificarea încălcărilor statului de drept și promovarea democrației și a drepturilor fundamentale; este ferm convins că Comisia ar trebui să instituie un dialog formal și continuu cu reprezentanții societății civile cu privire la aceste aspecte și să asigure implicarea lor semnificativă în elaborarea raportului anual privind statul de drept; subliniază, în acest sens, pe baza experienței ONG-urilor din ciclul 2020, că consultări structurate tematic organizate în cadrul dezbaterilor privind statul de drept ar îmbunătăți eficiența procesului și volumul feedbackului valoros oferit de societatea civilă; subliniază că chestionarul de consultare ar trebui să permită părților interesate să semnaleze și elemente care depășesc domeniul de aplicare urmărit de Comisie și care ar putea contribui la a stabili dacă dispozitivul constituțional prevede mecanisme eficiente de limitare a exercitării puterii;

47.  consideră că termenele de consultare cu societatea civilă ar putea fi adesea percepute ca fiind prea scurte și că ar trebui adaptate în mod corespunzător și flexibile pentru a permite o contribuție completă și cuprinzătoare; subliniază că acest lucru a îngreunat pregătirea și planificarea contribuțiilor părților interesate, în special a organizațiilor societății civile, precum și a activităților de sensibilizare pe plan intern pe care intenționează să le desfășoare pentru lansarea raportului; constată că organizarea de consultări înainte de publicarea anuală a statisticilor publice reduce numărul de contribuții; invită Comisia să permită prezentarea de documente multilingve; sugerează ca cadrul pentru contribuțiile părților interesate să devină previzibil și mai flexibil; constată că procesul de consultare poate fi îmbunătățit prin asigurarea, printre altele, a unei monitorizări cu actorii societății civile cu privire la contribuțiile pe care aceștia le furnizează;

48.  consideră că cooperarea în cadrul ciclului anual de monitorizare cu Consiliul Europei și cu Adunarea parlamentară a acestuia, inclusiv prin intermediul unui parteneriat mai structurat, este deosebit de importantă pentru promovarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în UE; invită Comisia să includă în capitolele consacrate fiecărei țări date privind nerespectarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel cum au fost evaluate de Comitetul de Miniștri; reamintește că aderarea Uniunii la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reprezintă o obligație legală, în temeiul articolului 6 alineatul (2) din TUE; reiterează necesitatea de a încheia rapid procesul de aderare pentru a asigura un cadru coerent de protecție a drepturilor omului în întreaga Europă și a armoniza și mai mult protecția drepturilor și libertăților fundamentale în Uniune;

II.Aspecte instituționale ale mecanismului UE pentru democrație, statul de drept și drepturi fundamentale

49.  își reiterează apelul adresat Comisiei și Consiliului de a insista ca acestea să răspundă pozitiv solicitării Parlamentului din rezoluția sa din 7 octombrie 2020 referitoare la instituirea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, care ar trebui să acopere întregul domeniu de aplicare al valorilor consacrate la articolul 2 din TUE; reiterează faptul că un astfel de mecanism este necesar pentru a consolida promovarea și respectarea valorilor UE; reamintește că ciclul anual ar trebui să fie cuprinzător, obiectiv, imparțial, bazat pe dovezi și aplicat egal și onest tuturor statelor membre;

Recomandări specifice fiecărei țări

50.  își reiterează apelul adresat Comisiei de a furniza o evaluare reală pentru situația în statele membre a fiecăreia dintre valorile prevăzute la articolul 2 din TUE și de a adopta recomandări clare specifice fiecărei țări despre modalitățile de soluționare a preocupărilor identificate și de remediere a încălcărilor în cauză, inclusiv termenele de punere în aplicare, după caz, și criteriile de referință care trebuie urmate, inclusiv calendarele, obiectivele și acțiunile concrete care trebuie întreprinse, pentru a sprijini statele membre în abordarea deficiențelor identificate în raport; solicită să se dea curs acestor inițiative în rapoartele ulterioare anuale sau urgente;

51.  recomandă Comisiei să își alinieze recomandările la instrumentele care ar putea fi folosite pentru a remedia deficiențele identificate; invită Comisia să îmbunătățească monitorizarea punerii în aplicare a capitolelor din recomandările specifice fiecărei țări de către statele membre în cauză și să activeze, atunci când este necesar, alte instrumente privind statul de drept pentru a obține rezultate în cazul în care recomandările nu sunt puse în aplicare; consideră că acțiunile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor înaintea CJUE ar putea fi folosite într-o măsură mai mare de Comisie; subliniază că este important să se identifice tendințe pozitive și negative clare în fiecare stat membru și că este necesar să se acorde o atenție deosebită comparațiilor cu raportul anului precedent;

Acordul interinstituțional

52.  consideră că mecanismul instituțional existent care stă la baza raportului anual nu corespunde așteptărilor Parlamentului; își exprimă dorința ca cele trei instituții să înființeze un grup de lucru interinstituțional permanent, așa cum a propus Parlamentul în rezoluția sa din 7 octombrie 2020;

53.  invită Comisia și Consiliul să înceapă imediat negocierile cu Parlamentul cu privire la un acord interinstituțional în conformitate cu articolul 295 din TFUE, pentru a completa instrumentele existente prin instituirea unui mecanism privind statul de drept, printr-un act juridic care să oblige cele trei instituții la un proces mai transparent și mai regularizat, cu responsabilități mai clar definite, implicând un grup de experți independenți pentru a consilia grupul de lucru și cele trei instituții, în strânsă cooperare cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE, pentru a face din protecția și promovarea tuturor valorilor UE o parte permanentă și vizibilă a agendei Uniunii; consideră că propunerea prezentată în anexa la Rezoluția Parlamentului din 7 octombrie 2020 referitoare la instituirea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale constituie o bază adecvată pentru astfel de negocieri; consideră că, între timp, un proiect-pilot cu experți independenți care să evalueze respectarea valorilor UE ar putea contribui la dobândirea cunoștințelor și a expertizei necesare;

Complementaritatea cu alte instrumente ale statului de drept

54.  reiterează faptul că mecanismul pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale trebuie să completeze și să consolideze, dar în niciun caz să substituie, procedurile în curs și viitoare prevăzute la articolul 7 din TUE; regretă că Consiliul nu reușește să facă progrese simțitoare în impunerea respectării valorilor UE cu ajutorul procedurilor în curs prevăzute la articolul 7 din TUE; observă că ezitarea Consiliului de a aplica articolul 7 din TUE permite, de fapt, ignorarea continuă a valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE, inclusiv nerespectarea vădită a hotărârilor CJUE și hărțuirea celor care încearcă să susțină respectarea statului de drept în unele state membre; regretă faptul că Consiliul nu a organizat audieri sub pretextul pandemiei de COVID-19, deși nu există nicio obligație legală ca audierile să fie organizate prin prezență fizică, și nu prin videoconferință; solicită să fie făcut public orice aviz juridic emis de Serviciul juridic al Consiliului care susține contrariul; îndeamnă Consiliul să avanseze în ceea ce privește procedurile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE și să se asigure că audierile reîncep de urgență și abordează, de asemenea, noile evoluții; își reiterează apelul adresat Consiliului de a adresa recomandări concrete statelor membre în cauză, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (1) din TUE, ca urmare a audierilor, și de a stabili termene pentru punerea în aplicare a acestor recomandări; solicită ca, în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, să se reflecteze asupra unei revizuiri a articolului 7 din TUE, inclusiv a cerințelor în materie de vot, pentru ca procedura să devină mai eficace, ținând seama mai ales de nevoia ca unanimitatea să nu mai fie necesară pentru impunerea sancțiunilor; insistă ca rolul și competențele Parlamentului să fie respectate, în special dreptul de a fi informat în mod corespunzător cu privire la procedurile instrumentelor privind statul de drept, inclusiv audierile în temeiul articolului 7 din TUE;

55.  consideră că, deși raportul anual este un instrument esențial de monitorizare, este indispensabil să se formuleze recomandări clare cu privire la problemele identificate și la acțiunile de monitorizare necesare; reiterează faptul că, în cazul în care nu sunt implementate recomandările și nu sunt remediate deficiențele, raportul anual ar trebui să servească drept bază pentru a se decide dacă să se activeze unul sau mai multe instrumente relevante, cum ar fi procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, regimul de condiționalitate, dacă să se activeze Cadrul pentru consolidarea statului de drept sau să se inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, inclusiv proceduri accelerate, cereri de măsuri provizorii în fața CJUE și acțiuni privind nepunerea în aplicare a hotărârilor CJUE care privesc protecția valorilor UE; subliniază că raportul ar trebui să fie însoțit, în orice caz, de recomandări concrete, inclusiv de termene de punere în aplicare; reamintește că pot fi inițiate simultan acțiuni de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la aspectele identificate în propunerile motivate conform articolului 7 alineatul (1) din TUE, astfel cum a stabilit deja CJUE; solicită insistent Comisiei să utilizeze ferm procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor acolo unde este cazul, pentru a preveni regresele în ceea ce privește statul de drept în sistemele naționale de justiție; consideră că la Conferința privind viitorul Europei s-ar putea consolida și mai mult, pe baza dispozițiilor tratatului, principiul juridic bine stabilit al supremației dreptului UE; invită Conferința privind viitorul Europei să aibă în vedere consolidarea rolului CJUE în protejarea valorilor fundamentale ale Uniunii;

56.  salută faptul că Declarația comună referitoare la Conferința privind viitorul Europei identifică în mod clar drepturile și valorile europene, inclusiv statul de drept, ca unul dintre subiectele de discuție din cadrul conferinței; invită Conferința privind viitorul Europei să includă o reflecție asupra eficacității instrumentelor existente ale UE de monitorizare, prevenire și combatere a încălcărilor principiilor prevăzute la articolul 2 din TUE și să prezinte propuneri concrete de acțiuni reale pentru consolidarea setului de instrumente al UE;

57.  subliniază că aplicabilitatea, scopul și domeniul de aplicare al Regulamentului privind condiționalitatea bazată pe statul de drept sunt clar definite în textul juridic al Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092; subliniază că Regulamentul privind condiționalitatea bazată pe statul de drept a intrat în vigoare, este direct aplicabil de la 1 ianuarie 2021 și este obligatoriu în toate elementele sale pentru toate creditele de angajament și de plată din toate statele membre, în special pentru plata fondurilor Next Generation EU, și că aplicarea sa de către instituțiile UE nu este condiționată de adoptarea unor orientări sau de interpretarea juridică; consideră că concluziile Consiliului European din 10 și 11 decembrie 2020 referitoare la Regulamentul privind condiționalitatea bazată pe statul de drept contravin articolelor 15 și 17 din TUE și articolului 288 din TFUE în măsura în care introduc o insecuritate juridică inutilă în ceea ce privește orientările suplimentare ale Comisiei și suspendă adoptarea regulamentului, în cazurile prevăzute la articolul 263 din TFUE, așa cum se întâmplă în prezent în urma recentelor acțiuni în anulare înaintate de Ungaria și Polonia; își reiterează apelul adresat Comisiei de a lua măsuri imediate în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea bazată pe statul de drept pentru a utiliza pe deplin, fără întârziere, instrumentele sale de anchetă existente în scopul de a aborda deficiențele statului de drept din statele membre care ar putea afecta sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE într-un mod suficient de direct; invită Comisia să aplice cu mai multă fermitate Regulamentul privind dispozițiile comune(31) și Regulamentul financiar(32) pentru a combate utilizarea discriminatorie a fondurilor UE, așa cum a procedat atunci când a reținut fonduri destinate unor autorități municipale sau locale care s-au declarat „libere de ideologia LGBTI”;

58.  solicită Comisiei să utilizeze constatările raportului anual în evaluarea sa care stă la baza mecanismului de protecție a bugetului împotriva încălcării principiilor statului de drept, precum și în orice altă evaluare relevantă în scopul instrumentelor bugetare existente și viitoare; își reiterează apelul adresat Comisiei de a include în raportul său anual privind statul de drept o secțiune specială, în care să analizeze cazurile în care încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru poate afecta sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului Uniunii într-un mod suficient de direct, care ar putea servi apoi ca bază pentru declanșarea mecanismului de condiționalitate bazată pe statul de drept; îndeamnă Comisia să consolideze sinergiile dintre rapoartele sale anuale privind statul de drept și Regulamentul privind condiționalitatea bazată pe statul de drept, utilizând aceste rapoarte ca instrumente distincte, dar complementare;

59.  recunoaște că Comisia trebuie să utilizeze raportul anual privind statul de drept ca o sursă importantă de informații atunci când elaborează cazuri de aplicare a Regulamentului privind condiționalitatea bazată pe statul de drept, care ar trebui să includă, printre altele, informații din rapoartele Curții de Conturi Europene, OLAF și EPPO, rapoarte de audit ale Comisiei și ale autorităților naționale de audit, hotărâri ale CJUE și ale instanțelor naționale, analize efectuate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE și informații din diferite sisteme, cum ar fi sistemul de detectare timpurie și de excludere pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii (EDES) și Arachne; invită Comisia să clarifice în metodologia utilizată legătura dintre raportul privind statul de drept și mecanismul de condiționalitate bazată pe statul de drept; reamintește că este esențial ca interesele legitime ale destinatarilor și beneficiarilor finali să fie protejate în mod corespunzător atunci când se adoptă măsuri în caz de încălcare a principiilor statului de drept;

60.  invită Comisia să promoveze o cultură a respectării valorilor consacrate la articolul 2 din TUE, inclusiv prin eforturi consolidate de promovare a educației privind cetățenia UE, inclusiv în ceea ce privește statul de drept; invită Comisia să lanseze un program specific care să sprijine inițiativele inovatoare cu scopul de a promova educația referitoare la cetățenia UE; îndeamnă Consiliul și Comisia să furnizeze informații și finanțare adecvate pentru organizațiile societății civile și pentru jurnalismul independent de la nivelul UE, național, regional și local, în special prin utilizarea strategică a oportunităților de finanțare în temeiul Regulamentului de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, pentru a le ajuta să popularizeze și să promoveze valorile UE și instrumentele aplicabile, inclusiv raportul anual, pentru a contracara amenințările la adresa statului de drept identificate în raportul anual, în special în cazurile în care au fost identificate încălcări și deficiențe; invită statele membre să învețe din cele mai bune practici, să remedieze lacunele identificate și să adopte măsuri de îmbunătățire a situației celor patru piloni principali identificați în raportul privind statul de drept; subliniază necesitatea de a sensibiliza cetățenii și rezidenții UE cu privire la mijloacele și procedurile disponibile la nivel național și la nivelul UE pentru a asigura respectarea statului de drept și pentru a raporta încălcările acestuia;

III.Acțiuni ulterioare și efectul raportului

61.  invită Comisia să evalueze în rapoarte succesive modul în care aspectele identificate în domeniile analizate în rapoartele anterioare au evoluat, au fost soluționate, riscă să se deterioreze sau au continuat să se deterioreze, precum și să identifice tendințele și problemele transversale pozitive și negative și să prezinte recomandări clare pentru a remedia orice risc sau regres identificat;

62.  subliniază importanța promovării la nivel național a constatărilor din raportul anual; încurajează Comisia să stimuleze dezbaterea pe marginea raportului în parlamentele naționale și să colaboreze cu organizațiile societății civile în acțiunile care trebuie întreprinse în urma raportului;

63.  invită Comisia să precizeze în rapoartele sale anuale privind statul de drept că nu toate deficiențele și încălcările statului de drept sunt de aceeași natură și/sau intensitate și că, atunci când valorile enumerate la articolul 2 din TUE sunt încălcate în mod deliberat, grav, permanent și sistematic pe o anumită perioadă, statele membre ar putea înceta să mai îndeplinească criteriile care definesc o democrație și devin regimuri autoritare; subliniază că principala prioritate a Comisiei ar trebui să fie punerea în aplicare a dreptului UE atunci când survin încălcări ale articolului 2 din TUE și că rapoartele sale anuale privind statul de drept ar trebui să contribuie în principal la atingerea acestui obiectiv; invită Comisia așadar să evalueze în detaliu țările care fac obiectul procedurilor în curs în temeiul articolului 7 din TUE, pentru a ilustra modul în care statul de drept a fost subminat structural pentru a facilita consolidarea structurilor de conducere de tip autoritar;

64.  subliniază că acest raport ar trebui să servească drept bază pentru prioritizarea acțiunilor ulterioare ale UE în ceea ce privește statele membre în care s-au constatat neajunsuri sau deficiențe, iar contribuția raportului ar trebui să fie un element esențial în cadrul mecanismului general pentru democrație, statul de drept și drepturi fundamentale;

65.  se angajează să-și înceapă lucrările privind raportul pe 2021 cât mai curând posibil după publicarea sa;

o
o   o

66.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1. (2) JO L 156, 5.5.2021, p. 1 (3) JO C 215, 19.6.2018, p. 162. (4) JO C 129, 5.4.2019, p. 13. (5) JO C 390, 18.11.2019, p. 117. (6) JO C 390, 18.11.2019, p. 111. (7) JO C 433, 23.12.2019, p. 66. (8) JO C 363, 28.10.2020, p. 8. (9) JO C 363, 28.10.2020, p. 45. (10) JO C 449, 23.12.2020, p. 102. (11) JO C 108, 26.3.2021, p. 107. (12) Texte adoptate, P9_TA(2019)0103. (13) Texte adoptate, P9_TA(2019)0101. (14) Texte adoptate, P9_TA(2020)0007. (15) Texte adoptate, P9_TA(2020)0014. (16) Texte adoptate, P9_TA(2020)0054. (17) Texte adoptate, P9_TA(2020)0173. (18) Texte adoptate, P9_TA(2020)0164. (19) Texte adoptate, P9_TA(2020)0225. (20) Texte adoptate, P9_TA(2020)0251. (21) Texte adoptate, P9_TA(2020)0264. (22) Texte adoptate, P9_TA(2020)0320. (23) Texte adoptate, P9_TA(2020)0328. (24) Texte adoptate, P9_TA(2020)0360. (25) Texte adoptate, P9_TA(2021)0089. (26) Texte adoptate, P9_TA(2021)0103. (27) Texte adoptate, P9_TA(2021)0148. (28) A se vedea, de exemplu, rezoluțiile citate din 1 martie 2018, 19 aprilie 2018, 13 noiembrie 2018, 28 martie 2019, 18 decembrie 2019, 19 iunie 2020, 8 octombrie 2020 și 29 aprilie 2021. (29) Rezoluția din 13 noiembrie 2018 referitoare la standardele minime pentru minorități în UE (JO C 363, 28.10.2020, p. 13). (30) JO L 303, 28.11.2018, p. 69. (31) JO L 347, 20.12.2013, p. 320. (32) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

Rezoluția Parlamentului European din 24 iunie 2021 referitoare la situația sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente în UE, în contextul sănătății femeilor (2020/2215(INI))

P9_TA(2021)0314 A9-0169/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 5, 6 și 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Conferința Internațională pentru Populație și Dezvoltare (CIPD), care a avut loc la Cairo în 1994, programul său de acțiune, precum și rezultatele conferințelor sale de revizuire,

–  având în vedere Declarația de la Nairobi privind CIPD25 de la 1 noiembrie 2019 intitulată „Accelerarea îndeplinirii promisiunilor”, angajamentele naționale și ale partenerilor și acțiunile de colaborare anunțate la reuniunea la nivel înalt de la Nairobi,

–  având în vedere Platforma de acțiune de la Beijing și rezultatele conferințelor sale de revizuire,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată la 25 septembrie 2015 și care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, și, în special, obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD) 3, 5, 16 și indicatorii aferenți,

–  având în vedere Atlasul Contracepției 2017, 2018, 2019 și 2020, care clasifică accesul la contracepție în Europa geografică și care evidențiază inegalitățile din Europa, precum și faptul că nevoia nesatisfăcută de contracepție în unele părți ale Europei a trecut în mare măsură neobservată,

–  având în vedere Convenția Națiunilor Unite asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) din 18 decembrie 1979 și Recomandările sale generale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei nr. 21 (1994), nr. 24 (1999), nr. 28 (2010), nr. 33 (2015) și nr. 35 (2017),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice („Convenția de la Istanbul”),

–  având în vedere articolul 6 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) din 3 mai 2008,

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 25 noiembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III - o agendă ambițioasă pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor în acțiunile externe ale UE” (JOIN(2020)0017),

–  având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2020 referitoare la interzicerea de facto a dreptului la avort în Polonia(1),

–  având în vedere decizia Comitetului CEDAW în cauza S.F.M. împotriva Spaniei din 28 februarie 2020,

–  având în vedere Raportul Comitetului pentru Egalitate și Nediscriminare al Consiliului Europei din 25 septembrie 2017 referitor la promovarea drepturilor omului în cazul persoanelor intersexuale și eliminarea discriminării împotriva acestora,

–  având în vedere Raportul Comitetului pentru Egalitate și Nediscriminare al Consiliului Europei din 2 aprilie 2015 referitor la discriminarea față de persoanele transgen în Europa,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2020, intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 februarie 2019 referitoare la drepturile persoanelor intersexuale(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății („programul «UE pentru sănătate»”) pentru perioada 2021-2027 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 282/2014(3),

–  având în vedere raportul Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați din 22 noiembrie 2019 intitulat „Beijing + 25: A cincea analiză a implementării Platformei de acțiune de la Beijing în statele membre ale UE”,

–  având în vedere Planul de acțiune pentru sănătatea sexuală și a reproducerii: către realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă în Europa – să nu lăsăm pe nimeni în urmă al Biroului regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care are trei obiective strâns legate: „să permită tuturor persoanelor să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la sănătatea lor sexuală și reproductivă și să asigure că drepturile omului sunt respectate, protejate și îndeplinite”, „să asigure că toate persoanele se pot bucura de cel mai înalt standard de sănătate și bunăstare sexuală și reproductivă” și „să garanteze accesul universal la sănătatea sexuală și reproductivă și eliminarea inegalităților”,

–  având în vedere raportul Rețelei europene a Federației Internaționale pentru Planificare Familială (IPPF EN) și al Centrului federal pentru educație în domeniul sănătății (BZgA) intitulat „Educația sexuală în Europa și Asia Centrală: situația actuală și evoluțiile recente”,

–  având în vedere sondajul partenerilor IPPF EN, intitulat „Legislația privind avortul și punerea sa în aplicare în Europa și Asia Centrală”,

–  având în vedere studiul intitulat „The gendered impact of the COVID-19 crisis and post-crisis” („Efectele genderizate ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 și extinderea acestora în perioada post-criză”), publicat de Direcția Generală Politici Interne la 30 septembrie 2020(4),

–  având în vedere nota de politică a ONU Femei din 9 aprilie 2020 intitulată „Impactul COVID-19 asupra femeilor”,

–  având în vedere raportul ONU din 23 aprilie 2020 intitulat „COVID-19 și drepturile omului: o chestiune care ne privește pe toți”,

–  având în vedere raportul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) din 27 aprilie 2020 intitulat „Impactul pandemiei de COVID-19 asupra planificării familiale și încetarea violenței de gen, a mutilării genitale a femeilor și a căsătoriei copiilor”,

–  având în vedere declarația UNFPA din 28 aprilie 2020 intitulată „Millions more cases of violence, child marriage, female genital mutilation, unintended pregnancy expected due to the COVID-19 pandemic” (Multe alte milioane de cazuri preconizate de violență, căsătorii ale copiilor, mutilare genitală a femeilor și sarcini nedorite ca urmare a pandemiei COVID-19),

–  având în vedere sinteza politică a European Women’s Lobby intitulată „Femeile nu trebuie să plătească prețul pentru criza provocată de pandemia de COVID-19!”,

–  având în vedere studiul profesoarei Sabine Oertelt-Prigione intitulat „Impactul sexului și al genului în pandemia de COVID-19”, publicat la 27 mai 2020,

–  având în vedere orientările OMS intitulate „Safe abortion: technical and policy guidance for health systems” (Avortul fără riscuri: recomandări pentru sistemele de sănătate în probleme de strategie și practică),

–  având în vedere „Strategia globală pentru accelerarea eliminării cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică” a OMS,

–  având în vedere rezoluția sa din 13 noiembrie 2020 referitoare la impactul măsurilor privind COVID-19 asupra democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale(5),

–  având în vedere raportul comun din 22 aprilie 2020 al Forumului Parlamentar European pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (EPF) și al IPPF EN intitulat „Sexual and Reproductive Health and Rights during the COVID-19 pandemic” (Sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în timpul pandemiei de COVID-19),

–  având în vedere articolul 12 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale,

–  având în vedere Comentariul general nr. 22 al Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale din 2 mai 2016 privind dreptul la sănătatea sexuală și reproductivă,

–  având în vedere articolele 2, 7, 17 și 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere Comentariul general nr. 36 al Comitetului pentru Drepturile Omului al ONU din 30 octombrie 2018 cu privire la articolul 6 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, referitor la dreptul la viață,

–  având în vedere Raportul intermediar al Raportorului special al ONU din 3 august 2011 privind dreptul fiecăruia de a se bucura de cel mai înalt nivel de sănătate fizică și mentală,

–  având în vedere Raportul Raportorului special al ONU din 4 aprilie 2016 privind dreptul fiecăruia de a se bucura de cel mai înalt nivel de sănătate fizică și mentală,

–  având în vedere rapoartele Raportorului special al ONU pentru violența împotriva femeilor, cauzele și consecințele sale, inclusiv raportul din 11 iulie 2019 privind o abordare bazată pe drepturile omului a relelor tratamente și a violenței împotriva femeilor în cadrul serviciilor de sănătate reproductivă, cu accent pe naștere și violența obstetrică,

–  având în vedere declarația OMS din 2015 privind prevenirea și eliminarea lipsei de respect și a abuzului în timpul nașterii,

–  având în vedere raportul Comitetului pentru Egalitate și Nediscriminare al Consiliului Europei din 16 septembrie 2019 referitor la violența obstetrică și ginecologică,

–  având în vedere Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii(6),

–  având în vedere raportul Grupului de lucru al ONU din 8 aprilie 2016 privind chestiunea discriminării femeilor în drept și în practică, prezentat în cadrul celei de a 32-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului din iunie 2016,

–  având în vedere Secțiunea II a Raportului Grupului de lucru al ONU din 14 mai 2018 privind chestiunea discriminării femeilor în drept și în practică,

–  având în vedere Secțiunea III a Raportului Grupului de lucru al ONU din 8 aprilie 2016 privind chestiunea discriminării femeilor în drept și în practică,

–  având în vedere Raportul Raportorului special al ONU din 10 ianuarie 2019 cu privire la situația apărătorilor drepturilor omului,

–  având în vedere Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere(7),

–  având în vedere Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman(8),

–  având în vedere declarația comună a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei din 19 noiembrie 2018 intitulată „Noul Consens european privind dezvoltarea: Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”, în care UE își reiterează angajamentul față de promovarea, apărarea și exercitarea dreptului fiecărei persoane de a avea control deplin asupra aspectelor legate de sexualitatea sa și de sănătatea sa sexuală și reproductivă și de a hotărî în mod liber și responsabil cu privire la aceste aspecte, fără discriminare, coerciție sau violență,

–  având în vedere rezoluția sa din 14 noiembrie 2019 referitoare la incriminarea educației sexuale în Polonia(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 13 februarie 2019 referitoare la regresul drepturilor femeii și al egalității de gen în UE(10),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la promovarea egalității de gen în sănătatea mintală și în cercetarea clinică(11),

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020), adoptat de Consiliu la 7 martie 2011,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 2 decembrie 2003 privind depistarea cancerului(12),

–  având în vedere orientările europene pentru asigurarea calității în depistarea cancerului de col uterin din 7 mai 2008 și orientările europene pentru asigurarea calității în depistarea și diagnosticarea cancerului de sân din 12 aprilie 2006,

–  având în vedere documentul tematic al Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei din decembrie 2017 privind sănătatea și drepturile sexuale și reproductive ale femeilor în Europa,

–  având în vedere Strategia 2017-2021 a OMS privind sănătatea și bunăstarea femeilor din regiunea europeană și Planul de acțiune pentru sănătatea sexuală și a reproducerii din 2016: către realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă în Europa – să nu lăsăm pe nimeni în urmă,

–  având în vedere Strategia mondială 2016-2030 a OMS pentru sănătatea femeilor, copiilor și adolescenților,

–  având în vedere standardele Biroului regional pentru Europa al OMS și standardele BZgA pentru educația sexuală în Europa: un cadru pentru factorii de decizie, autoritățile educaționale și de sănătate și specialiști, precum și orientările tehnice internaționale ale UNESCO privind educația sexuală: o abordare bazată pe date concrete,

–  având în vedere decizia Comitetului european pentru drepturile sociale din 30 martie 2009 privind plângerea colectivă nr. 45/2007 a Centrului internațional pentru protecția juridică a drepturilor omului (INTERIGHTS)/Croația și comentariul general nr. 15 al Comitetului ONU pentru drepturile copilului din 17 aprilie 2013 privind dreptul copilului la exercitarea celui mai înalt standard de sănătate posibil (articolul 24), care subliniază că adolescenții ar trebui să aibă acces la informații adecvate și obiective privind chestiunile sexuale și reproductive,

–  având în vedere raportul Fondului ONU pentru Populație privind situația populației la nivel mondial în 2019, intitulat „Unfinished Business: the pursuit of rights and choices FOR ALL” (O chestiune nefinalizată: asigurarea drepturilor și a libertății de a alege pentru toți),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (A9-0169/2021),

A.  întrucât sănătatea sexuală și reproductivă este o stare de bunăstare fizică, emoțională, mentală și socială în ceea ce privește toate aspectele legate de sexualitate și reproducere, nu doar absența disfuncției, a infirmității sau a mortalității, și întrucât fiecare persoană are dreptul de a lua decizii cu privire la corpul său(13), fără discriminare, constrângere sau violență, și de a avea acces la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă care susțin acest drept și de a avea o abordare pozitivă față de sexualitate și reproducere, deoarece sexualitatea constituie o parte integrantă a existenței umane;

B.  întrucât sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR) constituie, potrivit OMS, un termen generic pentru diferite probleme care afectează toate persoanele și reprezintă patru domenii separate, și anume sănătatea sexuală, drepturile sexuale, sănătatea reproductivă și drepturile de reproducere, bazate pe drepturile tuturor persoanelor ca integritatea corporală și autonomia personală să le fie respectate; să le fie respectate pe deplin orientarea sexuală și identitatea de gen; să decidă dacă, cu cine și când să fie active din punct de vedere sexual; să aibă experiențe sexuale sigure, să decidă dacă, când și cu cine să se căsătorească și când, dacă și în ce mod să aibă unul sau mai mulți copii sau câți copii să aibă; să aibă acces pe tot parcursul vieții la informațiile, resursele, serviciile și sprijinul necesare pentru realizarea tuturor celor de mai sus, fără discriminare, constrângere, exploatare sau violență;

C.   întrucât drepturile sexuale și reproductive sunt protejate ca drepturi ale omului în legislația internațională și europeană privind drepturile omului, precum Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, CEDAW și Convenția europeană a drepturilor omului, și constituie un element esențial al asigurării complete a asistenței medicale; întrucât drepturile la sănătate, în special drepturile la sănătatea sexuală și reproductivă, sunt drepturi fundamentale ale femeilor, care ar trebui consolidate și care nu pot fi în niciun fel reduse sau retrase; întrucât SRHR reprezintă un element esențial al demnității umane și este legat intrinsec de realizarea egalității de gen și de combaterea violenței pe criterii de gen; întrucât ar trebui să se garanteze respectarea corpului unei persoane, a alegerilor sale și a autonomiei sale depline;

D.  întrucât Uniunea Europeană are competența directă de a acționa pentru promovarea SRHR în acțiunile externe; întrucât Uniunea Europeană are competența directă de a acționa pentru promovarea SRHR în Uniune, dar cooperarea dintre statele membre are loc prin metoda deschisă de coordonare; întrucât Uniunea Europeană invită, încurajează și sprijină statele membre în promovarea SRHR pentru toți;

E.  întrucât violența pe criterii de gen este răspândită și a fost agravată de pandemia de COVID-19; întrucât se estimează că 25 % dintre femei se confruntă cu o formă de violență pe criterii de gen în timpul vieții și nenumărate femei se confruntă cu agresiuni și hărțuire sexuală în contextul parteneriatelor intime și al vieții publice din cauza stereotipurilor de gen înrădăcinate și a normelor sociale rezultate;

F.  întrucât încălcările SRHR constituie încălcări ale drepturilor omului, în special ale dreptului la viață, integritate fizică și mentală, egalitate, nediscriminare, sănătate și educație, demnitate, viață privată și dreptul de a nu fi supus unor tratamente inumane sau degradante; întrucât încălcările SRHR ale femeilor reprezintă o formă de violență împotriva femeilor și a fetelor și împiedică progresul către egalitatea de gen(14);

G.  întrucât SRHR sunt cuprinse în ODD 3 al ONU și întrucât combaterea violenței pe criterii de gen și a practicilor dăunătoare sunt cuprinse în ODD 5;

H.  întrucât, deși UE are unele dintre cele mai înalte standarde SRHR din lume și unele state membre au pus în aplicare politici și programe care sprijină SRHR, există în continuare provocări, lipsa accesului și a prețurilor abordabile, lacune, disparități și inegalități în ceea ce privește SRHR, atât în UE, cât și în statele membre, în funcție de vârstă, sex, rasă, etnie, clasă, convingeri sau religie, starea civilă, statutul socioeconomic, dizabilitate, contaminarea cu virusul HIV (sau cu infecții cu transmitere sexuală), originea națională sau socială, statutul juridic sau statutul de migrant, limbă, orientarea sexuală sau identitatea de gen;

I.  întrucât printre provocările și obstacolele în materie de SRHR se pot număra, printre altele, obstacolele de natură juridică, financiară, culturală și legate de informare, cum ar fi accesul la servicii SRHR universale, de înaltă calitate și accesibile; lipsa unei educații sexuale cuprinzătoare, adaptate vârstei și bazate pe date concrete, în special având în vedere faptul că accesul la SRHR pentru persoanele LGBTI poate fi împiedicat în mare măsură din următoarele cauze: omiterea diversității orientării sexuale din programele de educație sexuală; a identității de gen, a expresiei de gen și a caracteristicilor sexuale; lipsa metodelor moderne de contracepție disponibile; refuzul asistenței medicale pe baza convingerilor personale; restricții legale și bariere practice în calea accesului la serviciile de avort; refuzul acordării de îngrijiri pentru avort; avortul forțat; violența pe criterii de gen; violența ginecologică și obstetrică; sterilizarea forțată, inclusiv în contextul recunoașterii legale a genului; intimidarea, tratamentele crude și degradante; disparitățile și decalajele între ratele mortalității materne și sprijinul sănătății mintale materne; creșterea ratei de operații cezariene; lipsa accesului la tratament pentru cancerul de col uterin; accesul limitat la tratamentele de reproducere asistată medical și la tratamentele de fertilitate; dificultăți în ceea ce privește accesul la bunurile necesare pentru SRHR; ratele ridicate ale infecțiilor cu transmitere sexuală și ale HIV; rate ridicate ale sarcinii în rândul adolescentelor; stereotipurile de gen și practicile dăunătoare, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor și a persoanelor intersexuale; căsătoriile copiilor, timpurii și forțate, crimele de onoare și așa-numitele practici de „terapie de transformare”, care pot lua forma violenței sexuale, cum ar fi „violul corectiv” asupra femeilor și fetelor lesbiene și bisexuale, precum și asupra persoanelor transgen; dispozițiile legale învechite sau motivate ideologic care limitează SRHR;

J.  întrucât serviciile de sănătate sexuală și reproductivă sunt servicii medicale esențiale care ar trebui să fie accesibile tuturor și să includă o educație sexuală și privind relațiile cuprinzătoare, bazată pe dovezi și adaptată vârstei; informații, servicii și consiliere confidențială și imparțială privind bunăstarea și sănătatea sexuală și reproductivă; informații și consiliere privind contracepția modernă, precum și accesul la o gamă largă de contraceptive moderne; îngrijire prenatală, în timpul nașterii și postnatală; îngrijiri maternale; îngrijire obstetrică și a nou-născuților; servicii și îngrijiri de avort legale efectuate în condiții de siguranță, inclusiv tratarea complicațiilor apărute ca urmare a avorturilor nesigure; prevenirea și tratarea infectării cu HIV și a altor infecții cu transmitere sexuală; servicii care au ca scop detectarea, prevenirea și tratarea violenței sexuale și a violenței pe criterii de gen; prevenirea, depistarea și tratarea cancerului de reproducere, inclusiv a cancerului de col uterin și servicii de îngrijire a fertilității și tratarea fertilității;

K.  întrucât SRHR constituie drepturi ale omului și trebuie respectate de statele membre ale UE, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului; întrucât pentru ca o democrație să funcționeze trebuie să se respecte drepturile omului; întrucât drepturile omului, democrația și statul de drept sunt toate interdependente; întrucât toate aceste valori ale UE trebuie să fie pe deplin respectate de toate statele membre ale UE;

L.  întrucât sănătatea sexuală este fundamentală pentru sănătatea și bunăstarea generală a persoanelor, a cuplurilor și a familiilor, pe lângă dezvoltarea socială și economică a comunităților și a țărilor, și întrucât accesul la sănătate, inclusiv la sănătatea sexuală și reproductivă, este un drept al omului; întrucât furnizarea unei forme de educație sexuală și de sănătate este deja obligatorie în majoritatea statelor membre;

M.  întrucât OMS definește infertilitatea ca fiind „o boală a aparatului genital definită prin incapacitatea de a obține o sarcină clinică după 12 luni sau mai mult de relații sexuale neprotejate în mod regulat”; întrucât această definiție nu reflectă realitatea femeilor lesbiene și bisexuale și nici a persoanelor transgen din cupluri de același sex sau a femeilor singure interesate de opțiunile privind fertilizarea, agravând provocările socio-legale cu care acestea se confruntă deja în ceea ce privește accesul la tehnologiile de reproducere asistată ca rezultat al concentrării pe combaterea infertilității; întrucât este posibil ca femeile lesbiene și bisexuale să nu-și poată dovedi „infertilitatea” și, prin urmare, să li se interzică accesul la tehnologiile de reproducere asistată(15);

N.  întrucât, în anumite circumstanțe, bărbații transgen și persoanele non-binare pot, de asemenea, să rămână însărcinate și ar trebui, în astfel de cazuri, să beneficieze de măsuri în ceea ce privește sarcina și serviciile de îngrijire legate de naștere fără discriminare pe criterii de identitate de gen;

O.  întrucât nimeni nu ar trebui să moară la naștere, iar accesul la îngrijiri legate de maternitate, sarcină și naștere bazate pe dovezi, de calitate și accesibile este un drept al omului și trebuie asigurat fără nicio discriminare;

P.  întrucât persoanele gravide se confruntă cu diverse intervenții medicale forțate în timpul nașterii, inclusiv cu abuzuri fizice și verbale, cu suturarea leziunilor provocate de naștere fără ameliorarea durerii și cu nerespectarea deciziilor lor și a consimțământului lor în deplină cunoștință de cauză, ceea ce poate constitui violență, cruditate și tratamente inumane;

Q.  întrucât educația sexuală cuprinzătoare, bazată pe dovezi, nediscriminatorie și adaptată vârstei, fundamentată într-o abordare bazată pe drepturi și axată pe gen, astfel cum se specifică în orientările tehnice internaționale ale UNESCO, facilitează comportamentul sexual responsabil și capacitează copiii și tinerii, deoarece oferă informații exacte din punct de vedere științific și adecvate vârstei cu privire la sexualitate, abordând aspecte legate de sănătatea sexuală și reproductivă, inclusiv, dar fără a se limita la dezvoltarea umană; anatomia și fiziologia sexuală și a reproducerii; consimțământul, pubertatea și menstruația; reproducere, contracepția modernă, sarcină și naștere; infecțiile cu transmitere sexuală și combaterea violenței bazate pe gen, inclusiv a practicilor dăunătoare precum CEFM și mutilarea genitală a femeilor (MGF); întrucât educația sexuală cuprinzătoare adecvată vârstei este esențială pentru dezvoltarea abilităților copiilor și tinerilor de a stabili relații sănătoase, egale și sigure, în special prin abordarea rolurilor de gen, a egalității de gen, a dinamicii puterii în relații, a consimțământului și a respectului pentru limite și contribuie la realizarea egalității de gen;

R.  întrucât indisponibilitatea educației și a unor informații exacte din punct de vedere științific și bazate pe date concrete încalcă drepturile persoanelor, le afectează în procesul de a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la propriile SRHR și subminează abordările sănătoase privind egalitatea de gen;

S.  întrucât sănătatea sexuală și reproductivă include igiena menstruală și igienizarea, precum și factori sistemici și socioeconomici de stigmatizare și de discriminare în legătură cu menstruația; întrucât sărăcia menstruală, care se referă la accesul limitat la produsele sanitare, afectează aproximativ una din 10 femei din Europa și este agravată de o impozitare a produselor de igienă menstruală din UE care are la bază prejudecățile de gen; întrucât rușinea, durerile menstruale netratate și tradițiile discriminatorii conduc la abandonul școlar și la scăderea ratei de școlarizare a fetelor și a ratei prezenței femeilor la locul de muncă; întrucât atitudinile negative și miturile existente privind menstruația influențează deciziile privind sănătatea reproductivă; întrucât înțelegerea legăturilor dintre igiena menstruală și morbiditatea, mortalitatea și infertilitatea maternă, infecțiile cu transmitere sexuală/HIV și cancerul de col uterin poate contribui la depistarea timpurie și poate salva vieți;

T.  întrucât contracepția modernă joacă un rol esențial în realizarea egalității de gen și în prevenirea sarcinilor nedorite, precum și în punerea în aplicare a dreptului persoanelor de a lua decizii cu privire la alegerile lor familiale, planificând în mod proactiv și responsabil numărul de copii, perioada în care aceștia se vor naște și intervalele de timp dintre nașteri; întrucât anumite metode de contracepție modernă reduc, de asemenea, incidența HIV sau a altor infecții cu transmitere sexuală; întrucât accesul la contracepția modernă este încă împiedicat de barierele practice, financiare, sociale și culturale, inclusiv de miturile legate de contracepție, de atitudinile învechite față de sexualitatea feminină și contracepție, precum și de o percepție stereotipă potrivit căreia femeile sunt singurele responsabile de contracepție;

U.  întrucât legile în materie de avort se bazează pe legislația națională; întrucât, chiar și în cazul în care avortul este disponibil din punct de vedere juridic, există adesea o serie de obstacole legale, cvasi-legale și informale în calea accesului la avort, inclusiv: perioade de timp limitate și motive pentru a avea acces la avort; perioade de așteptare nejustificate din punct de vedere medical; lipsa personalului medical instruit și dispus să efectueze procedura de avort și refuzul acordării de îngrijiri medicale bazate pe convingeri personale, consiliere părtinitoare și obligatorie, dezinformare deliberată sau autorizare din partea terților, teste medicale inutile, cerințe privind existența unui pericol, costurile implicate și lipsa rambursării acestora;

V.  întrucât unele state membre aplică în continuare legi extrem de restrictive care interzic avortul, cu excepția unor circumstanțe strict definite, determinând femeile să facă avorturi clandestine, să călătorească în alte țări sau să își ducă sarcina la termen împotriva voinței lor, ceea ce reprezintă o încălcare a drepturilor omului și o formă de violență pe criterii de gen(16), care afectează drepturile femeilor și fetelor la viață, integritate fizică și mentală, egalitate, nediscriminare și sănătate și întrucât unele state membre care au legalizat avortul la cerere sau din motive sociale ample mențin totuși sancțiuni penale specifice pentru avorturile efectuate în afara domeniului de aplicare a dispozițiilor legale în vigoare;

W.  întrucât în prezent, mai multe state membre încearcă să limiteze și mai mult accesul la SRHR prin legi extrem de restrictive, care conduc la discriminare de gen și au consecințe negative pentru sănătatea femeilor;

X.  întrucât oponenții drepturilor sexuale și reproductive instrumentalizează adesea aspecte precum interesul național sau schimbarea demografică pentru a submina SRHR, contribuind astfel la erodarea libertăților personale și a principiilor democrației; întrucât toate politicile care vizează schimbarea demografică trebuie să fie bazate pe drepturi, să se concentreze asupra oamenilor, să fie adaptate și să se bazeze pe date concrete și trebuie să susțină drepturile sexuale și reproductive;

Y.  întrucât oponenții drepturilor sexuale și reproductive și ai autonomiei femeilor au avut o influență semnificativă asupra legislației și politicilor naționale, prin inițiative regresive adoptate în mai multe state membre, încercând să submineze SRHR, astfel cum a remarcat Parlamentul în rezoluțiile sale referitoare la regresul drepturilor femeii și al egalității de gen în UE și dreptul la avort în Polonia, precum și Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați în raportul său din 22 noiembrie 2019 intitulat „Beijing +25 – Cea de a cincea revizuire a modului de punere în aplicare a Platformei de acțiune de la Beijing în statele membre ale UE”; întrucât aceste inițiative și regresul împiedică aplicarea drepturilor persoanelor, dezvoltarea țărilor și subminează valorile europene și drepturile fundamentale;

Z.  întrucât numeroase rapoarte arată că, pe durata pandemiei de COVID-19 și a limitării mișcării persoanelor, serviciile SRHR au fost limitate și/sau revocate(17) și a existat o întrerupere a accesului la serviciile medicale esențiale, cum ar fi contracepția și acordarea de îngrijiri privind avortul, testarea pentru HIV și pentru infecțiile cu transmitere sexuală, accesul la centrele de prevenire și conștientizare privind MGF și screeningul cancerului tractului reproducător, precum și asistența medicală maternă în condiții de respect, care au avut implicații grave pentru dreptul fundamental al femeilor la autonomia corpului lor; întrucât pandemia de COVID-19 a arătat că este necesar să se consolideze reziliența sistemelor de sănătate la astfel de crize, să se asigure că serviciile SRHR continuă să fie complet disponibile și că sunt oferite la timp;

AA.  întrucât există un efort persistent de a instrumentaliza criza de sănătate provocată de pandemia de COVID-19 ca pretext pentru a adopta măsuri restrictive suplimentare legate de SRHR(18), conducând la realocarea resurselor; întrucât acest lucru are un efect negativ amplu pe termen lung asupra exercitării dreptului fundamental la sănătate, egalității de gen și luptei împotriva discriminării și a violenței pe criterii de gen și pune în pericol bunăstarea, sănătatea și viața femeilor și a fetelor;

AB.  întrucât persoanele și grupurile marginalizate, inclusiv minoritățile rasiale, etnice și religioase, migranții, persoanele care provin din medii socioeconomice defavorizate, persoanele fără asigurare de sănătate, persoanele care locuiesc în zone rurale, persoanele cu dizabilități, persoanele LGBTIQ și victimele violenței, printre altele, se confruntă adesea cu obstacole suplimentare, discriminare intersecțională și violență în ceea ce privește accesul la asistență medicală, ca urmare a legilor și a politicilor care permit practici coercitive în materie de sănătate sexuală și reproductivă și neasigurarea unor condiții corespunzătoare în ceea ce privește accesul la îngrijire și informații de calitate; întrucât există o lipsă substanțială de date referitoare la problema violenței obstetrice împotriva femeilor care se confruntă cu discriminare rasială în Europa; întrucât această discriminare duce la rate mai ridicate ale mortalității materne și ale morbidității (de exemplu în rândul femeilor de culoare), la un risc mai mare de abuz și violență (pentru femeile cu dizabilități), la lipsa accesului la informații și la injustiție generală și inegalitate în ceea ce privește accesul la serviciile SRHR;

AC.  întrucât infertilitatea și subfertilitatea afectează una din șase persoane din Europa și reprezintă o problemă globală de sănătate publică; întrucât este necesară reducerea inegalităților în ceea ce privește accesul la informații și tratamente privind fertilitatea, precum și interzicerea discriminării pe criterii de sex, gen, orientare sexuală, sănătate sau stare civilă;

AD.  întrucât, potrivit Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Convenției europene a drepturilor omului și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor este legată de mai multe drepturi ale omului, printre care dreptul la viață și la demnitate, dreptul de a nu fi supus unor tratamente inumane și degradante, dreptul de acces la asistență medicală, dreptul la viață privată, dreptul la educație și interzicerea discriminării;

AE.  întrucât Parlamentul European a abordat SRHR în documentul său de poziție adoptat în primă lectură la 13 noiembrie 2020 cu privire la programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027 („programul «UE pentru sănătate»”) pentru a asigura accesul în timp util la bunurile necesare pentru serviciile sigure legate de SRHR (de exemplu, medicamente, contraceptive și echipamente medicale);

AF.  întrucât adolescenții se confruntă adesea cu bariere legate de SRHR din cauza lipsei serviciilor favorabile tinerilor;

AG.  întrucât inițiativa Spotlight a fost lansată de UE și de ONU cu scopul de a combate violența, inclusiv violența sexuală, împotriva femeilor și a fetelor și întrucât această inițiativă vizează, printre altele, să îmbunătățească accesul la educația sexuală și la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă;

AH.  întrucât serviciile de apă, salubrizare și igienă (WASH) sunt esențiale pentru sănătatea sexuală și reproductivă, dar întrucât, de prea multe ori, ele nu sunt încă accesibile, în special în regiunile îndepărtate,

Găsirea unui consens și abordarea provocărilor privind SRHR ca provocări ale UE

1.  în conformitate cu principiul subsidiarității și în concordanță cu competențele naționale, invită statele membre să garanteze dreptul tuturor persoanelor, indiferent de vârstă, sex, gen, rasă, etnie, clasă, castă, religie și convingeri, stare civilă sau statut socioeconomic, dizabilitate, HIV (sau infecție cu transmitere sexuală), origine națională și socială, statut juridic sau migrant, limbă, orientare sexuală sau identitate de gen, de a face alegeri proprii în cunoștință de cauză în ceea ce privește SRHR, pentru a asigura dreptul la integritatea corporală și autonomia personală, egalitatea și nediscriminarea și pentru a oferi mijloacele necesare pentru a permite tuturor să beneficieze de SRHR;

2.  reamintește angajamentul UE față de promovarea, apărarea și exercitarea dreptului fiecărei persoane și fiecărei femei și fete de a avea control deplin asupra aspectelor legate de sexualitatea sa și de drepturile sale sexuale și reproductive și de a hotărî în mod liber și responsabil cu privire la aceste aspecte, fără discriminare, constrângere sau violență(19);

3.  invită UE, organismele și agențiile sale să sprijine și să promoveze accesul universal și deplin la serviciile SRHR în cadrul exercitării competențelor lor prin promovarea egalității de gen, a respectului pentru autonomia personală, a accesibilității, a alegerilor în cunoștință de cauză, a consimțământului și a respectului, a nediscriminării și non-violenței și solicită statelor membre să asigure accesul la o gamă completă de SRHR de înaltă calitate, cuprinzătoare și accesibile și să elimine toate barierele juridice, politice, financiare și de altă natură care împiedică accesul deplin la SRHR pentru toate persoanele; solicită, în acest context, facilitarea schimburilor periodice de bune practici și promovarea bunelor practici între statele membre și părțile interesate cu privire la aspectele de gen în materie de sănătate;

4.  reafirmă că SRHR sunt esențiale pentru egalitatea de gen, creșterea și dezvoltarea economică, protecția copilului, eliminarea violenței pe criterii de gen, a traficului de ființe umane și a sărăciei;

5.  invită statele membre să abordeze provocările persistente în ceea ce privește accesarea sau exercitarea SRHR și să asigure servicii SRH de înaltă calitate și accesibile pentru toate persoanele, indiferent de situația lor socioeconomică, astfel încât nicio persoană să nu fie lăsată în urmă prin faptul că nu este în măsură să își exercite dreptul la sănătate;

6.  recunoaște importanța informațiilor publice privind SRHR; reamintește că toate politicile legate de SRHR ar trebui să se bazeze pe dovezi fiabile și obiective din partea unor organizații precum OMS, alte agenții ale ONU și Consiliul Europei;

7.  reafirmă apelul adresat statelor membre de către Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei(20) de a garanta resurse bugetare suficiente pentru SRHR și de a asigura disponibilitatea unor resurse umane adecvate și a unor bunuri necesare la toate nivelurile sistemului de sănătate, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, de a identifica și de a aborda barierele juridice, politice și financiare care împiedică accesul la îngrijiri de înaltă calitate legate de SRH și de a integra serviciile SRHR în sistemele publice de asigurări de sănătate, de subvenționare sau de rambursare existente, în vederea realizării acoperirii universale cu servicii de sănătate;

8.  reamintește opiniile aprobate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care a recomandat ca asistența medicală specifică persoanelor trans, cum ar fi tratamentul hormonal și intervenția chirurgicală, să fie accesibilă și să fie rambursată prin sistemele publice de asigurări de sănătate(21);

Sănătatea sexuală și reproductivă ca element esențial al unei stări bune de sănătate

9.  invită statele membre să instituie strategii și programe de monitorizare eficiente care să garanteze accesul universal la o gamă completă de servicii SRHR accesibile și de înaltă calitate și utilizarea acestora, în conformitate cu standardele internaționale în materie de sănătate, indiferent de barierele financiare, practice și sociale și fără discriminare, cu o atenție deosebită față de grupurile marginalizate, inclusiv, dar nu numai, femeile care aparțin minorităților etnice, rasiale și religioase, femeile migrante, femeile din zonele rurale și ultraperiferice, în care constrângerile geografice împiedică accesul direct și imediat la aceste servicii, femeile cu dizabilități, femeile fără asigurări de sănătate, persoanele LGBTI și victimele violenței sexuale și pe criterii de gen;

10.  subliniază că accesul echitabil, calitatea serviciilor de îngrijire și responsabilitatea în ceea ce privește asistența medicală și SRHR sunt fundamentale în ceea ce privește respectarea drepturilor omului; subliniază, de asemenea, că serviciile, produsele și facilitățile trebuie să răspundă cerințelor privind egalitatea de gen și cerințelor care apar de-a lungul vieții și să respecte confidențialitatea și consimțământul în cunoștință de cauză;

11.  îndeamnă Comisia și statele membre să colecteze în mod sistematic date solide privind egalitatea, defalcate în funcție de diferite criterii, inclusiv gen, vârstă, origine rasială și etnică și orientare sexuală, context cultural și socioeconomic, precum și statistici privind toate serviciile SRHR, în mod anonim, pentru a detecta și a aborda posibilele diferențe în ceea ce privește rezultatele legate de furnizarea de asistență medicală sexuală și reproductivă;

12.  îndeamnă Comisia să își utilizeze pe deplin competența în politica de sănătate și să sprijine statele membre în garantarea accesului universal la SRHR în cadrul programului „UE pentru sănătate” pentru perioada 2021-2027; în promovarea informării și a educației în domeniul sănătății; în consolidarea sistemelor naționale de sănătate și a convergenței ascendente a standardelor de asistență medicală pentru a reduce inegalitățile în materie de sănătate în interiorul statelor membre și între acestea și în facilitarea schimbului de bune practici privind SRHR între statele membre; invită statele membre să înregistreze progrese în direcția unei acoperiri universale cu servicii de sănătate, pentru care SRHR sunt esențiale, inclusiv prin utilizarea, după caz, a programului „UE pentru sănătate” și a Fondului social european Plus (FSE+);

13.  subliniază necesitatea unei abordări pozitive și proactive a serviciilor medicale pe parcursul întregului ciclu de viață, asigurând îngrijiri medicale universale, de înaltă calitate, sprijinite de resurse adecvate; subliniază că UE poate sprijini statele membre pentru abordările integrate și intersecționale referitoare la prevenire, diagnostic, tratament și îngrijire și, de asemenea, poate sprijini acțiunile statelor membre pentru a asigura accesul la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă și la medicamentele aferente, inclusiv pe piața globală; solicită utilizarea mai mare a tehnologiilor emergente pentru furnizarea de tratamente și metode de diagnosticare de ultimă generație și emergente, permițând pacienților să beneficieze pe deplin de revoluția digitală; subliniază necesitatea de a utiliza pe deplin programul Orizont Europa și Europa digitală pentru promovarea acestor priorități;

14.  îndeamnă statele membre să crească gradul de conștientizare în rândul femeilor cu privire la importanța controalelor regulate și să se asigure că serviciile de sănătate publică pun la dispoziție controale precum mamografii și ecografii mamare, teste citologice și osteodensiometrii;

15.  subliniază importanța prevenirii bolilor prin educație; subliniază, în plus, importanța vaccinărilor în prevenirea bolilor, acolo unde vaccinarea este disponibilă; solicită, prin urmare, statelor membre și Comisiei să extindă achiziția UE de vaccinuri pentru combaterea COVID-19 la achiziția vaccinului anti-papilomavirusului uman (HPV), asigurându-se faptul că fiecare persoană din Europa poate avea acces la acest vaccin;

16.  reamintește că toate intervențiile medicale legate de SRHR trebuie să aibă loc cu consimțământul prealabil, personal și în deplină cunoștință de cauză al persoanei respective; invită statele membre să combată violența ginecologică și obstetrică prin consolidarea procedurilor care garantează respectarea consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză și protecția împotriva tratamentelor inumane și degradante din instituțiile de asistență medicală, inclusiv prin formarea profesioniștilor din domeniul medical; invită Comisia să abordeze, în activitățile sale, această formă specifică de violență pe criterii de gen;

17.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că femeilor și fetelor cu dizabilități li se refuză de prea multe ori accesul la structurile din domeniul sănătății sexuale și reproductive, li se refuză consimțământul în cunoștință de cauză cu privire la utilizarea contraceptivelor și, de asemenea, cu privire la faptul că acestea se confruntă chiar cu riscul sterilizării forțate; solicită statelor membre să pună în aplicare măsuri legislative care să garanteze integritatea fizică, libertatea de alegere și autodeterminarea cu privire la viața sexuală și reproductivă a persoanelor cu dizabilități;

18.  solicită statelor membre ca, fără întârziere, să interzică și să ia măsuri eficace pentru a preveni orice formă de discriminare împotriva femeilor pe criterii de rasă, inclusiv segregarea etnică în unitățile medicale, să garanteze accesul universal la servicii de sănătate sexuală și reproductivă de calitate, fără discriminări, constrângeri și abuzuri și să abordeze, să remedieze și să prevină încălcările drepturilor omului care le afectează;

19.  își reafirmă apelul adresat statelor membre de a adopta acte legislative care să asigure faptul că persoanele intersexuale nu sunt supuse unui tratament medical sau chirurgical neesențial în perioada copilăriei și că dreptul lor la integritate corporală, autonomie, autodeterminare și consimțământ în cunoștință de cauză este pe deplin respectat;

20.  subliniază că este necesar să se ia în considerare nevoile specifice de sănătate legate de SRHR, cum ar fi infertilitatea, menopauza și cancerele specifice ale tractului reproducător; solicită statelor membre să asigure toate serviciile de reabilitare și mecanismele de sprijin necesare, inclusiv asistența medicală necesară în domeniul sănătății fizice și mintale, tuturor persoanelor care au fost victime ale încălcărilor SRHR; invită Comisia să furnizeze informații cu privire la contribuția programelor UE la promovarea și sprijinirea sănătății reproductive;

21.  reamintește hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza A.P., Garçon și Nicot/Franța, în care instanța a recunoscut că impunerea de către un stat membru a sterilizării înainte de a permite procedurile de recunoaștere juridică a identității de gen a condus la neasigurarea dreptului solicitantului la respectarea vieții private; reamintește că ONU a recunoscut că sterilizarea forțată este o încălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și altor pedepse și tratamente crude, inumane sau degradante(22); regretă că sterilizarea rămâne o condiție sine qua non pentru accesul la recunoașterea juridică a identității de gen în unele state membre ale UE; solicită statelor membre să elimine cerința de sterilizare și să protejeze dreptul persoanelor transgen la autodeterminare(23);

22.  subliniază că este necesar să se ia în considerare impactul schimbărilor de mediu asupra SRHR și fertilității, inclusiv, dar nu numai, al poluării apei și a aerului, precum și al creșterii consumului de substanțe chimice; solicită ca acest aspect să fie examinat în continuare prin programul Orizont Europa și să fie abordat prin Pactul verde european;

23.  subliniază importanța furnizorilor din domeniul sănătății sexuale și reproductive în asigurarea unei game cuprinzătoare de servicii de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv servicii de sănătate fizică și mintală deopotrivă; încurajează statele membre să ia în considerare circumstanțele lor unice atunci când planifică furnizarea de asistență medicală în general;

(a) Accesul la produse pentru menstruație sigure, echitabile și circulare pentru toți

24.  îndeamnă statele membre să încurajeze disponibilitatea la scară largă a produselor pentru menstruație fără toxine și reutilizabile, în special în marile magazine de vânzare cu amănuntul și în farmaciile din întreaga țară (care ar trebui să fie cel puțin în proporție egală cu produsele de unică folosință la vânzare), însoțită de măsuri de sensibilizare cu privire la beneficiile produselor pentru menstruație reutilizabile în comparație cu cele de unică folosință;

25.  subliniază efectele negative ale așa-numitei „taxe pe tampoane” asupra egalității de gen; solicită tuturor statelor membre să elimine așa-numita „taxă pe îngrijiri și pe tampoane”, făcând apel la flexibilitatea introdusă în directiva privind TVA și aplicând scutiri sau cote de 0 % de TVA pentru aceste bunuri de bază esențiale;

(b) O educație sexuală cuprinzătoare aduce beneficii tinerilor

26.  îndeamnă statele membre să asigure accesul universal la educație sexuală și la informații legate de sexualitate corecte, bazate pe dovezi, adecvate vârstei, obiective și cuprinzătoare din punct de vedere științific pentru toți copiii din învățământul primar și secundar, precum și pentru copiii neșcolarizați, în conformitate cu standardele OMS pentru educația sexuală și cu planul său de acțiune privind sănătatea sexuală și reproductivă, fără niciun fel de discriminare; îndeamnă statele membre să asigure o educație cuprinzătoare cu privire la menstruație și legăturile acesteia cu sexualitatea și fertilitatea; invită statele membre să instituie servicii bine dezvoltate, bine finanțate și accesibile tinerilor, precum și instruirea profesorilor, mijloacele necesare pentru funcționarea corespunzătoare a birourilor de asistență și centre de educație în domeniul sănătății;

27.  subliniază că educația și informarea în domeniul SRHR este unul dintre principalele instrumente pentru îndeplinirea angajamentelor celei de a 25-a aniversări a Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD25), și anume satisfacerea deplină a nevoilor în materie de planificare familială, zero decese materne care pot fi prevenite și eliminarea completă a violenței bazate pe gen și a practicilor dăunătoare împotriva femeilor, a fetelor și a tinerilor; subliniază că educația și informarea în domeniul SRHR poate contribui în mod semnificativ la reducerea violenței și a hărțuirii sexuale, fiind completate cu finanțare și proiecte ale UE care îmbunătățesc cooperarea și coordonarea politicilor în domeniul sănătății publice, precum și cu dezvoltarea și diseminarea de bune practici; subliniază importanța unei educații sexuale și a unor informații sexuale și privind relațiile cuprinzătoare și adaptate vârstei, precum și importanța acesteia pentru planificarea familială și accesul la sănătatea reproductivă, precum și consecințele acesteia asupra sarcinilor neintenționate și a bolilor legate de sănătatea sexuală și reproductivă;

28.  reamintește că stereotipurile și tabuurile legate de menstruație sunt în continuare larg răspândite în societățile noastre și că acestea pot întârzia diagnosticarea unor boli precum endometrioza care, deși afectează una din 10 femei aflate la vârsta de reproducere, fiind principala cauză a infertilității femeilor, cauzând dureri pelvine cronice, este diagnosticată cu o întârziere medie de opt ani și pentru care nu există tratament; solicită statelor membre să asigure o educație cuprinzătoare și corectă din punct de vedere științific cu privire la menstruație, să crească gradul de sensibilizare și să inițieze campanii majore de informare cu privire la endometrioză, având ca țintă publicul larg, profesioniștii din domeniul sănătății și legiuitorii; invită statele membre să asigure accesul la programele de educație privind menstruația pentru toți copiii, astfel încât persoanele care au menstruație să poată face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la menstruație și la corpul lor; îndeamnă statele membre să abordeze urgent deficitul de produse pentru menstruație prin asigurarea faptului că astfel de produse sunt disponibile gratuit pentru toți cei care au nevoie de ele;

29.  invită statele membre să combată răspândirea dezinformării discriminatoare și nesigure în domeniul SRHR, întrucât pune în pericol toate persoanele, în special femeile, persoanele LGBTI și tinerii; recunoaște rolul jucat de mass-media, platformele de comunicare socială, instituțiile de informare publică și alte părți interesate în oferirea unor informații exacte și fundamentate științific și le invită să respingă dezinformarea și informarea eronată cu privire la SRHR din programele, materialele și activitățile lor; invită statele membre să elaboreze programe cuprinzătoare de educație sexuală și privind relațiile adecvate vârstei, ținând seama de faptul că transmiterea de informații ar trebui să reflecte diversitatea orientărilor sexuale, a identităților de gen, a expresiilor și a caracteristicilor sexuale, pentru a combate dezinformarea bazată pe stereotipuri sau prejudecăți și pentru a consolida garanțiile dreptului la sănătatea reproducerii prin intermediul serviciilor de sănătate publică;

(c) Contracepția modernă ca strategie pentru realizarea egalității de gen

30.  invită statele membre să asigure accesul universal la o gamă de metode și materiale contraceptive moderne de înaltă calitate și accesibile, consiliere în planificarea familială și informații privind contracepția pentru toți, să abordeze toate barierele care împiedică accesul la contracepție, cum ar fi barierele financiare și sociale, și să se asigure că sunt disponibile consiliere medicală și consultări cu profesioniștii din domeniul sănătății, permițând tuturor persoanelor să aleagă metoda contracepției care le este cea mai adecvată, protejând astfel dreptul fundamental la sănătate și dreptul la alegere;

31.   invită statele membre să asigure accesul la metode de contracepție moderne, eficace și accesibile, ținând seama de ratele de succes pe termen lung; invită statele membre să recunoască faptul că acest acces ar trebui extins la toate persoanele aflate la vârsta reproductivă; invită statele membre să se asigure că toate serviciile de sănătate asigură îngrijirea medicală și psihologică periodică adecvată, care să promoveze și să apere sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor pe tot parcursul vieții lor;

32.  reamintește că statele membre și autoritățile publice au responsabilitatea de a furniza informații exacte și bazate pe dovezi cu privire la contracepție și de a stabili strategii de abordare și eliminare a barierelor, miturilor, stigmatizării și concepțiilor greșite; solicită statelor membre să creeze programe și campanii de sensibilizare privind alegerea metodelor contraceptive moderne și privind gama completă de contraceptive, și să asigure servicii de contracepție moderne de înaltă calitate și consiliere oferite de profesioniștii din domeniul sănătății, inclusiv contracepție de urgență fără prescripție, în conformitate cu standardele OMS, care este adesea refuzată de medici în anumite țări din motive legate de convingeri personale;

(d) Servicii de îngrijire legale și în condiții de siguranță privind avortul, bazate pe sănătatea și drepturile femeilor

33.  reafirmă faptul că avortul trebuie să fie întotdeauna o decizie voluntară bazată pe cererea unei persoane, exprimată prin propria sa voință liberă, în conformitate cu standardele medicale și cu disponibilitatea, accesibilitatea, inclusiv din punct de vedere financiar, și siguranța bazate pe orientările OMS și invită statele membre să asigure accesul universal la servicii de avort legale și în condiții de siguranță și respectarea dreptului la libertate, la viață privată și a dreptului de a beneficia de cel mai înalt nivel de asistență medicală;

34.  îndeamnă statele membre să dezincrimineze avortul și să elimine și să combată obstacolele în calea avortului legal și reamintește că acestea au responsabilitatea de a se asigura că femeile au acces la drepturile care le sunt conferite prin lege; îndeamnă statele membre să consolideze metodele existente și să examineze noi metode de furnizare a îngrijirilor legate de SRHR și modalități de abordare a lacunelor în furnizarea de servicii care au ieșit la lumină în urma pandemiei de COVID-19 și să facă acest lucru pentru toți, cu un accent deosebit pe grupurile cele mai marginalizate; îndeamnă Comisia să promoveze protejarea SRHR prin următoarea strategie a UE în domeniul sănătății;

35.  invită statele membre să își revizuiască dispozițiile legale naționale privind avortul și să le alinieze la standardele internaționale privind drepturile omului(24) și la cele mai bune practici regionale, asigurând faptul că avortul la cerere este legal în perioada timpurie a sarcinii și chiar mai târziu, dacă este necesar, în cazul în care sănătatea sau viața persoanei însărcinate este în pericol; reamintește că interzicerea totală a serviciilor de avort sau refuzul acestora reprezintă o formă de violență pe criterii de gen(25) și îndeamnă statele membre să promoveze cele mai bune practici în domeniul asistenței medicale prin crearea unor servicii de sănătate sexuală și reproductivă disponibile la nivelul asistenței primare, cu sisteme de orientare pentru toate serviciile de îngrijire de nivel superior necesare;

36.  recunoaște că, din motive personale, unii medici pot invoca o clauză de conștiință; subliniază, cu toate acestea, că clauza de conștiință a unei persoane nu poate aduce atingere dreptului pacientului de a avea acces deplin la asistență medicală și servicii; invită statele membre și furnizorii de servicii medicale să țină seama de aceste circumstanțe în furnizarea lor geografică de servicii de asistență medicală;

37.  regretă faptul că, uneori, practica obișnuită din statele membre permite medicilor și, în unele cazuri, instituțiilor medicale în ansamblul lor să refuze furnizarea de servicii de sănătate pe baza așa-numitei clauze de conștiință, care conduce la refuzul acordării de îngrijiri pentru avort pe motive de religie sau de conștiință și care pune în pericol viața și drepturile femeilor; ia act de faptul că această clauză este utilizată adesea și în situațiile în care orice întârziere ar putea pune în pericol viața sau sănătatea pacientei;

38.  observă că această clauză de conștiință împiedică și accesul la screeningul prenatal, care nu este numai o încălcare a dreptului femeilor la informații cu privire la starea fătului, ci, de asemenea, în multe cazuri împiedică tratarea cu succes în timpul sarcinii sau imediat după aceea; solicită statelor membre să pună în aplicare măsuri eficace de reglementare și de asigurare a respectării legislației, care să asigure faptul că clauza de „conștiință” nu pune în pericol accesul în timp util al femeilor la servicii de îngrijire în domeniul de sănătate sexuală și reproductivă;

(e) Accesul la tratamente de fertilitate

39.  invită statele membre să se asigure că toate persoanele aflate la vârsta reproducerii au acces la tratamente de fertilitate, indiferent de statutul socioeconomic sau de stare civilă, de identitatea de gen sau de orientarea sexuală a acestora; subliniază importanța examinării atente a fertilității în UE ca problemă de sănătate publică și a prevalenței infertilității și a subfertilității, care reprezintă o realitate dificilă și dureroasă pentru multe familii și persoane; invită statele membre să adopte o abordare holistică, bazată pe drepturi, favorabilă incluziunii și nediscriminatorie a fertilității, inclusiv măsuri de prevenire a infertilității și să asigure accesul egal la servicii pentru toate persoanele de vârstă reproductivă, precum și să facă reproducerile asistate medical disponibile și accesibile în Europa;

(f) Îngrijiri maternale, în timpul sarcinii și la naștere pentru toată lumea

40.  invită statele membre să adopte măsuri pentru a asigura accesul, fără discriminare, la servicii de maternitate, de sarcină și de îngrijire legate de naștere de înaltă calitate, accesibile, bazate pe dovezi și cu respect pentru toți, inclusiv pentru moașe, la îngrijire prenatală, în timpul nașterii și postnatală, precum și la asistență pentru sănătatea mintală maternă, în conformitate cu standardele și dovezile actuale ale OMS, și, în consecință, să reformeze legile, politicile și practicile care exclud anumite grupuri de la accesul la maternitate, sarcină și îngrijire legată de naștere, inclusiv prin eliminarea restricțiilor juridice și politice discriminatorii care se aplică pe criterii de orientare sexuală sau de identitate de gen, naționalitate, origine rasială sau etnică și statutul de migrant;

41.  invită statele membre să depună toate eforturile pentru a asigura respectarea drepturilor femeilor și a demnității lor atunci când nasc și să condamne și să combată cu fermitate abuzurile fizice și verbale, inclusiv violența ginecologică și obstetrică, precum și orice alte forme asociate de violență de gen în îngrijirea prenatală, la naștere și postnatală, care încalcă drepturile fundamentale ale femeilor și pot constitui forme de violență de gen;

42.  invită Comisia să elaboreze standarde comune ale UE în ceea ce privește maternitatea, sarcina și îngrijirea legată de naștere și să faciliteze schimbul de bune practici între experții din domeniu; invită statele membre să încurajeze și să se asigure că furnizorii de asistență medicală sunt instruiți în domeniul drepturilor fundamentale ale femeilor și al principiilor consimțământului liber și în cunoștință de cauză și alegerii în cunoștință de cauză în ceea ce privește maternitatea, sarcina și îngrijirea legată de naștere;

43.  reamintește că regiunea europeană a OMS are cel mai scăzut nivel de alăptare din lume; subliniază că este nevoie de un grad mai mare de conștientizare și informare cu privire la beneficiile alăptării; invită statele membre și Comisia să lanseze campanii de anvergură pentru a sublinia beneficiile alăptării;

Furnizarea de servicii SRHR în timpul pandemiei de COVID-19 și în toate celelalte situații de criză

44.  subliniază că UE și statele sale membre se confruntă cu o criză economică și socială, pe lângă criza sanitară; îndeamnă statele membre să ia în considerare impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății dintr-o perspectivă de gen și să asigure continuarea unei game complete de servicii de sănătate sexuală și reproductivă prin intermediul sistemelor de sănătate în toate circumstanțele, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului; insistă asupra contracarării oricăror încercări de restricționare a SRHR în timpul pandemiei și după aceasta; invită, de asemenea, statele membre să direcționeze eforturi și resurse suplimentare pentru reconstruirea unui sistem de sănătate care să recunoască faptul că SRHR sunt esențiale pentru sănătatea și bunăstarea tuturor persoanelor;

45.  recunoaște efectele pandemiei de COVID-19 asupra aprovizionării cu contraceptive și a accesului la acestea și reiterează prognozele UNFPA din aprilie 2020, care afirmă că se preconizează că aproximativ 47 de milioane de femei din 114 țări cu venituri medii și mici nu vor putea utiliza contraceptive moderne dacă limitarea mișcării persoanelor sau întreruperi ale lanțului de aprovizionare continuă timp de șase luni;

46.  îndeamnă statele membre să asigure accesul deplin la contracepție în timpul pandemiei de COVID-19 și, prin eforturi comune, să prevină perturbările în lanțurile de producție și de aprovizionare; evidențiază exemple de bune practici, cum ar fi accesul la contraceptive pentru toate femeile dintr-o anumită grupă de vârstă și/sau teleconsultațiile privind accesul la contraceptive;

47.  regretă că accesul la avort legal și în condiții de siguranță continuă să fie limitat în timpul pandemiei de COVID-19, cu exemple de eforturi de a-l interzice complet sub pretextul că este un serviciu cu prioritate redusă(26); îndeamnă statele membre să pună în aplicare, în mod suplimentar, accesul sigur, gratuit și adaptat la avort în contextul pandemiei de COVID-19 și după aceasta, cum ar fi pilula pentru avort, și să recunoască serviciile de avort ca fiind o procedură medicală urgentă și necesară, respingând, de asemenea, orice limitare a accesului la acestea;

48.  subliniază consecințele negative ale pandemiei asupra maternității, a sarcinii și a îngrijirii legate de naștere, dat fiind că sistemele de sănătate se concentrează pe combaterea pandemiei de COVID-19, și subliniază că se aduc modificări inacceptabile prestării de servicii de îngrijire în timpul sarcinii și la naștere, care nu se bazează pe dovezi științifice, pe orientările OMS sau pe orientările organizațiilor profesionale europene relevante și nu sunt proporționale cu răspunsul necesar la pandemia de COVID-19(27); îndeamnă statele membre să asigure resurse adecvate pentru îngrijirea de calitate în ceea ce privește maternitatea, sarcina și aspectele legate de naștere;

49.  îndeamnă statele membre să asigure accesul deplin la tratamente de fertilitate și la îngrijiri pentru fertilitate în timpul pandemiei de COVID-19 și să prevină întreruperea furnizării de tratamente de fertilitate, care va conduce la mai puțini copii născuți din tratamente de reproducere asistată medical și, în consecință, poate priva complet unele persoane de dreptul lor de a încerca să aibă un copil;

50.  invită Comisia să abordeze impactul situațiilor de urgență, cum ar fi pandemia de COVID-19, asupra aspectelor de sănătate specifice genului, cum ar fi accesul la SRHR în UE în răspunsul său politic legat de sănătate; invită, de asemenea, Comisia să recunoască faptul că SRHR se bazează pe drepturile fundamentale ale omului și, ca atare, reprezintă o prioritate în timpul actualei crize sanitare și după aceasta și să ia toate măsurile necesare, inclusiv prin sprijinirea acțiunilor statelor membre și ale organizațiilor societății civile din domeniul SRHR, pentru a garanta accesul deplin la serviciile SRHR, ținând seama de resurse precum FSE + și programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”;

SRHR în calitate de piloni ai egalității de gen, ai democrației și ai eliminării violenței pe criterii de gen

51.  invită statele membre să își exercite competența în materie de SRHR, străduindu-se să protejeze, să respecte și să garanteze pe deplin drepturile omului, în special dreptul la sănătate în ceea ce privește SRHR, și să garanteze o gamă largă de servicii de sănătate sexuală și reproductivă disponibile, accesibile, de înaltă calitate și nediscriminatorii, disponibile tuturor fără discriminare, cum ar fi tratamentele pentru fertilitate și bolile genetice cu conservarea gameelor, asigurând respectarea non-regresului în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului, inclusiv pentru persoanele care trebuie să călătorească pentru tratament, cum ar fi persoanele care locuiesc în regiunile îndepărtate și în regiunile ultraperiferice; condamnă orice încercare de a limita accesul la SRHR prin legi restrictive; afirmă cu hotărâre că negarea accesului la SRHR este o formă de violență pe criterii de gen(28);

52.  invită Consiliul să instituie un organism dedicat egalității de gen care să reunească miniștrii și secretarii de stat responsabili cu egalitatea de gen în cadrul unui forum specific, cu scopul de a oferi măsuri comune și concrete pentru a răspunde provocărilor în domeniul drepturilor fundamentale ale femeilor și al egalității de gen, inclusiv SRHR, și să asigure discutarea problemelor legate de egalitatea de gen la cel mai înalt nivel politic;

53.  subliniază consecințele extrem de dăunătoare și diverse ale violenței pe criterii de gen asupra sănătății, demonstrându-se faptul că această formă de violență are potențialul de a conduce la consecințe grave asupra sănătății fizice și mintale, inclusiv la tulburări ginecologice și la efecte negative asupra sarcinii; solicită, prin urmare, protecția corespunzătoare a victimelor violenței domestice și alocarea de resurse adecvate în acest sens, prin creșterea resurselor și prin acțiuni eficiente în acest scop;

54.  subliniază că există o serie de legături între prostituție și traficul de ființe umane și recunoaște că prostituția – atât în UE, cât și la nivel global – încurajează traficul de femei vulnerabile și de minori;

55.  invită comisara pentru democrație și demografie să adopte o abordare bazată pe dovezi și pe drepturile omului pentru a face față provocărilor demografice în UE, asigurându-se că fiecare rezident al UE, inclusiv cei care locuiesc în zone mai îndepărtate, cum ar fi regiunile ultraperiferice, își poate realiza pe deplin SRHR, și să aibă în vedere în mod special și să se opună celor care utilizează SRHR pentru a submina valorile UE și principiile democrației;

56.  invită comisara pentru sănătate și siguranță alimentară să faciliteze și să promoveze protecția SRHR ca parte esențială a realizării dreptului la sănătate, siguranță și egalitate de gen; să monitorizeze și să promoveze punerea deplină în aplicare a ODD 3, inclusiv a obiectivului 3.7, în UE, utilizând cadrul de indicatori global al ONU; o invită pe aceasta ca, în parteneriat cu statele membre, să colecteze date sistematice, comparabile și defalcate și să realizeze studii pentru a măsura mai bine inegalitățile de gen din domeniul sănătății și necesitățile nesatisfăcute în materie de acces la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă în UE, având o perspectivă intersecțională; o invită să promoveze informarea și educația în domeniul sănătății, inclusiv în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă; o invită să sprijine convergența ascendentă a standardelor și politicilor în materie de sănătate pentru a reduce inegalitățile în materie de sănătate în interiorul statelor membre și între acestea și, având în vedere includerea salutată a serviciilor de sănătate sexuală și reproductivă în programul „UE pentru sănătate”, să sprijine acțiunile întreprinse de statele membre și de organizațiile societății civile din domeniul SRHR pentru a obține acces la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă prin intermediul programului; subliniază nevoia de a stimula considerabil investițiile în toate serviciile, în special în serviciile de asistență medicală, pentru a contribui la independența, egalitatea și emanciparea femeilor;

57.  invită comisara pentru egalitate să faciliteze și să promoveze protecția SRHR și să le includă în punerea în aplicare a Strategiei UE privind egalitatea de gen și a Strategiei UE privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ; o invită să condamne ferm regresul în ceea ce privește drepturile femeilor și să elaboreze măsuri concrete de combatere a acestuia; o invită să recunoască legăturile intrinsece dintre realizarea SRHR, a egalității de gen și combaterea violenței de gen și să monitorizeze și să promoveze punerea deplină în aplicare a ODD 5, inclusiv a obiectivului 5.6, în UE; o invită să contribuie la integrarea cu succes a dimensiunii de gen în toate politicile UE; o invită să sprijine activitățile organizațiilor societății civile în domeniul SRHR; o invită să faciliteze și să promoveze schimbul de bune practici între statele membre și părțile interesate cu privire la aspectele de gen ale sănătății, inclusiv SRHR, și să faciliteze sinergiile dintre „UE pentru sănătate” și Strategia UE privind egalitatea de gen; subliniază că programul „UE pentru sănătate” ar trebui să integreze dimensiunea de gen, să țină seama de prejudecățile de gen și să dezvolte o abordare a sensibilizării cu privire la boli, a procesului de depistare, diagnosticare și tratament care ține seama de perspectiva de gen; subliniază în plus că orice strategie de egalitate ar trebui să abordeze toate formele de violență pe criterii de gen, inclusiv regresul privind sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor și drepturile aferente și încălcarea acestora;

58.  invită comisara pentru parteneriate internaționale să sprijine Consensul european privind dezvoltarea și ODD, în special obiectivele 3.7., 5.6 și 16, pentru a se asigura că SRHR rămân o prioritate de dezvoltare în toate activitățile și relațiile externe ale UE; salută angajamentul de a promova SRHR în noul Plan de acțiune pentru egalitatea de gen III și invită comisara pentru parteneriate internaționale să propună măsuri concrete pentru îndeplinirea acestui obiectiv; subliniază necesitatea de a acorda prioritate eliminării tuturor barierelor din calea accesului la serviciile SRHR în cadrul politicii sale de dezvoltare;

59.  invită comisarul pentru promovarea modului nostru de viață european să se asigure că noul trimis special pentru promovarea libertății religioase și de convingere este dedicat unei abordări bazate pe drepturile omului, respectând astfel sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, și eforturilor comune de a garanta dreptul la sănătate pentru toți, în UE și la nivel mondial, fără nicio discriminare;

60.  invită comisarul pentru gestionarea crizelor să includă o perspectivă privind egalitatea de gen în ajutorul umanitar al UE și al statelor membre și o perspectivă asupra sănătății sexuale și reproductive și drepturilor aferente, întrucât accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă este o necesitate de bază pentru persoanele aflate în contexte umanitare;

61.  solicită eliminarea imediată a practicilor dăunătoare, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor și căsătoriile timpurii și forțate ale copiilor; subliniază că practicile de căsătorie timpurie și forțată a copiilor reprezintă o încălcare a drepturilor omului și că, adesea, din acest motiv, fetele tinere sunt vulnerabile la violență, discriminare și abuz; este extrem de preocupat de faptul că peste 200 de milioane de fete și femei din întreaga lume au fost supuse forțat mutilării genitale feminine, precum și de faptul că, din cauza pandemiei de COVID-19, se estimează că întârzierea sau întreruperea programelor de intervenție de proximitate și de educație privind practicile dăunătoare la nivel mondial va conduce la două milioane de cazuri noi de mutilare genitală a femeilor și la 13 milioane de cazuri noi de căsătorii ale minorilor în următorul deceniu comparativ cu estimările anterioare pandemiei;

62.  solicită acces deplin la îngrijire fizică și psihologică din partea personalului sensibil și instruit din punct de vedere intercultural; îndeamnă toate țările UE să ratifice Convenția de la Istanbul; invită Comisia să examineze sinergiile dintre programele interne și externe ale UE pentru a asigura o abordare coerentă și pe termen lung de stopare a mutilării genitale a femeilor, atât în interiorul, cât și în afara UE; reiterează, în special, solicitarea de a se include măsuri de prevenire a mutilării genitale a femeilor în toate domeniile de politică, în special în domeniul sănătății, al azilului, al educației, al ocupării forței de muncă și în dialogurile purtate cu țările terțe pe tema cooperării și a drepturilor omului;

63.  reamintește că unele fete care trăiesc în UE sunt expuse, de asemenea, riscului de a fi supuse mutilării genitale în timp ce își vizitează țările de origine, în principal în cadrul vizitelor familiale; consideră că este important ca toate statele membre, inclusiv administrațiile regionale și locale, să partajeze cele mai bune practici privind protocoalele de prevenire a mutilării genitale în cazul fetelor care călătoresc în țări sau în regiuni în care mutilarea genitală a femeilor este practicată pe scară largă; invită toate statele membre care nu au făcut încă acest lucru să adopte dispoziții specifice de drept penal privind mutilarea genitală a femeilor pentru a proteja victimele și pentru ca această infracțiune să fie urmărită penal mai eficient în cazul în care este comisă în afara teritoriilor lor;

64.  solicită Uniunii să sprijine centrele de sănătate și de planificare familială din țările partenere pentru a le permite să facă schimb de informații despre tabuurile legate de menstruație, sexualitate și reproducere și să elimine astfel de tabuuri, implicând pe deplin și tinerii bărbați în combaterea stereotipurilor și a tabuurilor; subliniază că este important să se îmbunătățească nivelul de disponibilitate a metodelor contraceptive în țările în curs de dezvoltare, în special pentru adolescentele care prezintă un risc mai mare de complicații în timpul sarcinii; afirmă că toate femeile și fetele au dreptul de a face propriile alegeri, în mod liber și în cunoștință de cauză, în ceea ce privește sănătatea și viața lor sexuală și reproductivă;

65.  solicită să se asigure participarea fetelor și a femeilor la educație, deoarece aceasta reprezintă un instrument indispensabil pentru emanciparea socială și economică a femeilor; solicită să se combată absenteismul fetelor în perioada ciclului lor menstrual, prin îmbunătățirea dotărilor legate de igiena menstruală în școli, în special a serviciilor WASH, precum și prin combaterea stigmatizării; subliniază că este necesar să se asigure accesul la o infrastructură WASH adecvată în școli, pentru a garanta sănătatea sexuală și reproductivă, fie că este vorba de contracepție, sarcină, naștere, avort, boli cu transmitere sexuală sau igienă menstruală;

66.  solicită să se valorifice potențialul instrumentelor de comunicare precum radioul, televiziunea și telefonul, dar și al instrumentelor digitale, în special al rețelelor sociale și al serviciilor de mesagerie, pentru a îmbunătăți accesul tinerilor la educația sexuală, în special gradul lor de sensibilizare cu privire la bolile cu transmitere sexuală și la riscurile asociate unei sarcini timpurii; consideră că, pentru aceasta, va fi necesar să se asigure combaterea inegalităților de gen în accesul la serviciile digitale, precum și a hărțuirii cibernetice și a violenței îndreptate împotriva femeilor și fetelor pe internet;

67.  solicită ca Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen III (GAP III) să acorde mai multă importanță domeniului său politic tematic SRHR, având în vedere impactul enorm al pandemiei de COVID-19 asupra femeilor și fetelor din țările în curs de dezvoltare; subliniază că este important să se consolideze promovarea dreptului fiecărei persoane de a decide în mod liber și responsabil cu privire la aspectele legate de sexualitatea și de sănătatea sa sexuală și reproductivă și de a avea control deplin asupra acestor aspecte;

68.  invită statele membre să se angajeze față de realizarea obiectivelor GAP III, în special în ceea ce privește SRHR; invită UE și statele membre să pregătească „planuri de punere în aplicare la nivel de țară”, care să acorde prioritate SRHR, utilizând indicatori măsurabili și mecanisme de monitorizare; solicită delegațiilor UE să acorde prioritate acțiunilor privind SRHR atunci când pun în aplicare GAP III;

69.  invită UE și statele membre să asigure o finanțare adecvată și bine direcționată pentru SRHR în politica lor de cooperare pentru dezvoltare și în instrumentele lor de acțiune externă, precum Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională; solicită, în acest sens, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă și statelor membre să considere SRHR drept o prioritate în procesul de programare al UE, inclusiv în cel de programare în comun;

70.  subliniază că este esențial să se asigure că politica de cooperare pentru dezvoltare include organizațiile societății civile care sunt direct implicate în apărarea SRHR în țările în curs de dezvoltare;

71.  consideră că UE trebuie să faciliteze integrarea serviciilor SRHR în strategiile și politicile naționale de sănătate publică ale țărilor partenere; reamintește cu îngrijorare că cele mai multe nevoi nesatisfăcute în materie de servicii de sănătate sexuală și reproductivă sunt cele ale adolescenților, ale persoanelor necăsătorite, ale persoanelor LGBTIQ, ale persoanelor cu dizabilități, ale persoanelor aparținând minorităților și grupurilor etnice minoritare și ale persoanelor sărace din mediul rural și urban; subliniază că serviciile SRHR ar trebui să țină seama de dimensiunea de gen, să se bazeze pe drepturi, să fie favorabile tinerilor și să fie accesibile tuturor, indiferent de vârstă, sex, identitate de gen, orientare sexuală, rasă, categorie socială, religie, stare civilă, resurse economice, origine națională sau socială sau dizabilități, inclusiv în situații de criză umanitară, în timpul conflictelor și al dezastrelor;

72.  solicită statelor membre să combată discriminarea în serviciile SRHR și să utilizeze o abordare intersectorială pentru a se asigura că femeile și fetele (atât transgen, cât și cisgen), persoanele non-binare, lesbiene, bisexuale și femeile intersexuale au acces egal la servicii și drepturi de SRH;

73.  reamintește că femeile și fetele sunt deosebit de expuse violului și violenței sexuale în regiunile afectate de crize, inclusiv în contexte marcate de conflicte, de dezastre naturale și de consecințele schimbărilor climatice; solicită Uniunii Europene să intensifice lupta împotriva utilizării violului ca armă de război și să garanteze accesul victimelor la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă;

74.  invită Comisia să condamne ferm regresul în domeniul drepturilor femeilor și al SRHR și să își utilizeze toate capacitățile pentru a-și intensifica acțiunile de combatere a acestuia; invită Comisia și statele membre să își intensifice sprijinul politic pentru apărătorii drepturilor omului, furnizorii de servicii medicale care lucrează pentru promovarea SRHR, a drepturilor femeilor și a organizațiilor societății civile din domeniul SRHR, care sunt actori-cheie pentru societățile care respectă egalitatea de gen și furnizori esențiali de servicii și informații SRH, în special cei care lucrează în contexte dificile în Europa, și să monitorizeze continuu și să aloce în consecință sprijin financiar suficient, prin intermediul programelor în curs, cum ar fi programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”;

75.  invită Comisia să pună în aplicare integrarea dimensiunii de gen în buget prin toate instrumentele cadrului financiar multianual 2021-2027, inclusiv prin programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, prin FSE+ și prin Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională;

76.  invită Comisia să ia măsuri concrete pentru protejarea SRHR, începând cu desemnarea unui trimis special al UE privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente și cu adăugarea unui capitol special privind situația actuală a SRHR în Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația;

o
o   o

77.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2020)0336. (2) JO C 449, 23.12.2020, p. 142. (3) JO L 107, 26.3.2021, p. 1. (4) Studiu – „The gendered impact of the COVID-19 crisis and post-crisis period” (Efectele genderizate ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 și extinderea acestora în perioada post-criză) – Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic C – Drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, 30 septembrie 2020. (5) Texte adoptate, P9_TA(2020)0307. (6) JO L 373, 21.12.2004, p. 37. (7) JO L 88, 4.4.2011, p. 45. (8) JO L 311, 28.11.2001, p. 67. (9) JO C 208, 1.6.2021, p. 24. (10) JO C 449, 23.12.2020, p. 102. (11) JO C 252, 18.7.2018, p. 99. (12) JO L 327, 16.12.2003, p. 34 (13) Comisia Guttmacher-Lancet, Executive Summary on sexual and reproductive health and rights (Sinteză privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente), The Lancet, Londra, 2018, https://www.guttmacher.org/guttmacher-lancet-commission/accelerate-progress-executive-summary (14) Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), Serie de informații privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, disponibilă la adresa: https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Women/WRGS/SexualHealth/INFO_Abortion_WEB.pdf (15) https://www.who.int/reproductivehealth/topics/infertility/definitions/en/ (16) https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Women/WRGS/SexualHealth/INFO_Abortion_WEB.pdf (17) Nota tehnică intermediară a UNFPA intitulată „Impact of the COVID-19 Pandemic on Family Planning and Ending Gender-based Violence, Female Genital Mutilation and Child Marriage” (Impactul pandemiei de COVID-19 asupra planificării familiale și încetarea violenței de gen, a mutilării genitale a femeilor și a căsătoriei copiilor), 27 aprilie 2020, disponibilă la: https://www.unfpa.org/sites/default/files/resource-pdf/COVID-19_impact_brief_for_UNFPA_24_April_2020_1.pdf (18) EPF și IPPF EN, op. cit., p. 8. (19) Concluziile Consiliului din 13 iulie 2020 privind prioritățile UE în cadrul Organizației Națiunilor Unite și pentru cea de a 75-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite, septembrie 2020-septembrie 2021. (20) Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Women’s sexual and reproductive health and rights in Europe (Sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile femeilor în Europa), Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Consiliul Europei, 2017, https://www.coe.int/en/web/commissioner/women-s-sexual-and-reproductive-rights-in-europe (21) Raportul Comitetului director pentru drepturile omului al Consiliului Europei (CDDH) privind punerea în aplicare a Recomandării CM/Rec(2010)5 a Comitetului de Miniștri către statele membre cu privire la măsurile de combatere a discriminării pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen, disponibil la adresa https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectId=09000016809f9ba0 (22) https://www.ohchr.org/Documents/HRBodies/HRCouncil/RegularSession/Session22/A.HRC.22.53_English.pdf (23) Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cauza A.P., Garçon și Nicot/Franța (cererile nr. 79885/12, 52471/13 și 52596/13). (24) Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU (CDO), Observația generală nr. 36 (2018), HRC: Mellet/Ireland, Comunicarea nr. 2324/2013 (2016) și Whelan/Ireland, Comunicarea nr. 2425/2014 (2017); HRC: K. L./Peru, Comunicarea nr. 1153/2003 (2005) și L. M. R./Argentina, Comunicarea nr. 1608/2007 (2011); Recomandarea generală nr. 35 a CEDAW (2017); Comitetul pentru drepturile economice, sociale și culturale (2016), Comentariul general nr. 22; Raportul Grupului de lucru pentru aspecte juridice și practice legate de discriminarea față de femei, A/HRC/32/448, 8 aprilie 2016; Declarația comună privind Procedurile speciale ale ONU, Ziua internațională a avortului în condiții de siguranță, 28 septembrie 2016; Recomandarea generală nr. 35 a CEDAW; Recomandarea generală nr. 30 a CEDAW; CEDAW, L. C./Peru, Comunicarea nr. 22/2009 (2011). (25) https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Women/WRGS/SexualHealth/INFO_Abortion_WEB.pdf (26) Moreau, C., Shankar M., Glasier, A., et al., Abortion regulation in Europe in the era of COVID-19: a spectrum of policy responses (Reglementarea avortului în Europa în era pandemiei de COVID-19: o gamă de răspunsuri în materie de politici), BMJ Sexual & Reproductive Health, 22 octombrie 2020, disponibil la adresa: https://srh.bmj.com/content/familyplanning/early/2021/02/22/bmjsrh-2020-200724.full.pdf (27) Human Rights in Childbirth, Human Rights Violations in Pregnancy, Birth and Postpartum during the COVID-19 Pandemic (Încălcări ale drepturilor omului în timpul sarcinii, al nașterii și al perioadei postpartum în contextul pandemiei de COVID-19), San Francisco, 6 mai 2020, disponibil la adresa: http://humanrightsinchildbirth.org/wp-content/uploads/2020/05/Human-Rights-in-Childbirth-Pregnancy-Birth-and-Postpartum-During-COVID19-Report-May-2020.pdf (28) OHCHR, Serie de informații privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, disponibilă la adresa: https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Women/WRGS/SexualHealth/INFO_Abortion_WEB.pdf

Rezoluția Parlamentului European din 24 iunie 2021 referitoare la cea de-a 25-a aniversare a Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD25) (Reuniunea la nivel înalt de la Nairobi) (2019/2850(RSP))

P9_TA(2021)0315 B9-0365/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere Conferința Internațională pentru Populație și Dezvoltare (CIPD), care a avut loc la Cairo în 1994, programul său de acțiune, precum și rezultatele conferințelor sale de revizuire,

–  având în vedere principiul 1 din Programul de acțiune al CIPD, care prevede că orice persoană are dreptul la libertate și la siguranță,

–  având în vedere Declarația de la Nairobi privind CIPD25 intitulată „Accelerarea îndeplinirii promisiunilor”, publicată la 1 noiembrie 2019, angajamentele naționale și ale partenerilor și acțiunile de colaborare anunțate la reuniunea la nivel înalt de la Nairobi,

–  având în vedere Platforma de acțiune de la Beijing și rezultatele conferințelor sale de evaluare,

–  având în vedere declarația de angajament de la Ottawa, adoptată cu ocazia celei de-a șaptea Conferințe a parlamentarilor la nivel internațional privind punerea în aplicare a CIPD, care a avut loc în perioada 22-23 octombrie 2018 în Canada, la Ottawa;

–  având în vedere raportul Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite din 5 octombrie 1999 privind cea de-a 21-a sesiune specială a Adunării Generale pentru o reexaminare și o evaluare globală a punerii în aplicare a Programului de acțiune al CIPD (examinarea pe cinci ani a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a Programului de acțiune),

–  având în vedere raportul Secretarului General al ONU intitulat „Cadrul de acțiuni pentru continuarea Programului de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare după 2014” („Raportul global privind CIPD post-2014”),

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în septembrie 2015, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, și, în special, obiectivele de dezvoltare durabilă 3 și 5,

–  având în vedere summitul umanitar mondial al ONU care a avut loc la Istanbul la 23 și 24 mai 2016 și raportul aferent al Secretarului General al ONU (A/70/709), în special Agenda pentru umanitate,

–  având în vedere rezoluția sa din 31 mai 2018 referitoare la implementarea Documentului de lucru comun (SWD(2015)0182) al serviciilor Comisiei intitulat „Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020”(1),

–  având în vedere raportul său din 4 iulie 2018 intitulat „Către o strategie externă a UE împotriva căsătoriilor timpurii și forțate – etapele următoare”(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la UE și cadrul de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 decembrie 2015 intitulată „Pregătirea summitului umanitar mondial: provocări și oportunități în domeniul ajutorului umanitar”(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 3 februarie 2021 intitulată „Provocările viitoare legate de drepturile femeilor în Europa: mai mult de 25 de ani de la Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing”(5),

–  având în vedere raportul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) privind situația populației la nivel mondial în 2019, intitulat „Unfinished Business: the pursuit of rights and choices for all” („O chestiune nefinalizată: asigurarea drepturilor și a libertății de a alege pentru toți”),

–  având în vedere raportul Euromapping din 2018 intitulat „Ghidul privind răspunderea în materie de sănătate reproductivă, sănătatea mamei, a nou-născuților și a copiilor și planificarea familială”,

–  având în vedere Atlasul Contracepției 2017, 2018 și 2019 care clasifică accesul la contracepție în Europa defalcat pe țări și care evidențiază inegalitățile din Europa, precum și faptul că nevoia nesatisfăcută de contracepție în unele părți ale Europei a trecut în mare măsură neobservată;

–  având în vedere rezoluția sa din 12 decembrie 2018 referitoare la Raportul anual pe 2017 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(6),

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020), adoptat de Consiliu la 7 martie 2011(7),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 26 mai 2015 privind dimensiunea de gen în contextul dezvoltării,

–  având în vedere Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen 2021-2025 (GAP III), publicat la 25 noiembrie 2020 de Comisie și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (JOIN(2020)0017),

–  având în vedere Consensul european privind dezvoltarea („Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”), adoptat în iunie 2017,

–  având în vedere întrebările adresate Comisiei și Consiliului cu ocazia celei de a 25-a aniversări a Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD25) – Reuniunea la nivel înalt de la Nairobi (O-000020/2021 – B9-0018/2021 și O-000021/2021 – B9-0019/2021),

–  având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru dezvoltare și a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

A.  întrucât în 2019 s-au împlinit 25 de ani de la Conferința Internațională privind Populație și Dezvoltare (CIPD) de la Cairo, în cadrul căreia 179 de guverne au adoptat programul de acțiune al CIPD, ceea ce reprezintă un angajament mondial pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, în conformitate cu Platforma de acțiune de la Beijing și cu însuși Programul de acțiune, întărind consensul privind plasarea drepturilor individuale și a stării de bine a persoanelor în centrul agendei privind sănătatea reproducerii și planificarea demografică;

B.  întrucât programul de acțiune a situat planificarea familială în contextul unui sistem complet de asistență medicală în materie de sănătate reproductivă și a invitat guvernele să asigure accesul la servicii cum ar fi îngrijirea prenatală și postnatală, nașterea sigură, tratamentul infertilității, avortul fără riscuri acolo unde acesta este legal și gestionarea consecințelor avortului practicat în condiții de risc, tratamentul infecțiilor tractului reproductiv și al infecțiilor cu transmitere sexuală, al cancerului de sân și al cancerelor sistemului de reproducere, precum și la informații, educație, consiliere sexuală, privind sănătatea reproducerii și calitatea de părinte responsabil, recunoscând în același timp că prevenirea violenței de gen și a altor practici nocive ar trebui să fie parte integrantă din asistența medicală primară;

C.  întrucât sănătatea sexuală și reproductivă, inclusiv mortalitatea maternă și neonatală și HIV, sunt ținte în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) 3 și întrucât violența de gen și practicile dăunătoare sunt ținte în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă ODD 5;

D.  întrucât ODD implică, de asemenea, acoperirea universală cu servicii de sănătate, în special prin asigurarea accesului la servicii esențiale de calitate în domeniul sănătății și la medicamente și vaccinuri sigure, eficiente și la prețuri accesibile pentru toți; întrucât garantarea sănătății și a drepturilor sexuale și reproductive, precum și a drepturilor femeilor și a libertății de a decide asupra corpului și vieții lor reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru asigurarea celorlalte ODD;

E.  întrucât cea de-a 25-a aniversare este o ocazie ca guvernele și alți actori de la nivel mondial să își reafirme angajamentul față de agenda privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, exercitarea acestora fiind încă refuzată în multe țări; întrucât CIPD este un document universal, care trebuie pus în aplicare atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în exterior;

F.  întrucât populația nu a crescut niciodată atât de rapid – în ritmul actual, populația mondială se va dubla în doar 35 ani;

G.  întrucât tendințele demografice vor influența în mod fundamental perspectivele de dezvoltare viitoare; întrucât promovarea egalității de gen, a sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente și a dimensiunii durabile a familiei sunt legate unele de altele;

H.  întrucât femeile trebuie să aibă controlul deplin asupra corpului lor, a sănătății și a fertilității lor și să fie în măsură să își definească propriul lor rol în societate pentru ca această creștere puternică a populației să fie urmată de o creștere și o dezvoltare durabile;

I.  întrucât disponibilitatea tot mai mare a contracepției și apariția unor noi metode contraceptive au jucat un rol decisiv, ajutând femeile să-și planifice sarcinile și, prin aceasta, toate celelalte aspecte ale vieții;

J.  întrucât, datorită inovării din domeniul metodelor contraceptive moderne, utilizarea acestora a devenit mai convenabilă, iar efectele lor secundare au fost diminuate; întrucât, cu toate acestea, încă există efecte secundare semnificative, iar reducerea lor ar trebui să fie o prioritate pentru cercetarea pe această temă;

K.  întrucât, până în 2015, 94 % din guverne au acordat sprijin planificării familiale;

L.  întrucât, la nivel mondial, proporția de femei necelibatare care au declarat că utilizează un contraceptiv a crescut de la 36 % în 1970 la 64 % în 2015;

M.  întrucât este esențial ca femeile să aibă acces la servicii de sănătate reproductivă pentru a-și putea exercita drepturile lor reproductive; întrucât accesul implică nu numai disponibilitatea bunurilor și serviciilor, ci și eliminarea barierelor sociale, economice, juridice și de orice altă natură care le stau în cale, inclusiv a barierelor ideologice;

N.  întrucât, în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, accesul la asistență medicală sexuală și reproductivă indispensabilă (inclusiv educație sexuală completă, servicii de planificare familială, contracepție modernă, acces la servicii sigure și legale de avort, îngrijire medicală prenatală și postnatală adecvată, asistență la naștere) înregistrează, în general, cel mai scăzut nivel în rândul celor mai sărace 20 % dintre gospodării și atinge nivelul cel mai ridicat în rândul celor mai bogate 20 %; întrucât, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2018 cel puțin 214 milioane de femei doreau să prevină sau să amâne sarcina, dar nu au avut acces la metode moderne de contracepție;

O.  întrucât accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente variază foarte mult și în interiorul statelor membre ale UE și de la un stat la altul și este cel mai dificil pentru persoanele aflate în situațiile cele mai vulnerabile; întrucât analiza situației fiecărei țări examinate în Atlasul Contracepției din 2019 arată că trebuie să se facă mai mult pentru a îmbunătăți accesul la informații și la mijloacele contraceptive, astfel încât cetățenii să dispună de capacitatea de a alege în viața lor reproductivă;

P.  întrucât anumite țări impun prin lege ca femeile sau adolescenții să dețină o autorizație din partea unui terț pentru a avea acces la servicii medicale sau incriminează relațiile între persoane de același sex; întrucât acest lucru limitează accesul persoanelor care au nevoie de ajutor la informațiile sau la serviciile necesare;

Q.  întrucât programele de planificare familială în regiunile în curs de dezvoltare acopereau aproximativ 40 % din cerere în 1970, iar în prezent acoperă aproximativ 77 %; întrucât stocul anumitor metode contraceptive ale serviciilor de planificare familială este epuizat aproximativ trei sferturi din timp;

R.  întrucât, potrivit orientărilor tehnice internaționale UNESCO privind educația sexuală, programele de învățământ privind educația sexuală cuprinzătoare le permit copiilor și tinerilor să dobândească cunoștințe, precise și atitudini și competențe adecvate, inclusiv respectarea drepturilor omului, a egalității de gen și a diversității care contribuie la relații sigure, sănătoase și respectuoase; întrucât această educație conferă copiilor și tinerilor, oferind dovezi și informații adecvate vârstei privind sexualitatea, abordând aspecte legate de sănătatea sexuală și reproductivă, inclusiv, dar fără a se limita la: anatomia și fiziologia sexuală și a reproducerii; pubertate și menstruație; reproducere, contracepția modernă, sarcină și naștere; infecțiile cu transmitere sexuală, inclusiv HIV și SIDA; și practicile vătămătoare, precum căsătoriile copiilor, căsătoriile timpurii și forțate și mutilarea genitală a femeilor; întrucât majoritatea adolescenților din întreaga lume nu au acces la programe de educație sexuală cuprinzătoare;

S.  întrucât, în 1994, Programul de acțiune îndemna țările să obțină o „reducere a mortalității materne la jumătate din nivelurile din 1990 până în anul 2000 și o reducere suplimentară la jumătate până în 2015”, ceea ce înseamnă o reducere cu 75 % a mortalității materne; întrucât, în timp ce la nivel mondial rata mortalității materne a scăzut cu aproximativ 44 % din 1995, înregistrându-se progrese în fiecare regiune, sarcinile adolescentelor reprezintă, în continuare, un factor major care contribuie la mortalitatea și morbiditatea maternă, aproximativ 70 000 de adolescente decedând anual în urma sarcinii sau la naștere, marea majoritate a deceselor materne având loc, în continuare, în medii cu resurse slabe sau ca rezultat al discriminărilor multiple; întrucât mortalitatea maternă cauzată de avortul în condiții periculoase și rata globală a mortalității materne se reduc prin eliminarea restricțiilor juridice privind accesul la avort;

T.  întrucât femeile fără acces la servicii cum ar fi îngrijirea prenatală, asistența în timpul nașterii și asistența obstetrică de urgență, sunt mai susceptibile de a suferi de efecte debilitante asupra sănătății; întrucât, deși 92 % din rata mortalității materne și a nou-născuților din lume se înregistrează în țările în curs de dezvoltare, acestea dețin doar 42 % din personalul medical, moașe și asistenți medicali la nivel mondial;

U.  întrucât peste 500 de femei și fete mor zilnic ca urmare a unor situații de urgență în timpul sarcinii și la naștere, din cauza lipsei moașelor calificate, în urma unor proceduri obstetrice de urgență sau a avorturilor în condiții de risc;

V.  întrucât numai 55 % din avorturile practicate în întreaga lume sunt realizate în condiții de siguranță; întrucât aceasta înseamnă că, potrivit estimărilor, între 2010 și 2014 s-a estimat că au avut loc anual aproximativ 25 de milioane de avorturi în condiții de risc; întrucât avortul este în continuare complet ilegal în 26 de țări, iar avortul la cerere este legal doar în 67 de țări, cu limite de gestație diferite în funcție de țară; întrucât pretutindeni în lume, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, inclusiv în mai multe state membre ale UE, se poate observa un regres îngrijorător al drepturilor femeilor de a dispune de propriul lor corp;

W.  întrucât, la nivel mondial, una din trei femei riscă să se confrunte la un moment dat în viață cu violență fizică și sexuală; întrucât, potrivit ONU, peste 200 de milioane de fete și femei au suferit mutilări genitale forțate;

X.  întrucât se estimează că 650 de milioane de femei au fost căsătorite în copilărie, iar în cazul a nouă nașteri din zece în care mama are sub 18 ani, aceasta este căsătorită; întrucât, potrivit UNICEF, printre efectele negative ale căsătoriilor copiilor se numără: separarea familiei și a prietenilor, lipsa libertății de a interacționa cu persoane de aceeași vârstă și de a participa la activități comunitare, reducerea oportunităților de a beneficia de educație, abuzuri sexuale, riscuri grave pentru sănătate precum graviditatea prematură, infecțiile cu transmitere sexuală și, din ce în ce mai mult, HIV/SIDA; întrucât căsătoriile între copii pot implica, de asemenea, munca forțată, sclavia și prostituția;

Y.  întrucât căsătoria forțată este una dintre cele mai frecvente cauze de persecuție din motive de gen, declarată de un număr semnificativ de femei în momentul depunerii cererii de azil; întrucât există încă o serie de obstacole în calea recunoașterii căsătoriilor forțate ca motiv de acordare a protecției internaționale, în pofida faptului că sunt o formă de persecuție pe motive de gen și constituie o încălcare gravă și sistematică a drepturilor fundamentale, conducând la tratamente inumane și degradante ce pot fi considerate acte de tortură;

Z.  întrucât persoanele LGBTIQ suferă în continuare din cauza discriminării și a violenței, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene, unele țări menținând în vigoare legile care incriminează relațiile între persoane de același sex;

AA.  întrucât inițiativa Spotlight reunește UE și ONU în efortul de a combate toate formele de violență de gen din întreaga lume și reprezintă un instrument-cheie de combatere a violenței sexuale și a practicilor vătămătoare, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor și căsătoriile forțate;

AB.  întrucât prioritățile de finanțare în domeniul sănătății sexuale și reproductive și al drepturilor aferente nu sunt uniforme, serviciile de sănătate finanțate din fonduri publice oferind, în general, câteva servicii de planificare familială, de îngrijire a mamei, a nou-născuților și a copiilor și servicii privind HIV/SIDA care beneficiază de o atenție substanțială din partea donatorilor, în timp ce alte domenii precum tratarea violenței sexuale, a cancerelor ginecologice și a infertilității și avortului în condiții de siguranță sunt, din păcate, subfinanțate;

AC.  întrucât, începând din 2015, mecanismul de finanțare globală a încercat să încurajeze guvernele naționale să își mărească cheltuielile în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă privind sănătatea; întrucât reinstituirea și extinderea „regulii călușului mondial” („Global Gag Rule”) a avut un impact negativ asupra accesului femeilor și fetelor la servicii sănătate, inclusiv la cele de sănătate sexuală și reproductivă și la drepturile aferente;

AD.  întrucât multe țări în curs de dezvoltare s-au angajat să adopte programul de acțiune prin alinierea obiectivelor și a bugetelor naționale la acesta, dar majoritatea lor încă se bazează pe asistență din partea donatorilor, punând astfel în pericol stabilitatea programelor naționale;

AE.  întrucât este esențial ca finanțarea pentru sănătatea sexuală și reproductivă să fie stabilă și predictivă pentru a asigura furnizarea constantă a serviciilor necesare;

AF.  întrucât un mecanism global de monitorizare și evaluare este indispensabil pentru a urmări îndeplinirea de către guverne a angajamentelor asumate în cadrul programului de acțiune și al reuniunii la nivel înalt de la Nairobi pentru următoarea perioadă și pentru a se asigura că obiectivele de dezvoltare durabilă legate de sănătate sunt atinse până în 2030;

AG.  întrucât Consensul european privind dezvoltarea a inclus egalitatea de gen și drepturile fundamentale ale femeilor și ale fetelor, precum și capacitarea și protecția acestora ca principii-cheie și prioritare în toate domeniile de acțiune externă a UE; întrucât acesta „subliniază, de asemenea, necesitatea unui acces universal la informații de calitate și la un preț abordabil în materie de sănătate sexuală și reproductivă și la educație, inclusiv la o educație sexuală cuprinzătoare și la servicii de sănătate” și a reafirmat angajamentul de a cheltui cel puțin 20 % din ajutorul oferit de UE pentru incluziune socială și dezvoltare umană;

AH.  întrucât punerea în aplicare a GAP II a reprezentat o ocazie importantă de a canaliza fonduri suplimentare pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în cadrul pilonului privind integritatea fizică și psihologică;

AI.  întrucât 2020 a marcat cea de-a 25-a aniversare a Platformei de acțiune de la Beijing; întrucât CIPD și Platforma de acțiune de la Beijing ar trebui să fie interconectate, astfel încât să se asigure egalitatea de gen și sănătate sexuală și reproductivă și drepturile aferente pentru toți;

AJ.  întrucât Forumul ONU pentru femei referitor la egalitatea dintre generații, care ar fi trebuit să aibă loc la Ciudad de Mexico și la Paris în 2020, ar fi putut reprezenta o ocazie de a lua măsuri urgente și de asumare a responsabilității în ceea ce privește egalitatea de gen, dar a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19,

Programul de acțiune al CIPD – începând din 1994

1.  salută progresele înregistrate până în prezent în domenii specifice, cum ar fi creșterea disponibilității contraceptivelor, care a permis femeilor să își controleze mai bine fertilitatea, sau scăderea mortalității materne și neonatale, dar recunoaște faptul că guvernele naționale și organizațiile internaționale trebuie să depună eforturi mult mai intense, în special în domeniul inovării, al coordonării și în asigurarea accesului la servicii pentru a putea atinge obiectivele programului și a crea condițiile necesare bunăstării, autonomizării și împlinirii personale a jumătate din populația lumii;

2.  salută și sprijină „Declarația de la Nairobi privind CIPD+25: accelerarea promisiunii”, solicitarea sa de intensificare a eforturilor pentru punerea în aplicare și finanțarea integrală, eficace și accelerată a Programului de acțiune CIPD și a obiectivului acestuia de a asigura accesul universal la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente, ca parte a asigurării de sănătate universale;

3.  salută obiectivul reuniunii la nivel înalt de la Nairobi de a mobiliza voința politică și angajamentele financiare urgent necesare pentru a reduce în sfârșit la zero nevoile nesatisfăcute în materie de informații și servicii de planificare familială, de decese materne care pot fi prevenite, precum și violența sexuală și bazată pe gen și practicile dăunătoare împotriva femeilor și a fetelor; salută angajamentele concrete, atât financiare, cât și politice, asumate de guverne, donatori, întreprinderi, organizații neguvernamentale, societatea civilă și alți actori pentru a sprijini atingerea celor trei „obiective zero” și a contribui la asigurarea sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente pentru toți până în 2030; salută în special angajamentul asumat de UE de a consacra, în cadrul programului anual de acțiune pe 2018 al programului intra-ACP, 29 de milioane EUR pentru promovarea sănătății sexuale și reproductive și drepturilor aferente în rândul adolescentelor și solicită continuarea angajamentului financiar și politic al UE față de aceste chestiuni, atât în interiorul, cât și în afara UE;

4.  reafirmă că abordarea axată pe cetățean și bazată pe drepturi trebuie să ocupe un loc central în toate politicile demografice și sistemele sociale, educative și de sănătate, care au scopul de a le permite femeilor să își îndeplinească în mod autonom rolul în societate, precum și de a le respecta demnitatea și drepturile fundamentale; reafirmă, de asemenea, că femeile au dreptul de a decide dacă doresc să rămână gravide, în ce moment și cât de frecvent; în acest sens, salută în mod deosebit faptul că vocile comunităților marginalizate, ale tineretului și ale societății civile au jucat un rol central în reuniunea la nivel înalt de la Nairobi și că acești susținători au fost în măsură să implice în mod direct șefii de stat și factorii de decizie cu privire la modul în care pot fi respectate drepturile și promovată sănătatea tuturor;

5.  reafirmă că sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente se bazează pe drepturile omului, constituie elemente esențiale ale demnității umane și rămân cruciale pentru realizarea egalității de gen; invită UE și statele membre să recunoască drepturile femeilor și ale fetelor la integritate corporală și la autonomie în luarea deciziilor; condamnă încălcările frecvente ale drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor, inclusiv refuzarea accesului la o educație sexuală cuprinzătoare, la serviciile de planificare familială, la contraceptive, la asistența medicală maternă, precum și la servicii sigure și legale de avort; solicită un buget adecvat pentru atingerea scopurilor de mai sus;

6.  subliniază că ODD 5 implică, printre altele, integrarea recomandărilor Programului de acțiune al CIPD în planurile, politicile și programele naționale; subliniază că realizarea ODD depinde de asigurarea unui acces universal la sănătatea sexuală și reproductivă;

7.  reamintește că îndeplinirea angajamentelor Programului de acțiune al CIPD necesită contestarea normelor discriminatorii de gen și încetarea violenței sexuale împotriva fetelor și a femeilor, precum și întărirea capacității de acțiune a fetelor și a femeilor și capacitatea de a lua decizii autonome și în cunoștință de cauză în legătură cu sănătatea lor reproductivă;

8.  își reafirmă angajamentul față de promovarea, apărarea și exercitarea dreptului fiecărei persoane de a avea control deplin asupra sexualității sale și a sănătății sale sexuale și reproductive, de a putea hotărî în mod liber și responsabil cu privire la aceste aspecte și de a trăi fără a fi supusă discriminării, constrângerii sau violenței;

Reducerea la zero a nevoilor nesatisfăcute în materie de planificare familială

9.  subliniază că, în medie, 214 milioane de femei din țările în curs de dezvoltare nu au acces la metode contraceptive eficace, ceea ce conduce la aproximativ 75 de milioane de sarcini nedorite pe an; este preocupat de faptul că, în unele țări, accesul la contracepție înseamnă a avea la dispoziție o singură metodă de contracepție; subliniază că femeile și adolescenții trebuie nu numai să aibă acces la mijloace de contracepție sigure și moderne, ci și să poată alege în cunoștință de cauză ce metode să folosească și să aibă acces la metoda respectivă;

10.  este preocupat că, în unele țări, accesul la serviciile de sănătate reproductivă este îngreunat foarte mult de bariere precum costurile prohibitive, slaba calitate a asistenței și a structurilor sau a materialelor, legile discriminatorii și coercitive și comportamentele disprețuitoare, și că se înregistrează cel mai ridicat nivel de nevoi nesatisfăcute în ceea ce privește serviciile de sănătate sexuală și reproductivă în rândul adolescenților, persoanelor necăsătorite, persoanelor LGBTIQ, persoanelor cu dizabilități, grupurilor etnice minoritare și al persoanelor sărace din mediul rural și urban;

11.  reamintește că serviciile axate pe garantarea sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente ar trebui să cuprindă dimensiunea de gen, să se bazeze pe drepturi, să fie adaptate adolescenților și tinerilor și să fie accesibile tuturor adolescenților și femeilor, indiferent de vârstă sau de stare civilă, inclusiv în timpul conflictelor și al dezastrelor; consideră, în plus, că astfel de servicii ar trebui să respecte viața privată și confidențialitatea și să nu fie condiționate de existența unui consimțământ judiciar, conjugal, parental sau al unui tutore;

12.  salută eforturile concertate vizând extinderea acoperirii planificării familiale cu scopul de a include femeile la care se ajunge cel mai greu și solicită ca astfel de eforturi să implice toate celelalte servicii de sănătate sexuală și reproductivă; recomandă utilizarea unor modele inovatoare în furnizarea serviciilor, precum cupoanele pentru servicii la prețuri subvenționate, transferuri condiționate de numerar, programe de asigurări sociale și monitorizare bazată pe rezultate;

13.  subliniază că programele de educație sexuală completă bazate pe date concrete și pe programa școlară sunt fundamentale pentru dezvoltarea unor adulți sănătoși, dat fiind că ele oferă informații adecvate vârstei despre pubertate, sarcină și naștere, în special despre contracepție, prevenirea HIV și a infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și despre riscurile inerente sarcinilor timpurii; subliniază, în plus, că astfel de programe de educație sexuală completă ar trebui să se concentreze și pe relațiile interpersonale, orientarea sexuală, egalitatea de gen, rolurile de gen, consimțământ și prevenirea violenței de gen, toate aceste aspecte fiind esențiale pentru a le permite tinerilor să cultive stima în sine și să intre în relații bazate pe egalitate, care să le aducă împlinire și în care să se simtă în siguranță; consideră că introducerea programelor de educație sexuală completă este esențială nu numai pentru realizarea de sine a fetelor, ci și pentru implicarea timpurie a băieților, care au de jucat un rol vital în promovarea și susținerea egalității de gen în rândul celor de aceeași vârstă și în comunitățile lor;

14.  subliniază că femeile ar trebui să beneficieze de asistență medicală adecvată și la prețuri accesibile, de respectarea universală a drepturilor lor sexuale și reproductive și de accesul la aceste drepturi; subliniază că îngrijirile medicale accesibile și respectarea universală și accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente, planificarea familială, sănătatea maternă, prenatală și neonatală și serviciile sigure de avort sunt elemente importante pentru a salva viața femeilor și a reduce mortalitatea în rândul nou-născuților și al copiilor; consideră că este inacceptabilă menținerea ca subiect de polemică ideologică a corpului femeilor și fetelor, mai ales în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente;

15.  reamintește că în fiecare zi sunt contaminate cu HIV alte aproape o mie de fete și femei și că femeile și fetele sunt mai expuse riscului de infectare cu HIV decât băieții, în special în Africa Subsahariană; subliniază că femeile și fetele infectate cu HIV prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer de col uterin; subliniază necesitatea de a dezvolta și consolida strategiile de prevenire și de depistare care le vizează în special pe femeile tinere;

16.  subliniază că accesul la apă și la servicii de salubrizare este un drept al omului și este necesar pentru a garanta sănătatea sexuală și reproductivă, fie că este vorba de contracepție, sarcină, naștere, avort, boli cu transmitere sexuală sau igienă menstruală;

17.  reamintește că, pe lângă tabuurile legate de menstruație, lipsa accesului la serviciile de aprovizionare cu apă, de salubrizare și de igienă în școli și lipsa tampoanelor igienice gratuite sunt obstacole majore în calea școlarizării tinerelor atunci când acestea sunt la menstruație; subliniază necesitatea unei infrastructuri adecvate în școli pentru a asigura accesul tinerelor la apă și la toalete separate;

18.  solicită UE să integreze mai mult aspectele legate de serviciile de aprovizionare cu apă, de salubrizare și de igienă în activitatea sa privind egalitatea de gen și combaterea discriminării împotriva femeilor;

19.  reafirmă că este important să se garanteze participarea semnificativă și incluzivă a adolescenților și a tinerilor la toate etapele procesului decizional; consideră că angajamentele mondiale care vor fi luate la Nairobi ar trebui să pună un accent puternic pe tinerii adolescenți și educația sexuală ca parte a eforturilor depuse pentru a combate sarcinile în rândul adolescentelor, care contribuie în mare măsură la mortalitatea maternă; recunoaște că educația sexuală cuprinzătoare care ia în considerare aspectele de gen și abilitățile pentru viață, într-un mod coerent cu evoluția capacităților, este esențială pentru ca adolescenții și tinerii să fie capabili să se protejeze de o sarcină nedorită și de infecțiile cu transmitere sexuală, inclusiv HIV și SIDA, să promoveze valori precum toleranța, respectul reciproc, consimțământul și relații lipsite de violență, și să-și planifice viața;

Reducerea la zero a deceselor materne care pot fi prevenite

20.  este îngrijorat de faptul că legislația restrictivă privind avortul din multe țări, disponibilitatea scăzută a serviciilor, costurile ridicate, stigmatizarea, obiecția pe motive de conștiință a furnizorilor de servicii medicale și cerințele inutile, cum ar fi perioadele de așteptare obligatorii, consilierea obligatorie, oferirea de informații înșelătoare, autorizarea din partea unei terțe persoane, precum și testele medicale care nu sunt necesare se numără printre principalele obstacole în abordarea sănătății materne și contribuie la practicarea avorturilor în condiții nesigure și la decesele materne;

21.  consideră că este esențial ca guvernele care nu au făcut încă acest lucru să adopte măsuri de politică ca parte a asistenței de sănătate pentru a reduce numărul de decese infantile sau materne și pentru a preveni avorturile în condiții nesigure, intensificând recrutarea și formarea mai multor cadre medicale calificate și extinzând acoperirea cu servicii esențiale de îngrijire postnatale și a nou-născuților, precum și cu servicii complete de îngrijire prenatală și obstetrică și de îngrijire în perioada post-avort;

22.  subliniază că, în conformitate cu Platforma de acțiune de la Beijing și Programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD), trebuie protejat dreptul tuturor persoanelor la integritatea și autonomia corporală și trebuie garantat accesul la servicii esențiale care fac posibilă exercitarea acestui drept; solicită să se adopte o abordare de ansamblu în ceea ce privește pachetul esențial privind sănătatea sexuală și reproductivă, care să includă măsuri de prevenire și evitare a avortului în condiții nesigure și servicii de îngrijire în perioada ce urmează avortului, care trebuie să fie integrate în strategiile, politicile și programele naționale de guvernare privind asigurarea de sănătate universală;

Reducerea la zero a violenței de gen și a practicilor vătămătoare împotriva femeilor, a fetelor și a tinerelor

23.  invită UE și statele sale membre să prevină violența de gen și să ofere sprijin victimelor; invită din nou UE, toate statele sale membre și statele membre ale Consiliului Europei care nu au făcut încă acest lucru să ratifice și să pună în aplicare Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (Convenția de la Istanbul) cât mai repede cu putință; invită UE să colaboreze cu statele membre și cu alte țări pentru a investi în colectarea de date cantitative și calitative de calitate și defalcate în funcție de vârstă, sex, grad de vulnerabilitate și situare geografică; solicită consolidarea cadrelor legislative și de politică pentru a preveni, investiga și pedepsi actele de violență de gen în cadrul familiei și în afara acesteia și pentru a oferi sprijin victimelor și supraviețuitorilor, inclusiv consiliere și servicii de sănătate, psihosociale și juridice; solicită programe de formare în legătură cu violența de gen pentru membrii personalului din sistemul judiciar, autoritățile de aplicare a legii și serviciile medicale și îmbunătățirea sistemelor de sănătate și de educație, astfel încât să se prevină violența de gen și să se dea un răspuns acesteia, dintr-o perspectivă bazată pe drepturi și care să vizeze întreaga durată a vieții;

24.  condamnă toate formele de violență de gen, spre exemplu, violența și exploatarea fizică, sexuală și psihologică, violul în masă, traficul de persoane și mutilarea genitală a femeilor; observă că violența de gen rămâne o problemă generalizată în Europa, care necesită răspunsuri coordonate din partea sectorului sănătății, educației, protecției sociale și al justiției, prin măsuri de prevenție și de intervenție bazate pe drepturi și care să vizeze întreaga durată a vieții; își exprimă îngrijorarea cu privire la atacurile continue împotriva drepturilor femeilor și asupra sănătății sexuale și reproductive și drepturilor aferente, inclusiv refuzul accesului la servicii de planificare familială, la mijloace de contracepție și la avortul legal, efectuat în condiții de siguranță, precum și îngrijorarea legată de faptul că în multe părți ale lumii, inclusiv în cadrul UE, legislația limitează aceste drepturi; subliniază că refuzul serviciilor de sănătate sexuală și reproductivă și a drepturilor aferente, inclusiv avortul legal, efectuat în condiții de siguranță, este o formă de violență împotriva femeilor și a fetelor;

25.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la insuficiențele grave ale sistemelor publice de colectare și tratare a cererilor de asistență și protecție și a plângerilor pentru violențe de gen, în special a celor către poliție; consideră că punerea în aplicare, în toate țările, a unor măsuri de supraveghere și a unor sancțiuni pentru autorii infracțiunilor este esențială pentru a elimina violența de gen, inclusiv căsătoriile timpurii, căsătoriile între copii și cele forțate, mutilarea genitală a femeilor și alte practici nocive; solicită îmbunătățirea urgentă a sistemelor poliției și a sistemelor publice de colectare și tratare a cererilor de asistență și protecție și a plângerilor pentru violențe de gen;

26.  consideră că este, de asemenea, esențial să se conteste normele și stereotipurile de gen dăunătoare pentru a îndeplini ODD 5 privind egalitatea de gen și pentru a promova în continuare agenda privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente; reamintește că este important ca bărbații și băieții să fie implicați în acest proces; subliniază că, în acest context, este necesar ca bărbații și băieții să fie incluși în proiectele și programele de combatere a tuturor formelor de violență de gen și a stereotipurilor nocive; subliniază, în acest sens, că o educație cuprinzătoare privind sexualitatea și relațiile este esențială pentru ca atât copiii, cât și tinerii să dobândească abilitățile necesare pentru a avea relații sănătoase, de egalitate, împlinitoare și sigure, fără discriminare, constrângeri și violență, și pentru a preveni violența sexuală, de gen și violența în cuplu; încurajează, prin urmare, toate statele membre să introducă în școli o educație cuprinzătoare și adecvată vârstei privind sexualitatea și relațiile pentru tineri;

27.  salută inițiativa Spotlight pentru combaterea violenței de gen la nivel mondial și subliniază că aceasta ar trebui să mobilizeze mai multe țări la nivel internațional;

28.  subliniază apariția violenței de gen online și necesitatea de a garanta că toate eforturile de eliminare a violenței de gen iau în considerare spațiile virtuale;

29.  recunoaște faptul că simpla interzicere prin lege a căsătoriilor copiilor, a căsătoriilor timpurii și a celor forțate nu va garanta încetarea acestor practici; solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să își coordoneze mai bine și să își consolideze măsurile de asigurare a respectării tratatelor, legislației și programelor internaționale, inclusiv prin relațiile diplomatice cu guvernele și organizațiile din țări terțe, pentru a aborda problemele legate de căsătoriile între copii, căsătoriile timpurii și căsătoriile forțate; solicită să se depună toate eforturile pentru a asigura respectarea interdicțiilor și pentru a le completa cu un set mai larg de legi și politici; recunoaște faptul că acest lucru impune adoptarea și punerea în aplicare a unor politici, strategii și programe cuprinzătoare și de ansamblu, inclusiv abrogarea dispozițiilor legislative discriminatorii privind căsătoria forțată și adoptarea de măsuri pozitive de capacitare a fetelor;

30.  reiterează că mutilarea genitală a femeilor este o formă de violență de gen; invită Comisia să examineze sinergiile dintre programele interne și externe ale UE pentru a asigura o abordare coerentă și continuă de combatere a mutilării genitale a femeilor, atât în interiorul, cât și în afara UE, dat fiind că în această chestiune există o legătură strânsă între Europa și alte părți ale lumii;

31.  este ferm convins că acțiunile menite să pună capăt practicii mutilării genitale a femeilor (MGF) ar trebui să includă implicarea comunităților, precum și a liderilor tradiționali și religioși;

32.  este ferm convins că strategiile de combatere a violenței de gen trebuie să includă persoanele LGBTIQ;

33.  recunoaște faptul că crizele umanitare intensifică provocările legate de sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, afectând, în special, persoanele cele mai vulnerabile din sudul globului; reamintește că femeile și fetele din zonele de criză sunt expuse în mod deosebit la violență sexuală, viol, boli cu transmitere sexuală, exploatare sexuală și sarcini nedorite; subliniază importanța accesului la servicii de sănătate sexuală și reproductivă în astfel de situații și necesitatea de a adapta adecvat ajutorul umanitar; invită Comisia Europeană și statele membre să includă sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în răspunsul lor sub forma ajutorului umanitar, inclusiv în ceea ce privește formarea actorilor umanitari, precum și finanțarea, deoarece accesul la îngrijiri de sănătate sexuală și reproductivă este o necesitate de bază a persoanelor aflate în situații de criză umanitară;

34.  solicită investigarea crimelor de război, în special în cazul femeilor și fetelor aparținând populației creștine și yazidite din nordul Irakului care au fost torturate și supuse violenței de către organizația teroristă a așa-numitului Stat Islamic;

Angajamente de finanțare și de dezvoltare

35.  este convins că unul dintre rezultatele reuniunii la nivel înalt de la Nairobi ar trebui să fie un mecanism de asigurare a responsabilității pentru îndeplinirea angajamentelor mondiale și naționale, precum și adoptarea de măsuri eficace;

36.  invită Uniunea să își asume un rol de forță călăuzitoare în domeniul drepturilor fetelor și femeilor și a egalității de gen, inclusiv în acțiunile sale externe, prin implementarea ambițiosului GAP III pentru perioada post-2020; invită Uniunea să asigure o finanțare adecvată pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, precum și pentru planificarea familială în cadrul politicii sale de cooperare pentru dezvoltare, în special în cadrul noului Instrument de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), și să elaboreze strategii pentru a asigura furnizarea stabilă și continuă a tuturor serviciilor necesare;

37.  solicită realizarea de investiții speciale în favoarea sănătății și a stării de bine a adolescenților, inclusiv prin accesul la servicii de sănătate adaptate tinerilor și la o educație sexuală cuprinzătoare; consideră că astfel de investiții trebuie să cuprindă finanțarea și dezvoltarea unor capacități adecvate pentru organizațiile de femei și de tineret, întrucât adesea acestea desfășoară activități esențiale precum informarea despre planificarea familială, educația sexuală cuprinzătoare și eliminarea stereotipurilor de gen și sociale dăunătoare, dacă programele naționale nu există sau sunt insuficiente;

38.  ia act de faptul că Uniunea contribuie la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente printr-o serie de instrumente, cum ar fi programele geografice și regionale axate pe dimensiunea de gen, sănătatea și dezvoltarea populației, contribuțiile la inițiative globale și organizațiile ONU, precum și prin granturi acordate organizațiilor societății civile; regretă, cu toate acestea, că este dificil de calculat cu exactitate proporția fondurilor Uniunii care susțin direct sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente și planificarea familială; solicită creșterea finanțării pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în actualul cadru financiar multianual (CFM) și îmbunătățirea continuă a metodologiei, pentru a permite o evaluare mai bună a eficacității măsurilor în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în viitor;

39.  invită guvernele naționale și donatorii internaționali să garanteze că pachetul universal al serviciilor esențiale de sănătate sexuală și reproductivă conține și servicii precum tratamentul infertilității, al cancerelor tractului reproducător sau combaterea violenței sexuale, care, până în prezent, au beneficiat de cel mai redus sprijin financiar;

40.  recunoaște rolul jucat de ONG-uri ca furnizori de servicii, dar și ca susținători ai agendei privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente; solicită, în acest sens, ca UE să-și întărească sprijinul și protecția acordate ONG-urilor care contribuie la realizarea programului de acțiune al CIPD și, în special, organizațiilor pentru drepturile femeilor, atât în interiorul, cât și în afara UE, acestea fiind actori esențiali în construirea unor societăți bazate pe egalitatea de gen;

41.  îndeamnă Comisia să își definească viitoarea politică de dezvoltare durabilă la nivel mondial, precum și strategia cuprinzătoare pentru Africa, să integreze pe deplin și să întărească sprijinul UE pentru proiectele în materie de sănătate sexuală și reproductivă, precum și inițiativa Spotlight a UE și ONU, care vizează eliminarea violenței împotriva femeilor și a fetelor;

42.  regretă profund declarația comună făcută la reuniunea la nivel înalt de la Nairobi din 14 noiembrie 2019 de Statele Unite, Brazilia, Belarus, Egipt, Haiti, Ungaria, Libia, Polonia, Senegal, Santa Lucia și Uganda, care urmărește să compromită consensul stabilit și să repună în discuție obligațiile ce le revin privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente ale femeilor, convenite în conformitate cu Programul de acțiune al CIPD și cu Platforma de acțiune de la Beijing, precum și cu documentele finale ale conferințelor de revizuire; salută recenta abrogare a „regulii călușului mondial” (Global Gag Rule) și impactul acesteia asupra îngrijirii sănătății și drepturilor generale ale femeilor și fetelor; își reiterează apelul adresat Uniunii și statelor sale membre de a soluționa deficitul de finanțare creat în acest domeniu, folosind fondurile naționale și finanțarea pentru dezvoltare din partea UE;

43.  ia act de angajamentul luat de comisarii Urpilainen și Dalli în audierile din 1 și, respectiv, 2 octombrie 2019, de a prioritiza sănătatea sexuală și reproductivă ca element central al activității de promovare a egalității de gen desfășurată de Comisie;

44.  insistă asupra faptului că noul IVCDCI ar trebui să promoveze egalitatea de gen și capacitarea femeilor, inclusiv a sănătății sexuale și a drepturilor aferente, prin intermediul unor măsuri transparente care permit evaluarea continuă, inclusiv în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, în conformitate cu Platforma de acțiune de la Beijing și cu Programul de acțiune al CIPD; salută ambiția IVCDCI ca cel puțin 85 % dintre programele finanțate din asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) să aibă ca obiectiv semnificativ sau principal egalitatea de gen și ca cel puțin 5 % din aceste acțiuni să aibă ca principal obiectiv egalitatea de gen și drepturile și capacitarea femeilor și a fetelor; solicită însă mai multă ambiție pentru alocarea a 20 % din AOD către proiecte al căror obiectiv principal este egalitatea de gen (markerul de gen 2 al OCDE);

45.  invită UE să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare și obligatorie privind egalitatea de gen, care ar trebui să fie corelată cu punerea în aplicare a Programului de acțiune al CIPD, care să conțină angajamente ferme și indicatori clari în toate domeniile de politică și să responsabilizeze toate instituțiile UE și statele membre, prin intermediul unui mecanism de monitorizare; solicită condamnarea reacției de contestare a egalității de gen și sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente, precum și a discursurilor și măsurilor care subminează drepturile, autonomia și emanciparea femeilor în toate domeniile; observă că o modalitate importantă de combatere a acestei reacții constă în promovarea proactivă a unei egalități de gen bazate pe drepturi și în integrarea egalității de gen în toate domeniile;

o
o   o

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 76, 9.3.2020, p. 168. (2) JO C 118, 8.4.2020, p. 57. (3) JO C 289, 9.8.2016, p. 5. (4) JO C 399, 24.11.2017, p. 106. (5) Texte adoptate, P9_TA(2021)0058. (6) JO C 388, 13.11.2020, p. 100. (7) JO C 155, 25.5.2011, p. 10.

Rezoluția Parlamentului European din 24 iunie 2021 referitoare la adecvarea, subsidiaritatea și proporționalitatea reglementărilor la nivelul Uniunii Europene - raportul pentru anii 2017, 2018 și 2019 privind o mai bună legiferare (2020/2262(INI))

P9_TA(2021)0316 A9-0191/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 16 decembrie 2003 și versiunea sa cea mai recentă, Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016,

–  având în vedere măsurile practice convenite la 22 iulie 2011 între serviciile competente ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru aplicarea articolului 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în cazul acordurilor în primă lectură,

–  având în vedere Raportul anual pe 2017 al Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea (COM(2018)0490), Raportul anual pe 2018 al Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea (COM(2019)0333) și Raportul anual pe 2019 al Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea (COM(2020)0272),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Principiile subsidiarității și proporționalității: consolidarea rolului lor în elaborarea politicilor UE” (COM(2018)0703), precum și anexa la aceasta,

–  având în vedere Grupul operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și „Mai puțin, dar mai eficient”, care și-a prezentat concluziile la 10 iulie 2018,

–  având în vedere avizele și rezoluțiile Comitetului Regiunilor, și anume rezoluția din 1 februarie 2018 referitoare la modificarea Regulamentului privind dispozițiile comune privind fondurile ESI pentru a sprijini reformele structurale(1), avizul din 9 octombrie 2018 pe tema „Reflecții asupra Europei: vocea autorităților locale și regionale în serviciul restabilirii încrederii în Uniunea Europeană” (CDR 1230/2018) și rezoluția din 10 decembrie 2020 privind programul de lucru al Comisiei Europene pe 2021(2); având în vedere prioritățile Comitetului Regiunilor pentru 2020-2025 „Europa mai aproape de cetățeni, prin intermediul satelor, orașelor și regiunilor sale” de la sesiunea sa plenară din perioada 30 iunie-2 iulie 2020,

–  având în vedere cel de-al 9-lea Forum privind subsidiaritatea - Subsidiaritate activă: Să creăm împreună valoare adăugată a UE, organizată în comun de Comitetul Regiunilor și de Conferința președinților ai parlamentelor regionale din Italia, la Roma, la 22 noiembrie 2019,

–  având în vedere Acordul de cooperare semnat la 5 februarie 2014 între Parlamentul European și Comitetul Regiunilor,

–  având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european(3), care salută angajamentul Comisiei de a se asigura că toate acțiunile UE ar trebui să ajute UE să realizeze un viitor sustenabil și o tranziție justă și de a actualiza în consecință orientările privind o mai bună legiferare, impunând, printre altele, integrarea principiului „durabilitate înainte de toate” în agendele UE și ale statelor sale membre pentru o mai bună legiferare,

–  având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2016 referitoare la o administrație transparentă, eficientă și independentă a Uniunii Europene(4),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și al Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0191/2021),

A.  întrucât principiul subsidiarității și al proporționalității reglementează competențele UE; întrucât, în domeniile care nu țin de competența exclusivă a UE, principiul subsidiarității prevede protejarea capacității de decizie și de acțiune a statelor membre și legitimează intervenția Uniunii în cazul în care obiectivele unei acțiuni nu pot fi realizate în mod suficient de statele membre, ci pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, „datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate”; întrucât scopul includerii principiului subsidiarității în tratatele europene este, de asemenea, ca aceste competențe să fie exercitate cât mai aproape de cetățeni, în conformitate cu principiul proximității, prevăzut la articolul 10 alineatul (3) din Tratatul UE;

B.  întrucât, în iulie 2017, Comisia Juncker a adoptat un set revizuit de orientări pentru o mai bună legiferare și un ansamblu de instrumente care îl însoțește; întrucât aceasta și-a extins portalul pentru o mai bună legiferare, astfel încât cetățenii să îl poată naviga mai ușor online; întrucât Comisia s-a angajat să plaseze principiile subsidiarității și proporționalității în centrul procesului democratic european și pe parcursul întregului proces legislativ prin înființarea unui grup operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”, care și-a prezentat raportul la 10 iulie 2018;

C.  întrucât grupul operativ a emis recomandări, pe de o parte, pentru a îmbunătăți înțelegerea comună și aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității în activitatea instituțiilor UE și, pe de altă parte, pentru a asigura autorităților locale și regionale și parlamentelor naționale un rol mai proeminent pentru a realiza „subsidiaritatea activă”, care vizează să promoveze o mai mare asumare a politicilor Uniunii; întrucât Comisia a răspuns la întrebările „cum se pot aplica mai bine principiile subsidiarității și proporționalității în cadrul instituțiilor UE”, „cum pot fi implicate mai bine autoritățile regionale și locale și parlamentele naționale în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor UE”;

D.  întrucât, în comunicarea sa din 23 octombrie 2018 intitulată „Principiile subsidiarității și proporționalității: consolidarea rolului acestora în elaborarea politicilor UE”(COM(2018)0703), Comisia a reiterat rolul fundamental al subsidiarității și proporționalității în procesul asigurării unei mai bune legiferări și a stabilit măsurile care trebuie luate ca răspuns la raportul grupului operativ, care au inclus concentrarea pe punctele de vedere ale autorităților locale și regionale, promovarea unei înțelegeri comune la nivelul UE a subsidiarității și a proporționalității, o analiză mai atentă a legislației existente din punctul de vedere al subsidiarității și proporționalității, și sprijinirea parlamentelor naționale în îndeplinirea mai eficientă a rolului lor;

E.  întrucât Comisia a continuat să aplice programul său consolidat pentru o mai bună legiferare și să integreze principiile subsidiarității și proporționalității în toate etapele elaborării politicilor.

F.  întrucât, la 3 iulie 2020, Comisia a lansat o versiune revizuită a portalului web „Exprimați-vă părerea!” pentru a înlesni contribuțiile online la elaborarea legislației și a politicilor UE; întrucât noua versiune a portalului ar trebui să îmbunătățească și mai mult consultarea publicului de către Comisie și comunicarea cu acesta și să crească transparența; întrucât, în cadrul Agendei sale pentru o mai bună reglementare, scopul portalului este să îmbunătățească calitatea elaborării politicilor la nivelul UE;

G.  întrucât portalul „Exprimați-vă părerea!” s-a dovedit a fi un punct de acces util pentru ca cetățenii și părțile interesate să participe la pregătirea politicilor de către Comisie; întrucât, cu toate acestea, Curtea de Conturi Europeană a publicat în 2019 un raport special conținând o serie de recomandări pentru a îmbunătăți acest portal, în special în ceea ce privește utilizarea traducerii;

H.  întrucât, în 2018, Comisia a început practica fuzionării rapoartelor privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității în elaborarea legislației UE cu rapoarte privind relațiile sale cu parlamentele naționale, acordând astfel mai multă importanță opiniilor parlamentelor naționale și evitând suprapunerile dintre cele două rapoarte anuale;

I.  întrucât, în 2017, Comisia a primit 52 de avize motivate din partea parlamentelor naționale privind principiul subsidiarității, 37 în 2018 și niciunul în 2019;

J.  întrucât absența avizelor motivate din partea parlamentelor naționale în 2019 nu s-a datorat unei mai bune puneri în aplicare a principiilor subsidiarității și proporționalității, ci mai degrabă faptului că 2019 a fost un an de tranziție, o perioadă între două Comisii, în care au avut loc dizolvarea Parlamentului European și organizarea de alegeri europene și, prin urmare, un an cu mai puține inițiative legislative și propuneri decât anii precedenți;

K.  întrucât Parlamentul apreciază că este nevoie de o mai mare implicare a parlamentelor naționale, alături de Parlamentul European, în controlul democratic al cooperării consolidate, în cazul domeniilor de politici de competență comună;

L.  întrucât Comitetul Regiunilor a introdus recent, în martie 2021, centrele regionale 2.0; întrucât acest proiect a fost lansat din propria inițiativă a Comitetului pentru a monitoriza modul în care funcționează politicile UE pe teren;

M.  întrucât mandatul Comitetului de analiză a reglementării include verificarea calității evaluărilor impactului;

N.  întrucât Comisia s-a angajat să aplice principiul numărului constant („one in, one out”), care prevede că orice propunere legislativă care creează noi sarcini ar trebui să degreveze populația și întreprinderile de o sarcină existentă echivalentă la nivelul UE în același domeniu de politică, dar până în prezent nu a reușit să aplice cu succes acest principiu;

O.  întrucât criza actuală a scos la iveală necesitatea de a identifica și a reduce sarcinile de reglementare inutile pentru a se asigura că legislația UE produce beneficiile scontate, reducând în același timp costurile inutile și într-un interval de timp rezonabil, îndeosebi accelerând măsurile de sprijin pentru consumatori, pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pentru microîntreprinderi; întrucât, legislația ar trebui să fie echilibrată, clară, cuprinzătoare, favorabilă includerii și bazată pe dovezile științifice necesare, acolo unde este cazul, pentru ca consumatorii, lucrătorii și IMM-urile și cetățenii în general să beneficieze de aceasta,; subliniază că microîntreprinderile și IMM-urile ar trebui să se confrunte doar cu obligații proporționale cu specificul lor și cu caracteristicile sectorului lor și încurajează Comisia să utilizeze măsuri ferme de asigurare a respectării legislației pentru a limita fragmentarea pieței, a elimina barierele nejustificate de pe piață și a asigura condiții de concurență echitabile; întrucât, cu toate acestea, „o mai bună legiferare” ar trebui să fie benefică pentru toți și să servească interesului societății europene;

P.  întrucât Parlamentul, Comisia și Consiliul, în calitate de organe legislative, trebuie să respecte principiile atribuirii, subsidiarității și proporționalității;

1.  reamintește importanța rapoartelor anuale ale Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea;

2.  salută interesul constant pentru principiile subsidiarității și proporționalității, care sunt principii fundamentale de orientare ale Uniunii Europene; reamintește importanța promovării unei înțelegeri comune la nivelul UE a subsidiarității și a proporționalității, și ia act de preocupările exprimate în rapoartele anterioare cu privire la caracterul oarecum superficial al rapoartelor anuale ale Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea, care adesea nu examinează în mod detaliat modul în care aceste principii sunt respectate în procesul de elaborare a politicilor UE; recunoaște caracterul din ce în ce mai cuprinzător al rapoartelor anuale ale Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea;

3.  reamintește că este important ca principiul subsidiarității, consacrat la articolul 5 din TUE, potrivit căruia deciziile trebuie luate la nivelul cel mai adecvat al politicilor și cât mai aproape cu putință de cetățeni și întreprinderi, să fie respectat în mod constant, și ca acțiunea la nivelul UE să fie justificată având în vedere posibilitățile disponibile la nivel național, regional sau local, respectând, totodată, cele trei procese fundamentale: evaluare retrospectivă, evaluarea impactului și consultarea părților interesate; încurajează în continuare Comisia să aducă UE mai aproape de cetățenii săi; subliniază că autoritățile locale și regionale pun în aplicare și utilizează aproximativ 70 % din legislația UE; consideră că a îi consulta îndeaproape în chestiuni legate de UE pe reprezentanții aleși este o modalitate foarte eficace de a aduce instituțiile UE mai aproape de cetățeni; invită autoritățile statelor membre de la nivel național și părțile interesate pertinente să se implice mai îndeaproape, într-un stadiu incipient al procesului decizional, cu verificări ale subsidiarității și proporționalității și evaluări ale sarcinii administrative a legislației UE, pentru a garanta că UE nu ia măsuri, cu excepția domeniilor care țin de competența sa exclusivă, cu excepția cazului în care este mai eficace decât acțiunile întreprinse la nivel național, regional sau local; reamintește, de asemenea, că principiul proporționalității impune ca nicio acțiune întreprinsă de UE să nu meargă dincolo de ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor tratatelor; încurajează Comisia să evalueze eficacitatea și eficiența procedurii subsidiarității pentru a-i identifica punctele slabe și a le remedia;

4.  subliniază că structura actuală a procedurii mecanismului de control al subsidiarității determină comisiile parlamentelor naționale pentru UE să dedice excesiv de mult timp evaluărilor tehnice și juridice cu termene scurte, ceea ce complică obiectivul de a avea o discuție politică mai aprofundată cu privire la politica europeană;

5.  solicită revizuirea TFUE și introducerea unui drept direct de inițiativă legislativă al Parlamentului European, deoarece Parlamentul European reprezintă în mod direct cetățenii europeni;

6.  subliniază că este important ca inițiativele legislative și impactul acestora asupra tuturor sectoarelor importante (economic, de mediu, social) să fie explicate în mod adecvat pentru a respecta principiile subsidiarității și proporționalității;

7.  consideră că promovarea Uniunii Europene printr-o mai bună legiferare este importantă pentru a oferi stabilitate și securitate juridică cetățenilor și întreprinderilor UE, generând astfel creștere economică, locuri de muncă și prosperitate;

8.  consideră că aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității reprezintă punctul de plecare pentru orice formulare a politicilor și reprezintă o parte esențială a ciclului de viață al politicilor;

9.  ia act de concluziile referitoare la înființarea grupului operativ al Comisiei privind subsidiaritatea, proporționalitatea și „Mai puțin, dar mai eficient”; atrage atenția asupra faptului că Parlamentul a considerat că participarea la grupul operativ înființat de Comisie ar ignora rolul instituțional al Parlamentului și calitatea acestuia de unică instituție a Uniunii Europene aleasă direct, care reprezintă cetățenii și întreprinderile la nivelul Uniunii și exercită competențe de control politic asupra Comisiei și că, prin urmare, a decis să refuze invitația de a participa prin numirea de membri în cadrul grupului operativ; salută rezultatele și recomandările raportului grupului operativ potrivit cărora există o valoare adăugată europeană în toate domeniile de activitate existente și faptul că, prin urmare, grupul operativ nu a identificat competențe sau domenii de politică în temeiul tratatelor care ar trebui să fie re-delegate definitiv, integral sau parțial, statelor membre; solicită Comisiei să pună în aplicare aceste concluzii și, în special, să implice într-o măsură mai mare autoritățile locale și regionale în procesele sale de consultare, și să integreze „grila model”, pentru a evalua aplicarea ambelor principii pe tot parcursul procesului decizional; constată că acest lucru va necesita un angajament ferm, inclusiv din partea colegiuitorilor UE; propune, de asemenea, evaluarea și dezvoltarea în continuare a cadrelor existente de cooperare interparlamentară;

10.  este de părere că fiecare propunere a Comisiei ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra vieții cetățenilor, cu costuri proporționale și suportabile;

11.  subliniază că parlamentele naționale ar trebui să fie implicate cât mai curând posibil în procesul legislativ, de preferință imediat după publicarea foii de parcurs și în faza de consultare; consideră că ar trebui, de asemenea, să se pună un accent mai mare pe subsidiaritate înainte de prezentarea unui nou act legislativ și că îndeosebi faza de consultare ar trebui utilizată pentru a aduna în mod proactiv punctele de vedere ale parlamentelor naționale și a înregistra preocupările acestora, deoarece acest lucru ar putea evita utilizarea „cartonașului galben” și probleme în timpul etapei de negociere;

12.  salută măsura de a ajuta parlamentele naționale să își îndeplinească rolul într-un mod mai eficace, excluzând perioada cuprinsă între 20 decembrie și 10 ianuarie din perioada de opt săptămâni în care parlamentele naționale pot prezenta avize motivate;

13.  subliniază importanța participării parlamentelor naționale la procesul legislativ la nivelul UE; constată că, deși numărul de avize motivate primite din partea parlamentelor naționale a continuat să scadă între 2017 și 2019, niciun aviz motivat nefiind prezentat în 2019, numărul de avize prezentate Comisiei și al contribuțiilor adresate Parlamentului European, inclusiv privind inițiativele fără caracter legislativ, rămâne constant ridicat, ceea ce demonstrează angajamentul pozitiv și orientat spre viitor al parlamentelor naționale în ciclul de elaborare a politicilor UE; ia act de faptul că mai multe dintre aceste documente s-au axat pe aspecte instituționale importante, cum ar fi finalizarea uniunii economice și monetare (UEM) și activarea clauzelor pasarelă; observă că nicio propunere nu a primit mai mult de patru avize motivate; reamintește că tratatele asigură un rol pentru cooperarea interparlamentară și conferă parlamentelor naționale responsabilitatea de a examina inițiativele legislative și nelegislative; salută participarea activă a parlamentelor naționale la dialogul legislativ cu instituțiile UE prin alte mijloace decât mecanismul de control al subsidiarității; reamintește că procedura „cartonașului portocaliu” nu a fost niciodată activată și că procedura „cartonașului galben” a fost activată doar de trei ori dintr-un total de 439 de avize motivate și 5 513 de avize în perioada 2007-2019; observă că exercitarea dreptului parlamentelor naționale de a examina conformitatea cu principiul subsidiarității, pe baza așa-numitului sistem de alertă timpurie (SAT), a condus la îmbunătățirea parțială a relațiilor dintre instituțiile UE și parlamentele naționale; scoate în evidență angajamentul Comisiei de a oferi, în viitor, răspunsuri agregate în cazul în care cel puțin patru parlamente emit avize motivate și de a demonstra flexibilitate în legătură cu termenul de opt săptămâni prevăzut în Tratat pentru prezentarea de către parlamentele naționale a avizelor motivate, luând în considerare perioadele de întrerupere a activității și vacanțele; opinează că Conferința privind viitorul Europei va oferi cetățenilor o ocazie excelentă de a comunica cu privire la impactul real al legislației la nivel național și de a face sugestii privind modul de realizare a obiectivelor privind o mai bună legiferare, inclusiv privind reevaluarea procesului de subsidiaritate; reamintește că transparența și accesul public sunt esențiale pentru procesul legislativ și justifică, de asemenea, implicarea parlamentelor naționale și regionale, conferind în același timp o mai mare legitimitate și încredere în procesul legislativ democratic al Uniunii Europene; salută în acest sens progresele înregistrate de Parlament în ceea ce privește divulgarea documentelor pe coloane ca urmare a hotărârii De Capitani;

14.  constată că, în 2016, dintr-un număr total de 41 de camere ale parlamentelor naționale, 26 au emis avize motivate, numărul acestora scăzând la 19 în 2017 și la 14 în 2018; subliniază că această scădere este însoțită de reducerea globală a numărului de avize motivate;

15.  subliniază că tendința numărului de avize și avize motivate în perioada 2007-2019 demonstrează că parlamentele naționale solicită din ce în ce mai mult intensificarea dialogului politic și o mai mare implicare în dezbaterea privind politicile UE, și dedică prin urmare mai puțin timp analizei normative a propunerilor legislative ale UE;

16.  ia act de faptul că 2019 a fost primul an de la introducerea mecanismului de control al subsidiarității, în care parlamentele naționale nu au prezentat niciun aviz motivat, ca urmare a unei scăderi bruște a activităților legislative ale Comisiei în cursul anului de tranziție dintre două Comisii;

17.  reamintește că Comisia are obligația de a se cât mai pe larg posibil cu părțile interesate înainte de orice propunere legislativă, ținând seama de dimensiunea regională și locală a acțiunii avute în vedere;

18.  reamintește că aplicarea principiului „a gândi mai întâi la scară mică” consacrat în „Small Business Act” este un element esențial pentru testul de proporționalitate înainte de orice propunere legislativă și ar trebui să vizeze ca vocile IMM-urilor să fie auzite și ca interesele lor să fie luate în considerare cât mai curând posibil, pentru a crea un mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltarea IMM-urilor, care reprezintă coloana vertebrală a economiei noastre europene;

19.  regretă practica conform căreia „eficiența procesului decizional al instituției” este invocată în mod obișnuit pentru a refuza accesul la documentele legislative pregătitoare, ceea ce riscă ca excepțiile de la accesul public la documente să devină regula de facto;

20.  salută încheierea Acordului interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu pentru instituțiile UE, inclusiv pentru Consiliu;

21.  subliniază că evaluările de impact ex-ante, împreună cu consultările cu părțile interesate, constituie instrumente importante pentru luarea unor decizii în cunoștință de cauză și sunt un instrument-cheie pentru a asigura respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității și a promova responsabilitatea și eficiența; subliniază necesitatea promovării și încurajării unui dialog regulat și a unei consultări adecvate și transparente cu toate părțile interesate pertinente; salută utilizarea instrumentelor pentru o mai bună legiferare și cooperarea cu diferiți experți pertinenți la nivelul UE atunci când se elaborează evaluări de impact; subliniază necesitatea de a simplifica aceste instrumente și de a le face mai ușor de înțeles și de utilizat de către părțile interesate; subliniază că există o nevoie urgentă de a îmbunătăți evaluările de impact în general în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea; subliniază că în cadrul tuturor evaluărilor de impact, evaluărilor și verificărilor adecvării ar trebui să existe o analiză a subsidiarității și proporționalității; salută utilizarea unor instrumente precum Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) și Comitetul de analiză a reglementării, care, începând din 2017, au căutat să identifice oportunități de simplificare și de reducere a costurilor inutile înainte ca Comisia să propună revizuirea oricărei legislații existente; salută, de asemenea, includerea inițiativelor care rezultă din această activitate în programele anuale de lucru ale Comisiei și care urmează să fie monitorizate în tabloul de bord REFIT; constată, în acest context, că programul de lucru al Comisiei pentru 2020 include 44 de inițiative în cadrul exercițiului REFIT; subliniază că astfel de procese ar trebui să țină seama de impactul economic, de mediu, de gen și social într-un mod integrat și echilibrat și să utilizeze analize atât calitative, cât și cantitative, precum și să abordeze costurile nearmonizării la nivelul UE; subliniază că instrumentele de control pot fi sprijinite și consolidate în continuare cu ajutorul altor instrumente, cum ar fi platforma „Pregătiți pentru viitor” (F4F) sau alte platforme speciale similare; consideră că platforma REFIT ar trebui extinsă pentru a pune accentul nu numai pe sarcinile de reglementare, dar și pe chestiuni legate de subsidiaritate și proporționalitate; reamintește că elaborarea unei legislații care să fie „adaptată viitorului” necesită, întâi de toate, asigurarea sustenabilității sale economice, sociale și de mediu; salută faptul că cele două principii fac parte din evaluarea calității efectuată de Comitetul de analiză a reglementării; subliniază, cu toate acestea, că independența comitetului ar putea fi îmbunătățită în continuare;

22.  subliniază că reexaminarea sistematică a legislației joacă un rol din ce în ce mai important în realizarea unei mai bune legiferări; subliniază, în acest sens, că este important ca Parlamentul European, Consiliul și Comisia să se angajeze într-o cooperare mai structurată pentru a evalua aplicarea și eficacitatea dreptului Uniunii în vederea îmbunătățirii sale; subliniază necesitatea aplicării rapide, corecte și în timp util a legislației Uniunii de către statele membre pentru a evalua în mod corespunzător necesitatea unei legislații suplimentare;

23.  subliniază că analiza prospectivă strategică ar putea juca un rol esențial în ceea ce privește facilitarea unui proces de elaborare a politicilor UE adaptat exigențelor viitorului, asigurându-se că inițiativele pe termen scurt se întemeiază pe o perspectivă pe termen mai lung. admite că „elementele prospective” vor fi integrate pe deplin în agenda Comisiei privind o mai bună legiferare, în evaluările impactului și în evaluări; constată, de asemenea, că „analiza prospectivă strategică” va sprijini programul REFIT, care identifică oportunități de reducere a sarcinilor de reglementare și de asigurare a faptului că legislația existentă a UE rămâne „adecvată pentru viitor”;

24.  ia act de faptul că, în 2017, Comitetul de analiză a reglementării a examinat un total de 53 de evaluări ale impactului și 17 evaluări separate; observă că 43 % dintre aceste evaluări ale impactului și 41 % dintre evaluările examinate de Comitetul de analiză a reglementării au primit inițial avize negative și că, pentru aproape toate evaluările de impact, serviciile au trebuit să își îmbunătățească rapoartele pentru a respecta standardele de calitate ale comitetului; conchide că trebuie îmbunătățită semnificativ calitatea evaluărilor de impact și a evaluărilor inițiale; regretă faptul că, în 2019, comitetul a examinat doar o singură evaluare a impactului;

25.  sprijină angajamentul Comisiei de a „evalua ex ante” înainte de a lua în considerare acte legislative; consideră că Comisia și autoritățile naționale ar trebui să continue să coopereze îndeaproape pentru a evalua impactul real al legislației UE asupra cetățenilor, întreprinderilor și mediului; salută, de asemenea, contribuția parlamentelor naționale la evaluarea ex ante prin intermediul dialogului politic informal, inclusiv prin avize din proprie inițiativă comune; invită, de asemenea, statele membre să asigure transpunerea, implementarea și asigurarea rapide și consecvente ale respectării legislației și să evite practicile care duc la cerințe administrative excesive și nejustificate care pot submina buna funcționare a pieței interne;

26.  salută eforturile Comisiei de a evalua o gamă largă și cuprinzătoare de acte legislative potențiale privind piața unică, cu evaluări ale impactului; subliniază că evaluările de impact independente și imparțiale reprezintă un instrument esențial și valoros care contribuie la luarea unor decizii politice în cunoștință de cauză prin intermediul procesului decizional legislativ (susținând, în același timp, metoda comunitară), care este necesar pentru a răspunde rapid problemelor presante, cum ar fi tranziția digitală și sustenabilă; consideră că conținutul evaluărilor de impact trebuie îmbunătățit, iar utilizarea lor trebuie extinsă, prin luarea în considerare a unor elemente suplimentare, astfel încât contribuția lor să fie mai oportună și mai valoroasă și să fie mai bine luată în considerare în procesul decizional la nivel politic; reamintește, de asemenea, numărul limitat de evaluări de impact efectuate de Parlament și de Consiliu cu privire la modificările de fond ale acestora;

27.  subliniază că Parlamentul ar trebui, dacă este necesar, să realizeze evaluări interne ale impactului în legătură cu amendamente substanțiale și cu posibilele lor consecințe asupra propunerii Comisiei înainte de a le adopta, dacă acestea nu au fost deja analizate de către Comisie și serviciile sale;

28.  subliniază rolul Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, care asigură evaluări ex ante ale impactului și analize ale valorii adăugate europene a propunerilor, precum și evaluări ale punerii în aplicare; consideră că ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Comisie și Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, pentru a realiza o analiză raționalizată, rapidă și aprofundată a acțiunilor legislative și a modificărilor sale substanțiale, a soluțiilor alternative, a costurilor și beneficiilor potențiale ale acestora, a sarcinii administrative preconizate, a birocrației pentru IMM-uri și a „costului non-Europei”;

29.  salută crearea și îmbunătățirile aduse portalului web „Exprimați-vă părerea!” și invită Comisia să dezvolte în continuare astfel de instrumente, care să permită accesul și implicarea directă a cetățenilor și părților interesate la elaborarea politicilor UE;

30.  sugerează Comisiei Europene să acorde atenția cuvenită recomandărilor Curții de Conturi Europene privind portalul „Exprimați-vă părerea!”, îndeosebi prin creșterea accesibilității lingvistice a consultărilor, pentru a permite cetățenilor și părților interesate să decidă ce consideră a fi de „mare interes public”;

31.  sprijină angajamentul Comisiei de a reexamina politicile și încurajează utilizarea pe scară mai largă a evaluărilor ex post pentru a se asigura că se trag învățăminte cu privire la eficacitatea și beneficiile legislației, ceea ce, la rândul său, poate contribui la elaborarea politicilor viitoare și la îmbunătățirea abordărilor în materie de reglementare;

32.  subliniază că evaluările ex post reprezintă, de asemenea, un instrument important de evaluare a impactului legislației asupra cetățenilor și a întreprinderilor, iar prin intermediul lor ar trebui să se acorde o atenție deosebită impactului asupra IMM-urilor;

33.  îndeamnă Comisia să utilizeze și mai mult procedurile de reformare și codificare pentru a simplifica legislația secundară;

34.  sprijină consolidarea răspunsurilor în cazul în care șapte sau mai multe parlamente naționale emit avize motivate cu privire la una dintre propunerile legislative ale Comisiei, în pofida faptului că nu s-a atins pragul pentru inițierea procedurii „cartonașului galben”; consideră că acest lucru conferă parlamentelor naționale o vizibilitate mai mare;

35.  ia act de principiul „one-in, one-out”, bazat pe implicarea părților interesate prin care Comisia urmărește să compenseze sarcinile nou-introduse, îndeosebi pentru microîntreprinderi și IMM-uri, prin scutirea cetățenilor și a întreprinderilor de sarcini echivalente la nivelul UE, în același domeniu de politică; subliniază că punerea în aplicare a acestei abordări nu ar trebui să contravină obiectivelor unei mai bune legiferări și subliniază că aceasta nu ar trebui să ducă la decizii mecanice de abrogare a legislației sau de reducere a standardelor și că scopul acesteia ar trebui să fie modernizarea și reformarea legislației UE pentru a face față noilor provocări societale; subliniază că, deși complicațiile administrative inutile ar trebui evitate la conceperea, transpunerea și punerea în aplicare a actelor legislative ale UE, acest lucru nu ar trebui să se transpună într-o dereglementare sau „nereglementare”, nici să împiedice parlamentele statelor membre să mențină măsurile sau să ia măsuri mai ambițioase și să adopte standarde sociale, de mediu și de protecție a consumatorilor mai înalte, în cazul în care dreptul Uniunii definește doar standarde minime;

36.  subliniază că existența unui proces de luare a deciziilor administrative și legislative deschis, eficient, transparent și independent constituie o condiție prealabilă pentru politici și reglementări de înaltă calitate; subliniază că introducerea unor proceduri administrative armonizate ar contribui în mod pozitiv la buna guvernare și la practicile de reglementare din UE și ar întări legătura dintre procesul decizional al experților și legitimitatea democratică;

37.  salută, în acest sens, crearea de către Comisie, în 2020, a platformei „Pregătiți pentru viitor”, pe baza experienței cu platforma REFIT, un grup de experți de înalt nivel, cu participarea diferitelor părți interesate, a experților din statele membre și a reprezentanților Comitetului Regiunilor și ai Comitetului Economic și Social European, care oferă consultanță Comisiei cu privire la modul în care poate face legislația mai eficientă, prin identificarea măsurilor existente care ar putea fi împovărătoare în mod inutil și cum le poate simplifica și moderniza, inclusiv prin digitalizare, pentru a se asigura că legislația UE ajută și nu împiedică cetățenii și întreprinderile din UE;

38.  încurajează parlamentele naționale să implice parlamentele regionale cu competențe legislative în inițiativele legislative ale UE și sprijină consultarea sistematică a acestora cu privire la inițiativele majore, în special când acestea au legătură cu competențele regionale; reamintește că aceste parlamente sunt reprezentate în Comitetul Regiunilor și că, în conformitate cu articolul 6 din Protocolul nr. 2 la TFUE, ele pot fi consultate de parlamentele naționale;

39.  reamintește că inovarea digitală se dezvoltă rapid și că antreprenorii conduc agenda digitală; consideră, prin urmare, că este de o importanță vitală să se stabilească norme de viitor care să țină pasul cu inovarea digitală fără a afecta principiile subsidiarității și proporționalității; constată că un număr mare de priorități legislative esențiale ale UE pentru perioada 2017-2019 au fost inițiative care țin de competența Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), dedicate în principal punerii în aplicare a Strategiei privind piața unică și a Strategiei privind piața unică digitală, concentrându-se în același timp asupra reglementărilor care vizează eliminarea barierelor nejustificate și disproporționate și valorificarea noilor posibilități în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor;

40.  reamintește că legislația UE înlocuiește 27 de norme divergente, ceea ce contribuie la reducerea fragmentării pieței interne; invită Comisia ca, atunci când evaluează subsidiaritatea și proporționalitatea, să se asigure că inițiativele care vizează realizarea unei piețe interne mai profunde și mai echitabile rămân un pilon esențial al viitoarei programări anuale, păstrând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

41.  subliniază că obiectivele unei mai bune legiferări trebuie să fie revizuite și evaluate periodic în funcție de criteriile agendei pentru o mai bună legiferare, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea și raportarea; subliniază că obiectivele trebuie să fie bine echilibrate și evaluate din punctul de vedere al eficacității lor, ținând seama de resursele utilizate pentru activitățile privind o mai bună legiferare și pentru contribuțiile externe; reamintește importanța existenței de date comparabile la nivelul UE în scopul acestei evaluări și invită Comisia să analizeze dacă utilizarea instrumentelor pentru o mai bună legiferare a contribuit la atingerea unor obiective precum îmbunătățirea rezultatelor politicilor.

42.  invită Comisia să țină seama de prezenta rezoluție la elaborarea comunicării sale anunțate privind o mai bună legiferare;

43.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Regiunilor, Comitetului Economic și Social European și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 176, 23.5.2018, p. 5. (2) JO C 37, 2.2.2021, p. 1. (3) Texte adoptate, P9_TA(2020)0005 (4) JO C 86, 6.3.2018, p. 126.

Rezoluția Parlamentului European din 24 iunie 2021 referitor la rapoartele Comisiei pe 2019 și 2020 privind Bosnia și Herțegovina (2019/2171(INI))

P9_TA(2021)0317 A9-0185/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, precum și Protocolul adaptării acestui acord pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană,

–  având în vedere prima reuniune a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere (CPSA) UE-Bosnia și Herțegovina, care a avut loc la 5-6 noiembrie 2015, a treia reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere (CSA) UE-Bosnia și Herțegovina, care a avut loc la 13 iulie 2018, și cea de a patra reuniune a Comisiei de stabilizare și de asociere UE-Bosnia și Herțegovina, care a avut loc la 7 noiembrie 2019,

–  având în vedere cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de Bosnia și Herțegovina la 15 februarie 2016,

–  având în vedere inițiativele de cooperare regională din Europa de Sud-Est și inițiativele paneuropene, cum ar fi Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est, Procesul Brdo-Brijuni, Inițiativa Central Europeană, Inițiativa Adriatico-Ionică, Tratatul de instituire a Comunității Energiei, Erasmus+, strategiile UE pentru regiunea Dunării și pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice, Inițiativa regională cu privire la migrație, azil și refugiați (MARRI), Comisia regională însărcinată cu stabilirea faptelor referitoare la toate victimele crimelor de război și ale altor încălcări ale drepturilor omului comise pe teritoriul fostei Iugoslavii (RECOM), Rețeaua regională de mediu în vederea aderării (RENA), Școala regională de administrație publică (ReSPA), Biroul de Cooperare Regională pentru Tineret (RYCO), Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, Fondul pentru Balcanii de Vest și Acordul central european de comerț liber (CEFTA) și piața regională comună,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0057),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 29 mai 2019 intitulată „Comunicarea din 2019 privind politica de extindere a UE” (COM(2019)0260), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Avizul Comisiei privind cererea Bosniei și Herțegovinei de aderare la Uniunea Europeană” (COM(2019)0261) și de Raportul analitic (SWD(2019)0222),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată „Comunicarea din 2020 privind politica de extindere a UE” (COM(2020)0660), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2020 privind Bosnia și Herțegovina” (SWD(2020)0350),

–  având în vedere Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată în cadrul celei de-a 33-a sesiuni a Conferinței generale a UNESCO la 20 octombrie 2005,

–  având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa”(1),

–  având în vedere Convenția privind evaluarea impactului transfrontalier asupra mediului, adoptată la 25 februarie 1991,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 25 ianuarie 2021 privind diplomația în domeniile climei și energiei – Promovarea dimensiunii externe a Pactului verde european, și din 20 ianuarie 2020 privind diplomația în domeniul climei și concluziile Consiliului European din 10-11 decembrie 2020 privind clima,

–  având în vedere documentul de lucru al Serviciului European de Acțiune Externă din 6 noiembrie 2020 intitulat „Foaie de parcurs privind schimbările climatice și apărarea”,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 5 iunie 2020 privind consolidarea cooperării cu partenerii din Balcanii de Vest în domeniul migrației și securității,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 14 octombrie 2019 și 12 octombrie 2020 privind Bosnia și Herțegovina și operația EUFOR Althea,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată „Un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0641),

–  având în vedere Procesul de la Berlin, lansat la 28 august 2014, și summitul UE-Balcanii de Vest asociat acestuia, care a avut loc la Sofia la 10 noiembrie 2020,

–  având în vedere Declarația comună a summitului președinților parlamentelor din Balcanii de Vest, convocat de Parlamentul European la 28 ianuarie 2020,

–  având în vedere Declarația de la Zagreb, adoptată cu ocazia summitului UE-Balcanii de Vest de la Zagreb din 6 mai 2020,

–  având în vedere recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020(2),

–  având în vedere Declarația de la Sofia adoptată în cadrul summitului UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 și Agenda priorităților de la Sofia anexată la aceasta,

–  având în vedere raportul de expertiză privind problemele legate de statul de drept în Bosnia și Herțegovina din 5 decembrie 2019,

–  având în vedere Avizul privind situația constituțională din Bosnia și Herțegovina și competențele Înaltului Reprezentant, adoptat de Comisia de la Veneția cu ocazia celei de a 62-a sesiuni plenare care a avut loc la Veneția, la 11-12 martie 2005, și recomandările ulterioare ale Comisiei de la Veneția privind aspectele constituționale din Bosnia și Herțegovina,

–  având în vedere Carta europeană a autonomiei locale,

–  având în vedere raportul final din 25 ianuarie 2019 al Biroului Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) privind alegerile generale din 7 octombrie 2018 din Bosnia și Herțegovina,

–  având în vedere Declarația din 5 iulie 2019 a partenerilor din Balcanii de Vest privind integrarea romilor în cadrul procesului de extindere a UE, cunoscută sub denumirea de Declarația de la Poznań, și comunicarea Comisiei intitulată „O Uniune a egalității: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor” (SWD(2020)0530),

–  având în vedere publicația OSCE din 26 octombrie 2020 intitulată „Două școli sub același acoperiș: cel mai vizibil exemplu de discriminare în domeniul educației din Bosnia și Herțegovina”,

–  având în vedere rezoluția privind punerea în aplicare a Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale în Bosnia și Herțegovina, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 12 iunie 2019,

–  având în vedere documentul intitulat „Reforme socioeconomice comune pentru perioada 2019-2022”, care a fost adoptat de guvernele entităților la 10 octombrie 2019, și documentul Consiliului de miniștri din 30 ianuarie 2020 intitulat „Reforme socioeconomice în Bosnia și Herțegovina pentru perioada 2020-2022”,

–  având în vedere cel de-al 58-lea raport adresat Consiliului de Securitate al ONU de Înaltul Reprezentant pentru asigurarea punerii în aplicare a Acordului de pace privind Bosnia și Herțegovina, precum și rapoartele sale anterioare,

–  având în vedere Rezoluția 2549 (2020) a Consiliului de Securitate al ONU din 5 noiembrie 2020 care reînnoia mandatul operației Althea,

–  având în vedere rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la comemorarea genocidului de la Srebrenica(3), rezoluția sa din 15 ianuarie 2009 referitoare la Srebrenica(4) și rezoluția sa din 7 iulie 2005 privind „Balcanii: la zece ani după Srebrenica”(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 2 aprilie 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarismul(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei(7),

–  având în vedere rezoluția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 12 noiembrie 2020 de instituire a acordului parțial extins privind Observatorul pentru predarea istoriei în Europa,

–  având în vedere Concluziile Consiliului privind prioritățile UE pentru cooperarea cu Consiliul Europei în perioada 2020-2022,

–  având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2015 referitoare la aniversarea a 20 de ani de la încheierea Acordului de pace de la Dayton(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 13 noiembrie 2018 referitoare la standardele minime pentru minorități în UE(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 11 septembrie 2013 referitoare la limbile europene amenințate de dispariție și la diversitatea lingvistică din Uniunea Europeană(10),

–  având în vedere declarația comună din 21 decembrie 2020 a Înaltului Reprezentant Josep Borrell și a comisarului Oliver Várhelyi privind desfășurarea alegerilor locale la Mostar,

–  având în vedere decizia Consiliului de Securitate al ONU privind crearea Mecanismului Internațional Însărcinat cu Exercitarea Funcțiilor Restante ale Tribunalelor Penale („Mecanismul”), care îndeplinește o serie de funcții esențiale îndeplinite anterior de Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie („TPII”), rapoartele, realizările și recomandările acestuia,

–  având în vedere raportul din 1 iulie 2017 al Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie,

–  având în vedere raportul privind progresele înregistrate al procurorului Mecanismului Internațional Însărcinat cu Exercitarea Funcțiilor Restante ale Tribunalelor Penale din 19 mai 2020,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la această țară,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0185/2021),

A.  întrucât procesul de stabilizare și asociere și cererea Bosniei și Herțegovinei de aderare la UE reprezintă alegerea strategică a țării înspre integrarea europeană, care trebuie să se materializeze prin rezultate concrete pe teren și prin eforturi intensificate de către toate părțile de trecere la cea de a doua etapă a ASA;

B.  întrucât Parlamentul este un susținător puternic al integrării europene a Bosniei și Herțegovinei;

C.  întrucât progresele sale în ceea ce privește integrarea europeană și euro-atlantică contribuie la securitatea, stabilitatea și prosperitatea economică a țării;

D.  întrucât punerea în aplicare a unor reforme semnificative care să îmbunătățească viața populației din Bosnia și Herțegovina și să faciliteze aderarea la UE necesită implicarea tuturor liderilor politici, a autorităților, a instituțiilor și a titularilor de funcții din Bosnia și Herțegovina;

E.  întrucât o distribuție clară a responsabilităților pe plan intern și o cooperare consolidată și semnificativă, cu bună credință, între diferitele niveluri de guvernare sunt esențiale;

F.  întrucât progresele Bosniei și Herțegovinei pe calea aderării la UE depind de punerea în aplicare de către această țară a celor 14 priorități-cheie din avizul Comisiei privind cererea Bosniei și Herțegovinei de aderare la UE;

G.  întrucât țara se confruntă în continuare cu numeroase provocări legate de statul de drept, instituțiile democratice, drepturile omului și libertățile fundamentale, guvernanță, responsabilitate, combaterea corupției și a criminalității organizate, libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei, precum și de o economie de piață funcțională, iar credibilitatea procesului de extindere se bazează pe rezultate clare în aceste domenii-cheie;

H.  întrucât la 9 septembrie 2019 a avut loc primul eveniment Pride din țară, în capitala Sarajevo;

I.  întrucât cultura și patrimoniul cultural contribuie la întărirea identității și la promovarea coeziunii sociale, a stabilității și a înțelegerii în societate; întrucât patrimoniul cultural este o valoare intrinsecă;

J.  întrucât provocările persistente în procesul de reconciliere ar trebui abordate cu mai multă fermitate;

K.  întrucât BiH este o rută de tranzit pentru migranți, capacitățile de primire rămân insuficiente pentru a aborda în mod adecvat o situație umanitară gravă, cu respectarea deplină a standardelor privind drepturile omului și a drepturilor fundamentale ale persoanelor care au nevoie de protecție internațională, pentru a asigura gestionarea integrată a frontierelor și pentru a controla fluxurile de migrație neregulamentară în contextul unei situații socioeconomice dificile și în pofida unui sprijin financiar semnificativ din partea UE;

L.  întrucât UE este cel mai mare partener comercial al Bosniei și Herțegovinei și, de departe, cel mai semnificativ furnizor de asistență financiară, această asistență făcând posibile transformări profunde în această țară;

M.  întrucât pandemia de COVID-19 a agravat situația socioeconomică a Bosniei și Herțegovinei; întrucât UE a mobilizat 80,5 milioane EUR pentru a sprijini Bosnia și Herțegovina în combaterea COVID-19 și redresarea sa postpandemică și până la 250 de milioane EUR sub formă de asistență macrofinanciară; întrucât Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest va facilita o redresare pe termen lung, constituind o bază importantă pentru redresarea țării după consecințele pandemiei,

1.  își reiterează sprijinul ferm pentru integrarea europeană a Bosniei și Herțegovinei și invită Consiliul European să sprijine în continuare perspectiva europeană a acestei țări, inclusiv prin transmiterea unui mesaj politic pozitiv prin acordarea statutului de țară candidată;

2.  salută angajamentul Bosniei și Herțegovinei de a avansa pe calea către integrarea în UE, și evidențiază sprijinul puternic pentru integrarea europeană exprimat de populația acestei țări;

3.  reamintește că Parlamentul susține cu fermitate abordarea bazată pe merit, corelând îndeplinirea criteriilor stabilite cu o condiționalitate consecventă și credibilă;

4.  salută măsurile luate de Bosnia și Herțegovina pentru a aborda unele aspecte esențiale din avizul Comisiei și continuarea punerii în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere, inclusiv progresele înregistrate în ceea ce privește comisia parlamentară mixtă, precum și adoptarea amendamentelor legislative care au permis desfășurarea alegerilor locale din Mostar în decembrie 2020;

5.  reamintește că drumul către UE depinde de o pace sustenabilă, de stabilitate durabilă, de coeziune socială și de o reconciliere veritabilă, care să garanteze caracterul democratic și multicultural al Bosniei și Herțegovinei; îndeamnă această țară să accelereze urmărirea penală efectivă a crimelor de război în conformitate cu Strategia națională revizuită de investigare a crimelor de război și solicită anchetarea imparțială și eficace a acestor crime; condamnă orice formă de revizionism istoric, neaplicarea hotărârilor TPII și ale Curții Internaționale de Justiție (CIJ), retorica anticonstituțională, secesionistă, naționalistă și inflamatorie și actele conexe, negarea sau glorificarea crimelor de război comise în timpul războiului din anii 1990, inclusiv genocidul de la Srebrenica; îndeamnă să se ia măsurile care ar fi trebuit să fie luate cu mult timp în urmă pentru a aborda problema zecilor de mii de femei care au fost violate sau agresate sexual în alt mod în timpul războaielor din anii 1990;

6.  își reafirmă ferm sprijinul pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Bosniei și Herțegovinei; condamnă declarațiile și propunerile menite să submineze statalitatea și valorile constituționale ale BiH și reiterează necesitatea ca toate autoritățile, instituțiile, titularii de funcții și liderii politici din BiH să alinieze constituția la Convenția europeană a drepturilor omului;

Reconcilierea

7.  salută eforturile organizațiilor locale și internaționale, inclusiv ale Comisiei internaționale pentru persoane dispărute, de a lua în evidență peste 30 000 de persoane dispărute în timpul conflictelor din anii 1990 de pe teritoriul fostei Iugoslavii și peste 8 000 de victime ale genocidului de la Srebrenica; reamintește că încă lipsesc peste 7 200 de persoane și îndeamnă autoritățile regionale și naționale și părțile interesate internaționale să intensifice cooperarea și schimbul de date cu privire la chestiunile legate de persoanele dispărute, de căile de atac pentru victimele civile ale războiului, inclusiv pentru victimele violenței sexuale, și să asigure întoarcerea sigură și durabilă a refugiaților și a persoanelor strămutate în interiorul țării prin accesul la asistență medicală, educație și protecție socială; ia act de faptul că s-au înregistrat unele progrese, deși insuficiente, în ceea ce privește punerea în aplicare a anexei VII la Acordul de pace de la Dayton privind refugiații și persoanele strămutate; își reiterează solicitarea privind eradicarea tuturor formelor de discriminare împotriva persoanelor returnate; solicită adoptarea unei legi care să interzică negarea genocidului, a Holocaustului, a crimelor împotriva umanității și a crimelor de război;

8.  invită toate autoritățile din regiune să înființeze Comisia regională însărcinată cu stabilirea faptelor referitoare la toate victimele crimelor de război și ale altor încălcări ale drepturilor omului comise pe teritoriul fostei Iugoslavii în perioada 1 ianuarie 1991 - 31 decembrie 2001 (RECOM), pe baza activității semnificative desfășurate de Coaliția pentru RECOM;

9.  subliniază importanța activității RYCO, care promovează spiritul de reconciliere și cooperare între tinerii din regiune prin programe de schimb de tineret și salută participarea activă a Bosniei și Herțegovinei;

10.  reiterează faptul că activitatea privind procesul de reconciliere trebuie să se concentreze asupra tineretului țării și să înceapă de la o vârstă fragedă, integrând reconcilierea în procesul educațional; prin urmare, îndeamnă autoritățile de la toate nivelurile să asigure o educație incluzivă și nediscriminatorie pentru toți copiii, indiferent de originea lor etnică, culturală sau personală, în conformitate cu rezoluția din 2019 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind punerea în aplicare de către Bosnia și Herțegovina a Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale; subliniază posibilitatea de a utiliza cele mai bune practici în materie de integrare și incluziune adoptate de statele membre multietnice și multiculturale;

11.  subliniază necesitatea de a pune capăt de urgență segregării în educație, concretizată în special prin practica discriminatorie actuală a „două școli sub același acoperiș”, care instituționalizează diviziuni etnice, perpetuează stereotipurile și prejudecățile și încurajează neîncrederea prin prevenirea contactului între elevi din medii diferite; subliniază că această practică nu numai că este în deplină contradicție cu însăși noțiunea de reconciliere, ci constituie, de asemenea, o amenințare pe termen lung la adresa stabilității și prosperității țării;

12.  subliniază că diferențele în ceea ce privește predarea istoriei și manualele reprezintă o amenințare considerabilă la adresa unui sentiment comun de cetățenie și coeziune socială și încurajează o armonizare semnificativă a celor trei programe de învățământ existente prin integrarea competențelor de gândire critică și eliminarea conținutului contrafactual care promovează divizarea;

13.  invită Comisia să elaboreze un program de sprijinire a unei reforme sustenabile a sistemului de învățământ din Bosnia și Herțegovina; subliniază că o educație de calitate le oferă tinerilor o viziune și perspectiva unui viitor pozitiv, contribuind la combaterea exodului de creiere și a șomajului în rândul tinerilor; solicită o mai mare implicare în programele europene educaționale, culturale și de cercetare, cum ar fi Orizont Europa, Europa creativă și Erasmus+, și promovarea acestora;

14.  invită factorii de decizie să permită participarea BiH la următorul program al OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) și să pună în aplicare propunerile care decurg din rezultatele evaluării PISA din 2018;

15.  invită Bosnia și Herțegovina să remedieze de urgență accesul inegal la învățământul la distanță, care conduce la privarea unui număr mare de copii, pe parcursul pandemiei, de dreptul lor la educație;

Funcționarea instituțiilor democratice

16.  îndeamnă toate autoritățile, instituțiile, titularii de funcții și liderii politici din Bosnia și Herțegovina să accelereze în mod semnificativ activitatea și cooperarea pentru a respecta pe deplin cele 14 priorități-cheie din avizul Comisiei privind cererea Bosniei și Herțegovinei de aderare la UE; invită autoritățile să mobilizeze voința politică pentru a facilita cooperarea consolidată necesară pentru a aborda criza provocată de pandemia de COVID-19 și pentru a acorda prioritate activității în domeniile funcționării democratice, statului de drept, drepturilor fundamentale și reformei administrației publice;

17.  subliniază necesitatea de a consolida în mod considerabil cooperarea și schimbul de date între state, entități și jurisdicții cantonale în toate domeniile de politică; ia act de nevoia urgentă de a consolida capacitatea și expertiza țării în ceea ce privește gama largă de aspecte legate de îndeplinirea obligațiilor care decurg din integrarea europeană;

18.  subliniază că instituirea efectivă, funcționarea independentă și responsabilitatea instituțiilor democratice reprezintă o caracteristică esențială a unei democrații viabile și o condiție prealabilă pentru avansarea procesului de integrare în UE, inclusiv obținerea statutului de țară candidată; avertizează că retorica etno-naționalistă, anticonstituțională și secesionistă care generează dezbinare și încercările de obstrucționare a funcționării instituțiilor subminează coordonarea la nivel național și procesul decizional cu privire la principalele politici și reforme, precum și unitatea și stabilitatea de durată;

19.  salută adoptarea amendamentelor la legea electorală din Bosnia și Herțegovina, care au permis cetățenilor din Mostar să voteze la alegerile locale din 2020 pentru prima dată după 2008 și salută formarea noilor autorități locale; invită consiliul municipal și primarul să își îndeplinească mandatele democratice; subliniază că acordul politic nu ar trebui în niciun caz să submineze obiectivul de lungă durată al Uniunii de a elimina segregarea și de a asigura reunificarea orașului; subliniază că orice mediere sau co-facilitare a acordurilor la nivelul UE trebuie abordată în cadrul instituțiilor alese în mod democratic în cadrul unui proces incluziv, care să includă partidele de opoziție și reprezentanții societății civile, și ar trebui să aducă țara mai aproape de standardele internaționale și să aducă beneficii tuturor cetățenilor, fără a adânci diviziunile etnice;

20.  salută votul Adunării Parlamentare din 22 iulie 2020 privind Regulamentul de procedură care reglementează reuniunile Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere (CPSA), deschizând calea pentru adoptarea lor oficială de către cea de a 2-a CPSA UE - Bosnia și Herțegovina cât mai curând posibil și pentru o cooperare parlamentară constructivă;

21.  reamintește că, odată cu aderarea la Consiliul Europei în 2002, BiH și-a asumat obligația de a remedia deficiențele cadrului său constituțional, inclusiv prin armonizarea legilor la nivel cantonal și federal, precum și de a realiza progrese în ceea ce privește reformele care ar transforma BiH într-un stat pe deplin funcțional și favorabil incluziunii, care să asigure pe deplin drepturile tuturor cetățenilor; subliniază că reformele instituționale depind de voința și de angajamentul autorităților, instituțiilor, titularilor de funcții și liderilor politici din țară de a realiza progrese reale și îndelung așteptate în ceea ce privește schimbările constituționale, care fac parte din cele 14 priorități-cheie, de preferință înaintea alegerilor generale din 2022; îndeamnă comunitatea internațională să faciliteze condițiile și să sprijine activ un dialog incluziv privind schimbările constituționale, inclusiv în cadrul instituțiilor Bosniei și Herțegovinei și în rândul reprezentanților aleși din BiH, sub egida UE, în special a Parlamentului, cu participarea activă a societății civile și a cetățenilor; insistă că acest dialog trebuie să se desfășoare în paralel cu implementarea altor reforme;

22.  îndeamnă Comisia să pună mai mult accentul, în următorul său raport anual, pe reforma constituțională;

23.  invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să își intensifice activitățile de facilitare în BiH, pentru a consolida dialogul politic și reconcilierea și pentru a oferi un cadru pentru abordarea moștenirilor trecutului și pentru depășirea diviziunilor din societate; solicită o implicare coordonată a actorilor și instituțiilor UE în BiH și o abordare transatlantică consolidată;

Statul de drept

24.  regretă lipsa progreselor în ceea ce privește reformele judiciare, inclusiv punerea în aplicare a recomandărilor cuprinse în cele 14 priorități ale avizului Comisiei și în raportul Priebe; reiterează necesitatea urgentă de a îmbunătăți profesionalismul și responsabilitatea sistemului judiciar pentru a-i asigura independența față de influențe necuvenite, precum și pentru a soluționa numărul din ce în ce mai mare de cauze pendinte; subliniază că aceste reforme sunt esențiale pentru ca țara să obțină statutul de țară candidată și depind exclusiv de voința politică necesară;

25.  îndeamnă să se pună rapid în aplicare reforma Consiliului Superior al Judecătorilor și Procurorilor (HJPC) și a instanțelor din BiH, în conformitate cu standardele UE și cu recomandările Comisiei și cu avizul Comisiei de la Veneția, consolidând independența sistemului judiciar din Bosnia și Herțegovina prin numiri, evaluări, integritate și măsuri disciplinare, inclusiv prin verificarea declarațiilor de avere;

26.  subliniază necesitatea de a permite o interpretare unitară a legislației în întreaga țară; îndeamnă Bosnia și Herțegovina să înființeze un organism judiciar care să asigure o interpretare consecventă și armonizată a legii și reamintește necesitatea de a asigura un control judiciar independent prin înființarea unui tribunal de apel de al doilea grad de jurisdicție;

27.  salută memorandumul de înțelegere privind înființarea unui organism comun de coordonare a asociațiilor de judecători și procurori ca instrument de sporire a independenței, transparenței și responsabilității sistemului judiciar și invită toate asociațiile relevante să adere la acesta;

28.  îndeamnă Bosnia și Herțegovina să înființeze un punct național de contact comun pentru cooperarea cu Europol, intensificând schimbul de informații operative în materie penală, și să semneze un acord de cooperare cu Eurojust care să permită un schimb eficient de informații judiciare și schimbul de probe;

29.  solicită factorilor de decizie din Bosnia și Herțegovina să asigure de urgență buna funcționare a instituțiilor judiciare, inclusiv procesul de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională a Federației;

30.  salută eforturile autorităților din Bosnia și Herțegovina de a preveni radicalizarea, finanțarea terorismului și implicarea cetățenilor săi în zonele de conflict străine;

31.  solicită măsuri imediate de combatere a corupției larg răspândite și a impunității în sfera publică, în vederea restabilirii încrederii cetățenilor în instituții; remarcă, în acest sens, importanța instituirii unor mecanisme eficace și consecvente de descurajare, prevenire, detectare, investigare și sancționare proactive, în conformitate cu standardele internaționale și cu recomandările Grupului de state împotriva corupției (GRECO);

32.  solicită Bosniei și Herțegovinei să adopte o nouă strategie și un nou plan de acțiune la nivel național în materie de combatere a corupției și să asigure finanțarea adecvată a acestora, precum și funcționarea, independența și coordonarea eficace a organismelor de prevenire a corupției la toate nivelurile, pentru a permite investigații neîngrădite pentru a garanta asumarea răspunderii;

33.  reiterează necesitatea de a eradica legăturile politice și administrative cu criminalitatea organizată prin garanții și controale anticorupție clare, precum și printr-o transparență politică și administrativă sporită și prin urmărirea penală eficace a cazurilor de corupție la nivel înalt, cu un accent deosebit pe abordarea infracțiunilor economice, financiare, în materie de achiziții publice, a cazurilor de corupție legate de pandemia de COVID-19 și de finanțarea partidelor politice și a campaniilor; îndeamnă organismele competente să inițieze anchete privind îmbogățirea ilicită a funcționarilor publici;

34.  solicită Bosniei și Herțegovinei să își finalizeze cadrul juridic privind prevenirea conflictelor de interese și protecția avertizorilor de integritate;

35.  subliniază necesitatea de a asigura standarde coerente ale funcționarilor publici profesioniști la nivel național și solicită punerea în aplicare cu prioritate a standardelor bazate pe merit și a transparenței în ceea ce privește numirile și promovările publice, promovând o cultură a integrității; salută adoptarea Cadrului strategic de reformă a administrației publice, care permite mobilizarea fondurilor UE aferente; reamintește necesitatea de a raționaliza și a armoniza administrația publică din întreaga țară, asigurând numiri și proceduri de selecție transparente, proporționale și bazate pe merit;

Drepturile fundamentale

36.  își exprimă îngrijorarea cu privire la situația drepturilor fundamentale și solicită strategii naționale mai eficace și mai cuprinzătoare în materie de drepturi ale omului și de combatere a discriminării, precum și măsuri împotriva intoleranței interconfesionale și interetnice; subliniază necesitatea de a preveni în mod corespunzător discriminarea și de a urmări penal proliferarea discursurilor de incitare la ură online și offline, a infracțiunilor motivate de ură și a violenței împotriva minorităților etnice și religioase, a femeilor, a comunității LGBTIQ+, precum și a migranților și a solicitanților de azil, precum și necesitatea de a promova incluziunea socială, educațională și profesională a minorităților și a populațiilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilități și a romilor, în conformitate cu Declarația de la Poznan din 2019 privind integrarea romilor în cadrul procesului de extindere a UE;

37.  salută eforturile care urmăresc să promoveze libertatea de religie, respectul reciproc și dialogul interconfesional, inclusiv prin intermediul Consiliului interreligios din Bosnia și Herțegovina; îndeamnă autoritățile competente să investigheze și să urmărească penal, cu promptitudine, toate infracțiunile comise din motive religioase;

38.  insistă asupra faptului că reconcilierea autentică este imposibilă în condițiile unei segregări și discriminări continue, care se manifestă inclusiv în ceea ce privește accesul la educație online și offline, ocuparea forței de muncă și drepturile sociale, și solicită măsuri pentru a atenua discriminarea pe scară largă împotriva anumitor grupuri; îndeamnă autoritățile să asigure o educație incluzivă și nediscriminatorie pentru toți copiii;

39.  ia act de progresele înregistrate în domeniul protecției copilului, inclusiv de punerea în aplicare a legilor privind protecția și tratamentul copiilor și minorilor în procedurile penale și de instituire a unui sistem de îngrijire în familie; reamintește necesitatea unui plan de acțiune privind protecția copilului și a unor măsuri suplimentare pentru a asigura punerea în aplicare a dreptului copiilor la sănătate, educație, protecție, justiție și egalitate de șanse prin educație favorabilă incluziunii și prevenirea violenței împotriva copiilor;

40.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți măsurile care vizează violența bazată pe gen și violența domestică, care a fost exacerbată de pandemia de COVID-19, asigurând măsuri la nivel național pentru a garanta protecția, sprijinirea victimelor, asistența juridică și cazarea în condiții de siguranță; îndeamnă autoritățile să armonizeze și să pună în aplicare legislația privind egalitatea de gen și să asigure un sprijin adecvat apărătorilor drepturilor femeilor și organizațiilor societății civile; reamintește necesitatea de a concentra finanțarea asupra egalității de gen în toate instrumentele de finanțare externă ale UE și de a îmbunătăți accesul la finanțare pentru organizațiile locale și mici ale societății civile;

41.  încurajează Bosnia și Herțegovina să își intensifice activitatea de protejare a persoanelor cu dizabilități și să dezvolte și să adopte o strategie de dezinstituționalizare, asigurând persoanelor cu dizabilități o viață demnă; condamnă faptul că legea permite privarea persoanelor cu dizabilități de capacitatea lor juridică, ceea ce reprezintă o încălcare evidentă a Convenției privind drepturile persoanelor cu handicap, printre ai cărei semnatari se numără și Bosnia și Herțegovina; denunță discriminarea în ceea ce privește sprijinirea persoanelor cu dizabilități, cum ar fi acordarea de prioritate persoanelor cu dizabilități legate de război;

42.  subliniază necesitatea de a asigura participarea cetățenilor la viața democratică a țării printr-o implicare adecvată și incluzivă a organizațiilor societății civile în procesul de integrare în UE; invită autoritățile să asigure un mediu propice pentru societatea civilă prin susținerea standardelor europene privind protejarea și promovarea libertății de asociere și a libertății de întrunire și regretă orice restricții selective; subliniază că fiecare cetățean are dreptul de a-și exercita libertatea de exprimare în limba maternă; invită autoritățile să dezvolte un cadru strategic de cooperare cu societatea civilă și să asigure consultări semnificative ca parte a dialogurilor politice incluzive;

43.  felicită primul eveniment Pride din Sarajevo, care a avut loc la 9 septembrie 2019, și se așteaptă ca cele mai recente restricții legate de pandemie să nu împiedice reluarea sa în viitorul apropiat; reamintește necesitatea de a îmbunătăți situația persoanelor LGBTIQ+, de a urmări în justiție violența și infracțiunile motivate de ură împotriva acestora, precum și de a promova incluziunea socială a acestora și de a adopta un plan de acțiune relevant;

44.  salută semnarea de către Bosnia și Herțegovina a Convenției 108+ a Consiliului Europei și îndeamnă autoritățile să ia măsuri legale pentru a asigura standarde de protecție a datelor cu caracter personal conforme cu legislația UE;

45.  salută decizia Curții Constituționale din 4 octombrie 2019 de a abroga articolul 11 din Constituția entității Republica Srpska, abolind astfel pedeapsa capitală în întreaga Bosnia și Herțegovina; regretă totuși că această decizie, care îndeplinește o parte a uneia dintre prioritățile-cheie, a trebuit să fie impusă de o instanță judiciară în loc să fie rezultatul unui proces politic;

46.  regretă faptul că BiH continuă să încalce Convenția europeană a drepturilor omului prin nerespectarea hotărârilor de combatere a discriminării ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauzele Sejdić-Finci, Zornić, Pilav și Šlaku privind asigurarea egalității democratice a cetățenilor în procesul electoral al țării, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru deschiderea negocierilor de aderare; solicită punerea în aplicare fără întârziere a hotărârilor CEDO și ale Curții Constituționale a BiH; ia act de deficiențele persistente din procesul electoral și reiterează necesitatea de a aborda restricțiile discriminatorii bazate pe etnie și reședință asupra dreptului de a candida la alegeri prin modificările constituționale necesare;

47.  invită autoritățile, instituțiile, titularii de funcții și liderii politici să reia negocierile favorabile incluziunii privind reforma electorală și regretă reticența acestora de a pune în aplicare aceste hotărâri prin eliminarea tuturor formelor de inegalitate și discriminare în procesul electoral; subliniază că a fost posibil un acord cu privire la alegerile de la Mostar, demonstrând voința politică de a ajunge la un compromis, și subliniază că niciun acord privind chestiunile legate de alegeri nu trebuie utilizat în mod abuziv în alte scopuri decât cele stabilite de CEDO; subliniază necesitatea de a pune în aplicare aceste schimbări, de preferință înainte de alegerile generale din 2022, asigurând o reprezentare politică suficient de diversificată la toate nivelurile de guvernanță și asigurându-se că alegerile se desfășoară în conformitate cu standardele europene prin punerea în aplicare a recomandărilor OSCE ODIHR și a recomandărilor relevante ale Comisiei de la Veneția;

48.  solicită efectuarea unor anchete amănunțite cu privire la presupusele nereguli electorale, inclusiv fraudele legate de înregistrarea votanților, furtul de identitate, barierele din calea observării electorale independente și presiunea politică necuvenită asupra Comisiei electorale centrale (CEC) din Bosnia și Herțegovina, în timpul alegerilor municipale din 2020, inclusiv în ceea ce privește alegerile din Mostar; solicită luarea de măsuri pentru a asigura buna funcționare a CEC;

49.  regretă presiunea politică și financiară continuă asupra mass-mediei și instrumentalizarea acesteia, care a crescut în timpul pandemiei de COVID-19, care subminează libertatea de exprimare și pluralismul mass-mediei; își exprimă îngrijorarea cu privire la mediul ostil pentru mass-media independentă și îndeamnă autoritățile să ancheteze și să urmărească în justiție în mod eficace amenințările și atacurile verbale și fizice împotriva tuturor jurnaliștilor și a personalului din mass-media; îndeamnă BiH să instituie un mecanism de colectare și schimb de informații cu privire la încălcările libertății de exprimare și libertății mass-media din întreaga țară, în temeiul memorandumului de înțelegere relevant semnat cu OSCE;

50.  își reiterează apelul de a adopta măsuri legislative eficace care să asigure transparența structurii de proprietate editorială și media, alături de norme privind subvențiile și publicitatea; insistă că ar trebui luate măsuri eficace pentru a combate discursul de incitare la ură online și offline;

51.  reamintește că este necesar să se asigure finanțarea sustenabilă, independența, obiectivitatea și transparența financiară a radiodifuziunii publice la nivel de stat (BHRT), a radiodifuziunii publice la nivel de entitate și a Agenției de Reglementare a Comunicațiilor;

52.  reamintește că un conținut multilingv de înaltă calitate în toate limbile oficiale ale Bosniei și Herțegovinei este o componentă esențială a unui pluralism mediatic autentic, care ar contribui la protejarea diversității culturale din țară; încurajează înființarea unui organism public de radiodifuziune multinațional și multilingv, care să unească oamenii și să promoveze pacea și reconcilierea în rândul statelor sud-est europene, urmând exemplul ARTE;

53.  reamintește importanța asigurării libertății mass-mediei și a promovării jurnalismului de calitate, a verificării factuale și a alfabetizării mediatice pentru a combate propaganda, dezinformarea și știrile false și încurajează introducerea mass-mediei, a informațiilor și a alfabetizării digitale în programele de învățământ; insistă asupra faptului că UE trebuie să își consolideze strategia de comunicare pentru a contracara în mod proactiv și eficace campaniile de dezinformare și ingerințele externe; constată că, prin denaturarea faptelor și exploatarea diferențelor etnice și religioase, anumiți actori străini urmăresc să submineze reformele, să creeze diviziuni care pun în pericol unitatea țării, precum și să diminueze credibilitatea UE și a acțiunilor sale în regiune, în special în ceea ce privește procesul general de extindere și asistența financiară în timpul pandemiei de coronavirus, punând astfel în pericol stabilitatea Bosniei și Herțegovinei și integrarea europeană a acesteia; invită UE să ofere asistență suplimentară, financiară și de altă natură instituțiilor relevante din Bosnia și Herțegovina, pentru a îmbunătăți capacitatea țării de a contracara aceste amenințări;

54.  solicită o comunicare adecvată a procesului de integrare în UE, și ca proiect de reconciliere și de dezvoltare a unei culturi politice bazate pe compromis și înțelegere reciprocă;

55.  îndeamnă SEAE și Comisia să îmbunătățească coordonarea și să abordeze dezinformarea și amenințările hibride care încearcă să submineze perspectiva europeană a regiunii, subliniind mai strategic relevanța UE pentru cetățenii din regiune;

56.  este preocupat de presiunea sporită exercitată de migrație asupra țării și de condițiile de primire inadecvate care au condus la o situație umanitară gravă; invită autoritățile BiH să depună eforturi pentru a găsi soluții semnificative, sustenabile, imediate și pe termen lung la această situație, prin intermediul unui răspuns coordonat, strategic și la nivel național, al unei coordonări interinstituționale eficace și al unor capacități îmbunătățite de gestionare a frontierelor și de primire, pentru a oferi acces la asistență umanitară și la condiții de viață de bază decente, inclusiv garanții speciale pentru minorii neînsoțiți, acces la locuințe adecvate și la protecția copilului; solicită partajarea echitabilă a responsabilității pe întreg teritoriul Bosniei și Herțegovinei, evitând politizarea și asigurând un sprijin adecvat pentru comunitățile locale care găzduiesc centre de primire temporară; îndeamnă Bosnia și Herțegovina să încheie un acord cu Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) în vederea consolidării capacității de prelucrare a cererilor de azil și a îmbunătățirii cooperării cu UE, inclusiv în ceea ce privește relocarea ca modalitate sigură și legală pentru persoanele care solicită protecție internațională;

57.  solicită Bosniei și Herțegovinei și UE să consolideze în continuare cooperarea privind protecția internațională a persoanelor care au nevoie de aceasta, să lucreze la soluții bazate pe solidaritate și să prevină încălcările raportate ale dreptului internațional și ale drepturilor fundamentale, cum ar fi returnările raportate la frontierele Bosniei și Herțegovinei; invită Comisia să instituie un mecanism independent de monitorizare și investigare; sprijină activitatea Grupului de lucru al Parlamentului European pentru controlul Frontex; invită Comisia, agențiile UE și organizațiile internaționale să colaboreze activ cu autoritățile bosniace pentru a dezvolta un sistem funcțional și sustenabil de migrație și azil; invită Comisia, agențiile UE și organizațiile internaționale să ofere BiH asistență operațională, tehnică, logistică și financiară suplimentară pentru a asigura capacități și condiții adecvate de primire în întreaga țară, de preferință la punctele de intrare a migranților în țară, accesul la o procedură eficace de azil, pentru a spori capacitatea de prelucrare a migranților care sosesc și a cererilor de azil și, după caz, să desfășoare proceduri de returnare în conformitate cu standardele internaționale și europene; solicită o evaluare a finanțării relevante, astfel încât să se asigure că asistența UE transparentă, condiționată și credibilă pentru nevoile în materie de migrație își îndeplinește scopul și ajunge la beneficiarii vizați;

58.  îndeamnă Bosnia și Herțegovina să își intensifice eforturile de combatere a criminalității transfrontaliere, în special a traficului de ființe umane, de arme de foc și de droguri prin consolidarea cooperării strategice cu țările învecinate și cu agențiile relevante ale UE (Europol, Eurojust, Frontex); invită această țară să asigure semnarea și ratificarea rapidă a acordului privind statutul cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), încheiat la 5 februarie 2019, care ar facilita o mai bună protecție a frontierelor, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, contribuind în același timp la combaterea criminalității transfrontaliere, inclusiv a introducerii ilegale de persoane de către organizațiile criminale, și la prevenirea migrației ilegale;

59.  solicită un răspuns coordonat, strategic și transparent la nivelul întregii țări la urgența sanitară în curs și măsuri nediscriminatorii de atenuare și redresare post-pandemie, abordând nevoile specifice ale femeilor, ale minorităților și ale grupurilor vulnerabile, inclusiv ale migranților și refugiaților;

60.  solicită un schimb mai proactiv de informații și de date cu privire la pandemie și măsuri urgente și specifice pentru a aborda situația dificilă a femeilor în toate sferele vieții, inclusiv violența domestică, care a crescut în timpul pandemiei;

61.  reamintește sprijinul acordat de UE în contextul pandemiei de COVID-19 pentru a face față situației acute din această țară, inclusiv noile garanții pentru împrumuturi în valoare de 12 milioane EUR pentru sprijinirea IMM-urilor; încurajează Bosnia și Herțegovina să utilizeze pe deplin mecanismele Uniunii, inclusiv aderarea la acordul privind achizițiile publice comune de echipamente medicale; subliniază importanța solidarității europene; invită Comisia și statele membre să aloce un număr suficient de vaccinuri împotriva COVID-19 țărilor din Balcanii de Vest și să sprijine pregătirea și punerea în aplicare a vaccinării de către acestea; salută, în acest sens, exceptarea de la autorizațiile de export și pachetul care permite Bosniei și Herțegovinei și altor parteneri din Balcanii de Vest să beneficieze în cele din urmă de acordurile prealabile de achiziție ale UE;

62.  subliniază necesitatea ca autoritățile bosniace să asigure echilibrul corect între drepturile și libertățile fundamentale și restricțiile necesare pentru combaterea pandemiei, în special în ceea ce privește libertatea de întrunire și libertatea de exprimare; consideră că măsurile pe termen scurt care abordează încetinirea economică determinată de pandemie în activitățile de comerț, servicii, transporturi, producție și turism nu ar trebui să submineze punerea în aplicare a reformelor pe termen lung;

63.  reamintește că deficiențele statului de drept, precum și piețele fragmentate și defectuoase ale produselor și ale forței de muncă subminează funcționarea economiei de piață, creșterea economică și fluxurile de investiții străine directe (ISD);

Reformele socioeconomice

64.  solicită Bosniei și Herțegovinei să intensifice măsurile socioeconomice și active pe piața forței de muncă, inclusiv educația și formarea profesională, reducând șomajul pe termen lung, inclusiv cel în rândul femeilor și tinerilor, pentru a aborda declinul demografic și cel mai acut exod al creierelor din regiune, în special în sectorul sănătății și al tehnologiei informației, investind mai mult în sectorul educației, inclusiv în educația și formarea profesională, prin abordarea decalajului dintre educație și nevoile pieței muncii și combaterea discriminării în domeniul ocupării forței de muncă; salută, în acest sens, inițiativa emblematică „Garanția pentru tineret”, ca parte a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, care vizează asigurarea unor oportunități de locuri de muncă de înaltă calitate, a continuării educației și a stagiilor pentru tineri;

65.  invită autoritățile să consolideze măsurile de garantare a coeziunii sociale, a reducerii sărăciei și a inegalităților, a accesului la asistență medicală și protecție socială, a armonizării legislației privind concediul de maternitate și de paternitate între entități și cantoane, a prevenirii discriminării bazate pe gen și a hărțuirii sexuale la locul de muncă și a promovării dialogului socioeconomic între partenerii sociali;

66.  îndeamnă autoritățile să acorde prioritate măsurilor care vizează stimularea diversificării economice, digitalizarea și abordarea economiei informale, dezvoltând, în același timp, mecanisme eficace și transparente pentru piața energiei, infrastructura de transport, turismul sustenabil și sprijinirea IMM-urilor;

67.  subliniază urgența creării unui spațiu economic unic la nivel național, inclusiv prin simplificarea, centralizarea și armonizarea procedurilor de înregistrare a întreprinderilor, de acordare de licențe și permise și de insolvență; subliniază potențialul semnificativ al digitalizării pentru dezvoltarea economiei Bosniei și Herțegovinei;

68.  reamintește necesitatea de a pune în aplicare pe deplin măsurile prevăzute în programul de reformă economică al Bosniei și Herțegovinei pentru perioada 2020-2022 și orientările politice bazate pe dialogul economic și financiar;

69.  își reiterează solicitările privind adoptarea unei strategii naționale de gestionare a finanțelor publice și asigurarea unei transparențe bugetare sporite în Bosnia și Herțegovina, cu scopul de a facilita acordarea sprijinului bugetar finanțat de UE; reamintește necesitatea de a înregistra progrese în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei publice și eforturile de consolidare a bugetului; regretă disputele dintre entități care afectează funcționarea sistemului unic de impozitare indirectă; reamintește necesitatea unei restructurări și depolitizări coerente și transparente a întreprinderilor publice din întreaga țară, care să ducă la îmbunătățirea guvernanței și a transparenței; subliniază necesitatea de a înființa un registru public al întreprinderilor de stat;

70.  solicită asigurarea funcționării și executării eficace a deciziilor de către Consiliul concurenței și de către Consiliul pentru ajutor de stat și a punerii în aplicare a strategiei privind exercitarea drepturilor de proprietate intelectuală; subliniază că independența Băncii Centrale și a rezervelor sale este esențială pentru stabilitatea macroeconomică; reamintește necesitatea de a asigura statistici prompte, cuprinzătoare și de înaltă calitate la nivelul întregii țări;

71.  îndeamnă BiH să promoveze activ integrarea economică regională în Balcanii de Vest și sprijină propunerea de reducere a tarifelor de roaming în regiune; ia act de prelungirea preferințelor comerciale ale UE pentru Balcanii de Vest până la 31 decembrie 2025, contribuind astfel la dezvoltarea economică susținută a țărilor din Balcanii de Vest;

72.  îndeamnă țara să pună în aplicare pe deplin legea privind politica vamală și aspectele comerciale ale spațiului economic regional (SER) și să finalizeze etapele necesare pentru încheierea aderării sale la OMC;

Conectivitate, energie și mediu

73.  salută eforturile Comisiei de a investi mai strategic în Balcanii de Vest prin intermediul unui plan economic și de investiții (PEI) specific și recunoaște importanța acestuia pentru consolidarea cooperării regionale și transfrontaliere; subliniază că investițiile PEI trebuie să fie în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris și cu obiectivele UE în materie de climă și să prevadă evaluări ex ante ale impactului asupra mediului; recunoaște potențialul EIP de a contribui la facilitarea dezvoltării sociale și a redresării pe termen lung în urma pandemiei și subliniază necesitatea de a se asigura că fondurile UE conțin atât stimulente, cât și condiționalități și că acestea contribuie în mod eficace la consolidarea democrației, a bunei guvernanțe, a statului de drept și a drepturilor fundamentale pentru toate persoanele din BiH;

74.  reamintește că finanțarea previzibilă pentru preaderare este condiționată de utilizarea unor metode eficace de coordonare și de punerea în aplicare a strategiilor și reformelor la nivel național; subliniază necesitatea de a îmbunătăți capacitatea de absorbție a asistenței pentru preaderare; subliniază că alocarea finanțării ar trebui să se realizeze într-un mod transparent, eficace, responsabil, depolitizat și nediscriminatoriu; îndeamnă autoritățile de la toate nivelurile din Bosnia și Herțegovina și alți beneficiari ai finanțării din partea Uniunii să sporească transparența și vizibilitatea acțiunii UE și să comunice în mod adecvat cu privire la valoarea adăugată a sprijinului acordat de Uniune;

75.  recomandă axarea pe investiții publice sustenabile și favorabile incluziunii, care stimulează creșterea economică, pe proiecte energetice și de infrastructură care sporesc conectivitatea, multimodalitatea de transport și siguranța rutieră, cu respectarea deplină a normelor privind ajutoarele de stat, achizițiile publice și impactul socio-ecologic, inclusiv punerea în aplicare a Directivei privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM) și a Directivei privind evaluarea strategică de mediu (SEA);

76.  îndeamnă autoritățile Bosniei și Herțegovinei să îmbunătățească alinierea la standardele și obiectivele de politică ale UE privind protecția climei și energia, facilitând tranziția verde și digitală; solicită să se acorde prioritate măsurilor de reducere a degradării ecologice și a riscurilor de mediu pentru sănătate;

77.  salută adoptarea Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, care trebuie să stimuleze tranziția către o economie circulară și adoptarea măsurilor necesare pentru conservarea și protejarea zonelor sensibile din perspectivă ecologică;

78.  îndeamnă autoritățile să elaboreze o strategie energetică națională care să garanteze punerea în aplicare deplină a Acordului de la Paris și a obiectivelor și legislației UE relevante în ceea ce privește clima și biodiversitatea; subliniază necesitatea de a institui un mecanism de stabilire a prețului carbonului ca mijloc de decarbonizare eficace în conformitate cu Pactul verde european și cu angajamentele politice asumate în Declarația de la Sofia din 2020;

79.  invită Bosnia și Herțegovina să își intensifice eforturile de conservare a naturii, întrucât este una dintre țările europene cu cea mai mare biodiversitate a speciilor de plante și animale; îndeamnă autoritățile BiH să consulte comunitățile locale, societatea civilă și experții independenți cu privire la proiectele sensibile din punct de vedere socio-ecologic;

80.  solicită eforturi sporite, armonizate și coerente la nivel național pentru a îmbunătăți calitatea aerului în conformitate cu acquis-ul UE privind reducerea poluării atmosferice și pentru a reduce emisiile transfrontaliere dăunătoare; ia act de faptul că emisiile de oxizi de azot din Bosnia și Herțegovina în instalațiile de ardere de dimensiuni mari sunt în prezent conforme cu legislația UE și îndeamnă să se ia măsuri rapide pentru a remedia încălcările plafoanelor de emisie pentru pulberi și dioxid de sulf;

81.  subliniază necesitatea de a spori sustenabilitatea sectorului producției de energie prin stimularea eficienței energetice și a diversificării prin utilizarea sustenabilă a surselor regenerabile de energie; reamintește că dependența excesivă de cărbune întârzie tranziția mult-așteptată către energia din surse regenerabile; îndeamnă autoritățile să ia măsuri pentru a elimina treptat centralele neproductive și poluante; reamintește necesitatea de a institui un mecanism de „tranziție justă”;

82.  salută transpunerea regulamentelor privind codul de conectare la energia electrică, precum și transpunerea și punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 (Regulamentul REMIT)(11) în cadrul național de reglementare a energiei electrice și invită autoritățile să aplice același regim de integritate și în sectorul gazelor;

83.  îndeamnă țara să adopte o lege la nivel național privind autoritatea de reglementare în domeniul energiei electrice și al gazelor naturale și privind piața transporturilor și a energiei electrice și să pună în aplicare măsuri naționale de eficiență energetică și de producere a energiei din surse regenerabile, asigurând respectarea obligațiilor prevăzute de Al treilea Pachet privind Energia și în Tratatul de instituire a Comunității Energiei; îndeamnă autoritățile din țările din Balcanii de Vest să contribuie la conectivitatea regională prin depunerea de eforturi în vederea finalizării pieței regionale a energiei și subliniază că nerespectarea de către Bosnia și Herțegovina a acquis-ului comunitar în domeniul energiei în sectoarele energiei electrice și gazelor naturale pune în pericol perspectivele integrării regionale a sectorului energetic;

84.  subliniază că planificarea și construcția de proiecte sensibile din punct de vedere ecologic, cum ar fi dezvoltarea hidroenergetică, trebuie să respecte normele internaționale și ale UE privind evaluările de impact și protecția mediului; subliniază necesitatea de a preveni și de a urmări penal în mod eficace infracțiunile împotriva mediului, de a spori supravegherea inspecțiilor și de a combate construcțiile ilegale;

85.  solicită luarea de măsuri care să permită procese sustenabile de gestionare a deșeurilor ca parte a unui sistem de informații privind gestionarea deșeurilor, prin crearea unor instalații adecvate de reciclare și prin prevenirea aruncării ilegale de deșeuri;

86.  reamintește că este necesar să se faciliteze pregătirea pentru fenomenele legate de schimbările climatice, în special inundațiile și seceta; reamintește că Bosnia și Herțegovina nu a instituit încă un sistem de informații privind răspunsul civil integrat în cazuri de urgență;

Politica externă și securitatea

87.  îndeamnă Bosnia și Herțegovina să continue îmbunătățirea treptată a alinierii la politica externă și de securitate comună (PESC), aflându-se în prezent la aproximativ 70 %, deoarece aceasta constituie o componentă esențială a apartenenței la UE; îndeamnă ferm Bosnia și Herțegovina să se alinieze la toate deciziile Consiliului care introduc măsuri restrictive ale UE;

88.  solicită consolidarea relațiilor de bună vecinătate și intensificarea eforturilor de soluționare a tuturor chestiunilor bilaterale nesoluționate, cum ar fi delimitarea frontierelor cu Croația și Serbia și normalizarea relațiilor cu Kosovo;

89.  salută contribuția Bosniei și Herțegovinei la misiunile de formare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) a UE, participarea sa la Planul de acțiune privind aderarea la NATO (MAP) și contribuția acestei țări la misiunea de sprijin ferm (RSM) a NATO în Afganistan; salută, de asemenea, semnarea unei foi de parcurs comune UE-Bosnia și Herțegovina privind inițiativa de parteneriat G7 pentru punerea în aplicare a Rezoluției 1325 a ONU privind femeile, pacea și securitatea;

90.  are convingerea fermă că o comunicare mai bună a angajamentului UE față de regiune este esențială pentru combaterea influențelor străine rău-intenționate;

91.  subliniază necesitatea ca UE și Statele Unite să își consolideze parteneriatul și coordonarea în Balcanii de Vest pentru a contribui la înregistrarea de progrese în ceea ce privește reformele esențiale și pentru a îmbunătăți guvernanța și reconcilierea;

92.  salută prezența continuă a operației EUFOR Althea în țară și prelungirea mandatului EUFOR până în noiembrie 2021; apreciază activitatea operației EUFOR Althea, care a stabilit o cale spre pace, stabilizare și integrarea europeană a Bosniei și Herțegovinei; reamintește că această misiune joacă în continuare un rol central pentru securitatea și stabilitatea țării și a regiunii;

93.  felicită EUFOR pentru că a rămas pe deplin funcțională și pentru că a continuat să sprijine țara în pofida dificultăților generate de pandemia de COVID-19; regretă retragerea Regatului Unit din operațiunea Althea; așteaptă cu interes viitoarea revizuire strategică a operației și subliniază că aceasta ar trebui să își păstreze activele de informații și rezervele disponibile imediat;

94.  salută eforturile actuale și continue de eliminare a armelor, munițiilor, explozivilor și de deminare și reamintește importanța finanțării adecvate a acesteia; solicită sprijin suplimentar din partea UE și a organizațiilor internaționale pentru a asigura că deminarea poate fi intensificată, permițând Bosniei și Herțegovinei să fie eliberată de aceste vestigii ale anilor de război;

95.  subliniază că este important să se intensifice eforturile de combatere a traficului de arme de calibru mic și armament ușor în Bosnia și Herțegovina și în întreaga regiune; salută, prin urmare, adoptarea Strategiei BiH privind controlul armelor de calibru mic și a armamentului ușor pentru perioada 2021-2024 și a planului său de acțiune, precum și inițiativa franco-germană corespunzătoare lansată în 2018 și încurajează autoritățile BiH să se angajeze pe deplin și hotărât să le pună în aplicare, cu sprijinul UE;

96.  solicită crearea de noi oportunități pentru un dialog politic și în materie de politici la nivel înalt cu țările din Balcanii de Vest, prin organizarea de reuniuni periodice la nivel înalt între UE și Balcanii de Vest, pentru a consolida asumarea politică a procesului de extindere, pentru a asigura o direcționare mai puternică și implicarea la nivel înalt, așa cum prevede și metodologia de extindere revizuită;

97.  își reafirmă poziția potrivit căreia reprezentanții Bosniei și Herțegovinei și ai altor țări din Balcanii de Vest ar trebui să fie incluși în mod corespunzător și implicați activ în Conferința privind viitorul Europei, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile, inclusiv al tineretului;

o
o   o

98.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Președinției Bosniei și Herțegovinei, Consiliului de miniștri din Bosnia și Herțegovina, Adunării Parlamentare a Bosniei și Herțegovinei, guvernelor și parlamentelor Federației Bosnia și Herțegovina, Republicii Srpska și districtului Brčko, precum și guvernelor din cele zece cantoane.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2020)0370. (2) Texte adoptate, P9_TA(2020)0168. (3) JO C 265, 11.8.2017, p. 142. (4) JO C 46 E, 24.2.2010, p. 111. (5) JO C 157 E, 6.7.2006, p. 468. (6) JO C 137 E, 27.5.2010, p. 25. (7) JO C 171, 6.5.2021, p. 25. (8) JO C 399, 24.11.2017, p. 176. (9) JO C 363, 28.10.2020, p. 13. (10) JO C 93, 9.3.2016, p. 52. (11) Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie (JO L 326, 8.12.2011, p. 1).