Parlamentul European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „Identificarea și înlăturarea barierelor din cadrul pieței unice” (COM(2020)0093),

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „Plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică” (COM(2020)0094),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 13 noiembrie 2020 intitulată „Noua agendă privind consumatorii – Consolidarea rezilienței consumatorilor pentru o redresare durabilă” (COM(2020)0696),

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei” (COM(2021)0350),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 martie 2021 intitulată „O cale comună către o redeschidere sigură și durabilă” (COM(2021)0129),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 ianuarie 2021 referitoare la întărirea pieței unice: viitorul liberei circulații a serviciilor(1), precum și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale pe această temă,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1724 din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012(2) [Regulamentul privind portalul digital unic (gateway)],

–  având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor – Raportul privind obstacolele de pe piața unică și Planul de acțiune pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică (COR 2020/02355),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European privind (a) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică” (COM(2020)0094) și (b) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Identificarea și înlăturarea barierelor din cadrul pieței unice” (COM(2020)0093) (EESC 2020/01412),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 10 martie 2020 intitulat „Un parcurs comercial pe piața unică: obstacole și bariere de ordin practic” (SWD(2020)0054),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 8 septembrie 2020 intitulat „Evaluarea Regulamentului de exceptare pe categorii aplicabil acordurilor verticale” (SWD(2020)0172),

–  având în vedere studiul din iulie 2020 al Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene intitulat „Limitele teritoriale legate de aprovizionare în sectorul comerțului cu amănuntul din UE”,

–  având în vedere studiul din februarie 2018 al Uniunii Benelux intitulat „Limitele teritoriale legate de aprovizionare în sectoarele comerțului cu amănuntul din Belgia, Țările de Jos și Luxemburg”,

–  având în vedere studiul publicat în noiembrie 2020 de Departamentul tematic pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții din cadrul Parlamentului, intitulat „Obstacolele juridice din statele membre în calea normelor privind piața unică”,

–  având în vedere studiul din octombrie 2020 al Unității de asistență pentru guvernanța economică din cadrul Parlamentului European, intitulat „Background Reader on The European Semester Autumn edition 2020 – The European Semester from a Parliamentary perspective” (Contextul general privind semestrul european, ediția din toamna anului 2020 – Semestrul european din perspectiva Parlamentului),

–  având în vedere studiul publicat în februarie 2021 de Departamentul tematic pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții din cadrul Parlamentului, intitulat „Impactul pandemiei de COVID-19 asupra pieței interne”,

–  având în vedere studiul publicat în februarie 2019 de Departamentul tematic pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții din cadrul Parlamentului, intitulat „Contribuția la creșterea economică: Piața unică a serviciilor – Asigurarea unor beneficii economice pentru cetățeni și agenții economici”,

–  având în vedere Raportul special nr. 05/2016 al Curții de Conturi Europene din 14 martie 2016 intitulat „A asigurat Comisia o punere în aplicare eficace a Directivei privind serviciile?”,

–  având în vedere studiul Serviciului de Cercetare al Parlamentului European din aprilie 2019, intitulat „Identificarea costurilor non-Europei”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2018 referitoare la pachetul privind piața unică(3),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A9-0336/2021),

A.  întrucât piața unică reprezintă 56 de milioane de locuri de muncă la scara UE și generează 25 % din PIB-ul UE; întrucât sectorul agroalimentar este sectorul de producție al UE care asigură cele mai multe locuri de muncă și generează cea mai mare valoare adăugată;

B.  întrucât dezvoltarea sustenabilă și existența unor standarde sociale și de mediu ridicate sunt condiții necesare pentru o productivitate compatibilă cu obiectivele dezvoltării durabile din Agenda ONU 2030 și cu obiectivul privind realizarea neutralității climatice până în 2050;

C.  întrucât protecția și promovarea drepturilor sociale, ale drepturilor lucrătorilor și ale drepturilor sindicale, inclusiv negocierea colectivă, salariile echitabile și condițiile bune de muncă, fac parte integrantă din crearea unei piețe unice funcționale, echitabile, incluzive și sustenabile, care asigură bunuri și servicii de calitate; întrucât libertatea economică de a furniza bunuri și servicii nu trebuie să prevaleze asupra drepturilor fundamentale, inclusiv a drepturilor sociale, a drepturilor lucrătorilor și a drepturilor sindicale, și nici să le submineze;

D.  întrucât ar fi necesară o evaluare cuprinzătoare a barierelor netarifare ce există pe piața unică, în special în sectorul agroalimentar, care să constituie baza pentru eliminarea acestor bariere;

E.  întrucât orice evaluare a barierelor de pe piața unică ar trebui să se bazeze, printre altele, pe experiențele și percepțiile întreprinderilor, ale lucrătorilor și ale consumatorilor, deoarece aceștia participă de zi cu zi pe piața unică într-o anumită măsură, precum și pe scopul urmărit de normele privind piața unică; întrucât barierele existente pe piața unică afectează, sau chiar penalizează, în mod disproporționat IMM-urile și microîntreprinderile și le împiedică să desfășoare activități transfrontaliere;

F.  întrucât funcționarea pieței unice, punerea în aplicare efectivă a legislației UE aflate în vigoare și eliminarea barierelor depind atât de Comisie, cât și de statele membre;

G.  întrucât multe dintre obstacolele care afectează piața unică decurg din aplicarea incorectă sau incompletă a legislației UE, din cauza transpunerii necorespunzătoare a legislației UE în cadrele juridice naționale, din lipsa unor măsuri legislative adecvate la nivelul UE care să vizeze eliminarea barierelor existente, din cauza lipsei unui acces liber la informațiile necesare sau din cauza măsurilor de politică adoptate unilateral de statele membre; întrucât intervenția normativă inutilă la nivelul UE ar putea avea, de asemenea, un impact negativ asupra pieței unice, creând bariere precum costurile ridicate de asigurare a conformității sau insecuritatea juridică pentru anumiți consumatori;

H.  întrucât fragmentarea, reglementările naționale restrictive, punerea în aplicare necorespunzătoare sau incorectă, birocrația și suprareglementarea, precum și lipsa măsurilor de asigurare a respectării sau a unor măsuri juridice adecvate la nivelul UE care să elimine obstacolele pot avea consecințe negative atât la nivelul UE, cât și la nivel național, privând cetățenii de locuri de muncă, consumatorii de posibilitatea de a alege și antreprenorii de oportunități;

I.  întrucât barierele netarifare reprezintă o acțiune de reglementare disproporțională sau discriminatorie, care are drept urmare impunerea unor sarcini sau costuri pentru întreprinderile care doresc să pătrundă pe piață, însă nu și pentru întreprinderile care există deja pe piață, sau impunerea unor costuri întreprinderilor străine, însă nu și întreprinderilor din țara respectivă (nu este contestat însă dreptul statelor membre de a adopta reglementări și de a urmări obiective legitime de politică publică, cum ar fi protecția mediului și a drepturilor consumatorilor sau a drepturilor lucrătorilor); întrucât Parlamentul a tratat problema barierelor netarifare în rezoluția sa din 26 mai 2016(4);

J.  întrucât „suprareglementarea” înseamnă „practici care au ca rezultat introducerea de către statele membre a unor cerințe administrative suplimentare nejustificate, care nu au legătură cu obiectivele legislației și care pot submina buna funcționare a pieței interne”; întrucât, cu toate acestea, suprareglementarea ar trebui să fie separată de stabilirea unor standarde mai stricte care depășesc standardele minime stabilite la nivelul UE pentru protecția mediului și a consumatorilor, pentru asistența medicală și siguranța alimentară;

K.  întrucât actuala Comisie nu a prezentat încă un pachet legislativ cuprinzător care să trateze deficiențele în ceea ce privește exercitarea libertăților de bază ale pieței unice, dincolo de asigurarea aplicării normelor, excepție făcând inițiativele digitale; întrucât Comisia a acordat prioritate unei mai bune aplicări a legislației existente privind piața unică, alături de o serie de inițiative digitale și ecologice care pregătesc terenul pentru dubla tranziție;

L.  întrucât elaborarea și punerea în aplicare a legislației privind piața internă trebuie să se desfășoare întotdeauna cu implicarea corespunzătoare a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile;

M.  întrucât Parlamentul și Consiliul au respins unele dintre propunerile incluse în pachetul legislativ din 2016 privind serviciile;

N.  întrucât o majoritate covârșitoare a întreprinderilor consideră că piața unică nu este integrată în măsură suficientă; întrucât fragmentarea normelor privind comerțul transfrontalier afectează profund întreprinderile și consumatorii din ansamblul pieței interne;

O.  întrucât, în pofida eforturilor depuse în trecut în cadrul mai multor programe și aplicații, comercianții încă întâmpină dificultăți atunci când caută informații despre normele și procedurile privind prestarea serviciilor și vânzarea bunurilor la nivel transfrontalier;

P.  întrucât 71 % din IMM-urile care au încercat sistemul actual de recunoaștere reciprocă a mărfurilor nearmonizate au obținut o decizie prin care li s-a refuzat accesul pe piață și întrucât recenta revizuire a regulamentului care reglementează acest sistem urmărește să faciliteze aplicarea sa pentru întreprinderi, asigurând un cadru mai bun pentru procesele decizionale de la nivel național;

Q.  întrucât Directiva privind calificările profesionale(5) este un instrument esențial pentru asigurarea bunei funcționări a pieței unice, însă lipsa unor instrumente de recunoaștere automată a calificărilor și competențelor de către statele membre împiedică mobilitatea specialiștilor, creând astfel obstacole nejustificate;

R.  întrucât piața unică a UE este un proiect care va evolua permanent, iar ritmul cu care se dezvoltă societatea și tehnologiile poate crea noi obstacole în calea evoluției pieței unice, împiedicând realizarea deplină a acesteia;

S.  întrucât digitalizarea și utilizarea IA și a noilor tehnologii pot contribui în mod semnificativ la valoarea pieței unice, participând la reducerea obstacolelor și a sarcinilor existente, la crearea de noi oportunități de afaceri și la funcționarea deplină a pieței unice digitale în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor; întrucât, pentru depășirea unor obstacole de pe piața unică digitală, poate fi util să se recurgă la noile tehnologii și la IA;

T.  întrucât lipsa armonizării și nivelul insuficient al standardizării minime generează costuri suplimentare și reduc siguranța produselor de pe piața unică, reducând în același timp competitivitatea europeană pe piețele internaționale;

U.  întrucât, în cadrul pieței unice, este esențial să se echilibreze corect libertățile economice, drepturile sociale, interesele consumatorilor, ale lucrătorilor și ale întreprinderilor, precum și interesul general;

V.  întrucât au fost prezentate recent Comisiei pentru petiții a Parlamentului (PETI) mai multe petiții legate de barierele netarifare, de exemplu petițiile nr. 0179/2021 și nr. 0940/2020;

W.  întrucât criza provocată de COVID-19 a reprezentat un șoc atât pentru producători, cât și pentru consumatori și a modificat activitățile interne și cele transfrontaliere, ceea ce a afectat consumatorii, întreprinderile, lucrătorii și prestarea serviciilor; întrucât unele dintre aceste efecte pot fi temporare, însă altele vor avea consecințe de durată asupra formei și nevoilor pieței unice; întrucât răspunsul la pandemie a accelerat trecerea la serviciile digitale; întrucât criza a demonstrat importanța integrării europene și a existenței unor instituții puternice și a unor reglementări eficace; întrucât practicile arbitrare utilizate în domeniul achizițiilor publice în timpul pandemiei de COVID-19 au afectat puternic piața internă și au periclitat considerabil transparența; întrucât, în situația dificilă actuală, ar trebui să ne gândim nu numai la eliminarea restricțiilor legate de pandemia de COVID-19, ci și la eliminarea barierelor nejustificate care există pe piața internă de ani de zile, dacă dorim să îmbunătățim și să aprofundăm piața unică, aceasta fiind una dintre modalitățile de ieșire din criză;

Situația actuală a pieței unice și obiectivele de politică urmărite de aceasta

1.  salută pachetul de acte din martie 2020 privind guvernanța pieței unice, care au ca scop îmbunătățirea punerii în practică a legislației UE și a măsurilor de aplicare a acesteia, prezentând inițial o imagine de ansamblu a inițiativelor existente și viitoare; consideră, de asemenea, că există încă deficiențe legislative și în materie de aplicare a legii care împiedică buna funcționare a pieței unice; consideră, în special, că lipsesc inițiativele de îmbunătățire a pieței unice a serviciilor;

2.  sprijină Comunicarea Comisiei privind un plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună punere în aplicare și asigurare a respectării normelor privind piața unică și, în special, propunerile privind consolidarea SOLVIT ca instrument de soluționare a litigiilor în contextul pieței unice, conferirea unui rol mai important Comisiei în sprijinirea statelor membre în procesul de transpunere corectă, deplină și la timp a legislației UE, astfel încât să se asigure o interpretare armonizată și să se evite suprareglementarea, crearea unui instrument în cadrul portalului digital unic pentru tratarea obstacolelor de pe piața unică și autorizarea cetățenilor și a întreprinderilor să informeze în mod anonim cu privire la obstacolele normative cu care se confruntă aceștia în exercitarea drepturilor lor pe piața internă;

3.  subliniază că atât întreprinderile, cât și consumatorii suferă din cauza punerii în aplicare necorespunzătoare și încurajează Comisia să acorde prioritate unor măsuri adecvate de asigurare a respectării legii;

4.  evidențiază eforturile depuse pentru a se garanta că buna funcționare a pieței unice este însoțită de eforturi de realizare a obiectivelor fundamentale ale UE în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și economia socială de piață, precum și un nivel ridicat de protecție și de îmbunătățire a calității mediului;

5.  subliniază că piața unică rămâne una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene; îndeamnă, așadar, Comisia să axeze resursele pe combaterea problemelor care afectează piața unică, în special a barierelor netarifare nejustificate, care împiedică realizarea deplină a potențialului pieței unice în folosul consumatorilor, al lucrătorilor și al întreprinderilor, în special al IMM-urilor, creând obstacole inutile și injuste în fața liberei circulații a bunurilor și serviciilor;

6.  recunoaște că este probabil să fie necesare o monitorizare mai strictă din partea statelor membre, prudență normativă, simplificarea modului în care este aplicat cadrul normativ în vigoare al UE și accentuarea mai insistentă la nivel politic a pieței unice, pentru a se elimina efectiv aceste bariere și pentru a se aprofunda și mai mult integrarea pieței unice;

7.  recunoaște importanța capitală a politicii de protecție a consumatorilor ca factor de consolidare a pieței unice, care contribuie de asemenea la integrarea acesteia;

8.  invită Comisia să utilizeze resursele programului privind piața unică pentru a consolida guvernanța pieței unice și pentru a îmbunătăți funcționarea acesteia, în special în ceea ce privește barierele netarifare;

9.  invită statele membre să respecte integritatea pieței unice printr-un schimb mai bun de informații cu privire la legislația UE și printr-o mai bună coordonare a punerii în aplicare a acesteia, facilitată de Comisie, să se abțină, în măsura posibilului, de la introducerea unor norme naționale divergente și să caute soluții la nivel european, să aplice orientările privind o mai bună legiferare pentru introducerea normelor naționale, să furnizeze evaluări de impact corespunzătoare, să sprijine părțile interesate astfel încât acestea să poată contribui în mod corespunzător la procesul decizional și să aplice toate normele în mod justificat, proporțional și nediscriminatoriu;

10.  subliniază că realizarea integrală a obiectivelor Pactului verde și ale agendelor digitale europene depinde în principal de buna funcționare a pieței unice și de adoptarea unor politici publice corespunzătoare, care reprezintă un factor esențial pentru eficiența pieței și pentru inovare și unul dintr-o serie de instrumente pentru modernizarea economiilor europene; consideră, prin urmare, că deficiențele pieței unice merită același grad de atenție ca Pactul verde și Agenda digitală europeană; subliniază că alte politici europene ar trebui să țină seama de normele pieței unice și trebuie să respecte principiile acesteia; își reafirmă angajamentul față de dezvoltarea și menținerea unei piețe interne solide, sustenabile și favorabile pentru consumatori, lucrători și întreprinderi;

11.  regretă faptul că o serie de bariere netarifare ar putea să prejudicieze obiectivele strategiei industriale a UE, îndeosebi readucerea producției în UE și întărirea rezilienței economiei europene; subliniază că existența unei piețe unice integrate și solide, în care nu mai există bariere netarifare, este o condiție necesară pentru atingerea obiectivelor strategiei industriale a UE;

12.  îndeamnă statele membre să acționeze în mod proporțional și strict în conformitate cu obiectivele legitime ale politicilor publice, cum ar fi sănătatea publică, mediul, serviciile publice și interesul general; regretă însă faptul că unele state membre încă invocă interesul public pentru a-și izola piețele interne; subliniază, de asemenea, că unele cerințe precum restricțiile teritoriale nefondate, cerințele lingvistice inutile și verificarea necesității economice creează obstacole nejustificate în cadrul pieței unice și invită Comisia să îmbunătățească monitorizarea statelor membre în acest sens, inclusiv în ceea ce privește obligațiile legale de notificare;

13.  regretă că, potrivit unui studiu al Parlamentului, numărul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre în domeniul pieței unice a crescut între 2017 și 2019, ajungând la 800 în 2019, cel mai ridicat nivel înregistrat după 2014;

Obstacolele din calea liberei circulații a bunurilor și serviciilor

14.  subliniază că Comisia și părțile interesate au identificat o serie de obstacole majore nejustificate în calea activităților transfrontaliere, printre care:

15.  ia act de faptul că întreprinderile din UE care își desfășoară activitatea pe piața internă au raportat deja exemple concrete privind obstacolele menționate mai sus, inclusiv, de exemplu, cerințe impuse prestatorilor de servicii străini de a înregistra o societate în registrul comerțului și al societăților din statul membru gazdă, chiar dacă aceștia trimit lucrători doar temporar pe teritoriul statului membru gazdă și nu dispun acolo de nicio infrastructură pentru desfășurarea activității în mod obișnuit, stabil și continuu;

16.  subliniază că cea mai eficace modalitate de a reduce fragmentarea pieței unice este asigurarea armonizării în toate situațiile posibile; subliniază, însă, că armonizarea nu ar trebui să sporească sarcina normativă suportată de întreprinderi;

17.  subliniază că respectarea statului de drept întărește integritatea pieței unice și reamintește statelor membre obligațiile lor legale de notificare;

18.  subliniază că barierele netarifare, printre alte obstacole, afectează puternic sectorul serviciilor și, prin urmare, alte domenii economice care depind de sectorul serviciilor; subliniază, de asemenea, că Comisia a identificat încă 24 de restricții concrete în 13 sectoare, care încalcă normele stabilite de Directiva privind serviciile(6), unele dintre aceste restricții fiind discriminatorii sau reprezentând cerințe de stabilire sau de cetățenie; constată că obiectivul exercițiului a fost de a documenta existența sau lipsa restricțiilor, iar evaluarea proporționalității restricțiilor nu a fost inclusă în sfera de interes a exercițiului și, prin urmare, nu a fost evaluat faptul dacă restricțiile respective erau justificate sau proporționale;

19.  ia act de faptul că raportul indică o scădere ușoară a nivelului barierelor în aproape toate sectoarele supuse evaluării, ceea ce impune o evaluare mai aprofundată de către Comisie; subliniază însă că, potrivit acțiunilor de repertorizare ale Comisiei, după punerea în aplicare a Directivei privind serviciile reducerea barierelor în diferite sectoare de servicii s-a desfășurat lent în perioada 2006-2017, iar în cazul sectorului comerțului cu amănuntul, obstacolele repertoriate au crescut chiar între 2011 și 2017, anulând astfel progresele realizate;

20.  regretă faptul că unele dintre restricțiile identificate în temeiul Directivei privind serviciile sunt rezultatul insecurității juridice pe care a creat-o aceasta de la intrarea sa în vigoare în ceea ce privește domeniul său de aplicare, în special pentru IMM-urile din sectorul turismului;

21.  reamintește că serviciile publice beneficiază de o protecție specială în ceea ce privește normele pieței interne, având în vedere rolul lor de asigurare a interesului general, ceea ce înseamnă că normele stabilite de autoritățile publice pentru buna lor funcționare nu reprezintă bariere netarifare; reamintește în acest sens că serviciile sociale și de sănătate nu intră sub incidența Directivei privind serviciile;

22.  invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de eliminare a barierelor din calea comerțului cu amănuntul și să acționeze rapid atunci când sunt identificate noi bariere; invită Comisia să pregătească orientări privind proporționalitatea procedurilor de autorizare a comerțului cu amănuntul, pentru a îmbunătăți securitatea juridică și previzibilitatea în cazul comerțului cu amănuntul, și să prezinte până la jumătatea anului 2022 un nou plan de acțiune pentru sectorul comerțului cu amănuntul din UE;

23.  reamintește că un număr considerabil de probleme ce afectează prestarea serviciilor la nivel transfrontalier decurg din practicile administrative, și nu din incompatibilitatea cu legislația UE;

24.  invită Comisia să elaboreze în continuare orientări pentru a soluționa problema dispozițiilor legislative ineficiente; evidențiază faptul că lipsa unei interpretări comune a legislației UE care facilitează libera circulație a lucrătorilor ar putea duce la o lipsă de claritate juridică și la sarcini birocratice pentru întreprinderile și lucrătorii care prestează servicii în diferite state membre; invită Comisia să sprijine statele membre în procesul de transpunere, pentru a garanta o abordare mai armonizată;

25.  regretă faptul că nu sunt utilizate în măsură suficientă procedura de notificare prevăzută de Directiva privind serviciile și sistemul de notificare TRIS(7); subliniază că acest lucru reduce capacitatea Comisiei de a asigura respectarea dispozițiilor din Directiva privind serviciile de către noile acte legislative privind serviciile; invită statele membre să își îndeplinească obligațiile de notificare prevăzute de Directiva privind serviciile; invită Comisia să prezinte, până la jumătatea anului 2022, un plan de acțiune privind îmbunătățirea cadrului actual; ia act, în acest sens, de intenția Comisiei de a actualiza manualul referitor la aplicarea Directivei privind serviciile, pentru a încorpora elementele care decurg din cea mai recentă jurisprudență și pentru a îmbunătăți respectarea directivei;

26.  subliniază că obstacolele pot decurge, de asemenea, din capacitatea limitată a administrațiilor naționale de a asigura servicii în alte limbi, precum și din insuficiența măsurilor de formare și a infrastructurii; invită statele membre să se asigure că informațiile și documentele referitoare la accesul pe piață sunt disponibile nu numai în limba oficială a statului membru, ci și în engleză sau în alte limbi care sunt utilizate pe larg în economia locală;

27.  invită Comisia și statele membre să adopte instrumente practice, concise și gata de utilizat, pentru ca autoritățile naționale să remedieze practicile incorecte și încălcările și să asigure respectarea normelor privind piața internă;

28.  reamintește că politicile publice, sănătatea publică sau siguranța publică pot fi invocate de un stat membru numai în cazul în care acesta poate dovedi existența unei amenințări reale și suficient de grave la adresa unui interes fundamental al societății; consideră, prin urmare, inacceptabilă orice formă de discriminare susținută de stat, de exemplu împotriva persoanelor cu handicap sau pe criterii de situație economică, naționalitate, vârstă, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, profesie, sex sau orientare sexuală (inclusiv LGBTIQ-fobia); consideră că o astfel de discriminare poate limita libertățile pieței interne și, prin urmare, poate crea o barieră netarifară care afectează libera circulație a bunurilor și serviciilor, deoarece împiedică producătorii de bunuri și prestatorii de servicii să livreze aceleași bunuri și servicii în mod egal în întreaga UE, iar consumatorii să beneficieze de realizările pieței unice;

29.  salută îmbunătățirile semnificative aduse în ultimii ani liberei circulații a bunurilor datorită unor regulamente precum Regulamentul (UE) 2018/302(8) (Regulamentul privind geoblocarea), Regulamentul (UE) 2019/1020(9) (Regulamentul privind supravegherea pieței și conformitatea produselor) și, cel mai important, datorită Regulamentului (UE) 2019/515(10) (Regulamentul privind recunoașterea reciprocă a bunurilor); reamintește că principiul recunoașterii reciproce se aplică numai bunurilor nearmonizate și subliniază importanța unei armonizări descendente pentru a asigura un nivel ridicat de siguranță a produselor și de protecție a consumatorilor; consideră că aplicarea riguroasă a principiului recunoașterii reciproce și instrumentele introduse recent prin Regulamentul (UE) 2019/515 ar putea contribui în mod eficient la realizarea agendei privind piața unică, în special în domeniile în care există încă dificultăți;

30.  consideră că adoptarea și aplicarea Regulamentului privind geoblocarea au fost benefice pentru consumatori, deoarece au înlesnit cumpărăturile transfrontaliere; reamintește, totuși, că persistă anumite obstacole, în special în ceea ce privește furnizarea de servicii și conținut audiovizuale, și că acest lucru duce la scăderea încrederii consumatorilor față de cumpărăturile transfrontaliere online; invită Comisia, în contextul raportului de evaluare programat pentru 2022, să propună modalități de eliminare a geoblocajelor nejustificate și ineficace și să vizeze o piață unică digitală armonizată;

31.  atrage atenția asupra unor practici discriminatorii și anticoncurențiale, cum ar fi constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare, care împiedică dezvoltarea pieței unice și subminează potențialele beneficii ale acesteia pentru consumatori; invită Comisia să prezinte măsuri adecvate pentru a elimina constrângerile teritoriale legate de aprovizionare și, prin urmare, pentru a reduce barierele din calea comerțului transfrontalier, în vederea realizării unei piețe unice pe deplin funcționale;

32.  salută faptul că armonizarea calificărilor prin recunoaștere reciprocă a contribuit deja la dezvoltarea pieței unice în ceea ce privește mai multe profesii; regretă însă că evoluția în continuare este foarte anevoioasă, deoarece statele membre impun bariere administrative; subliniază că recunoașterea reciprocă între statele membre a diplomelor, calificărilor, aptitudinilor și competențelor ar îmbunătăți libera circulație a lucrătorilor și a serviciilor și îndeamnă statele membre să extindă recunoașterea reciprocă la toate nivelurile de educație și formare cu putință și să îmbunătățească sau să introducă procedurile necesare în acest sens cât mai curând posibil;

33.  reamintește statutul specific pe care îl au profesiile reglementate în cadrul pieței unice și rolul lor în protejarea interesului public, dar subliniază, de asemenea, că acest statut specific nu ar trebui utilizat pentru a menține bariere nejustificate care duc la fragmentarea pieței unice;

34.  încurajează statele membre să elimine restricțiile nejustificate privind calificările profesionale și invită Comisia să rămână vigilentă în aplicarea politicilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazul în care statele membre nu respectă legislația UE privind recunoașterea calificărilor;

35.  reamintește că Directiva privind calificările profesionale se bazează pe principiul egalității de tratament și pe interzicerea discriminării pe motiv de cetățenie;

36.  invită Comisia și statele membre să crească în permanență gradul de informare în rândul întreprinderilor și al lucrătorilor, care ar putea să nu fie la curent cu recunoașterea reciprocă și cu alte norme aplicabile ce facilitează operațiunile transfrontaliere;

37.  solicită să fie promovat Cadrul european de calificări și să fie facilitată aplicarea acestuia în întreaga Uniune Europeană, pentru ca acest cadru să devină un instrument de recunoaștere general acceptat;

38.  regretă accesul insuficient la informațiile privind mobilitatea forței de muncă în sectorul serviciilor și este preocupat de procedurile împovărătoare din anumite state membre pentru obținerea documentelor esențiale și de problemele actuale legate de punerea la dispoziția cetățenilor, în timp util, a unui formular A1; subliniază că accesul la informații, de exemplu la informațiile privind acordurile colective interne, în cazul în care acestea sunt aplicabile și relevante, este obligatoriu în temeiul Directivei 2014/67/UE(11) și ar trebui îmbunătățit pentru a înlesni respectarea normelor de către întreprinderi și informarea lucrătorilor; insistă asupra faptului că aceste informații ar trebui să fie disponibile prin intermediul portalului digital unic; invită Comisia și Autoritatea Europeană a Muncii să ia măsurile necesare pentru a îmbunătăți accesul la informații;

39.  îndeamnă Comisia să introducă, conform planificării, în primul trimestru al anului 2022, un formular digital pentru declararea detașării lucrătorilor, astfel cum este indicat în actualizarea sa din 2020 a noii strategii industriale, prin care se introduce un formular digital simplu, ușor de utilizat și interoperabil, care să răspundă nevoilor întreprinderilor europene, în special ale IMM-urilor;

40.  reamintește că accesul la informații este esențial și ar trebui facilitat cât mai mult posibil pentru utilizatori; consideră că măsurile luate în cadrul pachetului privind produsele, pentru a îmbunătăți accesul la informațiile despre normele aplicabile și obligațiile întreprinderilor, sunt binevenite, deoarece facilitează comerțul transfrontalier și asigură în același timp un nivel ridicat de protecție a consumatorilor; solicită alocarea unor resurse suficiente pentru înființarea ghișeelor unice;

41.  ia act de numărul tot mai mare de reglementări privind accesul vehiculelor în orașe, care se aplică atât vehiculelor private, cât și celor comerciale; solicită Comisiei să determine dacă este necesară o coordonare la nivelul UE;

42.  subliniază că buna funcționare a pieței unice este determinantă pentru asigurarea unei aprovizionări în măsură suficientă peste tot în UE cu produse de bună calitate și la preț accesibil, inclusiv cu produse agroalimentare;

43.  evidențiază importanța îmbunătățirii dinamismului și a rezilienței sistemelor de aprovizionare ale UE, inclusiv a celor de la nivel local și regional, precum și importanța întăririi lanțurilor de aprovizionare scurte, inteligente și integrate, pentru a asigura aprovizionarea continuă cu alimente a întregului teritoriu al UE;

44.  subliniază necesitatea de a se asigura o armonizare maximă a pieței unice printr-o abordare uniformă a etichetării la nivelul întregii UE, care poate atât să elimine obstacolele din calea funcționării pieței unice, cât și să asigure consumatorii cu informații clare, transparente, trasabile și ușor de înțeles;

45.  salută adoptarea Directivei revizuite privind practicile comerciale neloiale(12) și măsurile de stimulare adoptate de Comisie în acest sens și sprijină activitatea și constatările Centrului Comun de Cercetare, toate acestea urmărind să soluționeze problema diferențelor de calitate a produselor;

Digitalizarea și utilizarea IA pentru eliminarea barierelor de pe piața unică

46.  subliniază importanța unei piețe unice digitale pe deplin funcționale, care să aducă beneficii consumatorilor și întreprinderilor, și solicită ca IMM-urile să fie sprijinite pentru a face față obstacolelor și dificultăților în procesul transformării lor digitale;

47.  consideră că digitalizarea și tehnologiile emergente, cum ar fi IA, pot contribui la realizarea obiectivelor UE și pot aprofunda piața internă; subliniază că, dacă sunt utilizate corect, aceste tehnologii pot fi utile și transformatoare și pot soluționa numeroase provocări în procesul eliminării obstacolelor de pe piața unică;

48.  invită Comisia să studieze în continuare posibilitatea de a utiliza și de a încuraja utilizarea soluțiilor digitale care pot contribui la furnizarea informațiilor obligatorii despre produs sau ambalaj fără a fi necesară creșterea dimensiunii ambalajului sau reambalarea;

49.  salută propunerile Comisiei referitoare la un act legislativ privind serviciile digitale (COM(2020)0825) și la un act legislativ privind piețele digitale (COM(2020)0842) și solicită Comisiei și statelor membre să asigure coerența cadrelor pe care le adoptă cu celelalte politici ale pieței interne și ale UE; consideră că este extrem de important ca întreprinderile, în special IMM-urile, și consumatorii să dispună de un set de norme clare, armonizate și solide;

50.  salută planul Comisiei de a crea un punct unic de informare la nivel european, destinat autorităților de control, privind produsele nealimentare;

51.  invită autoritățile europene și naționale competente să ia măsurile necesare pentru a elabora un model unic pentru site-urile naționale oficiale și să le facă compatibile cu portalul digital unic, pentru a îmbunătăți accesul reciproc al statelor membre la informații pertinente;

52.  recunoaște că numeroase obstacole provin din capacitatea limitată a administrației de a asigura servicii de înaltă calitate în contexte transfrontaliere; consideră că digitalizarea serviciilor publice și dezvoltarea pe deplin a capacităților de guvernare electronică sunt măsuri esențiale pentru eradicarea unora dintre barierele netarifare oneroase; invită Comisia să promoveze utilizarea instrumentelor digitale și îndeamnă statele membre să se angajeze pe deplin în sensul digitalizării serviciilor publice; insistă asupra dezvoltării și utilizării unor instrumente interoperabile și cu sursă deschisă în guvernarea electronică, pentru a promova dezvoltarea unor proceduri administrative online compatibile între state; reamintește, în acest sens, că dispozițiile principale privind portalul unic digital trebuiau să fie în vigoare în toate statele membre ale UE înainte de 12 decembrie 2020; evidențiază importanța principiilor „digital în mod implicit” și „o singură dată”, care le va permite cetățenilor și întreprinderilor să economisească timp și bani, mai ales dacă aplicarea acestora va fi extinsă; salută propunerea de a include în portalul digital unic un instrument privind obstacolele de pe piața unică;

53.  regretă că implementarea portalului digital unic se efectuează lent; invită statele membre să aloce resurse suficiente pentru a implementa rapid portalul digital unic într-un mod avantajos pentru IMM-uri, furnizând informații centrate pe utilizator privind normele și procedurile administrative aferente pieței unice, pentru ca acesta să devină, pe cât posibil, un ghișeu unic virtual; invită statele membre și Comisia să extindă sfera de acțiune a portalului digital unic la toate procedurile administrative ce vizează întreprinderile;

54.  subliniază că este foarte probabil ca SOLVIT să poată deveni principalul instrument informal de soluționare a problemelor pentru întreprinderi și consumatori în cazurile de aplicare necorespunzătoare a legislației UE; salută propunerea Comisiei de a transforma SOLVIT în instrumentul standard de soluționare a litigiilor privind piața unică; consideră că acest lucru necesită o mai bună promovare a existenței instrumentelor respective de soluționare a litigiilor;

55.  constată că, în ciuda activităților de sensibilizare desfășurate de Comisie și de statele membre, mulți cetățeni și întreprinderi nu cunosc încă SOLVIT; subliniază că Comisia și statele membre ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a crește vizibilitatea SOLVIT;

56.  ia act de faptul că SOLVIT se bazează mai mult pe recomandări decât pe legi și nu poate lua decizii executorii; subliniază că se pot aduce îmbunătățiri substanțiale funcționării SOLVIT;

57.  ia act de faptul că multe centre SOLVIT nu dispun încă de personal suficient, de resursele necesare și nici de activități de formare pertinente pentru personal și, prin urmare, nu dispun de cunoștințele necesare; invită Comisia și statele membre să asigure centrele SOLVIT cu resurse adecvate pentru funcționarea acestora, astfel cum a solicitat Comisia în Comunicarea COM(2017)0255;

58.  atrage atenția asupra faptului că practicile de control nejustificate, disproporționale și discriminatorii aplicate de statele membre, inclusiv amenzile excesive sau accesul la datele ce determină competitivitatea întreprinderilor, reprezintă tot o formă de bariere pe piața internă; constată că întreprinderile europene raportează în mod regulat exemple de astfel de practici, fie prin intermediul SOLVIT, fie prin intermediul petițiilor adresate Comisiei PETI sau al plângerilor adresate Comisiei Europene;

59.  subliniază necesitatea unui punct de contact disponibil și accesibil pentru cetățenii europeni, întreprinderi și reprezentanții acestora, la care să se denunțe măsurile luate de statele membre ce afectează negativ piața unică europeană; subliniază necesitatea de a da curs în mod corespunzător acestor plângeri pentru a ataca cât mai curând posibil barierele nejustificate de pe piața unică;

60.  reamintește că sectorul transportului rutier internațional de mărfuri face obiectul unei serii de bariere netarifare care limitează accesul la piețele naționale, reducând astfel competitivitatea acestui sector;

61.  subliniază importanța armonizării standardelor pentru piața internă și importanța implicării mai profunde a părților interesate și a întreprinderilor în procesul de armonizare, pentru a evita barierele inutile care împiedică accesul la piața unică a UE;

Asigurarea aplicării și monitorizarea conformității

62.  salută, în principiu, Grupul operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică (SMET), care urmărește să evalueze conformitatea legislației naționale cu normele pieței unice și să trateze în mod prioritar obstacolele cele mai urgente, să atace suprareglementarea și să discute chestiuni transversale legate de aplicare; subliniază că SMET nu ar trebui doar să identifice problemele, ci și să propună posibile soluții; invită Comisia și statele membre să asigure includerea mai profundă a părților interesate în activitatea SMET;

63.  reamintește că, până în prezent, planul Comisiei de a intensifica punerea în aplicare a legislației UE prin intermediul SMET, a cărui primă reuniune a avut loc în aprilie 2020, a dat doar rezultate limitate; regretă faptul că metodele de lucru ale SMET sunt lipsite de transparență; invită Comisia și statele membre să îmbunătățească transparența SMET și să includă părțile interesate în reuniunile sale, precum și să se asigure că SMET publică pe site-ul Comisiei listele participanților, ordinile de zi și procesele-verbale ale reuniunilor sale; invită Comisia să prezinte rezultatele concrete ale activității SMET până la sfârșitul anului 2022 și să le transmită Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor a Parlamentului și Consiliului Competitivitate, în conformitate cu Comunicarea sa din 10 martie 2020 privind un plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună punere în aplicare și asigurare a respectării normelor privind piața unică (COM(2020)0094);

64.  invită Comisia să prezinte periodic, cel puțin o dată la trei ani, un raport anual privind barierele netarifare, să extindă tabloul de bord existent al pieței unice într-un mod transparent și să enumere procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și reglementările naționale suspectate de încălcarea legislației UE;

65.  invită Comisia și statele membre să analizeze în mod consecvent, rapid și riguros dacă normele naționale afectează negativ piața unică, iar în caz de răspuns afirmativ, să analizeze dacă acestea sunt necesare, nediscriminatorii, proporționale și justificate, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2015/1535 privind furnizarea informațiilor referitoare la reglementările tehnice și în Directiva (UE) 2018/958(13) privind accesul la profesiile reglementate; constată că lipsesc evaluările de impact corespunzătoare și justificările bine explicate, în special în ceea ce privește normele naționale privind produsele și serviciile; invită Comisia să ia rapid decizii cu privire la plângeri, pentru a asigura examinarea promptă și soluționarea eficientă a aspectelor respective prezentate din perspectiva utilizatorului final;

66.  reamintește că, pe toată durata ciclului de reglementare, statele membre și Comisia trebuie să poarte împreună responsabilitatea pentru asigurarea respectării normelor pieței interne, ținând seama și de Acordul de la Paris și de Pilonul european al drepturilor sociale, precum și pentru asigurarea respectării drepturilor cetățenilor, inclusiv a drepturilor lucrătorilor și ale consumatorilor; insistă că este necesară armonizarea la nivelul UE a normelor referitoare la frecvența și calitatea controalelor și ale altor activități de supraveghere a pieței, în special în domeniul siguranței produselor, precum și promovarea instrumentelor pentru schimbul de informații între autoritățile naționale în vederea îmbunătățirii cooperării în acest domeniu;

67.  invită fiecare stat membru să doteze toate autoritățile competente din jurisdicția sa cu toate competențele minime și cu bugetul și personalul necesare pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a acquis-ului privind piața internă;

68.  evidențiază că este important ca autoritățile competente să supravegheze, să inspecteze și să sancționeze în mod proporțional operatorii economici care nu respectă legislația, indiferent de statul membru în care aceștia își au sediul; subliniază că este esențial nu numai să se utilizeze instrumentele de cooperare între autoritățile naționale și Comisia Europeană în domeniul supravegherii pieței, ci și să se elaboreze altele noi pentru a se anunța din timp problemele de neconformitate care pun în pericol siguranța consumatorilor, în special printr-o supraveghere sporită la nivel european;

69.  subliniază importanța unui nivel sporit de armonizare care să includă o cooperare eficace și eficientă între autoritățile competente în materie de aplicare a legii, pentru a detecta, a investiga și a dispune încetarea sau interzicerea încălcărilor;

70.  subliniază importanța monitorizării și, prin urmare, salută Tabloul de bord al pieței unice ca instrument de monitorizare a performanței; subliniază necesitatea unei dezbateri periodice la cele mai înalte niveluri politice privind rezultatele tabloului de bord, asigurându-se angajamentul politic necesar pentru eliminarea obstacolelor identificate, nu numai din perspectiva întreprinderilor, ci și în ceea ce privește dificultățile cu care se confruntă lucrătorii, consumatorii și cetățenii, ținând seama în mod corespunzător de considerentele politicii sociale și ale celei de mediu;

71.  salută consolidarea capacităților administrațiilor publice naționale, ale profesioniștilor din domeniul achizițiilor publice, ale judecătorilor și ale altor practicieni din domeniul dreptului, pentru care este posibilă finanțarea în cadrul Programului de sprijin pentru reforme;

Obstacolele de pe piața unică generate de măsurile de combatere a pandemiei de COVID-19

72.  reamintește că reacția inițială a statelor membre și a Comisiei la pandemie nu a ținut seama de cerințele pieței unice și reamintește efectul puternic astfel produs asupra liberei circulații transfrontaliere a bunurilor, persoanelor și serviciilor; consideră că va fi necesară o evaluare mai aprofundată a impactului pandemiei asupra pieței unice, pentru a putea fi trase concluziile ce se impun în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19;

73.  invită statele membre ca, în cazul agravării situației cauzate de pandemie, să aplice pe deplin Orientările Comisiei privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor în timpul pandemiei de COVID-19 și Comunicarea Comisiei intitulată „Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne” (C(2020)3250), pentru a le permite lucrătorilor, în special lucrătorilor din sectorul transporturilor, lucrătorilor frontalieri, lucrătorilor detașați și sezonieri, precum și prestatorilor de servicii să treacă frontierele și să aibă acces neîngrădit la locul lor de muncă;

74.  salută pachetul de redresare NextGenerationEU, orientările UE pentru gestionarea frontierelor, culoarele verzi pentru transporturi, certificat digital al UE privind COVID, care facilitează libera circulație, și măsurile suplimentare care au ca scop asigurarea unei funcționări normale a pieței unice;

75.  regretă faptul că unele state membre au introdus restricții de călătorie suplimentare, cum ar fi carantina pentru unii deținători ai certificatului digital al UE privind COVID; constată că aceste restricții sunt deosebit de împovărătoare pentru lucrătorii transfrontalieri, lucrătorii detașați și șoferii de camioane;

76.  reamintește că este important să se asigure faptul că măsurile luate în contextul pandemiei de COVID-19 nu afectează fluxul de produse în interiorul UE, în special fluxul de produse alimentare, inclusiv în cazul teritoriilor care nu au o legătură directă cu Europa continentală;

77.  observă că pandemia de COVID-19 a determinat aplicarea unor restricții la frontierele dintre statele membre și în interiorul acestora, pe lângă efectele negative pe care le-a avut asupra sectorului hotelier, al restaurantelor și al alimentației, cu un impact devastator asupra producției de alimente;

78.  consideră că dezvoltarea durabilă, tranziția echitabilă, incluziunea socială și crearea de locuri de muncă de calitate trebuie să deschidă calea către redresare;

79.  salută propunerea Comisiei de a prezenta un instrument de urgență pentru piața unică; invită Comisia să îl dezvolte ca pe un instrument structural obligatoriu din punct de vedere juridic, pentru a asigura libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor în cazul unor crize viitoare;

80.  invită Comisia și statele membre să utilizeze activ lecțiile învățate și să elaboreze un plan de răspuns pentru situații de urgență, al cărui scop ar trebui să fie asigurarea unui răspuns comun și garantarea, pe cât posibil, a liberei circulații a serviciilor, bunurilor și persoanelor, în special a lucrătorilor transfrontalieri; reamintește că statele membre trebuie să anunțe prompt măsurile naționale care limitează libera circulație a bunurilor și serviciilor;

81.  salută propunerea de regulament a Comisiei privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei 1082/2013/UE (COM(2020)0727), în special propunerea sa de a fi creat un mecanism de control al restricțiilor la exporturile de echipamente medicale pe piața internă;

82.  subliniază necesitatea urgentă de a se extinde accesul la serviciile și tehnologiile digitale care sunt esențiale în situații de urgență pentru buna funcționare a pieței unice și pentru accesul cetățenilor și al întreprinderilor la serviciile publice prin soluții de e-guvernare; recunoaște că excluziunea digitală și lipsa accesului la internet sunt unele dintre cele mai importante bariere netarifare din calea transformării digitale a pieței unice europene;

o
o   o

83.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 456, 10.11.2021, p. 14. (2) JO L 295, 21.11.2018, p. 1. (3) JO C 388, 13.11.2020, p. 39. (4) JO C 76, 28.2.2018, p. 105. (5) Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005, p. 22). (6) Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 376, 27.12.2006, p. 36). (7) Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1). (8) Regulamentul (UE) 2018/302 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 februarie 2018 privind prevenirea geoblocării nejustificate și a altor forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților pe piața internă (JO L 60 I, 2.3.2018, p. 1). (9) Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor (JO L 169, 25.6.2019, p. 1). (10) Regulamentul (UE) 2019/515 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru (JO L 91, 29.3.2019, p. 1). (11) Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 159, 28.5.2014, p. 11). (12) Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori (JO L 149, 11.6.2005, p. 22). (13) Directiva (UE) 2018/958 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii (JO L 173, 9.7.2018, p. 25).