Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2 și 3 și articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolul 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 14, 15, 32 și 34 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiile 1, 3 și 4 ale acestuia,

–  având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și intrarea sa în vigoare la 21 ianuarie 2011, în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, semnată și ratificată de UE și de toate statele sale membre(1), în special articolul 27 privind munca și ocuparea forței de muncă,

–  având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 8 octombrie 2020 referitoare la Garanția pentru tineret(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 februarie 2021 referitoare la impactul COVID-19 asupra tineretului și asupra sportului(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la dreptul Parlamentului de a fi informat în legătură cu evaluarea în curs a planurilor naționale de redresare și reziliență(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la o Europă socială puternică pentru tranziții juste,

–  având în vedere rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 iunie 2021 referitoare la opiniile Parlamentului cu privire la evaluarea în curs de către Comisie și Consiliu a planurilor naționale de redresare și reziliență(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 29 aprilie 2021 referitoare la Garanția europeană pentru copii(8),

–  având în vedere poziția sa din 8 iunie 2021 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului social european Plus (FSE+)(9),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență(10),

–  având în vedere raportul Organizației Internaționale a Muncii din 21 octombrie 2021 intitulat „Youth Employment in Times of COVID-19” (Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în perioada COVID-19),

–  având în vedere raportul referitor la Evenimentul tineretului european 2021, intitulat „Youth Ideas Report for the Conference on the Future of Europe” (Raport despre ideile tinerilor destinat Conferinței privind viitorul Europei),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European pe tema Anului european al tineretului 2022,

–  având în vedere raportul Eurofound din 9 noiembrie 2021 intitulat „Impact of COVID-19 on young people in the EU” (Impactul COVID-19 asupra tinerilor din UE),

–  având în vedere raportul Forumului European de Tineret din 17 iunie 2021, intitulat „Beyond Lockdown: the ‘pandemic scar’ on young people” (Dincolo de lockdown: tinerii și „cicatricea pandemiei”)(11),

–  având în vedere rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret 2019-2027(12), în special partea referitoare la obiectivele europene pentru tineret,

–  având în vedere raportul Comisiei din 12 octombrie 2021 privind ocuparea forței de muncă și evoluțiile sociale din Europa, intitulat „Către o Europă socială puternică în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19: reducerea disparităților și tratarea efectelor distributive”,

–  având în vedere recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020 intitulată „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret”(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 octombrie 2021 privind situația artiștilor și redresarea culturală în UE(14),

–  având în vedere rezoluția sa din 11 februarie 2021 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței(15),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2021 referitoare la condiții de muncă echitabile, drepturi și protecție socială pentru lucrătorii pe platforme online - noi forme de angajare legate de dezvoltarea digitală(16),

–  având în vedere raportul despre ideile tinerilor destinat Conferinței privind viitorul Europei, elaborat în cadrul Evenimentul tineretului european 2021,

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei privind capacitarea tineretului european: ocuparea forței de muncă și redresarea socială după pandemie (O-000075 – B9‑0002/2022 and O-000077 – B9‑0003/2022),

–  având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție prezentată de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

A.  întrucât pandemia de COVID-19 a avut un efect devastator asupra ocupării forței de muncă și a situației sociale a tinerilor din Europa, deoarece oportunitățile de dezvoltare personală s-au redus sau au dispărut temporar, ratele de ocupare a forței de muncă au scăzut în timp ce numărul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) a crescut; întrucât venitul personal al tinerilor a scăzut semnificativ, iar riscul de sărăcie și de excluziune socială a crescut; întrucât șansele lor de implicare viitoare pe piața muncii sunt în pericol; întrucât sunt necesare acțiuni imediate pentru a asigura și îmbunătăți viitorul și bunăstarea tinerilor; întrucât rata șomajului în rândul tinerilor este de 15,9 %, de 2,5 ori mai mare decât rata generală a șomajului;

B.  întrucât se preconizează că rata sărăciei va crește ca urmare a pandemiei de COVID-19; întrucât țările care au fost afectate deosebit de puternic în timpul crizei financiare din 2007-2008 au înregistrat din nou o creștere peste medie a șomajului în rândul tinerilor; întrucât femeile, tinerii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și familiile numeroase sunt mai afectate de această situație; întrucât previziunile economice ale Comisiei pentru toamna anului 2022 arată cifre promițătoare, preconizându-se o scădere a șomajului și a piețelor muncii care se preconizează că vor reveni la nivelurile de dinainte de pandemie în 2022; întrucât criza continuă să afecteze în special tinerii; întrucât numărul lucrătorilor tineri a scăzut în comparație cu primul trimestru din 2021 și întrucât se preconizează că în 2022 și 2023 se vor crea 3,4 milioane de locuri de muncă(17) și întrucât va fi esențial să se asigure participarea tinerilor la aceste noi oportunități de angajare; întrucât un număr tot mai mare de tineri se bazează în prezent pe faptul că locuiesc în casa părinților pentru a se proteja de sărăcie; întrucât 29 % din gospodăriile din trei generații sunt expuse riscului de sărăcie, iar 13 % sunt grav defavorizate;

C.  întrucât procentul de NEET continuă să fie ridicat în țările în care acesta înregistra un nivel înalt înainte de pandemia de COVID-19;

D.  întrucât, în 2020, procentul de femei care aparțineau categoriei NEET a fost în medie de 1,3 ori mai mari decât cel al bărbaților din aceeași categorie; întrucât diferența între procentul de femei, respectiv de bărbați din categoria NEET este deosebit de mare în țările din estul Europei, din cauza responsabilităților familiale; întrucât probabilitatea de a deveni NEET scade pe măsură ce nivelul de educație crește; întrucât în țările sudice și mediteraneene ponderea șomerilor de lungă durată și a lucrătorilor descurajați este mai mare în rândul categoriei NEET;

E.  întrucât tinerii sunt baza prosperității economice și sociale durabile pentru Europa și reprezintă o prioritate-cheie pentru UE, astfel cum se afirmă în Strategia europeană pentru tineret și în Garanția pentru tineret consolidată, și, prin urmare, sunt necesare măsuri prioritare pentru sprijinirea, protecția, orientarea și incluziunea lor și întrucât tinerii merită să li se ofere perspective;

F.  întrucât pierderile de locuri de muncă ca urmare a pandemiei de Covid-19 au fost mai mari în grupul de vârstă 15-24 de ani decât în grupul de vârstă 25-29 de ani, îndeosebi în rândul femeilor; întrucât tinerii au fost în mod deosebit afectați de faptul că pe ansamblu timpul de lucru a scăzut mai mult decât nivelurile de ocupare a forței de muncă; întrucât ratele șomajului reflectă doar o mică parte din locurile de muncă pierdute în contextul crizei COVID-19, deoarece mulți tineri și-au pierdut locul de muncă fără a fi eligibili pentru prestații de șomaj sau alt sprijin pentru venit;

G.  întrucât îmbunătățirea participării civice a tinerilor este un obiectiv al Strategiei UE pentru tineret (2019-2027);

H.  întrucât prevalența muncii atipice este foarte ridicată în rândul tinerilor, 43,8 % dintre aceștia fiind angajați temporar în UE;

I.  întrucât, în septembrie 2021, Președinta von der Leyen a anunțat o propunere de desemnare a anului 2022 drept Anul european al tineretului, ocazie cu care să reflectăm asupra perspectivelor tinerilor din Europa și să ne concentrăm asupra politicilor și a propunerilor legislative de la nivel local, regional, național și european care creează oportunități pentru tinerii din întreaga UE; întrucât această propunere ar trebui să ofere un impuls real și eficace pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale tinerilor din Uniunea Europeană;

J.  întrucât sănătatea mintală a tinerilor s-a înrăutățit semnificativ în timpul pandemiei, problemele legate de sănătatea mintală dublându-se în mai multe state membre comparativ cu nivelurile înregistrate înainte de criză; întrucât, în primăvara anului 2021, 64 % dintre tinerii din grupa de vârstă 18-34 de ani erau expuși riscului de depresie, parțial ca urmare a șomajului și a lipsei de perspective financiare și educaționale pe termen lung, precum și ca urmare a singurătății și a izolării sociale; întrucât nouă milioane de adolescenți din Europa (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) suferă de tulburări mintale, anxietatea și depresia reprezentând mai mult de jumătate din cazuri; întrucât înrăutățirea sănătății mintale poate fi atribuită și întreruperii accesului la serviciile de sănătate mintală, numărului crescut volumul de lucru și crizei de pe piața muncii care i-a afectat în mod disproporționat pe tineri; întrucât, în Europa, 19 % dintre băieții cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani și peste 16 % dintre fetele de aceeași vârstă suferă de tulburări de sănătate mintală; întrucât sinuciderea este a doua cauză de deces în Europa în rândul tinerilor;

K.  întrucât copiii care cresc într-o penurie de resurse și în situații familiale precare sunt mai susceptibili să se confrunte cu sărăcia și cu excluziunea socială, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării lor viitoare și asupra vieții lor la vârsta maturității, nu au acces la competențe adecvate și se confruntă cu opțiuni limitate pentru găsirea unui loc de muncă, ceea ce propagă un ciclu vicios al sărăciei intergeneraționale; întrucât Uniunea poate juca un rol-cheie în lupta globală împotriva sărăciei în rândul copiilor și a excluziunii sociale a copiilor; întrucât Garanția europeană pentru copii își propune să prevină și să combată sărăcia și excluziunea socială prin garantarea accesului gratuit și efectiv pentru copiii cu nevoi la servicii esențiale, cum ar fi educația și îngrijirea timpurie, activități educaționale și școlare, asistență medicală, alimentație sănătoasă și cel puțin o masă sănătoasă pe zi de școală, precum și o locuință adecvată;

L.  întrucât un sondaj mondial publicat în septembrie 2021, coordonat de Universitatea din Bath și realizat în 10 țări, arată că aproape 60 % dintre tineri au declarat că se simt foarte îngrijorați sau extrem de îngrijorați de urgența climatică, iar peste 45 % dintre cei chestionați au spus că sentimentele lor legate de climă le afectează viața de zi cu zi și trei sferturi dintre ei afirmând că viitorul li se pare înfricoșător; întrucât 83 % au fost de acord că nu am reușit să avem grijă de planetă, în timp ce 65 % cred că guvernele înșală așteptările tinerilor;

M.  întrucât participarea civică oferă beneficii dovedite pentru bunăstarea unei persoane prin extinderea rețelei sale sociale, oferind mai multe oportunități de a fi activ din punct de vedere economic, social și fizic și reducând riscul de a dezvolta tulburări psihice;

N.  întrucât, având în vedere consecințele pandemiei, o întreagă generație de tineri artiști și lucrători din sectorul cultural se va lupta pentru a-și găsi locul în societățile noastre; întrucât artiștii și lucrătorii din domeniul cultural și creativ tind să aibă modele de muncă atipice și adesea nu beneficiază de o protecție adecvată de securitate socială, în special în contexte transfrontaliere, motiv pentru care adesea nu beneficiază de pensii, asistență medicală și indemnizații de șomaj; întrucât lipsa negocierilor colective pentru artiștii și lucrătorii independenți din domeniul cultural și creativ contribuie și ea la subminarea poziției lor pe piața muncii și conduce la lipsa unei protecții sociale adecvate;

O.  întrucât artiștii și profesioniștii din domeniul cultural care provin din grupuri minoritare, inclusiv femeile, tinerii, reprezentanții minorităților rasiale, etnice și geografice, persoanele care provin dintr-un mediu socioeconomic vulnerabil, persoanele cu dizabilități, persoanele LGBTIQ+, au un acces mai redus la cariere în domeniul artistic și cultural și sunt afectați cel mai puternic de consecințele pandemiei;

P.  întrucât Fondul Social European Plus (FSE+) este principalul fond european care urmărește îmbunătățirea accesului tinerilor la locuri de muncă, promovarea accesului egal la o educație și o formare de calitate și incluzive și la finalizarea acestora, prin educație și formare generală și profesională până la învățământul terțiar, inclusiv promovarea învățării pe tot parcursul vieții și facilitarea mobilității în scopul învățării, precum și promovarea integrării sociale a tinerilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a tinerilor care sunt cei mai defavorizați;

Q.  întrucât elementul central al NextGenerationEU, Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), constituie un instrument istoric prin care UE ajută statele membre să atenueze impactul economic și social al COVID-19 prin reforme și investiții în șase piloni, unul dintre aceștia fiind dedicat reformelor și investițiilor în copii și tineri;

R.  întrucât incluziunea socială și pe piața muncii a tinerilor se referă la accesul egal al acestora la locuri de muncă de calitate, stabile și bine plătite, la locuințe decente și accesibile și nutriție adecvată, la servicii de sănătate și de prevenire de calitate, inclusiv protecția sănătății mintale și standarde minime de infrastructură digitală; întrucât inițiativele privind educația și dezvoltarea competențelor, voluntariatul, stagiile de calitate și programele de învățare pe tot parcursul vieții sunt esențiale pentru a asigura egalitatea de șanse și accesul la piețele forței de muncă, permițându-le totodată tinerilor să își înceapă cu încredere viața adultă;

S.  întrucât criza financiară anterioară a arătat că, dacă tinerii nu beneficiază de stagii și locuri de muncă de calitate – bazate pe acorduri scrise și condiții decente de muncă, inclusiv un salariu de subzistență, consiliere și orientare în carieră și formare continuă – va exista din nou un risc ridicat ca aceștia să fie nevoiți să accepte locuri de muncă precare, să își părăsească țara pentru a găsi un loc de muncă sau să se înscrie în mod repetat la cursuri de instruire sau de formare, chiar dacă sunt în căutarea unui loc de muncă permanent cu normă întreagă;

T.  întrucât se știe că investițiile în tineri, în special investițiile cu impact social, au efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă și a participării tinerilor în societate și produc beneficii sociale și financiare măsurabile din fondurile investite, stimulând dezvoltarea economică și obținând totodată rezultate sociale; întrucât instrumentele și mecanismele existente trebuie puse în aplicare și, în același timp, trebuie avute în vedere noi instrumente;

U.  întrucât politicile compartimentate privind munca tinerilor și incluziunea socială pot duce la dublarea cheltuielilor, dacă coordonarea dintre statele membre și părțile interesate relevante este slab dezvoltată și nu există structuri permanente capabile să coordoneze diverșii actori, să maximizeze efectele, să elimine lacunele în ceea ce privește gradul de acoperire și să stimuleze inovarea;

V.  întrucât inițiativele și politicile existente, cum ar fi Garanția pentru tineret consolidată, dialogul european cu tinerii, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, precum și noile propuneri, cum ar fi ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve - Țintește, Învață, Stăpânește, Realizează), trebuie să ajungă la tineri și să abordeze provocările în materie de tineret în 2022, cum ar fi șomajul în rândul tinerilor; întrucât aceste inițiative și politici ar trebui să cuprindă politici active și pasive privind piața forței de muncă, accesul efectiv la măsuri de incluziune socială și servicii sociale, de sănătate și de locuințe pentru tineri; întrucât Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale a concluzionat că nu toate uceniciile și oportunitățile de formare sunt de înaltă calitate și că nu toți ucenicii au dreptul la angajare sau la protecție socială; întrucât, în rezoluția sa din 8 octombrie 2020, Parlamentul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la calitatea ofertelor disponibile în cadrul Garanției pentru tineret consolidate și a subliniat că stagiile și oportunitățile de angajare oferite în cadrul programelor și inițiativelor noi și existente trebuie plătite și limitate ca lungime și număr, astfel încât tinerii să nu fie blocați într-o succesiune interminabilă de stagii repetate și exploatați ca forță de muncă ieftină sau chiar gratuită, fără protecție socială și drepturi de pensie; întrucât studiile arată că tinerii din generația actuală își găsesc primul loc de muncă adevărat în jurul vârstei de 30 de ani;

W.  întrucât dezvoltarea constantă a unor noi competențe orizontale de către tineri, cum ar fi competențele digitale, precum și dezvoltarea de competențe cu potențial economic, cum ar fi competențele ecologice sau antreprenoriale, sunt esențiale pentru o piață europeană a muncii sănătoasă, favorabilă incluziunii și orientată spre viitor și ar trebui să asigure accesul tuturor tinerilor europeni la locuri de muncă de calitate; întrucât același lucru este valabil în cazul învățământului profesional, al competențelor profesionale și al abilităților de viață; întrucât 40 % dintre angajatori nu găsesc persoane cu competențele necesare pentru ocuparea posturilor lor vacante; întrucât UE trebuie să depășească toate formele de necorelare a competențelor pentru a utiliza eficient capitalul său uman; întrucât șomajul în rândul tinerilor a devenit o problemă economică și societală gravă în multe țări europene(18); întrucât accesul la o infrastructură digitală adecvată și formarea în domeniul competențelor digitale ar trebui să fie disponibile tuturor pentru a remedia decalajul dintre tineri în ceea ce privește alfabetizarea digitală și pentru a asigura șanse egale pentru toți în sistemul de educație și pe piața muncii; întrucât competențele non-tehnice precum gândirea critică, munca în echipă și comunicarea interculturală sunt și ele importante pentru o viață sănătoasă și pentru echilibrul dintre viața profesională și cea profesională a tinerilor;

X.  întrucât implicarea tinerilor în activități pentru tineret, mișcări sociale, organizații de tineret și în antreprenoriatul social este esențială pentru crearea de noi soluții; întrucât implicarea actorilor privați, a companiilor și a sectorului de afaceri este necesară pentru îmbunătățirea tranziției de la educație la piața muncii și pentru a oferi tinerilor accesul la formare pentru perfecționare și reconversie profesională și la învățarea pe tot parcursul vieții;

Y.  întrucât discriminarea tinerilor în general este, în continuare, o problemă în UE, tinerele femei și tinerii aparținând unor grupuri vulnerabile fiind adesea discriminați pe baza genului, a originii etnice, (de exemplu romii), a orientării și identității sexuale, a dizabilității sau a mediului lor socioeconomic dezavantajat, fiind expuși unui risc mult mai ridicat de șomaj, sărăcie a persoanelor încadrate în muncă și excluziune socială;

Z.  întrucât tinerii din Europa și reprezentanții și organizațiile acestora, inclusiv sindicatele sunt activi în organizarea unei participări semnificative a tinerilor și în elaborarea de recomandări de politici cu soluții pentru îmbunătățirea ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale, inclusiv prin implicarea lor în cadrul Conferinței privind viitorul Europei; întrucât aceștia trebuie să fie considerați parteneri esențiali în co-crearea, în punerea în practică și în evaluarea Anului european al tineretului și a acțiunilor ulterioare;

AA.  întrucât oportunitățile de angajare pentru multe dintre grupurile menționate mai sus, în special pentru tinerii cu dizabilități și tinerii aparținând comunităților de romi sau itinerante, sunt puternic limitate de dificultățile legate de accesul la o educație de înaltă calitate, de care au nevoie pentru a fi pregătiți în mod adecvat pentru piața modernă a muncii;

AB.  întrucât tineretul reprezintă un atu vital pentru redresarea și dezvoltarea tuturor regiunilor UE, în special a regiunilor ultraperiferice; întrucât, în Mayotte, jumătate din populație are sub 18 ani, în timp ce în Guyana Franceză un locuitor din doi are sub 25 de ani;

AC.  întrucât, în 2016, o treime dintre administratorii de ferme din UE aveau 65 de ani sau mai mult și doar 11 % dintre administratorii de ferme din UE erau tineri fermieri cu vârsta sub 40 de ani;

AD.  întrucât sectorul agricol și exploatațiile agricole din UE reprezintă coloana vertebrală a economiei noastre; întrucât, pentru a asigura securitatea alimentară și a contribui la tranziția ecologică, este esențial să atragem tinerii în agricultură;

AE.  întrucât depopularea zonelor rurale și exodul tinerilor către zonele urbane ne arată că trebuie să identificăm soluții și să gândim strategii pe termen scurt, mediu și lung pentru a menține tinerii în zonele rurale;

AF.  întrucât prea multor tineri cu dizabilități li se oferă doar o încadrare în muncă protejată, în timp ce în unele state membre nu li se oferă aceleași drepturi salariale sau de muncă ca și persoanelor de pe piața deschisă a muncii;

AG.  întrucât raportul despre ideile tinerilor destinat Conferinței privind viitorul Europei elaborat în cadrul Evenimentul tineretului european 2021 a concluzionat că:

1.  salută faptul că Președinta von der Leyen a desemnat anul 2022 drept Anul european al tineretului; consideră că anul 2022 ar trebui să ofere un impuls suplimentar pentru a pune în aplicare în mod corespunzător și deplin Strategia UE pentru tineret prin acțiuni ambițioase, care să permită găsirea unor soluții la provocările cu care se confruntă tinerii, în special efectele negative ale actualei pandemii de COVID-19, precum și prin punerea în aplicare concretă a altor instrumente existente, cum ar fi Garanția pentru tineret consolidată, cu scopul de a combate efectele sociale și legate de ocuparea forței de muncă ale pandemiei de COVID-19; invită Comisia și Consiliul să se asigure că toate politicile care vizează tinerii sunt intersecționale și țin seama de diversitatea tinerilor din Europa și de provocările cu care se confruntă aceștia; consideră că Anul european al tineretului ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a principiilor 1 și 3 din Pilonul european al drepturilor sociale;

2.  subliniază că criza provocată de pandemia de COVID-19 a lăsat deja multe persoane fără un loc de muncă, în special pe tinerii care au adeseori locuri de muncă precare, care sunt mai predispuși să lucreze cu contracte de angajare pe perioadă determinată sau cu fracțiune de normă și care nu au economii; salută, în acest context, planurile Comisiei de a consolida Garanția pentru tineret și invită Comisia și statele membre să facă din lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor o prioritate;

3.  constată cu profundă îngrijorare nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor într-o serie de state membre și fragilitatea contractelor de muncă ale lucrătorilor tineri, în special în sectoarele afectate grav de pandemia de COVID-19; solicită să se consolideze instrumentul Garanției pentru tineret cu obiectivul de a reduce șomajul de lungă durată și șomajul în rândul tinerilor cu cel puțin 50 % până în 2030, incluzând și criterii pentru a crea de locuri de muncă de calitate, în conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 8 din Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU; consideră că a sosit momentul ca Garanția pentru tineret consolidată să devină obligatorie și incluzivă pentru toate statele membre, prevăzând măsuri active de informare destinate tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare o perioadă îndelungată și tinerilor care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat, precum tinerii cu dizabilități, tinerii LGBTIQ+ și tinerii romi;

4.  salută includerea sănătății mintale printre prioritățile stabilite în cadrul Anului european al tineretului și invită Comisia să acorde prioritate acestei chestiuni și în viitoarea strategie a UE în materie de îngrijire; subliniază că legătura dintre factorii socioeconomici, cum ar fi șomajul, insecuritatea locativă, sănătatea mintală și bunăstarea trebuie abordate pentru a asigura o abordare holistică a sănătății mintale care trebuie adoptată la nivelul UE; subliniază că incertitudinea cu privire la viitor, inclusiv impactul schimbărilor climatice, are efecte negative asupra sănătății mintale a tinerilor; invită, prin urmare, statele membre să facă din sănătatea mintală o parte integrantă a redresării UE în urma pandemiei și o prioritate în materie de sănătate la locul de muncă, în special în mediile educaționale și la locul de muncă; solicită ca serviciile de îngrijire în materie de sănătate mintală să fie accesibile și abordabile ca preț pentru toate grupele de vârstă, în special pentru tineri și copii, și ca inegalitățile în materie de sănătate să fie abordate prin acordarea unui sprijin adecvat grupurilor vulnerabile de tineri; invită Comisia să efectueze un studiu amănunțit asupra diferitelor cauze ale suferinței psihologice a tinerilor din Europa;

5.  subliniază rolul esențial pe care tinerii trebuie să îl joace în conturarea politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă în Europa; salută dialogul UE cu tinerii, activitățile pentru tineret și organizațiile de tineret, care aduc Uniunea mai aproape de tineri, cu condiția ca procesele care vizează participarea tinerilor să fie urmate de inițiative concrete din partea factorilor de decizie; încurajează să se promoveze principiul de cogestiune în elaborarea politicilor pentru tineret, în care este inclusă participarea tinerilor a și a reprezentanților lor în procesul de elaborare; invită Comisia să recunoască impactul pozitiv al sectorului terțiar, inclusiv al organizațiilor de tineret, precum și oportunitățile de învățare nonformală și informală pe care acestea le oferă prin voluntariat și participarea tinerilor, recunoscând în același timp în mod oficial cunoștințele și competențele dobândite de tineri prin experiența în sectorul terțiar, pentru a-i ajuta să își consolideze perspectivele pe piața muncii; încurajează recunoașterea angajamentului civic ca experiență profesională meritorie în timpul procesului de angajare; invită Comisia să aibă în vedere sprijinirea proiectului „Capitalele europene ale tineretului” ca o continuare a Anului european al tineretului; invită Comisia și statele membre să ia în considerare o clauză privind tineretul care să evalueze impactul asupra tineretului a unei inițiative atunci când propun noi inițiative în toate domeniile de politică;

6.  subliniază că este necesar ca statele membre să continue să investească resurse suficiente din FSE + în măsuri de sprijinire a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că este necesar, prin urmare, ca statele membre să aloce cel puțin 15 % din resursele lor în cadrul FSE+ prin gestiune partajată unor acțiuni specifice și reforme structurale pentru a sprijini ocuparea forței de muncă de calitate în rândul tinerilor; reamintește necesitatea unei garanții pentru tineret cu caracter obligatoriu, mai eficace și mai incluzive, într-un cadru clar de criterii de calitate, care să ofere stagii și ucenicii remunerate tuturor tinerilor NEET;

Investirea în tânăra generație

7.  invită Comisia și Consiliul să utilizeze pe deplin și în mod optim fondurile disponibile în cadrul financiar multianual 2021-2027, fără a aduce atingere programelor deja instituite în cadrul FSE+, ca urmare a problemelor structurale referitoare la șomajul în rândul tinerilor și la sărăcie; reamintește că regiunile ultraperiferice sunt afectate în mod deosebit de aceste probleme și au nevoie, prin urmare, de sprijin specific; salută, în acest sens, disponibilitatea fondurilor în cadrul MRR pentru măsuri destinate copiilor și tinerilor și se așteaptă ca acest lucru să conducă la crearea unor oportunități semnificative pentru tineretul european; solicită implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor de tineret în monitorizarea și evaluarea planurilor naționale de redresare și reziliență; invită statele membre să se asigure că Fondul pentru o tranziție justă și FSE+ sprijină planurile integrate la nivel local pentru a contribui la perfecționarea și recalificarea profesională, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile afectate de tranziție;

8.  invită statele membre să asigure complementaritatea dintre măsurile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, alte programe ale UE, cum ar fi Garanția pentru tineret consolidată și Garanția europeană pentru copii, și investițiile naționale și măsurile de promovare a competențelor, a educației, a formării și a integrării pe piața muncii, în conformitate cu propriile nevoi și cu condițiile naționale specifice; invită Comisia să monitorizeze în continuare investițiile și cheltuielile alocate priorităților pentru tineret în cadrul NextGenerationEU, MRR și FSE+ și să implice îndeaproape Parlamentul; reamintește oportunitatea oferită de componenta InvestEU pentru investiții sociale și competențe de a genera investiții cu impact social; ia act de atenția tot mai mare acordată conceptelor de „obligațiuni cu impact social” și de „contracte cu rezultate sociale” destinate tinerilor, implicând totodată și sectorul privat în conceperea și implementarea lor;

9.  salută creșterea sprijinului acordat tinerilor fermieri în cadrul următoarei politici agricole comune;

10.  salută domeniul de aplicare extins al Garanției pentru tineret consolidate, care acoperă grupa de vârstă 15-29 de ani; reamintește că Garanția pentru tineret consolidată ar trebui să asigure mai degrabă oportunități reale de angajare, decât stagii de proastă calitate sau activități de formare interminabile;

Integrarea tinerilor pe piața muncii

11.  constată cu îngrijorare că Garanția pentru tineret nu și-a îndeplinit până acum pe deplin obiectivele și solicită măsuri consolidate, inclusiv exploatând pe deplin de oportunitățile oferite de FSE+, pentru a promova ocuparea forței de muncă prin intervenții active pentru integrarea pe piața muncii și crearea de posturi sustenabile pentru persoanele care intră în câmpul muncii, care garantează că tinerii au acces la securitate socială și la o remunerare echitabilă; invită Comisia să solicite statelor membre să prezinte programe actualizate ale Garanției pentru tineret și să introducă un cadru cu standarde de calitate clare și obligatorii pentru ofertele prevăzute în cadrul inițiativelor, pentru a promova rezultate pozitive și durabile pentru tineri și a le asigura o tranziție cu succes pe piața muncii; invită Comisia și statele membre să încurajeze întreprinderile să joace un rol activ în cadrul Garanției pentru tineret consolidate; reamintește că unul dintre obiectivele FSE+ este să promoveze o participare de gen echilibrată la piața muncii prin măsuri menite să asigure, printre altele, condiții de muncă egale, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și un acces mai bun la serviciile de îngrijire a copiilor, inclusiv la educație și îngrijire timpurie; reamintește, de asemenea, că FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de evoluția formelor de muncă și de necesitățile forței de muncă în curs de îmbătrânire;

12.  reamintește că parteneriatele cu părțile interesate reprezintă un element-cheie al Garanției pentru tineret consolidate, dar că nu există în prezent niciun organism sau mecanism oficial la nivelul UE pentru participarea acestora la monitorizarea și punerea în aplicare a Garanției pentru tineret; invită Comisia să monitorizeze punerea în aplicare a Garanției pentru tineret consolidate prin intermediul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) și să raporteze în mod regulat către EMCO cu privire la implementarea și rezultatele Garanției pentru tineret, informând în același timp Parlamentul; invită Comisia să înființeze un grup de lucru pentru punerea în aplicare a Garanției pentru tineret consolidate, care să reunească părțile interesate relevante, inclusiv partenerii civici, organizațiile de tineret și lucrătorii sociali în activitatea EMCO pentru a facilita coordonarea și schimbul de bune practici între autoritățile UE și cele naționale, împreună cu partenerii civici și organizațiile de tineret, precum și să evalueze regulat impactul său și să propună recomandări de îmbunătățire;

13.  invită statele membre să se asigure că serviciile publice de ocupare a forței de muncă colaborează cu autoritățile locale, sectorul educației, organizațiile de tineret și sectorul privat prin intermediul rețelei europene a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, pentru a promova locurile de muncă de calitate, stabile și bine plătite și pentru a stimula sprijinul personalizat acordat tinerilor în ceea ce privește formarea, căutarea unui loc de muncă și consilierea și încurajează statele membre să doteze în mod adecvat serviciile publice de ocupare a forței de muncă pentru a asigura resursele și formarea necesare menținerii sănătății mintale în ciuda situației economice nesigure și în contextul provocărilor legate de căutarea unui loc de muncă;

14.  recomandă consolidarea concentrării pe ocuparea forței de muncă a sistemelor de sănătate mintală, în special prin sublinierea contribuției pozitive pe care munca de calitate o poate aduce la recuperarea sănătății mintale;

15.  invită statele membre să faciliteze accesul tinerilor la stagii și ucenicii remunerate, de calitate și incluzive; solicită consolidarea sistemelor de monitorizare, garantându-se că tinerii beneficiază de o primă experiență profesională adecvată și de calitate, de oportunități de actualizare a competențelor și de noi calificări sau acreditări; condamnă practica stagiilor neremunerate ca formă de exploatare a tinerilor și o încălcare a drepturilor lor și invită Comisia și statele membre, în colaborare cu Parlamentul și respectând principiul subsidiarității, să propună un cadru juridic comun care să asigure o remunerație echitabilă pentru stagii și ucenicii pentru a evita practicile de exploatare; condamnă practica contractelor de muncă de zero ore și invită statele membre să ofere sprijin angajatorilor care oferă stagii și ucenicii tinerilor cu dizabilități;

16.  invită Comisia să revizuiască instrumentele europene existente, cum ar fi cadrul de calitate pentru stagii și cadrul european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace, și să includă criterii de calitate pentru ofertele adresate tinerilor, inclusiv principiul remunerației echitabile pentru stagiari, accesul la protecție socială, ocuparea durabilă a forței de muncă și drepturi sociale;

Mobilitatea forței de muncă și competențele pentru viitor

17.  invită Comisia să se asigure că noua inițiativă ALMA sprijină tinerii, în special tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), să aibă experiențe profesionale temporare de calitate într-un alt stat membru; insistă asupra faptului că programul ALMA trebuie să respecte standardele de calitate care susțin drepturile de muncă ale tinerilor, cum ar fi remunerarea decentă, condițiile bune de muncă și accesul la protecție socială;

18.  subliniază că competențele digitale sunt esențiale pentru tineri și toate industriile în secolul 21 și invită Comisia și statele membre să aibă în vedere dezvoltarea unui acces permanent, certificat și gratuit pentru tineri la cursuri online și offline de alfabetizare digitală și dobândirea de competențe digitale în toate limbile UE, în parteneriat cu entități publice și întreprinderi private; solicită crearea unor spații de schimb privind învățarea și predarea online; insistă ca UE și statele membre să dezvolte mai multe programe, cum ar fi eTwinning și Platforma electronică pentru educația adulților în Europa; constată că în multe state membre trebuie depășite anumite limitări severe în ceea ce privește accesul la hardware, dotările, formatorii adecvați și infrastructura digitală corespunzătoare; reamintește, prin urmare, că trebuie corelat accesul la cursurile online cu inițiativele consolidate pentru a remedia accesul deficitar la internet și la instrumentele digitale, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă, și insistă asupra faptului că aceste cursuri ar trebui concepute într-un mod accesibil, pentru a evita excluderea tinerilor cu dizabilități;

19.  subliniază că este important să se dezvolte competențe verzi și să existe oportunități de angajare de calitate într-o economie neutră din punct de vedere climatic, eficientă din punct de vedere energetic și circulară, în special în regiunile cele mai afectate de tranziția verde, cum sunt cele care depind în mare măsură de sectorul agricol și cele implicate în combaterea schimbărilor climatice, producerea de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor de carbon, creșterea eficienței energetice, gestionarea deșeurilor și a apei, îmbunătățirea calității aerului și refacerea și conservarea biodiversității; solicită angajatorilor să asigure perfecționarea și/sau recalificarea forței lor de muncă și să îmbunătățească furnizarea de programe de ucenicie mai eficace în conformitate cu Cadrul european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace;

20.  invită Comisia să propună în 2022 noi instrumente și inițiative menite să dezvolte antreprenoriatul în rândul tinerilor și investițiile sociale ale tinerilor în planul de acțiune pentru economia socială;

21.  regretă corelația insuficientă dintre reformele și investițiile în educație și formare profesională și măsurile care asigură incluziunea pe piața muncii a tinerilor, în special a tinerilor NEET; încurajează parcursuri de învățare flexibile, incluzive, accesibile și deschise prin intermediul conturilor individuale de învățare și al micro-certificatelor pentru tineri, animatori socioeducativi, formatori și profesioniști, inclusiv prin aptitudinile și competențele dobândite prin intermediul educației nonformale și al învățării informale; subliniază că consolidarea orientării profesionale de la o vârstă fragedă și sprijinirea accesului egal la informații și consiliere pentru studenți și cursanții adulți pot ajuta tinerii să aleagă parcursuri educaționale și profesionale adecvate care să le aducă oportunități de angajare care le corespund;

22.  își reiterează apelul adresat Comisiei și Consiliului de a încuraja în continuare dezvoltarea educației și formării profesionale (EFP) și de a promova mai bine competențele comerciale, depunând eforturi pentru a evita percepțiile negative asupra educației nonformale care prevalează în mai multe state membre, sporind în același timp atractivitatea EFP prin campanii de comunicare și de informare, programe de învățământ, centre sau poluri de competențe comerciale pentru tineri, ecosisteme speciale pentru EFP în comunitățile locale, sisteme de învățământ dual și mobilitate pe termen lung pentru ucenici; salută, în acest sens, inițiativa de a înființa Centre europene de excelență profesională, dezvoltată cu scopul de a oferi competențe profesionale de înaltă calitate și de a sprijini activitățile antreprenoriale; invită Comisia și statele membre să creeze un spațiu EFP de sine stătător și un statut european al ucenicului; reiterează faptul că stagiile ar trebui să facă parte din dezvoltarea educațională și profesională și, prin urmare, să includă o dimensiune pedagogică; subliniază că este important să se îmbunătățească mecanismele de recunoaștere transfrontalieră a competențelor și calificărilor și insistă asupra promovării și sprijinirii unor practici precum solidaritatea intergenerațională și mentoratul, pentru a reduce inegalitățile și a acorda sprijin tinerilor;

23.  încurajează adăugarea de activități legate de participarea civică printre activitățile considerate în mediul profesional benefice pentru dezvoltarea personală și profesională a angajaților, în special a tinerilor angajați;

24.  subliniază că protecția salariului minim s-a dovedit a fi un mijloc eficient de combatere a sărăciei persoanelor încadrate în muncă; subliniază că, în unele state membre, tinerii lucrători primesc în practică o remunerație sub salariul minim garantat din cauza variațiilor actuale, perpetuând astfel o situație de discriminare structurală pe criterii de vârstă; invită statele membre să asigure un tratament egal pentru tineri pe piața muncii, inclusiv în ceea ce privește salariul minim garantat prevăzut în propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (COM(2020)0682);

25.  subliniază faptul că, în multe state membre, tinerii nu pot avea acces deplin la sistemele de venit minim sau sunt excluși complet din acestea din cauza criteriilor de eligibilitate pe baza vârstei; invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a facilita accesul tinerilor la aceste sisteme în viitoarea recomandare a Consiliului privind venitul minim;

Combaterea excluziunii tinerilor și evitarea unei generații pierdute

26.  invită Comisia să elaboreze o recomandare pentru a se asigura că stagiile, uceniciile și plasamentele profesionale sunt considerate experiență profesională și, prin urmare, dau acces la prestații sociale; solicită o reducere a perioadei minime de contribuții necesare pentru a avea acces la prestațiile sociale; salută inițiativa Comisiei privind crearea unui grup de experți la nivel înalt pentru a studia viitorul statului bunăstării și principalele provocări cu care se confruntă tinerii pentru a beneficia de protecție socială;

27.  invită Comisia să analizeze fezabilitatea fuzionării Portalului european pentru tineret, Europass și EURES, care există deja, într-un spațiu digital unic, cu scopul de a oferi informații și oportunități tuturor tinerilor europeni în ceea ce privește formarea, locurile de muncă, stagiile, ofertele de educație și formare profesională, ajutorul financiar, programele de mobilitate, consilierea privind înființarea unei firme, programele de mentorat, programele de voluntariat, drepturile legate de cetățenia europeană, accesul la cultură etc.; sugerează că platforma unică ar putea centraliza candidaturile pentru diferite oferte și programe și ar putea oferi informații despre toate oportunitățile pe care UE le oferă tinerilor europeni în funcție de situația lor personală; salută crearea de ghișee unice într-o serie de state membre și sprijină o astfel de agregare a serviciilor offline, care este esențială pentru a ajunge la beneficiari și pentru a le oferi îndrumare și asistență și sprijină crearea acestora în toate statele membre, în diferite orașe pentru a ajunge la grupurile cele mai vulnerabile de tineri;

28.  invită Comisia să se asigure că noua inițiativă ALMA ajută tinerii, în special tinerii NEET, să aibă acces la incluziunea socială și pe piața muncii în țările lor de origine, prin găsirea unor locuri de muncă temporare de calitate și dobândirea de calificări profesionale care îndeplinesc standardele de calitate care protejează drepturile de muncă ale tinerilor într-un alt stat membru, cum ar fi remunerarea echitabilă și accesul la protecție socială; subliniază că este esențial să se asigure tinerilor sprijin și orientări înainte, în timpul și după participarea la program; subliniază că ALMA trebuie să promoveze mobilitatea reală și programele de dezvoltare a competențelor de calitate, formarea profesională sau ocuparea forței de muncă pentru toți participanții, inclusiv pentru tinerii cu dizabilități sau tinerii care provin din medii defavorizate, și trebuie să includă o strategie de incluziune concepută cu participarea organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali pentru a garanta accesul egal, a preveni discriminarea și a elimina barierele care ar putea apărea și că ALMA nu devine un instrument care să creeze condiții de muncă precare pentru tineri; observă că ar trebui să se acorde sprijin serviciilor publice naționale de ocupare a forței de muncă pentru implementarea inițiativei prin linia bugetară FSE+, în coordonare cu partenerii publici și privați, creând în același timp sinergii cu spațiul european al educației; îndeamnă Comisia să garanteze valoarea adăugată a ALMA pe lângă oportunitățile existente pe care le oferă Erasmus+ și Corpul european de solidaritate și să se asigure că învățarea și cooperarea virtuale sunt combinate în continuare cu mobilitatea fizică în cadrul FSE+; invită Comisia să evalueze dacă ALMA ar putea fi inclusă ca una dintre componentele de mobilitate ale Garanției pentru tineret consolidate;

29.  consideră că bunăstarea tinerilor este o responsabilitate comună a actorilor publici și privați; invită Comisia și statele membre să colaboreze cu angajatorii europeni și naționali pentru a pune în aplicare recomandările privind responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) pentru a sprijini tinerii vulnerabili și pentru a include dispoziții cu privire la tineret în viitoarele inițiative legate de RSI;

30.  reamintește că femeile tinere sunt expuse unui risc crescut de discriminare la locul de muncă(19), accentuat de inegalități intersectoriale și șomaj, de faptul că sunt mame singure și prestează servicii informale de îngrijire pe termen lung, ceea ce le exclude adesea de pe piața muncii sau le poate ține sub pragul sărăciei; invită Consiliul și Comisia să aibă în vedere, în inițiativele privind tineretul și ocuparea forței de muncă începând cu 2022, obiective minime, orientative de asistență și scheme de ajutor adaptate pentru femeile tinere expuse acestor riscuri; invită Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a integra în planurile naționale de acțiune privind Garanția pentru copii măsuri de integrare pe piața muncii la nivel național, regional și local, cu scopul de a sprijini tinerii părinți singuri;

31.  reiterează importanța accesului la locuințe decente și la un preț accesibil și la servicii sociale adaptate pentru tineri, în special pentru tinerii care aparțin grupurilor vulnerabile, cum ar fi tinerii cu dizabilități și tinerii care provin din familii numeroase; solicită Comisiei să colaboreze cu statele membre în ceea ce privește mai întâi locuințele pentru programele pentru tineret, completate de servicii de ocupare a forței de muncă, sociale și de asistență medicală; subliniază importanța investițiilor private și publice în infrastructura socială pentru tineri; salută Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost, lansată de Comisie și obiectivul său final de a pune capăt lipsei de adăpost până în 2030, și potențialul pe care îl reprezintă aceasta pentru tineri; invită statele membre și Comisia să ia măsuri și să implementeze programe pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani și care sunt expuși riscului de a rămâne fără adăpost, în special grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele LGBTIQ+ fără adăpost; invită Comisia și statele membre să se asigure că Garanția pentru tineret consolidată contribuie la combaterea lipsei de adăpost în rândul tinerilor, fenomen care este în creștere în multe țări ale UE;

32.  încurajează Comisia să elimine principalele bariere care împiedică tinerii să facă pasul spre agricultură, cum ar fi accesul la terenuri, la finanțare, la cunoștințe și la inovare;

33.  ia act cu îngrijorare de înrăutățirea condițiilor pentru mulți tineri, în general, și în special pentru tinerii vulnerabili care se confruntă cu șomajul de lungă durată și excluziunea socială, cum ar fi tinerii romi, tinerii cu dizabilități, tinerii membri ai comunității LGBTIQ+ și tinerii migranți, și solicită o abordare coordonată pentru a le crea și a le oferi oportunități de incluziune socială în cadrul Garanției consolidate pentru tineret, al FSE+ și al Mecanismului de redresare și reziliență;

34.  invită instituțiile europene și statele membre să asigure un cadru nediscriminatoriu al tuturor politicilor care vizează tinerii, ținând seama de diversitatea tinerilor din Europa și de provocările cu care se confruntă aceștia;

o
o   o

35.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 23, 27.1.2010, p. 35. (2) JO C 316, 6.8.2021, p. 2. (3) JO C 395, 29.9.2021, p. 101. (4) JO C 465, 17.11.2021, p. 82. (5) JO C 15, 12.1.2022, p. 184. (6) JO C 202, 28.5.2021, p. 31. (7) JO C 67, 8.2.2022, p. 90. (8) JO C 506, 15.12.2021, p. 94. (9) JO C 67, 8.2.2022, p. 186. (10) JO L 57, 18.2.2021, p. 17. (11) Moxon, D., Bacalso, C, și Șerban, A. M., „Beyond the pandemic: The impact of COVID-19 on young people in Europe”, (Dincolo de pandemie: impactul pandemiei de COVID-19 asupra tinerilor în Europa), Forumul European de Tineret, Bruxelles, 2021. (12) JO C 456, 18.12.2018, p. 1. (13) JO C 372, 4.11.2020, p. 1. (14) Texte adoptate, P9_TA(2021)0430. (15) JO C 465, 17.11.2021, p. 110. (16) Texte adoptate, P9_TA(2021)0385. (17) Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare, Previziuni economice europene – toamna anului 2021, Comisia Europeană, 2021. (18) Eichhorst, W., Hinte H. and Rinne, U., ‘IZA Policy Paper No. 65: Youth Unemployment in Europe: What to Do about It?’ Intereconomics, 2013, 48 (4), p. 230-235. (19) Baptista, I., Marlier, E., et al., Social protection and inclusion policy responses to the COVID-19 crisis – An analysis of policies in 35 countries Răspunsurile politice în materie de protecție socială și incluziune la criza COVID-19 - O analiză a politicilor din 35 de țări), European Social Policy Network, Brussels, 2021.