Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special cea din 19 decembrie 2019 referitoare la încălcarea drepturilor omului, inclusiv a libertății religioase în Burkina Faso(1) și cea din 16 septembrie 2020 referitoare la cooperarea UE-Africa în domeniul securității în Sahel, Africa de Vest și Cornul Africii(2),

–  având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, pronunțată în numele UE la 26 ianuarie 2022, cu privire la cele mai recente evoluții din Burkina Faso,

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite (ONU) din 24 ianuarie 2022 referitoare la Burkina Faso,

–  având în vedere declarația Consiliului de Securitate al ONU din 9 februarie 2022 privind situația din Burkina Faso,

–  având în vedere comunicatul final din 28 ianuarie 2022, rezultat în urma summitului extraordinar al autorității șefilor de stat și de guvern ai Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), referitor la situația politică din Burkina Faso,

–  având în vedere protocolul ECOWAS privind democrația și buna guvernanță,

–  având în vedere comunicatul final adoptat de Consiliul pentru pace și securitate (COPS) al Uniunii Africane (UA) în cadrul celei de a 1 062-a reuniuni a sale din 31 ianuarie 2022, privind situația din Burkina Faso,

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 9 martie 2020 intitulată „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa” (JOIN(2020)0004),

–  având în vedere rezoluția din 11 martie 2021 a Adunării Parlamentare Paritare a Grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și a UE referitoare la democrație și la respectarea constituțiilor în țările UE și în țările ACP,

–  având în vedere declarația comună a membrilor Consiliului European și a statelor membre ale Grupului celor cinci țări din Sahel (G5 Sahel) din 28 aprilie 2020,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), în special ODD 16 de promovare a unor societăți juste, pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere Constituția Republicii Burkina Faso,

–  având în vedere Acordul de la Cotonou,

–  având în vedere Carta africană privind democrația, alegerile și guvernanța,

–  având în vedere Convenția Uniunii Africane pentru protecția și asistența persoanelor strămutate în interiorul țării în Africa,

–  având în vedere Pactul internațional din 1966 cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor din 1979,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 24 ianuarie 2022, armata din Burkina Faso, condusă de locotenent-colonelul Paul-Henri Sandaogo Damiba, și autoproclamata „Mișcare Patriotică pentru salvgardare și restaurare” (MPSR) au înlăturat de la putere guvernul ales condus de președintele Roch Marc Christian Kaboré; întrucât Curtea Constituțională din Burkina Faso l-a declarat pe locotenent-colonelul Damiba noul șef de stat de facto;

B.  întrucât, cu puțin timp înaintea loviturii de stat, președintele Kaboré câștigase un al doilea mandat la alegerile democratice organizate în 2020; întrucât acesta a fost obligat să își anunțe plecarea din funcția de președinte și să demisioneze; întrucât, în urma loviturii de stat, Kaboré a fost reținut de forțele armate, fiindu-i permis un contact limitat cu persoanele din exterior; întrucât Mișcarea Populară pentru Progres (MPP), partidul președintelui Kaboré, a dat asigurări, la 26 ianuarie 2022, că Kaboré se afla într-o vilă prezidențială, fiind plasat în arest la domiciliu, și că beneficia de prezența unui medic;

C.  întrucât, la preluarea puterii, junta militară a anunțat suspendarea Constituției și dizolvarea guvernului și a Adunării Naționale; întrucât Constituția a fost reinstituită la 31 ianuarie 2022; întrucât locotenent-colonelul Damiba a anunțat într-o declarație televizată că Burkina Faso își va respecta angajamentele internaționale;

D.  întrucât preluarea puterii de către armată a fost întâmpinată cu multă circumspecție și relativă indulgență de societatea civilă din Burkina Faso;

E.  întrucât UA, ECOWAS și Consiliul permanent al Francofoniei au suspendat Burkina Faso în urma loviturii de stat militare; întrucât ECOWAS și ONU au trimis o delegație interministerială, solicitând o tranziție scurtă și eliberarea președintelui Kaboré; întrucât, la 3 februarie 2022, ECOWAS a decis să nu impună noi sancțiuni împotriva Burkina Faso, solicitând, în schimb, noilor autorități ale țării să prezinte „un calendar rezonabil pentru reinstituirea ordinii constituționale”;

F.  întrucât, la 8 februarie 2022, a fost înființat un comitet tehnic cu actori nemilitari, pentru a defini parametrii tranziției; întrucât comitetul are la dispoziție două săptămâni pentru a propune un proiect de cartă pentru tranziție; întrucât activitatea comitetului tehnic trebuie să se concentreze pe restabilirea integrității teritoriale, consolidarea păcii prin întoarcerea treptată a persoanelor strămutate în interiorul țării, buna guvernanță și revenirea la ordinea constituțională;

G.  întrucât MPSR a susținut că lovitura de stat a fost un răspuns la deteriorarea situației de securitate din țară; întrucât guvernul din Burkina Faso a inițiat în 2017 un proces de reformă a sectorului de securitate, prin crearea unui consiliu național pentru apărare și securitate, cu scopul de a moderniza sectorul securității și de a combate corupția care îl afectează; întrucât nemulțumirea și criticile din partea civililor, a opoziției și a armatei au crescut din cauza inabilității președintelui Kaboré de a combate corupția și de a aplica în mod eficace soluții la provocările enorme în materie de securitate, sociale și economice din țară cauzate de înmulțirea atacurilor violente ale grupărilor teroriste;

H.  întrucât situația de securitate din Sahel este o consecință directă a destabilizării regiunii și a proliferării armelor în urma intervenției din Libia din 2011;

I.  întrucât, între 2016 și 2021, bugetul național pentru apărare și securitate a crescut de la 240 de milioane EUR la 650 de milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de peste 170 %; întrucât aceste cheltuieli nu au reușit să îmbunătățească condițiile de viață sau capacitatea operațională a soldaților, parțial din cauza unei gestionări financiare tot mai defectuoase;

J.  întrucât, în ultimii șase ani, mii de persoane și-au pierdut viața în atacuri comise de jihadiști și insurgenți; întrucât, în doi ani, peste 1 000 de școli au fost închise și numeroase persoane și-au părăsit locuințele pentru a fugi de violențe; întrucât, în iunie 2021, 174 de persoane au murit în satele Solhan și Tadaryat în cel mai mortal atac comis din 2015 și până în prezent; întrucât, la 4 noiembrie 2021, un atac jihadist asupra garnizoanei de jandarmerie din Inata, în nordul țării, a ucis 53 din cei 120 soldați care așteptau să primească materiale logistice și sprijin, inclusiv rații alimentare; întrucât Human Rights Watch a raportat execuții sumare în cazul a sute de suspecți, comise de forțele de securitate și milițiile proguvernamentale, și întrucât, în realitate, niciunul dintre aceste atacuri nu a fost anchetat și niciun autor nu a fost urmărit penal;

K.  întrucât insecuritatea tot mai mare a condus la proteste masive în stradă în noiembrie 2021; întrucât guvernul a închis internetul, sporind nemulțumirea populației și generând critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a mișcărilor civice din țară;

L.  întrucât, la 22 ianuarie 2022, în timpul protestelor cetățenilor împotriva deteriorării situației de securitate din țară, au izbucnit demonstrații violente în Ouagadougou și Bobo-Dioulasso, principalele două orașe din Burkina Faso; întrucât preluarea puterii de către armată a survenit la două zile după ce forțele speciale anti-revolte s-au înfruntat cu protestatarii antiguvernamentali în capitala Ouagadougou;

M.  întrucât, în urma escaladării violențelor, în Burkina Faso se înregistrează unele dintre crizele legate de strămutarea și protecția populației care se intensifică cel mai rapid în lume, cel puțin 1,6 milioane de persoane fiind strămutate până în prezent; întrucât peste 19 000 de locuitori din Burkina Faso au fugit în Côte d’Ivoire, Mali, Niger și Benin; întrucât numărul persoanelor strămutate în interiorul țării a crescut la peste 1,5 milioane anul trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 50 %; întrucât regiunea Sahel se confruntă cu un exod rural fără precedent, deoarece persoanele strămutate forțat se mută în zone urbane unde sunt puși în fața unor noi riscuri; întrucât în rândul persoanelor strămutate în interiorul țării, amenințările la adresa femeilor și a tinerilor sunt deosebit de grave, inclusiv exploatarea sexuală și prin muncă, violența de gen, recrutarea forțată și traficul de persoane; întrucât femeile din Burkina Faso, care beneficiază de jumătate din numărul oportunităților de acces la educație rezervate bărbaților, sunt cele mai afectate de sărăcia extremă din țară;

N.  întrucât urgența climatică are un efect vizibil și profund dăunător asupra regiunii Sahel, generând secetă, recolte slabe, strămutări, conflicte funciare și legate de resurse, insecuritate alimentară și sărăcie; întrucât lipsa accesului la educație, a oportunităților de angajare și a veniturilor determină recrutarea de către organizațiile extremiste și mișcările jihadiste, alimentând astfel instabilitatea din regiune;

O.  întrucât recenta lovitură de stat și deteriorarea situației din Mali, în special, au avut un impact asupra situației din Burkina Faso; întrucât recenta lovitură de stat este totodată cea de a patra lovitură de stat din Africa de Vest în mai puțin de doi ani; întrucât numărul tot mai mare de lovituri de stat reflectă o criză majoră în sistemele politice din Africa de Vest;

P.  întrucât G5 Sahel, o acțiune de apărare colaborativă desfășurată de Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger, sprijinită în special de UE și UA, coordonează acțiunile de dezvoltare și securitate regională pentru a combate terorismul și a instaura stabilitatea în regiune, dar nu a fost în măsură să convingă populațiile locale de eficacitatea sa;

Q.  întrucât un grup de contractanți militari ruși s-a adresat în scris liderilor loviturii de stat din Burkina Faso, oferindu-se să instruiască armata acestei țări în lupta împotriva jihadiștilor,

1.  condamnă și își exprimă preocuparea față de lovitura de stat comisă de forțele armate împotriva guvernului ales în mod democratic din Burkina Faso; subliniază că o revenire urgentă la ordinea constituțională este imperativă, inclusiv o revenire imediată la guvernul civil;

2.  solicită eliberarea imediată și necondiționată a președintelui Kaboré și a tuturor celorlalți funcționari guvernamentali;

3.  salută anunțul înființării unui comitet tehnic care să prezinte următoarele etape ale procesului de tranziție; ia act de declarațiile publice ale locotenent-colonelului Damiba, în care acesta s-a angajat să revină la o viață constituțională normală cât mai curând posibil și a afirmat că țara va continua să respecte angajamentele internaționale; invită conducerea militară să respecte angajamentele internaționale asumate de Burkina Faso, inclusiv respectarea deplină a drepturilor omului și combaterea organizațiilor teroriste, în parteneriat strâns cu comunitatea internațională;

4.  își reiterează sprijinul pentru ECOWAS și UA în eforturile lor de a media această criză; invită comunitatea internațională, inclusiv Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Comisia, să mențină în continuare un dialog cu autoritățile din Burkina Faso, pentru a asigura o tranziție rapidă și democratică către o conducere civilă; invită autoritățile din Burkina Faso și comitetul tehnic să identifice calendare și procese clare pentru a organiza alegeri incluzive și transparente cât mai curând posibil;

5.  subliniază că este necesar un dialog veritabil și onest la nivel național, care să implice toate sectoarele societății civile, pentru a contura o viziune clară pentru viitorul democrației din Burkina Faso;

6.  îndeamnă toate părțile din Burkina Faso să susțină libertatea presei, pentru a se asigura că organizațiile mass-media naționale și internaționale își pot desfășura în mod liber activitatea, inclusiv relatând despre situația persoanelor strămutate în interiorul țării și operațiunile forțelor de securitate;

7.  încurajează Coordonarea națională pentru o tranziție de succes (CNRT) să monitorizeze autoritățile și să le solicite să asigure protecția apărătorilor drepturilor omului și a organizațiilor societății civile în exercitarea mandatului lor, inclusiv denunțarea încălcărilor drepturilor omului, a violențelor poliției și a utilizării excesive a forței; invită UE și statele sale membre să își sporească protecția și sprijinul pentru apărătorii drepturilor omului din Burkina Faso și, dacă este cazul, să faciliteze eliberarea de vize de urgență și să ofere adăpost temporar în statele membre ale UE;

8.  reamintește că neabordarea impunității pentru atrocitățile comise în trecut de serviciile de securitate și de miliții împiedică eforturile de pace din Burkina Faso; invită autoritățile din Burkina Faso să protejeze drepturile suspecților arestați în cadrul operațiunilor de combatere a terorismului și să se asigure că autorii încălcărilor drepturilor omului sunt trași la răspundere; constată că un guvern autonumit fără un mandat democratic subminează eforturile de consolidare a statului de drept și a responsabilității;

9.  reiterează că protecția și siguranța civililor reprezintă una dintre sarcinile esențiale ale oricărui guvern și subliniază că ar trebui luate măsuri suplimentare în Burkina Faso pentru a îmbunătăți protecția civililor;

10.  îndeamnă Comisia, SEAE și statele membre să acorde în continuare prioritate sprijinului pentru reforma sectorului judiciar și de securitate din Burkina Faso, în scopul de a se asigura că sunt furnizate suficiente resurse și asistență tehnică pentru o reformă radicală a sectorului securității, o cooperare transparentă și constructivă între un guvern civil și armată și eforturi reînnoite de combatere a corupției;

11.  solicită UE și statelor sale membre să intensifice sprijinul financiar și ajutorul umanitar pentru a răspunde nevoilor urgente ale populației din Burkina Faso, în special ale persoanelor strămutate și ale refugiaților din țările învecinate;

12.  invită autoritățile din Burkina Faso să revizuiască clauza de imunitate din statutul forțelor speciale, o nouă unitate militară creată în mai 2021, care prevede că membrii forțelor speciale nu pot fi aduși în fața instanțelor pentru nicio acțiune întreprinsă în timpul operațiunilor lor, încălcând astfel drepturile victimelor la justiție și despăgubiri;

13.  invită statele membre ale UE să își respecte obligațiile internaționale de a aplica un sistem riguros de verificare și urmărire a exporturilor lor de arme către țări terțe, astfel cum se prevede în Tratatul privind comerțul cu arme, pentru a evita utilizarea lor abuzivă și sprijinirea încălcărilor drepturilor omului;

14.  își exprimă preocuparea cu privire la starea generală a democrației din regiune și invită toți actorii, atât interni, cât și internaționali, să reflecteze asupra lecțiilor învățate din diferitele lovituri de stat și asupra modalităților de a sprijini și încuraja mai bine procesele democratice din regiune;

15.  își menține convingerea fermă că implicarea Grupului Wagner în Africa de Vest contravine obiectivului de a instaura pacea, securitatea și stabilitatea în Burkina Faso și de a asigura protecția poporului său; solicită ca activitățile Grupului Wagner și ale altor companii militare private din Africa să fie discutate în detaliu în cadrul viitorului summit UE-Africa;

16.  subliniază că terorismul și instabilitatea din regiunea Sahel reprezintă o provocare și subminează consolidarea democrației și statul de drept; reamintește că abordarea cauzelor care stau la baza extremismului și eforturile militare de restabilire a controlului guvernamental în întreaga regiune sunt esențiale pentru consolidarea legitimității populare a guvernelor alese în mod democratic;

17.  își exprimă preocuparea deosebită legată de impactul amenințărilor la adresa securității asupra eficacității asistenței umanitare și a cooperării pentru dezvoltare; îndeamnă statele membre și comunitatea internațională să majoreze asistența umanitară acordată în Burkina Faso, în special prin furnizarea de alimente, apă și servicii medicale; invită autoritățile să sprijine și să faciliteze activitatea organizațiilor umanitare din Burkina Faso, pentru a garanta accesul umanitar neîngrădit și a le permite să răspundă nevoilor persoanelor strămutate;

18.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, autorităților Republicii Burkina Faso, Secretariatului G5 Sahel, copreședinților Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE și Parlamentului Panafrican, Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest, precum și Uniunii Africane și instituțiilor acesteia.

(1) JO C 255, 29.6.2021, p. 45. (2) JO C 385, 22.9.2021, p. 24.