Parlamentul European,

–  având în vedere cea de a 66-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor și tema sa prioritară „realizarea egalității de gen și emanciparea tuturor femeilor și fetelor în contextul politicilor și programelor privind schimbările climatice, mediul și reducerea riscului de dezastre”, precum și proiectul său de concluzii,

–  având în vedere Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing din 15 septembrie 1995, precum și rezultatele conferințelor de revizuire ale acesteia,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei,

–  având în vedere articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU, principiul de „a nu lăsa pe nimeni în urmă” și, în special, obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) nr. 1 care vizează eradicarea sărăciei, ODD nr. 3 care vizează asigurarea unei vieți sănătoase, ODD nr. 5 care vizează realizarea egalității de gen și îmbunătățirea condițiilor de viață ale femeilor, ODD nr. 8 care vizează obținerea unei creșteri economice și durabile și ODD nr. 13 care vizează întreprinderea unor acțiuni urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și a efectelor acestora,

–  având în vedere acordul adoptat la cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (CCONUSC) de la Paris, din 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 iunie 2021 referitoare la cea de-a 25-a aniversare a Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD25) (Reuniunea la nivel înalt de la Nairobi)(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2018 referitoare la femei, egalitatea de gen și justiția climatică(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2020 referitoare la egalitatea de gen în politica externă și de securitate a UE(3),

–  având în vedere noul Plan de acțiune al UE privind egalitatea de gen și emanciparea femeilor pentru perioada 2021-2025 (GAP III),

–  având în vedere strategia europeană privind egalitatea de gen 2020-2025, din 5 martie 2020,

–  având în vedere rezoluția sa din 24 iunie 2021 referitoare la situația sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente în UE, în contextul sănătății femeilor(4),

–  având în vedere concluziile privind genul și schimbările climatice adoptate în cadrul celei de a 26-a Conferințe a părților (COP26) la CCONUSC, care a avut loc la Glasgow în perioada 31 octombrie – 6 noiembrie 2021,

–  având în vedere articolul 157 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât egalitatea între bărbați și femei este un principiu fundamental al UE, consacrat în Tratatul privind Uniunea Europeană și în Carta drepturilor fundamentale; întrucât integrarea perspectivei de gen este, prin urmare, un instrument important pentru integrarea acestui principiu în toate politicile, măsurile și acțiunile UE, inclusiv în acțiunea externă;

B.  întrucât, în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale privind femeile de la Beijing din 1995, 189 de guverne din întreaga lume, inclusiv Uniunea Europeană și statele sale membre, s-au angajat să acționeze în favoarea egalității de gen și a emancipării tuturor femeilor și fetelor;

C.  întrucât Platforma de acțiune de la Beijing din anul 1995 a definit clar legătura dintre gen, mediu și dezvoltare durabilă și a afirmat că femeile au un rol strategic în dezvoltarea unor modele de producție și de consum sustenabile și ecologice, și că ele trebuie să participe pe picior de egalitate la procesele de luare a deciziilor, la toate nivelurile, în domeniul mediului;

D.  întrucât ODD recunosc legătura dintre realizarea egalității de gen și toate ODD, inclusiv ODD 13 privind schimbările climatice, oferind posibilitatea de a aborda cauzele profunde ale inegalităților de gen și consolidând astfel reziliența femeilor la schimbările climatice;

E.  întrucât inegalitatea de gen, combinată cu crizele și dezastrele climatice și de mediu, este una dintre cele mai mari provocări ale epocii noastre, cu o dimensiune transfrontalieră care afectează întreaga planetă și are un impact disproporționat asupra femeilor în toată diversitatea lor, în special asupra celor care se confruntă cu discriminarea intersecțională, în situații marginalizate și în contexte de conflict;

F.  întrucât femeile, în toată diversitatea lor, se află într-o situație mai vulnerabilă și se confruntă cu riscuri și sarcini mai mari din cauza efectelor schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale și de mediu, din diverse motive, de la accesul lor inegal la resurse, educație, oportunități de angajare și drepturi funciare, la normele sociale și culturale predominante și la diversele lor experiențe de discriminare intersecțională;

G.  întrucât criza fără precedent cauzată de pandemia de COVID-19 și efectele sale multiple asupra societății, inclusiv adâncirea inegalităților sociale și de gen preexistente, pot avea un impact negativ asupra punerii în aplicare a unor acțiuni climatice eficace care să țină seama de dimensiunea de gen;

H.  întrucât schimbările climatice au loc la nivel global, dar au un impact mult mai distrugător asupra țărilor și comunităților cel mai puțin responsabile pentru încălzirea globală; întrucât cei care dispun de resurse financiare mai reduse, necesare pentru a se adapta, vor resimți cel mai acut impactul schimbărilor climatice;

I.  întrucât schimbările climatice determină o creștere a numărului de persoane strămutate deoarece oamenii sunt forțați să își părăsească temporar sau permanent locuințele, în circumstanțe nefavorabile de mediu; întrucât, în medie, începând din 2010, 21,5 milioane de persoane au fost strămutate în fiecare an din cauza dezastrelor legate de climă; întrucât, potrivit cifrelor ONU, femeile și fetele reprezintă 80 % din persoanele strămutate din cauza schimbărilor climatice și sunt cel mai afectate de temperaturi extreme și de dezastre naturale;

J.  întrucât efectele negative ale schimbărilor climatice și repercusiunile negative ale acestora asupra situației socioeconomice pot duce la încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale femeilor și fetelor, în special pentru persoanele strămutate în interiorul țării, migranți și solicitanții de azil, cum ar fi creșterea riscurilor de violență sexuală și bazată pe gen, exploatare și trafic de persoane, căsătorii forțate, recoltare de organe și efecte care decurg din accesul limitat la asistență medicală, inclusiv la servicii de sănătate reproductivă și mintală;

K.  întrucât egalitatea de gen și drepturile femeilor constituie drepturi ale omului și o condiție prealabilă pentru dezvoltarea durabilă, pentru gestionarea eficientă a provocărilor climatice, pentru pacea și stabilitatea ecologică și pentru realizarea unei tranziții echitabile și juste, care nu lasă pe nimeni în urmă; întrucât toate acțiunile de combatere a schimbărilor climatice trebuie să includă perspective de gen și intersecționale și să asigure participarea egală a femeilor, în întreaga lor diversitate, în organismele decizionale de la toate nivelurile;

L.  întrucât participarea inegală a femeilor la procesele decizionale și la piețele muncii agravează inegalitățile și împiedică adesea femeile să contribuie pe deplin și să participe la elaborarea, planificarea și punerea în aplicare a politicilor legate de schimbările climatice și de riscurile de mediu și de dezastre;

M.  întrucât o tranziție justă care integrează dimensiunea de gen are potențialul de a crea locuri de muncă decente pentru femei; întrucât femeile se confruntă în continuare cu bariere structurale și culturale în calea participării la toate aspectele legate de realizarea tranziției energetice și climatice; întrucât, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, sectorul energetic rămâne unul dintre sectoarele cele mai dezechilibrate din punctul de vedere al genului ale economiei la nivel mondial;

N.  întrucât femeile, în special mamele singure, cele care se confruntă cu discriminarea intersecțională și cele care depășesc vârsta de pensionare, sunt afectate în mod disproporționat atât de schimbările climatice, cât și de sărăcie; întrucât femeile, în toată diversitatea lor, sunt, de asemenea, mai susceptibile să se confrunte cu sărăcia energetică la un moment dat în viața lor; întrucât tranziția ecologică ar trebui să țină seama și de dimensiunea socială și de dimensiunea de gen;

O.  întrucât multe exploatații agricole mici sunt deținute de femei, care vor fi afectate în mod disproporționat de schimbările climatice și de fenomenele meteorologice extreme, ceea ce va duce la o penurie de alimente și apă și le va face mai predispuse la malnutriție;

P.  întrucât Acordul de la Paris stabilește că părțile ar trebui să țină seama de obligațiile care le revin în ceea ce privește, printre altele, drepturile omului și egalitatea de gen, în acțiunile lor de combatere a schimbărilor climatice în cadrul punerii în aplicare a acordului;

Q.  întrucât femeile trebuie să joace un rol mai important în domeniul schimbărilor climatice ca lideri, reprezentanți aleși, profesioniști și agenți tehnici ai schimbării; întrucât femeile sunt în continuare subreprezentate în organismele decizionale privind schimbările climatice la nivel național în statele membre ale UE și la nivelul UE, inclusiv în Parlamentul European, și reprezintă doar 32 % din forța de muncă din domeniul energiei din surse regenerabile la nivel mondial(5);

R.  întrucât dimensiunea de gen a schimbărilor climatice este recunoscută în strategia UE privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025; întrucât GAP III include pentru prima dată un domeniu prioritar privind schimbările climatice și mediul; întrucât politica UE în domeniul climei poate avea o influență considerabilă asupra protecției drepturilor omului și promovării politicilor privind schimbările climatice care integrează dimensiunea de gen la nivel mondial,

Realizarea egalității de gen și emanciparea tuturor femeilor și fetelor în contextul politicilor și programelor privind schimbările climatice, mediul și reducerea riscurilor de dezastre

1.  adresează Consiliului recomandările următoare:

o
o   o

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și reprezentantului special al UE pentru drepturile omului.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2021)0315. (2) JO C 458, 19.12.2018, p. 34. (3) JO C 404, 6.10.2021, p. 202. (4) Texte adoptate, P9_TA(2021)0314. (5) Notă de informare a EPRS, „Beijing Platform for Action, 25 year review and future priorities” („Platforma de acțiune de la Beijing, evaluarea la 25 de ani și prioritățile viitoare”), 27 februarie 2020, disponibilă la: https://www.europarl.europa.eu/thinktank/ro/document/EPRS_BRI(2020)646194