Rezoluția Parlamentului European din 17 februarie 2022 referitoare la evoluțiile recente ale situației drepturilor omului din Filipine (2022/2540(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Filipine, în special cele din 15 septembrie 2016(1), 16 martie 2017(2), 19 aprilie 2018(3) și 17 septembrie 2020(4),
– având în vedere Orientările Uniunii Europene privind drepturile omului,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Pactul internațional din 1966 cu privire la drepturile civile și politice,
– având în vedere Programul comun al ONU pentru drepturile omului în Filipine, semnat de guvernul filipinez și ONU la 22 iulie 2021,
– având în vedere comunicatul de presă comun UE-Filipine din 5 februarie 2021 în urma primei reuniuni a Subcomisiei pentru buna guvernanță, statul de drept și drepturile omului,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),
– având în vedere Legea nr. 11479 din 3 iulie 2020 a Republicii Filipine, cunoscută și sub denumirea de Legea privind combaterea terorismului,
– având în vedere declarația referitoare la Filipine a lui Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, în cadrul celei de-a 48-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului din 7 octombrie 2021,
– având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Filipine și UE întrețin de mult timp relații diplomatice, economice, culturale și politice; întrucât, prin ratificarea Acordului de parteneriat și cooperare, Uniunea Europeană și Filipine și-au reafirmat angajamentul comun față de principiile bunei guvernanțe, democrației, statului de drept, drepturilor omului, promovarea dezvoltării sociale și economice, precum și față de pacea și securitatea în regiune;
B. întrucât de la alegerea președintelui Rodrigo Duterte în mai 2016 și de la începutul „războiului împotriva drogurilor” s-a înregistrat un număr revoltător de mare de execuții extrajudiciare și de încălcări ale drepturilor omului în Filipine;
C. întrucât, în iunie 2020, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a raportat că asasinatele legate de campania antidrog a guvernului au fost „larg răspândite și sistematice”; întrucât, potrivit organizațiilor societății civile, între 12 000 și 30 000 de persoane au fost ucise în timpul raidurilor antidroguri, în timp ce autoritățile atribuie 6 200 de decese acțiunilor poliției în timpul acestor raiduri; întrucât președintele Duterte a încurajat în mod explicit forțele de poliție să comită execuții extrajudiciare și le-a promis imunitate, iar agenții de poliție implicați în astfel de practici au fost promovați; întrucât președintele Duterte a promis să își continue campania antidrog până la încheierea mandatului prezidențial actual, în 2022;
D. întrucât cel puțin 146 de apărători ai drepturilor omului și cel puțin 22 de jurnaliști au fost uciși din iunie 2016 și, până în prezent, nu există condamnări în niciunul dintre aceste cazuri;
E. întrucât atacurile asupra exercitării dreptului la libertatea de asociere au fost sistematice; întrucât, între iunie 2019 și august 2021, 16 sindicaliști au fost arestați și reținuți, iar 12 au fost forțați să părăsească sindicatul; întrucât 50 de execuții extrajudiciare ale sindicaliștilor au fost comise sub administrația președintelui Duterte; întrucât mediul de teamă creat a subminat grav capacitatea lucrătorilor de a-și exercita drepturile protejate de Convenția nr. 87 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM); întrucât guvernul a folosit pandemia pentru a justifica lipsa de acțiune și a amânat o misiune tripartită la nivel înalt a OIM în această țară;
F. întrucât legătura făcută de autorități între organizații și persoane fizice și grupuri comuniste, cunoscută sub numele de „eticheta roșie”, continuă să conducă la asasinate, amenințări, arestări nejustificate, hărțuire la care sunt supuși apărătorii drepturilor omului, opozanții, activiștii sindicali, apărătorii mediului și jurnaliștii care încearcă să expună acuzațiile de execuții extrajudiciare și alte încălcări ale drepturilor omului; întrucât Legea privind combaterea terorismului, adoptată în 2020, a instituționalizat „eticheta roșie”;
G. întrucât, la 9 decembrie 2021, Curtea Supremă a confirmat legalitatea celei mai mari părți a Legii privind combaterea terorismului, adoptată de administrația președintelui Duterte, care conferă forțelor de securitate puterea de a aresta și de a reține suspecții pentru o perioadă de până la 24 de zile, fără mandat și fără a preciza care sunt acuzațiile;
H. întrucât pandemia de COVID-19 a accelerat și mai mult deteriorarea situației drepturilor omului în Filipine, în special în ceea ce privește libertatea de exprimare, integritatea mass-mediei și punerea în aplicare previzibilă, și a avut repercusiuni grave asupra capacității mass-mediei și a societății civile de a documenta astfel de încălcări; întrucât cele mai vulnerabile comunități din zonele urbane au fost grav afectate de utilizarea violenței de către poliție și forțele militare pentru a impune carantina;
I. întrucât Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, în cel mai recent raport al său privind situația din Filipine din 7 octombrie 2021, a subliniat că au loc încălcări și abuzuri continue și grave ale drepturilor omului în întreaga țară și că standardele de bază privind drepturile omului sunt ignorate;
J. întrucât, în octombrie 2020, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a subliniat că este important ca guvernul filipinez să asigure tragerea la răspundere pentru abuzurile și încălcările drepturilor omului și să desfășoare anchete independente, complete și transparente cu privire la acestea și să îi urmărească penal pe toți cei care au comis infracțiuni grave;
K. întrucât, la 15 septembrie 2021, camera preliminară a CPI a anunțat că a autorizat Parchetul să deschidă o anchetă cu privire la crimele împotriva umanității, inclusiv asasinatele comise în contextul „războiului împotriva drogurilor” purtat sub conducerea președintelui Duterte, precum și cu privire la asasinatele despre care se presupune că au fost comise în orașul Davao de așa-numitul escadron al morții de la Davao în perioada 2011-2016;
L. întrucât, în martie 2018, la inițiativa președintelui Duterte, Filipine s-a retras din cadrul Curții Penale Internaționale (CPI), după ce CPI și-a început examinarea preliminară a plângerii depuse împotriva dlui Duterte în legătură cu numărul mare de crime comise în cadrul campaniei antidrog;
M. întrucât, având în vedere viitoarele alegeri din mai 2022, există relatări privind intensificarea campaniilor de denigrare, de incitare la ură și de dezinformare și creșterea numărului de „armate de troli” în spațiul cibernetic din Filipine; întrucât platformele de comunicare socială reprezintă principala sursă de informații în Filipine; întrucât astfel de atacuri vizează în special femeile și grupurile minoritare; întrucât peste 300 de conturi de pe platformele de comunicare socială au fost șterse recent pentru încălcarea normelor legate de mesajele nesolicitate (spamming) și de manipulare; întrucât Parlamentul filipinez, în încercarea de a combate abuzurile online, a adoptat o lege care impune utilizatorilor platformelor de comunicare socială să își înregistreze identitatea juridică atunci când creează noi conturi; întrucât există preocupări justificate cu privire la faptul că această lege ar putea fi utilizată în mod abuziv de guvern pentru a ataca jurnaliștii și societatea civilă; întrucât autoritățile filipineze nu au invitat UE să desfășoare o misiune de observare a alegerilor;
N. ™întrucât, la 2 martie 2021, Camera Reprezentanților din Filipine a adoptat în a treia lectură proiectul de lege nr. 7814 al Camerei Reprezentanților care, potrivit Comisarului pentru drepturile omului din Filipine, prevede „prezumții de vinovăție pentru persoanele acuzate de a face trafic, a finanța, proteja, de a fi complice sau implicate în activități legate de drogurile ilegale” și „încearcă, de asemenea, să reintroducă pedeapsa cu moartea”;
O. întrucât Senatul încă nu a adoptat proiectul de lege privind protecția apărătorilor drepturilor omului, adoptat de Camera Reprezentanților;
P. întrucât, în profilul de țară privind egalitatea de gen din 2021 elaborat de Delegația UE în Filipine, normele patriarhale în politică, cultură și societate sunt, de asemenea, codificate și consolidate în legislația și politicile filipineze, facilitate de legiuitori și organisme de elaborare a politicilor dominate în mod continuu de bărbați; întrucât legile actuale, cum ar fi Codul penal revizuit și Codul familiei, includ în continuare dispoziții care discriminează femeile;
Q. întrucât laureata Premiului Nobel pentru Pace, Maria Ressa, jurnalistă și cofondatoare a site-ului de știri Rappler, a fost arestată în 2019 pentru calomnie online și condamnată la 15 iunie 2020; întrucât, în 2021, jurnaliștii Orlando Dinoy și Reynante Cortes au fost uciși de persoane înarmate neidentificate;
R. întrucât senatoarea Leila De Lima se află în continuare în închisoare după cinci ani, fără proces și sub acuzații fabricate; întrucât senatoarea De Lima a fost reținută din motive discriminatorii, fiind vizată din cauza opiniilor sale politice și a statutului său de apărătoare a drepturilor omului și de femeie, iar în acești ani de arest preventiv a fost privată de drepturile sale electorale și de posibilitatea de a urmări de la distanță orice reuniune a Senatului; întrucât senatoarea De Lima, care și-a anunțat intenția de a candida din nou la Senat, nu va avea aceleași drepturi și oportunități de a-și desfășura campania electorală ca și alți candidați;
S. întrucât Filipine este o țară beneficiară a sistemului generalizat de preferințe plus (SGP +); întrucât aceasta înseamnă că Filipine trebuie să pună efectiv în aplicare 27 de convenții internaționale privind drepturile omului, drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță; întrucât, în 2020, 26 % din totalul exporturilor filipineze către UE (aproape 1,6 miliarde EUR) au beneficiat de tratament preferențial în cadrul acestui sistem;
1. condamnă în termeni duri miile de execuții extrajudiciare și alte încălcări grave ale drepturilor omului legate de așa-numitul „război împotriva drogurilor”; solicită un răspuns ferm din partea UE;
2. își reiterează apelul adresat guvernului filipinez de a pune capăt imediat tuturor violențelor și încălcărilor drepturilor omului care îi vizează pe cei suspectați de infracțiuni legate de droguri, inclusiv asasinatele ilegale, arestările arbitrare, actele de tortură și alte abuzuri, precum și de a desființa grupurile paramilitare private sau susținute de stat implicate în „războiul împotriva drogurilor”;
3. condamnă toate amenințările, hărțuirea, intimidările și violența împotriva celor care încearcă să expună acuzațiile de execuții extrajudiciare și alte încălcări ale drepturilor omului în țară; denunță practica funcționarilor guvernamentali de a pune „eticheta roșie” activiștilor, jurnaliștilor și criticilor, expunându-i la potențiale prejudicii și solicită, în acest sens, desființarea Grupului operativ național pentru a pune capăt conflictelor armate comuniste locale (NTF-ELCAC), responsabil de această practică;
4. invită autoritățile să înceteze să pună eticheta roșie organizațiilor și persoanelor fizice, inclusiv apărătorii drepturilor omului și ai mediului, jurnaliști, activiști sindicali și lucrători umanitari și ai bisericii; solicită guvernului să-i elibereze pe toți apărătorii drepturilor omului, dizidenții politici și jurnaliștii care au fost deținuți pe nedrept și să renunțe imediat la toate acuzațiile motivate politic pe care le aduce împotriva acestora;
5. invită autoritățile să respecte dreptul la libertatea de exprimare și să se asigure că jurnaliștii își pot desfășura activitatea fără teamă; solicită să se pună capăt persecuției Mariei Ressa, a lui Franchie Mae Cumpio și a tuturor celorlalți jurnaliști independenți;
6. își reiterează apelul adresat autorităților din Filipine de a pune capăt hărțuirii politice a senatoarei Leila De Lima, de a dispune eliberarea sa imediată și necondiționată și de a urmări în justiție, în cadrul unor procese echitabile, persoanele considerate responsabile de detenția sa arbitrară și de alte încălcări ale drepturilor omului comise împotriva ei, cum ar fi atacurile pe criterii de gen și încălcarea dreptului său la un proces echitabil; îndeamnă UE să monitorizeze în continuare îndeaproape cazul senatoarei De Lima;
7. condamnă cu fermitate declarațiile degradante, sexiste și misoginiste ale președintelui Duterte cu privire la femeile și persoanele care se identifică ca aparținând comunității LGBTIQ + și îl îndeamnă să nu incite la violență împotriva acestora;
8. invită autoritățile din Filipine să efectueze imediat anchete imparțiale, transparente, independente și valide cu privire la toate execuțiile extrajudiciare, inclusiv cazurile lui Jory Porquia, Randall „Randy” Echanis și Zara Alvarez, precum și cu privire la dispariția forțată și decesul Elenei Tijamo și la presupusele încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar, în vederea urmăririi penale a făptașilor; invită autoritățile din Filipine să asigure anchetarea și urmărirea penală a tuturor înalților funcționari de poliție și a politicienilor, în cazul în care există suspiciuni întemeiate că aceștia au o responsabilitate directă și/sau responsabilitatea de a le fi ordonat sau o responsabilitate superioară pentru infracțiuni în temeiul dreptului internațional și pentru alte încălcări și abuzuri grave ale drepturilor omului;
9. solicită autorităților filipineze să consulte imediat sindicatele cu privire la o foaie de parcurs cu termene precise pentru a pune în aplicare concluziile raportului OIM privind schimbul virtual legat de Filipine și să accepte fără întârziere o misiune tripartită la nivel înalt a OIM în Filipine, înainte de Conferința OIM din 2022, pentru a monitoriza punerea în aplicare a concluziilor OIM din 2019;
10. subliniază că persoanele responsabile de încălcări ale dreptului intern și ale dreptului internațional al drepturilor omului trebuie să fie trase la răspundere, indiferent de rang sau funcție, în cadrul unor procese echitabile în fața instanțelor civile;
11. își reafirmă opoziția față de pedeapsa cu moartea și reamintește că legislația penală trebuie să se bazeze întotdeauna pe prezumția de nevinovăție;
12. invită Filipine să modifice sau să abroge legislația care continuă să discrimineze femeile și să promoveze și să protejeze drepturile femeilor;
13. subliniază că camera preliminară I a CPI a dat curs solicitării procurorului de a începe o anchetă cu privire la infracțiunile care se presupune că au fost comise între 1 noiembrie 2011 și 16 martie 2019 pe teritoriul Republicii Filipine în timpul „războiului împotriva drogurilor”;
14. regretă profund decizia guvernului Republicii Filipine de a se retrage din Statutul de la Roma; invită guvernul să revină asupra acestei decizii; încurajează CPI să investigheze acuzațiile de crime împotriva umanității în contextul asasinatelor comise în timpul „războiului împotriva drogurilor”; invită guvernul filipinez să coopereze pe deplin cu Biroul Procurorului CPI în ancheta sa privind situația din Filipine și să îmbunătățească de urgență instrumentele interne care asigură siguranța martorilor și a mediatorilor și să le finanțeze mai bine;
15. invită guvernul să modifice Legea privind combaterea terorismului și normele și reglementările de punere în aplicare a acesteia pentru a le alinia la standardele internaționale privind combaterea terorismului;
16. este de părere că, fără dezvăluirea publică și transparentă a tuturor constatărilor și fără implicarea activă a organizațiilor independente din domeniul drepturilor omului și al societății civile, capacitatea Programului comun al ONU pentru promovarea și protecția drepturilor omului în Filipine de a monitoriza situația drepturilor omului în această țară este subminată și găsirea soluțiilor necesare poate deveni imposibilă;
17. îndeamnă autoritățile filipineze să pună în aplicare pe deplin Legea privind drepturile popoarelor indigene și să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional de a proteja drepturile omului în cazul populațiilor indigene, inclusiv în timpul conflictelor armate; este revoltat de practica traficării, recrutării și implicării militare a copiilor în conflictele din țară și îndeamnă guvernul filipinez să pună capăt acestor practici;
18. își exprimă temerea că, în următoarea perioadă electorală și de campanie, drepturile politice în lumea online și offline vor fi în continuare încălcate și restricționate; invită toți candidații să se abțină de la utilizarea campaniilor de dezinformare și a armatelor de troli și să se angajeze în campanii corecte și bazate pe fapte, prevenind astfel noi diviziuni în societatea și politica filipineze; invită autoritățile filipineze să coopereze îndeaproape cu companiile care operează platformele de comunicare socială pentru a preveni manipularea, mesajele nesolicitate (spamming) și toate celelalte încercări de a degrada discursul public;
19. invită autoritățile filipineze să își intensifice eforturile pentru a asigura alegeri corecte și libere și un mediu netoxic pentru campaniile online și offline; regretă, în acest context, că autoritățile filipineze nu au invitat UE să desfășoare o misiune de observare a alegerilor; invită guvernul filipinez să asigure o campanie electorală sigură, liberă și echitabilă și să ia măsuri pentru a asigura accesul tuturor la resursele electorale; invită delegația UE și reprezentanțele statelor membre ale UE să sprijine trimiterea unei misiuni electorale internaționale și să acorde sprijin deplin observatorilor electorali locali independenți, să-i întâlnească periodic și să monitorizeze îndeaproape orice incident raportat în timpul campaniei electorale, inclusiv prin abordarea acestor preocupări direct cu autoritățile filipineze;
20. deplânge deteriorarea situației drepturilor omului în Filipine sub conducerea președintelui Duterte și speră că vor avea loc alegeri libere și corecte care să conducă la un nou guvern democratic care să susțină drepturile omului, să investigheze și să urmărească în justiție încălcările anterioare ale drepturilor omului și să adere din nou la Statutul de la Roma;
21. invită Comisia să stabilească criterii de referință clare, publice și încadrate în timp pentru ca Filipine să își respecte obligațiile în materie de drepturi ale omului în cadrul sistemului SGP + și își reiterează cu fermitate apelul adresat Comisiei de a iniția imediat procedura care ar putea duce la retragerea temporară a preferințelor SGP + în cazul în care nu există nicio îmbunătățire substanțială și disponibilitatea de a coopera din partea autorităților filipineze;
22. invită din nou Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să monitorizeze îndeaproape situația din Filipine și să raporteze periodic Parlamentului European;
23. invită statele membre să se abțină de la orice export de arme, tehnologie de supraveghere și alte echipamente care pot fi utilizate în scopul represiunii interne de către autoritățile filipineze;
24. invită delegația UE și reprezentanțele statelor membre din țară să acorde prioritate sprijinului acordat societății civile și să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a-și spori sprijinul pentru activitatea apărătorilor drepturilor omului și ai mediului;
25. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor statelor membre, președintelui, Guvernului și Congresului Statelor Filipine, guvernelor statelor membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite și Secretarului General al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est.