Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2020/2268(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0022/2022

Texte depuse :

A9-0022/2022

Dezbateri :

PV 08/03/2022 - 3
CRE 08/03/2022 - 3

Voturi :

PV 08/03/2022 - 11
CRE 08/03/2022 - 11
PV 09/03/2022 - 13
CRE 09/03/2022 - 13

Texte adoptate :

P9_TA(2022)0064

Texte adoptate
PDF 343kWORD 110k
Miercuri, 9 martie 2022 - Strasbourg
Ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul UE
P9_TA(2022)0064A9-0022/2022

Rezoluția Parlamentului European din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea (2020/2268(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), în special articolele 7, 8, 11, 12, 39, 40, 47 și 52,

–  având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite, în special articolele 1 și 2,

–  având în vedere Rezoluția 2131 (XX) din 21 decembrie 1965 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU) intitulată „Declarație privind inadmisibilitatea intervenției în afacerile interne ale statelor și protejarea independenței și a suveranității lor”,

–  având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special articolele 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16 și 17, și Protocolul la aceasta, în special articolul 3,

–  având în vedere rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa(1) și recomandarea sa din 13 martie 2019 privind evaluarea acțiunilor întreprinse de SEAE la doi ani după raportul PE referitor la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2018 referitoare la apărarea cibernetică(3),

–  având în vedere comunicările comune ale Comisiei și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 5 decembrie 2018, intitulată „Plan de acțiune împotriva dezinformării” (JOIN(2018)0036), și din 14 iunie 2019, intitulată „Raport privind punerea în aplicare a Planului de acțiune împotriva dezinformării” (JOIN(2019)0012),

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei din 23 iunie 2021 privind Al cincilea raport intermediar referitor la punerea în aplicare a Cadrului comun din 2016 privind contracararea amenințărilor hibride și comunicarea comună din 2018 privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru a aborda amenințările hibride (SWD(2021)0729),

–  având în vedere Planul de acțiune pentru democrația europeană (COM(2020)0790),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 intitulată „Mass-media europeană în deceniul digital: plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării (COM(2020)0784),

–  având în vedere pachetul legislativ privind serviciile digitale,

–  având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 intitulată „Mass-media europeană în deceniul digital: un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării”(4),

–  având în vedere Codul de bune practici din 2018 privind dezinformarea și Orientările din 2021 privind consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea (COM(2021)0262), precum și Recomandările pentru noul Cod de bune practici privind dezinformarea emise de Grupul autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale în octombrie 2021,

–  având în vedere raportul special nr. 09/2021 al Curții de Conturi Europene intitulat „Dezinformarea care afectează UE: un fenomen sub supraveghere, dar nu încă sub control”,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 16 decembrie 2020 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice (COM(2020)0829) și anexa propusă la directivă,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune(5) (Regulamentul privind examinarea ISD) și Orientările din martie 2020 referitoare la Regulamentul privind examinarea ISD (C(2020)1981),

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 decembrie 2020 privind strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital (JOIN(2020)0018),

–  având în vedere articolele Comisiei de Drept Internațional responsabilitatea statelor pentru faptele prejudiciabile la nivel internațional,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 16 decembrie 2020 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (COM(2020)0823),

–  având în vedere setul de instrumente al UE din martie 2021 conținând măsuri de reducere a riscurilor asupra securității cibernetice a rețelelor 5G,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013(6),

–  având în vedere studiile, notele de informare și analizele aprofundate solicitate de Comisia specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE),

–  având în vedere audierea lui Frances Haugen din 8 noiembrie 2021, organizată de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, în asociere cu alte comisii,

–  având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2021 referitoare la situația capabilităților de apărare cibernetică ale UE(7),

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, în special ODD 16, care vizează promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă,

–  având în vedere declarația și scrisoarea de intenție privind Starea Uniunii din 2021,

–  având în vedere raportul Secretarului General al ONU din 10 septembrie 2021 intitulat „Agenda noastră comună”,

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 iunie 2020, intitulată „Combaterea dezinformării în legătură cu COVID-19 – Asigurarea unei informări corecte” (JOIN(2020)0008),

–  având în vedere decizia Consiliului din 15 noiembrie 2021 de a-și modifica regimul de sancțiuni aplicat Belarusului, astfel încât să extindă criteriile de desemnare pentru a viza persoane fizice și entități care organizează sau contribuie la atacuri hibride și la instrumentalizarea unor ființe umane practicată de regimul din Belarus,

–  având în vedere decizia sa din 18 iunie 2020 de înființare a unei comisii speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea, și de stabilire a responsabilităților, componenței și duratei mandatului acesteia(8), adoptată conform articolului 207 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (A9-0022/2022),

A.  întrucât ingerințele externe constituie o încălcare gravă a valorilor și principiilor universale pe care se întemeiază Uniunea, cum ar fi demnitatea umană, libertatea, egalitatea, solidaritatea, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, democrația și statul de drept;

B.  întrucât ingerințele externe, manipularea informațiilor și dezinformarea reprezintă un abuz la adresa libertăților fundamentale de exprimare și de informare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 11 din cartă, și amenință aceste libertăți, subminând totodată procesele democratice din UE și din statele sale membre, cum ar fi organizarea de alegeri libere și corecte; întrucât obiectivul ingerințelor externe este denaturarea sau reprezentarea falsă a faptelor, exagerarea artificială a unor argumente unilaterale, discreditarea informațiilor pentru a degrada discursul politic și, în ultimă instanță, subminarea încrederii în sistemul electoral și, prin urmare, în însuși procesul democratic;

C.  întrucât Rusia s-a implicat într-o dezinformare fără precedent ca nivel de rea voință și amploare, în presa tradițională, dar și pe platformele de comunicare socială, pentru a-și înșela proprii cetățeni și comunitatea internațională în ajunul și în timpul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, inițiat de Rusia la 24 februarie 2022, demonstrând că chiar și informațiile pot fi folosite ca o armă;

D.  întrucât orice acțiune împotriva ingerințelor externe și a manipulării informațiilor trebuie să respecte ea însăși libertățile fundamentale de exprimare și informare; întrucât Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) joacă un rol esențial în evaluarea respectării drepturilor fundamentale, inclusiv a articolul 11 cartă, pentru a evita acțiunile disproporționate; întrucât actorii care efectuează acțiuni de ingerință externă și manipulează informații abuzează de aceste libertăți în avantajul lor și întrucât este, prin urmare, esențial să se intensifice lupta preventivă împotriva ingerințelor externe și a manipulării informațiilor, deoarece democrația depinde de luarea unor decizii în cunoștință de cauză de către cetățeni;

E.  întrucât dovezile arată că actori statali și nestatali străini răuvoitori și autoritari, cum ar fi Rusia, China și alții, recurg la practici de manipulare a informațiilor și la alte tactici de ingerință pentru a interveni în procesele democratice din UE; întrucât aceste atacuri, care fac parte dintr-o strategie de război hibrid și constituie o încălcare a dreptului internațional, induc în eroare și înșală cetățenii și le afectează comportamentul electoral, amplifică dezbaterile care generează dezbinare, divizează, polarizează și exploatează vulnerabilitățile societăților, promovează discursurile de incitare la ură, agravează situația grupurilor vulnerabile care sunt mai susceptibile de a deveni victime ale dezinformării, denaturează integritatea alegerilor democratice și a referendumurilor, alimentează neîncrederea în guvernele naționale, în autoritățile publice și în ordinea democratică liberală și au scopul de a destabiliza democrația europeană și, prin urmare, constituie o amenințare gravă la adresa securității și suveranității UE;

F.  întrucât ingerințele externe reprezintă un model de comportament care amenință sau are un impact negativ asupra valorilor, procedurilor democratice, proceselor politice, securității statelor și a cetățenilor, precum și asupra capacității de a face față unor situații excepționale; întrucât aceste ingerințe au un caracter manipulator și sunt realizate și finanțate în mod intenționat și coordonat; întrucât persoanele responsabile de astfel de ingerințe, inclusiv interpușii lor din interiorul și din afara teritoriului lor, pot fi actori statali sau nestatali și sunt adesea asistați în ingerințele lor externe de către complici politici din statele membre, care obțin avantaje politice și economice din favorizarea strategiilor străine; întrucât utilizarea de către actori străini a unor interpuși interni și cooperarea cu aliați interni estompează linia de demarcație dintre ingerințele externe și cele interne;

G.  întrucât tacticile de ingerință externă iau forme diverse, inclusiv pe cea a dezinformării, a suprimării informațiilor, a manipulării platformelor de comunicare socială și a algoritmilor, termenilor și condițiilor acestora și a sistemelor lor de publicitate, a atacurilor cibernetice, a operațiunilor de piratare și scurgere de informații pentru a avea acces la informații despre alegători și a afecta astfel legitimitatea procesului electoral, a amenințărilor la adresa jurnaliștilor, cercetătorilor, politicienilor și membrilor organizațiilor societății civile și a hărțuirii acestora, a donațiilor și împrumuturilor din surse ascunse acordate unor partide politice, campanii care favorizează anumiți candidați, organizații mass-media și mijloace de informare în masă, a mijloacelor de informare și organizațiilor mediatice false sau interpuse, a acaparării și cooptării elitelor, a banilor „murdari”, a conturilor și identităților false, a presiunilor menite să determine autocenzura, a exploatării abuzive a narativelor istorice, religioase și culturale, a presiunii exercitate asupra instituțiilor educaționale și culturale, a preluării controlului asupra infrastructurii critice, a exercitării de presiuni asupra resortisanților străini care trăiesc în UE, a instrumentalizării migranților și a spionajului; întrucât aceste tactici sunt adesea combinate pentru a le amplifica efectul;

H.  întrucât manipularea informațiilor și răspândirea dezinformării pot servi intereselor economice ale unor actori statali și nestatali și ale interpușilor lor și pot crea dependențe economice care pot fi exploatate în scopuri politice; întrucât, într-o lume a concurenței internaționale non-cinetice, ingerințele externe pot fi un instrument principal pentru destabilizarea și slăbirea entităților similare vizate sau pentru creșterea propriului avantaj competitiv prin crearea unor canale de influență, prin dependențe în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare, prin șantaj sau prin constrângere; întrucât dezinformarea cauzează daune economice directe și indirecte, care nu au fost evaluate sistematic;

I.  întrucât inducerea în eroare reprezintă informații verificabil false care nu sunt menite să cauzeze prejudicii, în timp ce dezinformarea reprezintă informații verificabil false sau care induc în eroare create, prezentate sau diseminate în mod intenționat, cu scopul de a cauza prejudicii sau de a produce un efect potențial disruptiv asupra societății, prin înșelarea publicului, sau pentru câștiguri economice intenționate;

J.  întrucât este necesar ca, în interiorul UE, să se convină asupra unor definiții și metodologii comune și detaliate, pentru a se ajunge la o mai bună înțelegere comună a amenințărilor și a dezvolta standarde adecvate ale UE pentru o atribuire și un răspuns îmbunătățite; întrucât Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a depus eforturi considerabile în acest domeniu; întrucât aceste definiții trebuie să garanteze impenetrabilitatea în fața ingerințelor externe și respectarea drepturilor omului; întrucât cooperarea cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în cadrul forumurilor internaționale relevante, pe tema unor definiții comune ale ingerințelor externe pentru a stabili norme și standarde internaționale este extrem de importantă; întrucât UE ar trebui să preia inițiativa stabilirii unor norme internaționale clare pentru atribuirea ingerințelor externe;

Nevoia unei strategii coordonate împotriva ingerințelor externe

K.  întrucât tentativele de ingerință externă din întreaga lume sunt tot mai numeroase și devin din ce în ce mai sofisticate, bazându-se pe utilizarea tot mai răspândită a inteligenței artificiale (IA) și pe erodarea imputabilității;

L.  întrucât este de datoria UE și a statelor sale membre să apere toți cetățenii și infrastructura, precum și sistemele lor democratice, de tentativele de ingerință externă; întrucât UE și statele sale membre par însă să nu dispună de mijloace adecvate și suficiente pentru a putea preveni, depista, atribui, contracara și sancționa mai bine aceste amenințări;

M.  întrucât există o lipsă generală de conștientizare în rândul a numeroși factori de decizie politică, precum și al cetățenilor în general, privind realitatea acestor aspecte, ceea ce poate contribui în mod neintenționat la deschiderea unor noi vulnerabilități; întrucât problema campaniilor de dezinformare nu s-a aflat printre principalele puncte de pe ordinea de zi a factorilor de decizie europeni; întrucât audierile și activitatea Comisiei speciale INGE au contribuit la recunoașterea publică a acestor probleme și la punerea lor în context și au încadrat cu succes dezbaterea europeană pe tema ingerințelor externe; întrucât eforturile externe îndelungate de dezinformare au contribuit deja la apariția unor surse interne de dezinformare;

N.  întrucât monitorizarea transparentă și în timp real a situației ingerințelor externe de către organisme instituționale și verificatori independenți ai veridicității informațiilor, precum și coordonarea eficace a acțiunilor lor și schimbul lor de informații sunt esențiale, astfel încât să se ia măsuri adecvate nu doar pentru a furniza informații despre atacurile răuvoitoare în curs, ci și pentru a le contracara; întrucât trebuie să se acorde o atenție similară așa-numitei cartografieri a societății, identificând cele mai vulnerabile și susceptibile părți ale sale în ceea ce privește manipularea și dezinformarea externe și eliminând cauzele acestor vulnerabilități;

O.  întrucât prima prioritate a apărării UE, și anume reziliența și gradul de pregătire al cetățenilor UE în fața ingerințelor externe și a manipulării informațiilor, necesită o abordare pe termen lung și la nivelul întregii societăți, începând de la nivelul educației și crescând gradul de sensibilizare cu privire la probleme într-un stadiu timpuriu;

P.  întrucât este necesară cooperarea și coordonarea între niveluri administrative și sectoare diverse în rândul statelor membre și la nivelul UE, precum și cu țări care împărtășesc aceeași viziune și cu societatea civilă și cu sectorul privat, pentru a identifica vulnerabilitățile, a depista atacurile și a le neutraliza; întrucât există o nevoie urgentă de sincronizare a percepției asupra amenințărilor la adresa securității naționale;

Consolidarea rezilienței prin conștientizarea situației, educația și alfabetizarea mediatică și informațională, pluralismul mass-mediei, jurnalism independent și educație

Q.  întrucât conștientizarea situației, sistemele democratice solide, un stat de drept puternic, o societate civilă activă, alertele timpurii și evaluarea amenințărilor reprezintă primii pași înspre combaterea ingerințelor și a manipulării informațiilor; întrucât, în pofida tuturor progreselor înregistrate în ceea ce privește sensibilizarea față de ingerințele externe, numeroase persoane, inclusiv factori de decizie politică și funcționari publici care lucrează în domeniile potențial vizate, încă nu sunt conștiente de riscurile legate de ingerințele externe și de modul în care acestea pot fi abordate;

R.  întrucât o mass-medie care difuzează știri de înaltă calitate, independentă și finanțată în mod sustenabil și transparent, precum și jurnalismul profesionist sunt esențiale pentru libertatea și pluralismul mass-mediei și pentru statul de drept și constituie, prin urmare, un pilon al democrației și cel mai bun antidot la dezinformare; întrucât unii actori străini profită de libertatea mass-mediei occidentale pentru a răspândi dezinformare; întrucât mass-media profesionistă și jurnalismul tradițional, ca sursă de informații de calitate, trec printr-o perioadă dificilă în era digitală; întrucât este nevoie de o educație și o formare de calitate în domeniul jurnalismului, în interiorul și în afara UE, pentru a asigura analize jurnalistice valoroase și standarde editoriale exigente; întrucât UE trebuie să continue să sprijine jurnalismul în mediul digital; întrucât comunicarea bazată pe știință ar trebui să joace un rol important;

S.  întrucât rolul mass-mediei de serviciu public, independentă din punct de vedere editorial, este esențial și de neînlocuit pentru furnizarea unui serviciu de informare de înaltă calitate și imparțial către publicul larg și trebuie protejat de acapararea răuvoitoare și consolidat drept un pilon de bază al luptei împotriva dezinformării;

T.  întrucât diferitele părți interesate și instituții utilizează metodologii și definiții diferite pentru a analiza ingerințele externe – toate cu grade diferite de inteligibilitate – și întrucât aceste diferențe pot împiedica monitorizarea, analiza și evaluarea comparabile ale nivelului de amenințare, ceea ce îngreunează acțiunea comună; întrucât este nevoie de o definiție și o metodologie la nivelul UE pentru a îmbunătăți analiza comună a amenințărilor;

U.  întrucât este necesar să se completeze terminologia care se concentrează pe conținut, cum ar fi știrile fabricate, false sau înșelătoare, inducerea în eroare și dezinformarea, cu o terminologie care se axează pe comportament, pentru a aborda în mod adecvat această problemă; întrucât terminologia respectivă ar trebui armonizată și respectată cu atenție;

V.  întrucât formarea în domeniul mass-mediei, alfabetizarea digitală și sensibilizarea, atât a copiilor, cât și a adulților, sunt instrumente importante pentru a îmbunătăți reziliența cetățenilor în fața tentativelor de ingerință în spațiul informațional și pentru a evita manipularea și polarizarea; întrucât, în general, societățile cu un nivel înalt de educație în domeniul mass-mediei sunt mai reziliente în fața ingerințelor externe; întrucât metodele de lucru jurnalistice, cum ar fi jurnalismul constructiv, ar putea contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în jurnalism;

W.  întrucât manipularea informațiilor poate lua numeroase forme, cum ar fi răspândirea dezinformării și știrile complet false, denaturarea faptelor, a narativelor și a reprezentărilor de opinii, suprimarea anumitor informații sau opinii, scoaterea informațiilor din context, manipularea sentimentelor, promovarea discursurilor de incitare la ură, promovarea anumitor opinii în detrimentul altora și hărțuirea persoanelor pentru a le reduce la tăcere; întrucât unul dintre obiectivele manipulării informațiilor este de a crea haos pentru a încuraja pierderea încrederii cetățenilor în vechii și noii „controlori” ai fluxului de informații; întrucât linia de demarcație este foarte fină între libertatea de exprimare și promovarea discursului de incitare la ură și a dezinformării, de care nu ar trebui să se abuzeze;

X.  întrucât Azerbaidjanul, China, Turcia și Rusia, printre altele, au vizat jurnaliști și opozanți din Uniunea Europeană, cum ar fi bloggerul și opozantul azer Mahammad Mirzali din Nantes sau jurnalistul turc Erk Acarer din Berlin;

Y.  întrucât există dovezi concrete că procesele democratice ale UE sunt ținta unor campanii de dezinformare care pun la îndoială idealurile democratice și drepturile fundamentale și sunt afectate de aceste campanii; întrucât dezinformarea legată de subiecte precum genul, LGBTIQ+, sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, precum și minoritățile, printre altele, reprezintă o formă de dezinformare care amenință drepturile omului, subminează drepturile digitale și politice, precum și siguranța și securitatea țintelor sale, și creează fricțiuni și dezbinare între statele membre; întrucât, în timpul campaniilor electorale, candidatele tind să fie, în mod disproporționat, ținta unor discursuri sexiste, care conduc la descurajarea femeilor de la a participa la procese democratice; întrucât autorii acestor campanii de dezinformare, sub pretextul promovării unor valori „tradiționale” sau „conservatoare”, formează alianțe strategice cu parteneri locali pentru a dobândi acces la informații locale și, potrivit unor rapoarte, primesc finanțare externă în valoare de milioane de euro;

Z.  întrucât, alături de instituțiile de stat, jurnaliști, formatori de opinie și sectorul privat, fiecare segment al societății și fiecare individ are, de asemenea, un rol important pentru a identifica și a opri răspândirea dezinformării și pentru a avertiza persoanele din anturajul lor care sunt expuse riscurilor; întrucât societatea civilă, mediul academic și jurnaliștii au contribuit deja în mod semnificativ la sensibilizarea opiniei publice și la creșterea rezilienței societății, inclusiv în cooperare cu omologii din țările partenere;

AA.  întrucât organizațiile societății civile care reprezintă vocea minorităților și organizațiile pentru apărarea drepturilor omului din întreaga Europă continuă să fie subfinanțate, în ciuda faptului că joacă un rol esențial în sensibilizarea cu privire la dezinformare și în contracararea ei; întrucât organizațiile societății civile ar trebui să fie dotate cu resurse adecvate pentru a-și juca rolul în limitarea impactului ingerințelor externe;

AB.  întrucât este important să existe un acces facil și în timp util la informații bazate pe fapte, din surse de încredere, atunci când dezinformarea începe să se răspândească;

AC.  întrucât este necesar să se depisteze rapid atacurile bazate pe ingerințe externe, precum și încercările de manipulare a sferei informaționale pentru a le contracara; întrucât analiza serviciilor de informații ale UE și conștientizarea situației depind de disponibilitatea statelor membre de a face schimb de informații; întrucât președinta Comisiei Europene a propus să se aibă în vedere înființarea unui Centru comun al UE pentru conștientizarea situației; întrucât măsurile de prevenție și cele proactive, inclusiv demascarea prealabilă și ecosistemele de informații solide, sunt mult mai eficace decât eforturile ulterioare de verificare și demontare, care au un impact mai redus decât dezinformarea originală; întrucât UE și statele sale membre nu au, în prezent, suficiente capacități pentru a lua astfel de măsuri; întrucât noile instrumente analitice bazate pe IA, cum ar fi Debunk.eu din Lituania, ar putea contribui la depistarea atacurilor, la schimbul de cunoștințe și la informarea publicului;

AD.  întrucât dezinformarea este favorizată de un mediu în care narativele naționale sau la nivelul UE sunt slabe sau fragmentate, precum și de dezbaterile polarizate și emoționale, exploatând punctele slabe și prejudecățile personale și din cadrul societății, și întrucât dezinformarea denaturează dezbaterea publică privind alegerile și alte procese democratice și poate îngreuna alegerile în cunoștință de cauză ale cetățenilor;

Ingerințe externe prin intermediul platformelor online

AE.  întrucât platformele online pot fi instrumente ușor accesibile și necostisitoare pentru cei care se implică în manipularea informațiilor și în alte ingerințe, cum ar fi ura și hărțuirea, afectând sănătatea și securitatea comunităților noastre online, reducând la tăcere opozanții, desfășurând activități de spionaj sau răspândind dezinformare; întrucât s-a dovedit că funcționarea lor încurajează opiniile polarizate și extreme în detrimentul informațiilor bazate pe fapte; întrucât platformele au propriile lor interese și s-ar putea să nu fie neutre în tratarea informațiilor; întrucât unele platforme online beneficiază în mare măsură de pe urma sistemului care amplifică diviziunea, extremismul și polarizarea; întrucât spațiul online a devenit la fel de important pentru democrația noastră ca spațiul fizic și, prin urmare, are nevoie de norme corespunzătoare;

AF.  întrucât platformele au accelerat și au exacerbat răspândirea dezinformării și a informațiilor care induc în eroare într-un mod fără precedent, care pune numeroase probleme; întrucât platformele online controlează fluxul de informații și de publicitate online, întrucât platformele concep și utilizează algoritmi pentru a controla aceste fluxuri și întrucât platformele nu sunt transparente, nu dispun de proceduri adecvate pentru verificarea identității, utilizează o terminologie neclară și vagă și dezvăluie foarte puține informații sau nu dezvăluie nicio informație despre conceperea, utilizarea și impactul acestor algoritmi; întrucât componenta care creează dependență a algoritmilor platformelor online a creat o problemă de sănătate publică gravă, care trebuie abordată; întrucât platformele online ar trebui să fie responsabile de efectele dăunătoare ale serviciilor lor, deoarece unele platforme erau conștiente de deficiențele algoritmilor lor - în special de rolul lor în răspândirea de conținut care generează dezbinări - dar nu le-au remediat pentru a-și maximiza profitul, așa cum au dezvăluit unii avertizori de integritate;

AG.  întrucât, ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, prim-miniștrii Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei au trimis, la 27 februarie 2022, o scrisoare directorilor generali ai platformelor de comunicare socială BigTech (Twitter, Alphabet, YouTube și Meta), solicitând, printre altele, suspendarea conturilor care relatează și glorifică crime de război și crime împotriva umanității, o mai strictă moderare a conținutului în limbile rusă și ucraineană, demonetizarea deplină și imediată a tuturor conturilor care difuzează dezinformări comise de guvernele rus și belarus și asistență pentru utilizatorii care încearcă să găsească informații fiabile cu privire la războiul din Ucraina;

AH.  întrucât există campanii de ingerință și manipulare a informațiilor care vizează toate măsurile de combatere a răspândirii COVID-19, inclusiv vaccinarea în întreaga UE, iar platformele online nu au reușit să își coordoneze eforturile pentru a le ține sub control și e posibil chiar să fi contribuit la răspândirea lor; întrucât o astfel de dezinformare poate pune viața în pericol atunci când îi descurajează pe oameni să se vaccineze sau promovează tratamente false; întrucât pandemia a exacerbat lupta sistemică între democrație și autoritarism, determinând actorii statali și nestatali autoritari, cum ar fi China și Rusia, să utilizeze o gamă largă de instrumente vizibile și ascunse în tentativa lor de a-și destabiliza omologii democratici; întrucât dosarul „Facebook Papers” a evidențiat eșecul platformei în a contracara dezinformarea legată de vaccinuri, inclusiv în limba engleză; întrucât situația este și mai gravă în cazul dezinformării legate de vaccinuri în alte limbi decât limba engleză; întrucât această problemă privește toate platformele;

AI.  întrucât numeroși furnizori înregistrați în UE vând aprecieri, urmăritori, comentarii și distribuiri false oricărui actor care dorește să își sporească în mod artificial vizibilitatea online; întrucât este imposibil să se identifice utilizările legitime ale unor astfel de servicii, în timp ce printre utilizările dăunătoare se numără manipularea alegerilor și a altor procese democratice, promovarea înșelătoriilor, postarea de recenzii negative ale produselor concurenților, publicitatea frauduloasă și crearea unui public fals care este folosit pentru a modela conversația, pentru a lansa atacuri la persoană și pentru a accentua în mod artificial anumite puncte de vedere care, altfel, nu s-ar bucura de atenție; întrucât regimurile străine, cum ar fi Rusia și China, utilizează aceste instrumente online la scară largă pentru a influența dezbaterea publică din țările europene; întrucât dezinformarea poate destabiliza democrația europeană;

AJ.  întrucât platformele sociale, dispozitivele și aplicațiile digitale colectează și stochează cantități imense de date cu caracter personal foarte detaliate și adesea sensibile despre fiecare utilizator; întrucât aceste date pot fi folosite pentru a anticipa tendințe comportamentale, a consolida prejudecățile cognitive și a orienta procesul decizional; întrucât aceste date sunt exploatate în scopuri comerciale; întrucât scurgerile de date au loc în mod repetat, în detrimentul securității victimelor acestor scurgeri, iar datele pot fi vândute pe piața neagră; întrucât astfel de baze de date ar putea reprezenta o mină de aur pentru actorii rău intenționați care doresc să vizeze unele grupuri sau persoane;

AK.  întrucât, în general, platformele sunt concepute astfel încât să asigure faptul că alegerea opțiunii de a nu permite accesul la date este neintuitivă, greoaie și necesită mai mult timp decât opțiunea care permite schimbul de date;

AL.  întrucât platformele online sunt integrate în aproape toate aspectele vieții noastre și diseminarea informațiilor pe aceste platforme poate avea un impact uriaș asupra gândirii și comportamentului nostru, de pildă în ceea ce privește preferințele de vot, alegerile economice și sociale și alegerea surselor de informare, și întrucât aceste alegeri decisive de importanță publică sunt în prezent condiționate de interesele comerciale ale unor societăți private;

AM.  întrucât mecanismele de organizare algoritmică și alte caracteristici ale platformelor de comunicare socială sunt concepute pentru a maximiza implicarea; întrucât se raportează în mod repetat că aceste caracteristici promovează conținutul polarizant, radicalizat și discriminatoriu și mențin utilizatorii în cercuri de persoane care împărtășesc aceeași viziune; întrucât acest lucru duce la radicalizarea treptată a utilizatorilor platformelor, precum și la condiționarea și poluarea proceselor de discuții colective, mai degrabă decât la protejarea proceselor democratice și a persoanelor; întrucât acțiunile necoordonate ale platformelor au condus la discrepanțe în măsurile adoptate de acestea și au permis ca dezinformarea să se răspândească de la o platformă la alta; întrucât modelul de afaceri bazat pe generarea de profit prin diseminarea de informații polarizante, precum și felul în care sunt concepuți algoritmii fac ca platformele să fie ținte facile pentru manipularea de către actori străini ostili; întrucât platformele de comunicare socială ar putea fi concepute într-un mod diferit, pentru a încuraja o sferă publică online mai sănătoasă;

AN.  întrucât crearea materialelor audio și audiovizuale deepfake devine tot mai ușoară odată cu apariția tehnologiilor la prețuri accesibile și ușor de utilizat și întrucât diseminarea unor astfel de materiale reprezintă o problemă tot mai mare; întrucât, în prezent, 90 % din volumul cercetării se îndreaptă însă spre elaborarea de materiale deepfake și doar 10 % înspre depistarea lor;

AO.  întrucât sistemele de autoreglementare, cum ar fi Codul de bune practici din 2018 privind dezinformarea, au condus la îmbunătățiri; întrucât, cu toate acestea, abordarea constând în a ne baza pe bunăvoința platformelor nu este nici funcțională, nici eficace și a generat puține date semnificative privind impactul lor general; întrucât, în plus, platformele au luat măsuri individuale care variază în ceea ce privește gradul și efectul, ceea ce a dus la „uși secrete” prin care conținutul poate fi diseminat în continuare în altă parte, chiar dacă a fost eliminat; întrucât este nevoie de un set de norme și sancțiuni clare pentru ca Codul de bune practici să aibă un efect suficient asupra mediului online;

AP.  întrucât Planul de acțiune pentru democrația europeană vizează să consolideze Codul de bune practici din 2018 și, împreună cu Actul legislativ privind serviciile digitale, reprezintă un pas înainte față de abordarea constând în autoreglementare și își propune să introducă mai multe garanții și elemente de protecție pentru utilizatori, crescând autonomia, eliminând pasivitatea în ceea ce privește serviciile oferite și introducând măsuri pentru a impune o transparență și responsabilitate mai mare din partea societăților, precum și mai multe obligații pentru platforme;

AQ.  întrucât acțiunile actuale împotriva campaniilor de dezinformare de pe platformele online nu sunt eficace sau descurajatoare și permit platformelor că continue promovarea conținuturilor discriminatorii și răuvoitoare;

AR.  întrucât platformele dedică resurse semnificativ mai reduse pentru gestionarea conținutului în limbi cu o circulație mai scăzută și chiar în limbile de largă circulație, altele decât engleza, în comparație cu conținutul în limba engleză;

AS.  întrucât procesele de tratare a plângerilor și de recurs ale platformelor sunt, în general, neadecvate;

AT.  întrucât, în ultimele luni, mai mulți actori majori s-au normelor privind cenzura, de pildă în timpul alegerilor parlamentare din Rusia din septembrie 2021, când Google și Apple au eliminat aplicațiile Smart Voting din magazinele lor online din Rusia;

AU.  întrucât lipsa de transparență în ceea ce privește alegerile algoritmice ale platformelor face imposibilă validarea afirmațiilor acestora privind măsurile pe care le adoptă pentru a contracara manipularea informațiilor și ingerințele și privind efectul măsurilor lor; întrucât există discrepanțe între efectul eforturilor lor declarat în autoevaluările lor anuale și eficacitatea lor, astfel cum o arată recentul dosar „Facebook Papers”;

AV.  întrucât caracterul netransparent al publicității direcționate conduce la o situație în care volume uriașe de anunțuri publicitare online realizate de mărci renumite, uneori chiar de instituții publice, ajung pe site-uri care încurajează terorismul și găzduiesc discursuri de incitare la ură și dezinformare, încurajând creșterea acestor site-uri, fără cunoștința sau consimțământul agenților de publicitate;

AW.  întrucât piața publicității online este controlată de un număr mic de societăți din domeniul tehnologiei publicității (Ad Tech) care își împart piața, Google și Facebook fiind printre cei mai mari actori; întrucât această concentrare mare a pieței în jurul unui număr mic de societăți este asociată cu o repartizare foarte dezechilibrată a puterii; întrucât utilizarea tehnicilor de tip clickbait și puterea pe care o dețin acești actori puțini la număr de a stabili care conținut este monetizat și care nu este, chiar dacă algoritmii pe care îi utilizează nu pot sesiza diferența dintre dezinformare și conținutul normal de știri, constituie o amenințare la adresa diversificării mass-mediei; întrucât piața publicității direcționate este profund netransparentă; întrucât societățile Ad Tech forțează mărcile să suporte sancțiunile pentru neglijența lor în ceea ce privește monitorizarea locului în care sunt plasate anunțurile publicitare;

Infrastructura critică și sectoarele strategice

AX.  întrucât gestionarea amenințărilor la adresa infrastructurilor critice, îndeosebi atunci când acestea fac parte dintr-o strategie hibridă sincronizată și rău intenționată, necesită eforturi coordonate și comune între sectoare, la diferite niveluri - UE, național, regional și local - și în diferite momente;

AY.  întrucât Comisia a propus o nouă directivă pentru a consolida reziliența entităților critice furnizoare de servicii esențiale în UE, care include o listă propusă a noilor tipuri de infrastructură critică; întrucât lista serviciilor va fi stabilită în anexa la directivă;

AZ.  întrucât globalizarea crescândă a diviziunii muncii și a lanțurilor de producție a dus la lacune în materie de producție și de competențe în sectoare-cheie din întreaga Uniune; întrucât acest lucru a rezultat în dependența ridicată a UE de importuri în cazul a numeroase produse esențiale și active primare care provin din străinătate și care pot conține vulnerabilități integrate; întrucât reziliența lanțului de aprovizionare ar trebui să se numere printre prioritățile factorilor de decizie ai UE;

BA.  întrucât investițiile străine directe (ISD) - investiții ale țărilor terțe și ale întreprinderilor străine - în sectoare strategice din UE, dar și în zonele învecinate, cum ar fi Balcanii de Vest, în special achiziționarea de structuri critice de către China, au reprezentat un motiv din ce în ce mai mare de îngrijorare în ultimii ani, dată fiind importanța tot mai mare a legăturii dintre comerț și securitate; întrucât aceste investiții prezintă un risc de a crea dependențe economice și de a duce la o pierdere de cunoștințe în sectoarele-cheie de producție și în sectoarele industriale;

BB.  întrucât autonomia strategică deschisă a UE necesită controlul infrastructurilor strategice europene; întrucât Comisia și statele membre și-au exprimat preocuparea crescândă cu privire la securitatea și controlul tehnologiilor și infrastructurii în Europa;

Ingerințele externe în timpul proceselor electorale

BC.  întrucât actorii răuvoitori care urmăresc să intervină în procesele electorale profită de deschiderea și de pluralismul societăților noastre ca vulnerabilitate strategică pentru a ataca procesele democratice și reziliența UE și a statelor sale membre; întrucât ingerințele externe devin mai periculoase în contextul proceselor electorale, pe măsură ce cetățenii se implică din nou și participă mai mult la procesul politic convențional;

BD.  întrucât caracterul distinct al ingerințelor externe în procesele electorale și utilizarea noilor tehnologii în acest sens, precum și potențialele lor efecte reprezintă amenințări deosebit de periculoase la adresa democrației; întrucât ingerințele externe în procesele electorale depășesc cu mult granițele „războiului informațional” de pe platformele de comunicare socială, favorizând anumiți candidați pentru a pirata și a viza baze de date și pentru a obține acces la informații despre alegătorii înregistrați, intervenind în mod direct în funcționarea normală, în caracterul competitiv și în legitimitatea procesului electoral; întrucât ingerințele externe urmăresc să creeze îndoieli, incertitudine și neîncredere și nu doar să modifice rezultatul alegerilor, ci să delegitimeze întregul proces electoral;

Finanțarea disimulată a activităților politice de către părți interesate și donatori externi

BE.  întrucât o serie de dovezi solide arată că actori străini au intervenit în mod activ în funcționarea democratică a UE și a statelor sale membre, în special în timpul alegerilor și al referendumurilor, prin operațiuni de finanțare disimulată;

BF.  întrucât, de pildă, Rusia, China și alte regimuri autoritare au direcționat peste 300 de milioane USD în 33 de țări pentru a interveni în procesele democratice, iar alți actori, cum ar fi Iranul și Venezuela, țări din Orientul Mijlociu și extrema dreaptă din SUA au fost, de asemenea, implicați în finanțarea disimulată; întrucât această tendință se accelerează în mod evident; întrucât jumătate dintre aceste cazuri de ingerință implică acțiuni ale Rusiei în Europa; întrucât corupția și spălarea banilor reprezintă o sursă de finanțare politică din partea țărilor terțe autoritariste;

BG.  întrucât instrumentele mediatice create de donatori străini într-un mod netransparent au devenit foarte eficace în atragerea unui număr mare de adepți și în stimularea implicării;

BH.  întrucât aceste operațiuni finanțează partide extremiste, populiste, antieuropene și anumite alte părți și persoane sau mișcări care au ca obiectiv adâncirea fragmentării sociale și subminarea legitimității autorităților publice europene și naționale; întrucât acest lucru a contribuit la creșterea impactului acestor partide și mișcări;

BI.  întrucât Rusia caută să stabilească contacte cu partide, personalități și mișcări pentru a utiliza actorii din cadrul instituțiilor UE în scopul de a legitima pozițiile rusești și guvernele de interpuși, de a face lobby pentru reducerea sancțiunilor și de a atenua consecințele izolării internaționale; întrucât partide precum Freiheitliche Partei Österreichs din Austria, Rassemblement National din Franța și Lega Nord din Italia au semnat acorduri de cooperare cu partidul Rusia Unită al președintelui rus Vladimir Putin și se confruntă în prezent cu acuzații din partea mass-mediei că au fost dispuse să accepte finanțare politică din partea Rusiei; întrucât alte partide europene, cum ar fi Alternative für Deutschland din Germania (AfD), Fidesz și Jobbik din Ungaria și Partidul Brexit din Regatul Unit, se pare că au, de asemenea, contacte strânse cu Kremlinul, iar AfD și Jobbik au fost prezenți, de asemenea, ca așa-numiți „observatori electorali” la alegerile controlate de Kremlin, de pildă în Donețk și Lugansk, în estul Ucrainei, pentru a monitoriza și legitima alegerile sprijinite de Rusia; întrucât constatările privind contacte strânse și regulate între oficiali ruși și reprezentanții unui grup de secesioniști catalani din Spania, precum și între oficiali ruși și cel mai mare donator privat pentru campania pro-Brexit „Vote Leave” fac necesară o anchetă aprofundată și se înscriu în strategia mai amplă a Rusiei de a profita de orice ocazie de manipulare a discursului pentru a promova destabilizarea;

BJ.  întrucât Grupul de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei și Comisia de la Veneția au formulat deja recomandări ample pentru a reduce domeniul de aplicare al posibilelor ingerințe din partea actorilor străini prin intermediul finanțării politice;

BK.  întrucât legislația electorală, în special dispozițiile privind finanțarea activităților politice, nu este suficient coordonată la nivelul UE și, prin urmare, permite actorilor străini să recurgă la metode de finanțare opace; întrucât definițiile juridice ale donațiilor politice sunt prea restrânse, permițând contribuții străine în natură în Uniunea Europeană;

BL.  întrucât, în unele state membre, publicitatea politică online nu face obiectul normelor privind publicitatea politică offline; întrucât există o gravă lipsă de transparență în publicitatea politică online, ceea ce face imposibilă asigurarea de către autoritățile de reglementare a respectării limitelor de cheltuieli și prevenirea surselor ilegale de finanțare, având consecințe potențial dezastruoase pentru integritatea sistemelor noastre electorale;

BM.  întrucât lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea creează un mediu favorabil corupției, care însoțește adesea finanțarea și investițiile străine;

BN.  întrucât Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene(9) este în curs de revizuire în scopul atingerii unui nivel mai ridicat de transparență în ceea ce privește finanțarea activităților politice;

BO.  întrucât rolul fundațiilor politice a crescut în ultimii ani, acestea având, în majoritatea cazurilor, un rol pozitiv în politică și în consolidarea democrației, dar devenind, în unele cazuri, un vehicul mai imprevizibil pentru formele răuvoitoare de finanțare și de ingerință indirectă;

BP.  întrucât tehnologiile moderne și activele digitale, precum criptomonedele, sunt utilizate pentru a deghiza tranzacții financiare ilegale către actori politici și partide politice;

Securitatea cibernetică și reziliența împotriva atacurilor cibernetice

BQ.  întrucât incidența atacurilor cibernetice și a incidentelor facilitate prin mijloace cibernetice conduse de actori statali și nestatali ostili a crescut în ultimii ani; întrucât mai multe atacuri cibernetice, cum ar fi campaniile prin e-mail de tip „spear-phishing” la nivel mondial care vizează structuri strategice de stocare a vaccinurilor și atacurile cibernetice împotriva Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), a Autorității Bancare Europene, a Parlamentului norvegian și a numeroase alte entități, au fost atribuite unor grupuri de hackeri susținuți de state, afiliate în principal guvernelor rus și chinez;

BR.  întrucât Uniunea Europeană s-a angajat să aplice dreptul internațional existent în spațiul cibernetic, în special Carta ONU, întrucât actorii străini răuvoitori exploatează absența unui cadru juridic internațional solid în domeniul cibernetic;

BS.  întrucât statele membre și-au intensificat colaborarea în domeniul apărării cibernetice în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO), inclusiv prin instituirea unor echipe de răspuns rapid în domeniul cibernetic; întrucât Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) a inclus informațiile, comunicarea securizată și apărarea cibernetică în programele sale de activitate; întrucât capacitatea actuală de a face față amenințărilor cibernetice este limitată din cauza insuficienței resurselor umane și financiare, de pildă în structurile critice cum sunt spitalele; întrucât UE s-a angajat să investească 1,6 miliarde EUR, în cadrul programului Europa digitală(10), în capacitatea de răspuns și în implementarea de instrumente de securitate cibernetică pentru administrațiile publice, întreprinderi și persoane fizice, precum și să dezvolte cooperarea dintre sectorul public și cel privat;

BT.  întrucât lacunele și fragmentarea capacităților și strategiilor UE în domeniul cibernetic devin o problemă din ce în ce mai mare, astfel cum a subliniat Curtea de Conturi Europeană(11); întrucât Setul de instrumente al UE pentru diplomația cibernetică, instituit în mai 2019, a demonstrat valoarea adăugată a unui răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice răuvoitoare; întrucât, la 30 iulie 2020, Consiliul a decis în premieră să impună măsuri restrictive împotriva unor persoane, entități și organisme responsabile pentru diverse atacuri cibernetice sau implicate în astfel de atacuri;

BU.  întrucât actori statali străini au utilizat programe de supraveghere ilegală la scară largă, precum Pegasus, pentru a viza jurnaliști, activiști pentru drepturile omului, cadre universitare, funcționari guvernamentali și politicieni, inclusiv șefi de stat europeni; întrucât unele state membre au utilizat, de asemenea, programe spyware de supraveghere;

Protecția statelor membre, a instituțiilor, a agențiilor, a delegațiilor și a misiunilor Uniunii Europene

BV.  întrucât caracterul descentralizat și multinațional al instituțiilor UE, inclusiv misiunile și operațiunile acestora, este o țintă tot mai frecventă și este exploatat de actori străini răuvoitori care doresc să creeze diviziuni în UE; întrucât există o lipsă generală a culturii în materie de securitate în instituțiile UE, în pofida faptului că acestea sunt ținte clare; întrucât Parlamentul, în calitate de instituție a UE aleasă în mod democratic, se confruntă cu provocări specifice; întrucât mai multe cazuri au arătat că instituțiile UE par să fie vulnerabile la infiltrări străine; întrucât ar trebui asigurată siguranța personalului UE;

BW.  întrucât este necesar să se instituie cu prioritate proceduri solide și coerente de gestionare a crizelor; întrucât ar trebui oferite cursuri de formare suplimentare pentru a spori gradul de pregătire a personalului;

BX.  întrucât atacuri cibernetice au vizat recent mai multe instituții ale UE, ceea ce subliniază necesitatea unei cooperări interinstituționale puternice în ceea ce privește depistarea, monitorizarea și schimbul de informații în timpul atacurilor cibernetice și/sau în vederea prevenirii acestora, inclusiv în timpul misiunilor și operațiunilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) a UE; întrucât UE și statele sale membre ar trebui să organizeze periodic exerciții comune pentru a identifica punctele slabe și a lua măsurile necesare;

Ingerințe ale unor părți interesate mondiale prin acapararea elitelor, diaspora națională, universități și evenimente culturale

BY.  întrucât o serie de politicieni, inclusiv foști politicieni și funcționari publici europeni de rang înalt, sunt angajați sau cooptați de societăți controlate de stat sau private din țări terțe cu regimuri autoritare, în schimbul cunoștințelor lor și în detrimentul intereselor cetățenilor UE și ale statelor sale membre;

BZ.  întrucât unele țări sunt deosebit de active în domeniul acaparării și cooptării elitelor, în special Rusia și China, dar și Arabia Saudită și alte state din Golf, printre exemple numărându-se fostul cancelar german Gerhard Schröder și fostul prim-ministru al Finlandei, Paavo Lipponen, care s-au alăturat Gazprom pentru a accelera procesul de depunere a cererilor pentru proiectele Nord Stream 1 și 2, fosta ministră austriacă a afacerilor externe Karin Kneissl, numită membră în Consiliul de administrație al Rosneft, fostul prim-ministru al Franței François Fillon, numit membru în Consiliul de administrație al Zaroubejneft, fostul prim-ministru al Franței Jean-Pierre Raffarin, implicat activ în promovarea intereselor chineze în Franța, fostul comisar ceh Štefan Füle, care a lucrat pentru CEFC China Energy, fostul prim-ministru finlandez Esko Aho, în prezent membru al Consiliului de administrație al băncii SberBank a Kremlinului, fostul ministru francez însărcinat cu relațiile cu Parlamentul, Jean-Marie Le Guen, care este membru al Consiliului de administrație al Huawei Franța, sau Yves Leterme, fost prim-ministru al Belgiei, copreședinte al fondului de investiții chinez ToJoy și mulți alți politicieni și funcționari de rang înalt care au preluat roluri similare;

CA.  întrucât strategiile de lobby economic pot fi combinate cu obiective de ingerință externă; întrucât, conform raportului OCDE intitulat „Lobbying in the 21st Century”(12) („Activitățile de lobby în secolul XXI”), doar SUA, Australia și Canada dispun de norme care vizează influența externă; întrucât există o lipsă gravă de norme obligatorii din punct de vedere juridic și punerea în aplicare a registrului activităților de lobby al UE, ceea ce face imposibilă urmărirea activităților de lobby din afara UE; întrucât în prezent nu există nicio modalitate de monitorizare a eforturilor de lobby în statele membre care influențează legislația și politica externă prin intermediul Consiliului European; întrucât normele privind activitățile de lobby din UE se axează în principal pe contactul interpersonal și nu iau în considerare întregul ecosistem al diferitelor tipuri de activități de lobby care există la Bruxelles; întrucât țări precum China și Rusia, dar și Qatar, Emiratele Arabe Unite și Turcia au investit masiv în eforturi de lobby la Bruxelles;

CB.  întrucât încercarea de instrumentalizare a grupurilor vulnerabile, inclusiv a minorităților naționale și a diasporei care trăiește pe teritoriul UE, reprezintă un element important al strategiilor de ingerință externă;

CC.  întrucât diferiți actori statali, cum ar fi guvernul rus, chinez și, într-o măsură mai mică, cel turc, au încercat să își sporească influența prin înființarea și utilizarea institutelor culturale, educaționale (de exemplu, prin granturi și burse) și religioase în statele membre, într-un efort strategic menit să destabilizeze democrația europeană și să extindă controlul în Europa de Est și în Europa Centrală; întrucât presupusa situație dificilă a minorității naționale din Rusia a fost folosită în trecut de această țară ca scuză pentru intervenția directă în țări terțe;

CD.  întrucât există dovezi ale ingerinței Rusiei și ale manipulării informațiilor online în numeroase democrații liberale din întreaga lume, inclusiv referendumul privind Brexitul din Regatul Unit, dar fără a se limita la acesta, și alegerile prezidențiale din Franța și SUA, precum și sprijinul practic pentru partidele extremiste, populiste, antieuropene și pentru anumite alte partide și persoane din întreaga Europă, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, Franța, Germania, Italia și Austria; întrucât este necesar un sprijin sporit pentru cercetare și educație pentru a putea verifica ce influență exactă au avut ingerințele externe asupra unor evenimente specifice, cum ar fi Brexitul și alegerea președintelui Trump în 2016;

CE.  întrucât rețelele rusești controlate de stat Sputnik și Russia Today (RT), împreună cu instituțiile mass-media occidentale deținute integral sau parțial de entități juridice și individuale din Rusia și China, care au sediul în Occident, se implică activ în activități de dezinformare împotriva democrațiilor liberale; întrucât Rusia recurge la revizionismul istoric, încercând să rescrie istoria crimelor sovietice și promovând nostalgia sovietică în rândul populației sensibile din Europa Centrală și de Est; întrucât instituțiilor de radiodifuziune naționale din Europa Centrală și de Est le este dificil să concureze cu conținutul TV în limba rusă finanțat de guvernul rus; întrucât există riscul unei cooperări dezechilibrate între presa chineză și cea străină, ținând cont, de asemenea, de faptul că presa chineză reprezintă vocea Partidului Comunist Chinez în țară și în străinătate;

CF.  întrucât peste 500 de centre Confucius au fost deschise în întreaga lume, inclusiv aproximativ 200 în Europa, iar institutele Confucius și clasele Confucius sunt utilizate de China ca instrument de ingerință în cadrul UE; întrucât libertatea academică este sever restricționată în institutele Confucius; întrucât universitățile și programele educaționale sunt ținta unor finanțări străine masive, în special din China sau Qatar, cum ar fi campusul Universității Fudan din Budapesta;

CG.  întrucât UE nu dispune în prezent de setul de instrumente necesar pentru a trata problema acaparării elitelor și pentru a contracara crearea de canale de influență, inclusiv în cadrul instituțiilor UE; întrucât capacitățile de conștientizare a situației și instrumentele de contrainformații rămân limitate la nivelul UE, cu un grad ridicat de dependență de disponibilitatea actorilor naționali de a face schimb de informații;

Descurajare, imputare și contramăsuri colective, inclusiv sancțiuni

CH.  întrucât UE și statele sale membre nu dispun în prezent de un regim specific de sancțiuni legate de ingerințele externe și campaniile de dezinformare orchestrate de actori statali străini, ceea ce înseamnă că acești actori pot presupune cu un grad mare de certitudine că campaniile lor de destabilizare împotriva UE nu vor avea consecințe;

CI.  întrucât asigurarea unei atribuiri clare a atacurilor de dezinformare și propagandă, inclusiv indicarea publică a autorilor, a sponsorilor acestora și a obiectivelor pe care aceștia încearcă să le atingă, precum și măsurarea efectelor acestor atacuri asupra publicului vizat reprezintă primii pași pentru a apărarea eficientă împotriva unor astfel de acțiuni;

CJ.  întrucât UE ar trebui să își consolideze instrumentele de descurajare, precum și pe cele care asigură atribuirea și clasificarea acestor atacuri ca având sau ca neavând un caracter contrar dreptului internațional, cu scopul de a stabili un regim de sancțiuni eficace, astfel încât actorii străini rău intenționați să fie nevoiți să plătească costurile deciziilor lor și să suporte consecințele; întrucât este posibil ca vizarea unor persoane să nu fie suficientă; întrucât alte instrumente, cum ar fi măsurile comerciale, ar putea fi utilizate pentru a proteja procesele democratice europene împotriva atacurilor hibride sponsorizate de stat; întrucât măsurile de descurajare trebuie aplicate în mod transparent, cu toate garanțiile necesare; întrucât atacurile hibride sunt calibrate astfel încât să scadă în mod deliberat sub pragul prevăzut la articolul 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord;

Cooperarea globală și multilateralismul

CK.  întrucât acțiunile răuvoitoare orchestrate de actori statali și nestatali străini afectează numeroase țări democratice partenere din întreaga lume; întrucât aliații democratici depind de aptitudinea lor de a-și uni forțele pentru a oferi un răspuns colectiv;

CL.  întrucât țările în curs de aderare la UE din Balcanii de Vest sunt afectate în mod deosebit de atacurile sub forma ingerințelor externe și a campaniilor de dezinformare lansate de Rusia, China și Turcia, cum ar fi campaniile de interferență ale Rusiei în timpul procesului de ratificare a Acordului de la Prespa în Macedonia de Nord; întrucât pandemia de COVID-19 a fost exploatată în continuare în Balcanii de Vest de către China și Rusia pentru a destabiliza aceste țări și a discredita UE; întrucât se preconizează că țările candidate și potențial candidate se vor alătura inițiativelor UE de combatere a ingerințelor externe;

CM.  întrucât există în continuare o lipsă de înțelegere comună și de definiții comune în rândul partenerilor și aliaților care împărtășesc aceeași viziune în ceea ce privește natura amenințărilor în cauză; întrucât Secretarul General al ONU solicită un cod de conduită global pentru a promova integritatea informațiilor publice; întrucât Conferința privind viitorul Europei este o platformă importantă pentru discuții pe acest subiect;

CN.  întrucât este nevoie de o cooperare și de un sprijin la nivel mondial și multilateral între partenerii care împărtășesc aceeași viziune în ceea ce privește abordarea ingerințelor externe răuvoitoare; întrucât alte democrații, cum ar fi Australia sau Taiwanul, și-au dezvoltat abilități și strategii avansate; întrucât Taiwanul se află în prima linie a luptei împotriva manipulării informațiilor, în principal din China; întrucât succesul sistemului taiwanez se bazează pe cooperarea dintre toate structurile guvernului, dar și cu ONG-urile independente specializate în verificarea faptelor și alfabetizarea mediatică, precum și cu platformele de comunicare socială, cum ar fi Facebook, precum și pe promovarea alfabetizării mediatice a tuturor generațiilor, demascarea dezinformării și reducerea răspândirii mesajelor manipulatoare; întrucât Comisia specială INGE a desfășurat o misiune oficială de trei zile în Taiwan pentru a discuta dezinformarea și intervenția externă în procesul electoral,

Necesitatea unei strategii coordonate a UE împotriva ingerințelor externe

1.  este profund preocupat de incidența tot mai mare și de caracterul din ce în ce mai sofisticat al ingerințelor externe și al tentativelor de manipulare a informațiilor, desfășurate în proporție covârșitoare de Rusia și China și care vizează toate părțile funcționării democratice a Uniunii Europene și a statelor sale membre;

2.  salută anunțul făcut de Președinta Comisiei la 27 februarie 2022 cu privire la interzicerea la nivelul UE a canalelor de propagandă rusești, cum ar fi Sputnik TV, RT (cunoscută anterior drept „Rusia astăzi”) și a altor canale de dezinformare rusești, care au ca unic scop slăbirea și divizarea opiniei publice a UE și a factorilor de decizie din UE; solicită măsuri suplimentare în acest sens;

3.  invită Comisia să propună, iar colegislatorii și statele membre să sprijine o strategie pe mai multe niveluri, coordonată și transsectorială, precum și resurse financiare adecvate, menite să doteze UE și statele sale membre cu capacități de previziune, politici de reziliență și instrumente de descurajare adecvate, care să le permită să răspundă la toate amenințările și atacurile hibride orchestrate de actori străni statali și nestatali; consideră că această strategie ar trebui să se bazeze pe:

   (a) terminologii și definiții comune, o metodologie unică, evaluări și evaluări ex post ale impactului legislației adoptate până în prezent, un sistem de partajare a informațiilor și înțelegerea, monitorizarea, inclusiv alerte timpurii, și conștientizarea situației în ceea ce privește chestiunile în cauză;
   (b) politici concrete, care să permită dezvoltarea rezilienței cetățenilor UE, în conformitate cu valorile democratice, inclusiv prin sprijin oferit societății civile;
   (c) capacități de perturbare și apărare adecvate;
   (d) răspunsuri diplomatice și de descurajare, inclusiv un set de instrumente al UE pentru combaterea ingerințelor externe și a operațiunilor de influență, inclusiv operațiuni hibride, prin măsuri adecvate, de exemplu atribuirea și desemnarea autorilor, sancțiuni și contramăsuri, precum și parteneriate globale pentru schimbul de practici și promovarea normelor internaționale de comportament responsabil al statului;

4.  subliniază că toate măsurile de prevenire, depistare, atribuire și combatere a ingerințelor externe trebuie concepute astfel încât să respecte și să promoveze drepturile fundamentale, inclusiv capacitatea cetățenilor UE de a comunica într-un mod sigur, anonim și necenzurat, fără ingerințe nejustificate din partea unor actori străini;

5.  consideră că această strategie ar trebui să se bazeze pe o abordare bazată pe riscuri, la nivelul întregii societăți și la nivelul întregii administrații, care să acopere în special următoarele domenii:

   (a) consolidarea rezilienței UE prin conștientizarea situației, educația și alfabetizarea mediatică și informațională, pluralismul mass-mediei, jurnalismul independent și educația,
   (b) ingerințele externe prin intermediul platformelor online,
   (c) infrastructura critică și sectoarele strategice,
   (d) ingerințele externe în timpul proceselor electorale,
   (e) finanțarea disimulată a activităților politice de către actori și donatori externi,
   (f) securitatea cibernetică și reziliența împotriva atacurilor cibernetice,
   (g) protecția statelor membre, a instituțiilor, a agențiilor, a delegațiilor și a misiunilor UE,
   (h) ingerințe ale unor actori globali prin acapararea elitelor, diaspora națională, universități și evenimente culturale,
   (i) contramăsuri colective de descurajare și atribuire, inclusiv sancțiuni,
   (j) cooperarea globală și multilateralismul;

6.  invită, în special, UE și statele sale membre să sporească resursele și mijloacele alocate organismelor și organizațiilor din întreaga Europă și de la nivel mondial, cum ar fi grupurile de reflecție și verificatorii veridicității informațiilor, însărcinate cu monitorizarea și sensibilizarea cu privire la gravitatea amenințărilor, inclusiv a dezinformării; subliniază rolul esențial al UE într-un sens strategic mai larg; solicită consolidarea capacității de analiză prospectivă și a interoperabilității UE și a statelor sale membre pentru a asigura o pregătire solidă pentru a anticipa, a preveni și a atenua manipularea informațiilor și ingerințelor externe, pentru a consolida protecția intereselor și infrastructurii lor strategice și pentru a se angaja într-o cooperare și coordonare multilaterală în scopul de a ajunge la o înțelegere comună a acestei chestiuni în forurile internaționale relevante; invită Consiliul Afaceri Externe să discute în mod regulat chestiunile legate de ingerințele externe;

7.  este preocupat de lipsa copleșitoare de conștientizare, inclusiv în rândul publicului larg și al oficialilor guvernamentali, a gravității amenințărilor actuale reprezentate de regimurile autoritare străine și de alți actori rău intenționați care vizează toate nivelurile și sectoarele societății europene, cu scopul de a submina drepturile fundamentale și legitimitatea autorităților publice, a accentua fragmentarea politică și socială și, în unele cazuri, a provoca daune care pun în pericol viața cetățenilor UE;

8.  își exprimă preocuparea cu privire la lipsa unor norme comunicate actorilor rău intenționați și lipsa unor măsuri adecvate și suficiente de răspuns la actele de ingerință externă, ceea ce duce la un calcul atractiv pentru actorii răuvoitori, care include costuri reduse, riscuri scăzute și o recompensă mare, deoarece riscurile de a se confrunta cu represalii pentru acțiunile lor sunt în prezent foarte scăzute;

9.  îndeamnă Comisia să includă, dacă este cazul, o perspectivă privind campaniile străine de manipulare a informațiilor și ingerința în evaluarea de impact ex ante efectuată înainte de a prezenta noi propuneri în vederea integrării combaterii ingerințelor străine și a manipulării informațiilor în cadrul procesului de elaborare a politicilor al UE; îndeamnă SEAE și Comisia să efectueze evaluări periodice ale rezilienței și să evalueze evoluția amenințărilor și impactul acestora asupra legislației și politicilor actuale;

10.  invită Comisia să analizeze recentele structuri naționale, cum ar fi coordonatorul național pentru combaterea ingerințelor externe din Australia, Comitetul de securitate care asistă guvernul și ministerele din Finlanda, agenția pentru situații de urgență în materie civilă, noua agenție pentru apărare psihologică și Centrul Național China din Suedia, noua agenție națională Viginium din Franța, Centrul național de securitate cibernetică din Lituania și Grupul operativ interinstituțional de coordonare în domeniul dezinformării din Taiwan, pentru a vedea ce putem învăța din aceste bune practici și în ce măsură idei similare ar putea fi implementate în UE; invită Comisia să sprijine schimbul de informații și de bune practici între statele membre în această privință; subliniază importanța unei abordări și a unor instrumente proactive, inclusiv a comunicării strategice, ca activitate de bază pentru punerea în aplicare a politicilor UE și naționale prin declarații și acțiuni; invită Comisia să asigure formare adecvată în domeniul științei datelor și să creeze un organism unic de monitorizare în interiorul Comisiei pentru manipularea informațiilor;

11.  este preocupat de numeroasele lacune și portițe din legislația și din politicile actuale de la nivelul UE și de la nivel național menite să detecteze, să prevină și să contracareze interferențele străine;

12.  observă că UE finanțează o serie de proiecte și programe pe termen lung axate pe combaterea dezinformării la nivel tehnologic, juridic, psihologic și informațional; invită Comisia să evalueze impactul acestor proiecte și programe și aplicabilitatea lor;

13.  invită Comisia să instituie un grup operativ al Comisiei, condus de Věra Jourová în calitate de vicepreșdintă a Comisiei pentru valori și transparență, dedicat examinării legislației și politicilor existente pentru a identifica lacunele care ar putea fi exploatate de actori rău intenționați și să propună rapid modalități de eliminare a acestor lacune; subliniază că această structură ar trebui să coopereze cu alte instituții ale UE și cu statele membre la nivel național, regional și local și să faciliteze schimbul de bune practici; invită Comisia și SEAE să ia în considerare înființarea unui Centru european independent și cu resurse suficiente pentru amenințările de interferență și integritatea informațiilor, care ar trebui să identifice, să analizeze și să documenteze operațiunile de manipulare a informațiilor și amenințările de interferență la adresa UE în ansamblu, să crească gradul de conștientizare a situației, să dezvolte un centru de cunoștințe specializate, devenind o platformă de coordonare cu societatea civilă, sectorul de afaceri, instituțiile UE și naționale, și să sensibilizeze publicul, printre altele, prin rapoarte periodice privind amenințările sistemice; subliniază că încercarea de creare a unui nou Centru european pentru amenințările legate de ingerințe și integritatea informațiilor, independent și bine dotat cu resurse, ar trebui să clarifice și să îmbunătățească rolul diviziei StratCom a SEAE și al grupurilor sale operative, ca organism strategic al serviciului diplomatic al UE, și ar preveni suprapunerea activităților; subliniază că mandatul StratCom al SEAE ar trebui să se axeze pe elaborarea strategică a politicilor externe pentru contracararea amenințărilor comune existente și emergente și pentru consolidarea angajamentului cu partenerii internaționali în acest domeniu; subliniază că StratCom al SEAE ar putea să urmărească acest lucru în strânsă cooperare cu un nou Centru european amenințările legate de ingerințe și integritatea informațiilor și cu un nou grup operativ al Comisiei;

14.  invită toate instituțiile UE și statele membre să capaciteze societatea civilă pentru a juca un rol activ în combaterea ingerințelor externe; invită toate nivelurile și sectoarele societății europene să instituie sisteme care să mărească reziliența organizațiilor și a cetățenilor împotriva ingerințelor externe, să fie în măsură să detecteze atacurile la timp și să contracareze atacurile într-un mod cât mai eficient, inclusiv prin educație și sensibilizare, în cadrul UE al drepturilor fundamentale și într-un mod transparent și democratic; subliniază, în acest context, bunele practici și abordarea la nivelul întregii societăți adoptate de Taiwan; invită factorii de decizie să pună la dispoziția societății civile instrumente și finanțare adecvate pentru a analiza, a expune și a combate ingerința externă;

Consolidarea rezilienței UE prin conștientizarea situației, educația și alfabetizarea mediatică

15.  subliniază că instituțiile UE și statele membre au nevoie de sisteme sănătoase, robuste și interconectate pentru a detecta, analiza, urmări și cartografia incidentele comise de actori statali și nestatali străini care încearcă să intervină în procesele democratice pentru a dezvolta conștientizarea situației și o înțelegere clară a tipului de comportament pe care UE și statele sale membre trebuie să îl descurajeze și să îl combată; solicită cercetări și sondaje sociologice periodice pentru a monitoriza reziliența și alfabetizarea mediatică, precum și pentru a înțelege sprijinul și percepția publică cu privire la cele mai frecvente discursuri de dezinformare;

16.  subliniază că este la fel de important ca informațiile din această analiză să nu rămână în cadrul grupurilor de specialiști în interferențe străine, ci să fie împărtășite în mod deschis publicului larg, pe cât posibil, în special persoanelor care îndeplinesc funcții sensibile, astfel încât toată lumea să fie conștientă de modelele de amenințare și să poată evita riscurile;

17.  subliniază că este necesar să se elaboreze o metodologie comună pentru a dezvolta conștientizarea situației, alerta timpurie și evaluarea amenințărilor, a colecta dovezi în mod sistematic și a detecta la timp manipularea mediului informațional, precum și elaborarea de standarde de atribuire tehnică, de exemplu cu privire la autenticitatea conținutului, pentru a asigura o reacție efectivă;

18.  subliniază că UE trebuie să elaboreze, în cooperare cu statele membre și lucrând la nivel multilateral în cadrul forurilor internaționale relevante, o definiție conceptuală a amenințării de interferență cu care se confruntă UE; subliniază că această definiție trebuie să reflecte tacticile, tehnicile, procedurile și instrumentele utilizate care descriu modelele de comportament ale actorilor statali și nestatali care generează amenințări pe care le vedem în prezent; îndeamnă Comisia să implice Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) pentru a se asigura că nu există concepte discriminatorii sau inechitabile ori prejudecăți încorporate în orice definiții conceptuale;

19.  subliniază că diplomația publică și comunicarea strategică sunt elemente esențiale ale relațiilor externe ale UE și ale protecției valorilor democratice ale UE; invită instituțiile UE să dezvolte în continuare și să stimuleze activitatea importantă a diviziei StratCom a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), precum și a grupurilor sale operative, Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN UE) și celula de fuziune, Direcția de informații a Statului Major al UE, sistemul de alertă rapidă, cooperarea stabilită la nivel administrativ între SEAE, Comisie și Parlament, rețeaua de combatere a dezinformării condusă de Comisie, grupul operativ administrativ al Parlamentului împotriva dezinformării și cooperarea în curs cu NATO, G7, societatea civilă și industria privată, în ceea ce privește cooperarea în domeniul informațiilor, analiza, schimbul de bune practici și sensibilizarea în legătură cu campaniile străine de manipulare a informațiilor și cu interferențele; salută Raportul special 09/2021 al Curții de Conturi Europene (CCE) intitulat „Dezinformarea care afectează UE: un fenomen sub supraveghere, dar nu încă sub control”; invită SEAE și Comisia să publice un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a recomandărilor CCE;

20.  subliniază că trebuie să se consolideze eforturile de monitorizare permanentă, totodată dublate cu mult înainte de alegeri, referendumuri sau de alte procese politice importante în întreaga Europă;

21.  invită statele membre să utilizeze pe deplin aceste resurse prin schimbul de informații relevante cu INTCEN al UE și printr-o participare activă la sistemul de alertă rapidă; consideră că analiza și cooperarea în cadrul UE și cu NATO în domeniul serviciilor de informații trebuie consolidate și mai mult, făcându-le în același timp mai transparente și mai responsabile din punct de vedere democratic, de exemplu prin partajarea de informații cu Parlamentul;

22.  salută ideea președintei Comisiei von der Leyen de a crea un Centru comun de conștientizare a situației pentru a îmbunătăți componenta strategică și a accentua autonomia strategică deschisă a UE și așteaptă, totodată, clarificări suplimentare cu privire la înființarea și misiunea sa; subliniază că un astfel de centru ar necesita o cooperare activă cu serviciile de resort ale Comisiei, SEAE, Consiliul și Parlamentul și autoritățile naționale; reiterează însă importanța evitării duplicării activităților și a suprapunerii cu structurile existente ale UE;

23.  reamintește necesitatea de a echipa SEAE cu un mandat îmbunătățit și clar definit și cu resursele necesare pentru ca Divizia de comunicare strategică, grupuri operative și analiză a informațiilor a SEAE să monitorizeze și să trateze manipularea informațiilor și ingerințele dincolo de sursele externe vizate în prezent de cele trei grupuri operative și să urmărească o acoperire geografică mai largă prin aplicarea unei abordări bazate pe riscuri; solicită de urgență desfășurarea de către SEAE a unor capabilități adecvate pentru a aborda manipularea informațiilor și interferențele care provin din China, în special prin înființarea unei echipe dedicate Orientului Îndepărtat; subliniază și că trebuie extinse în mod semnificativ expertiza și capacitatea lingvistică în ceea ce privește China și alte regiuni importante din punct de vedere strategic, în cadrul SEAE, în statele membre și în instituțiile UE în general, și să utilizeze surse de informații din surse deschise, care în prezent sunt folosite insuficient;

24.  subliniază că este important ca presa și jurnaliștii să fie larg răspândiți, competitivi și caracterizați prin pluralism și independență, ca veridicitatea informațiilor să fie verificată de cercetători, servicii publice de presă solide fiind esențiale pentru o dezbatere democratică dinamică și liberă; salută inițiativele de a reuni, de a forma și de a sprijini organizațiile de jurnaliști independenți, verificatori ai veridicității informațiilor și cercetători din întreaga Europă, în special din regiunile cele mai expuse riscurilor, cum ar fi Observatorul european al mass-media digitale și Fondul European pentru Democrație; regretă profund faptul că Observatorul european al mass-media digitale nu operează și în statele baltice; salută și inițiativele pentru introducerea de indicatori de credibilitate a jurnalismului și de verificare a veridicității faptelor, care sunt ușor de recunoscut, cum ar fi cele inițiate de organizația Reporteri fără frontiere; invită Comisia să ia măsuri cu privire la monopolurile mass-media;

25.  apreciază cercetarea indispensabilă și numeroasele competențe mediatice și digitale creative și de succes, precum și inițiativele de sensibilizare întreprinse de persoane fizice, școli, universități, organizații media, instituții publice și organizații ale societății civile;

26.  solicită UE și statelor membre să dedice surse de finanțare publică europene pentru verificatorii independenți ai veridicității informațiilor, cercetători, mass-media de calitate și jurnaliști de investigație, precum și pentru ONG-urile care cercetează și investighează manipularea informațiilor și interferențele, promovarea educației în domeniul mass-media, digital și al informațiilor și a altor mijloace de capacitare a cetățenilor și cercetarea modului în care se poate măsura în mod semnificativ eficacitatea formării în domeniul educației în domeniul mass-media, digital și al informațiilor, a sensibilizării, a demontării și a comunicării strategice;

27.  solicită ca sectorul mass-media să fie caracterizat de profesionalism și pluralism, asigurându-se că editorii primesc o remunerație justă pentru utilizarea conținutului lor pe internet; subliniază că mai multe țări din lumea întreagă iau măsuri pentru a se asigura că mass-media dispune de resurse financiare adecvate; își reiterează apelul pentru crearea unui fond permanent al UE pentru presa de știri și salută, în acest sens, inițiativa „Știri”, inclusiv noile posibilități de finanțare pentru sectorul mass-media și educația în acest domeniu și cel al informației în cadrul programului „Europa creativă” 2021-2027; observă totuși că fluxurile de finanțare pot crea dependențe sau pot avea un impact asupra independenței mass-media; subliniază, în acest sens, importanța transparenței finanțării mass-media; consideră că, pentru a proteja pluralismul presei, este necesară publicarea informațiilor privind entitățile care dețin, donează, controlează sau oferă conținut către mijloacele de informare în masă și care plătesc pentru conținutul jurnalistic;

28.  subliniază că trebuie să se pună la dispoziția publicului analize și rapoarte consolidate privind incidentele și evaluări ale amenințărilor publice bazate pe date operative cu privire la manipularea informațiilor și interferențe; sugerează deci crearea unei baze de date la nivelul UE privind incidentele de interferențe străine raportate de autoritățile UE și ale statelor membre; subliniază că informațiile privind aceste incidente ar putea fi comunicate, după caz, organizațiilor societății civile și publicului, în toate limbile UE;

29.  invită toate statele membre să includă alfabetizarea mediatică și digitală, precum și educația despre democrație, drepturi fundamentale, istoria recentă, geopolitica, gândirea critică și participarea publicului în programele lor de învățământ, de la primii ani până la educația adulților, inclusiv formarea cadrelor didactice și a cercetătorilor; invită Comisia și statele membre să intensifice sprijinul pentru educația istorică și cercetarea cu privire la modul în care ingerințele străine și totalitarismul trecut au influențat societatea în general și evenimentele democratice la scară largă, în special;

30.  invită instituțiile UE și statele membre, la toate nivelurile administrative, să identifice sectoarele expuse riscului de tentative de interferență și să asigure formarea și exercițiile periodice pentru personalul care lucrează în aceste sectoare cu privire la modul de detectare și evitare a tentativelor de interferență și subliniază că astfel de eforturi ar beneficia de pe urma unui format standardizat stabilit de UE; recomandă ca module cuprinzătoare de formare să fie oferite, de asemenea, tuturor funcționarilor publici; salută, în acest sens, formarea oferită deputaților și personalului de către administrația Parlamentului; recomandă ca această formare să fie dezvoltată în continuare;

31.  subliniază necesitatea de a informa opinia publică cu privire la ingerințele străine la toate nivelurile societății; salută inițiativele SEAE, ale Comisiei și ale administrației Parlamentului, cum ar fi organizarea de cursuri de formare și de sensibilizare pentru jurnaliști, profesori, influențatori, studenți, vârstnici și vizitatori, atât offline, cât și online, la Bruxelles și în toate statele membre, și recomandă ca acestea să fie dezvoltate în continuare;

32.  invită statele membre, administrația UE și organizațiile societății civile să facă schimb de bune practici pentru formarea și sensibilizarea cu privire la alfabetizarea mediatică și informațională, astfel cum se solicită în Directiva serviciilor mass-media audiovizuale(13); invită Comisia să organizeze aceste schimburi în cooperare cu Grupul de experți privind educația în domeniul mass-media; subliniază că directiva revizuită trebuie să fie pusă în aplicare rapid și în mod corespunzător de statele membre;

33.  îndeamnă instituțiile UE să elaboreze un cod de etică pentru a îndruma autoritățile publice și reprezentanții politici în utilizarea platformelor și rețelelor de comunicare socială; consideră că este necesar să se încurajeze o utilizare responsabilă a acestor platforme și rețele pentru a combate manipularea și dezinformarea provenite din sfera publică;

34.  invită UE și statele sale membre să introducă programe personalizate de sensibilizare și de alfabetizare mediatică și informatică, inclusiv unele destinate diasporei și minorităților și invită Comisia să instituie un sistem de partajare ușoară a materialelor în limbile minorităților, pentru a reduce costurile de traducere și a se adresa unui număr cât mai mare de persoane; invită regiunile și localitățile să fie mai active, deoarece este important ca informația să ajungă în zonele rurale și la toate grupurile demografice;

35.  subliniază că un răspuns esențial la tentativele de ingerință externă constă în apărarea principalelor grupuri-țintă vizate de aceasta; subliniază necesitatea unor acțiuni specifice, prin intermediul unui cadru juridic armonizat al UE, împotriva răspândirii dezinformării și a discursurilor de incitare la ură cu privire la aspecte legate de gen, de persoanele LGBTIQ+, de minorități și de refugiați; invită Comisia să elaboreze și să pună în aplicare strategii pentru a împiedica finanțarea persoanelor și a grupurilor care răspândesc practici de manipulare a informațiilor sau participă activ, vizând frecvent grupurile și subiectele menționate mai sus, pentru a crea clivaje în societate; solicită campanii de comunicare cu caracter pozitiv cu privire la aceste aspecte și subliniază necesitatea unei formări care să ia în considerare dimensiunea de gen;

36.  recunoaște că atacurile și campaniile de dezinformare de gen sunt adesea folosite ca parte a unei strategii politice mai ample de subminare a participării egale la procesele democratice, în special pentru femei și persoanele LGBTIQ+; subliniază că dezinformarea cu privire la persoanele LGBTIQ+ alimentează ura, atât în mediul online, cât și în cel offline și amenință vieți; solicită ca anchetele privind dezinformarea online să fie efectuate dintr-o perspectivă intersectorială și să se supravegheze schimbările pe care platformele le fac pentru a răspunde la campaniile online de dezinformare de gen; solicită o atenție sporită la dezinformarea de gen prin instituirea unor sisteme de alertă timpurie prin care să poată fi semnalate și identificate campaniile de dezinformare de gen;

37.  invită Comisia să prezinte o strategie generală de alfabetizare mediatică și informațională, cu un accent special pe combaterea manipulării informațiilor;

38.  salută înființarea grupului de experți pentru combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare, care se va axa, printre altele, pe gândirea critică, pe formarea profesorilor și pe eforturile de prevenire a dezinformării, pe eforturile de dezmințire și de verificare a veridicității informațiilor, precum și pe implicarea studenților; invită Comisia să împărtășească rezultatele activității acestui grup de experți și să pună în aplicare concluziile acestuia;

39.  subliniază importanța comunicării strategice pentru a contracara cele mai frecvente discursuri antidemocratice; solicită îmbunătățirea comunicării strategice a Uniunii Europene pentru a crește raza de acțiune a acesteia atât în rândul cetățenilor săi, cât și în străinătate; subliniază că toate organizațiile democratice trebuie să apere democrația și să susțină statul de drept și au responsabilitatea comună de a interacționa cu cetățenii, utilizând limbile și platformele lor preferate;

40.  invită statele membre să asigure campanii de comunicare publică eficace în legătură cu pandemia de COVID-19, pentru a difuza informații exacte și în timp util cu scopul de a contracara inducerea în eroare, în special în ceea ce privește vaccinurile;

41.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la răspândirea propagandei de stat străine, originară mai ales din Moscova și Beijing, dar și din Ankara, care este tradusă în limbile locale, de exemplu conținutul mediatic sponsorizat de RT, Sputnik, Anadolu, CCTV, Global Times, Xinhua, TRT World sau de Partidul Comunist Chinez, disimulat sub formă de jurnalism și distribuit împreună cu anumite ziare; susține că astfel de canale nu pot fi considerate adevărate mijloace de informare în masă și, prin urmare, nu ar trebui să se bucure de drepturile și de protecția presei democratice; este la fel de preocupat de modul în care aceste discursuri s-au răspândit, transformându-se în adevărate produse jurnalistice; subliniază necesitatea de a crește gradul de conștientizare cu privire la campaniile de dezinformare ale Rusiei și Chinei, care vizează să pună la încercare valorile democratice și să creeze clivaje în UE, întrucât aceasta constituie principala sursă de dezinformare în Europa; invită Comisia să inițieze un studiu privind standardele minime pentru mass-media, ca bază pentru o eventuală revocare a licențelor în caz de încălcare a acestora; solicită Comisiei să integreze constatările studiului în legislația viitoare, cum ar fi o eventuală lege privind libertatea presei; constată că actori străini care vizează practici de ingerință se pot prezenta în mod fals drept jurnaliști; consideră că, în astfel de cazuri, ar trebui să fie posibil să fie sancționată persoana sau organizația respectivă, de exemplu prin denunțare, prin excluderea de la evenimente mediatice sau revocarea acreditării jurnalistice;

42.  se declară profund îngrijorat de atacurile, hărțuirea, violența și amenințările la adresa jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului și a altor persoane care denunță ingerințe străine, și care ar putea să le submineze astfel independența; invită Comisia să prezinte rapid propuneri concrete și ambițioase privind siguranța tuturor acestor persoane, inclusiv un proces antistrategic împotriva participării publice (SLAPP) și sprijin economic, juridic și diplomatic, astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru democrația europeană; salută, în acest sens, Recomandarea Comisiei (UE) 2021/1534 din 16 septembrie 2021 referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei în Uniunea Europeană(14); invită statele membre să-i protejeze în mod eficient pe jurnaliști și pe alți profesioniști din domeniul presei cu ajutorul unor instrumente legislative și fără caracter legislativ;

43.  subliniază că trebuie să fie implicați factorii de decizie de la nivel local și regional responsabili de deciziile strategice în domeniile care țin de competența lor, cum ar fi infrastructura, securitatea cibernetică, cultura și educația; subliniază faptul că politicienii și autoritățile locale și regionale pot identifica adesea evoluțiile într-un stadiu incipient și subliniază că sunt adesea necesare cunoștințe locale pentru identificarea și punerea în aplicare a unor contramăsuri adecvate;

44.  invită Comisia și statele membre să stabilească canale de comunicare și să instituie platforme unde întreprinderile, ONG-urile și persoanele fizic, inclusiv membrii diasporelor, să poată raporta că sunt victime ale manipulării informațiilor sau ale interferențelor; invită statele membre să sprijine persoanele care sunt victime ale atacurilor sau care au informații despre astfel de atacuri sau sunt supuse unor presiuni;

Ingerințe externe prin intermediul platformelor online

45.  salută propunerea de revizuire a Codului de bune practici privind dezinformarea și propunerile pentru un act legislativ privind serviciile digitale, un act legislativ privind piețele digitale și alte măsuri legate de Planul de acțiune pentru democrația europeană, ca instrumente efective potențiale de contracarare a ingerințelor străine; recomandă ca la lectura finală a acestor texte să se țină seama de aspectele prezentate în restul prezentei secțiuni;

46.  subliniază că libertatea de exprimare nu trebuie interpretată greșit ca libertatea de a desfășura online activități care sunt ilegale offline, cum ar fi hărțuirea, discursurile de incitare la ură, discriminarea rasială, terorismul, violența, spionajul și amenințări; subliniază că platformele trebuie nu numai să respecte legea statului din care operează, ci și să respecte termenii și condițiile asumate, mai ales cu privire la conținutul dăunător din mediul online; invită platformele să își intensifice eforturile pentru a preveni reapariția conținutului ilegal identic cu cel care a fost identificat ca fiind ilegal și eliminat;

47.  subliniază, mai presus de toate, necesitatea de a studia în continuare creșterea practicilor de dezinformare și a interferențelor străine în mediul online, precum și necesitatea ca legislația la nivelul UE să asigure o transparență, o monitorizare și o răspundere semnificativ sporite și relevante pentru operațiunile desfășurate de platformele online și accesul la date pentru solicitanții legitimi de acces, în special atunci când se ocupă de algoritmi și de publicitatea online; solicită societăților care gestionează platforme de comunicare socială să conserve anunțurile publicitare;

48.  solicită reglementări și acțiuni care să oblige platformele, în special cele care prezintă un risc sistemic pentru societate, să își aducă contribuția pentru a reduce manipularea informațiilor și interferențele, de exemplu prin utilizarea unor etichete care indică adevărații autori ce se ascund în spatele conturilor, prin limitarea sferei de cuprindere a conturilor utilizate în mod regulat pentru a răspândi dezinformare sau care încalcă în mod regulat termenii și condițiile platformei, prin suspendarea și, dacă este necesar și pe baza unei legislații clare, prin eliminarea conturilor neautentice utilizate pentru campanii coordonate de interferențe sau prin demonetizarea site-urilor de dezinformare care răspândesc informații, prin instituirea unor măsuri de atenuare a riscurilor de interferență pe care le prezintă efectele algoritmilor lor, ale modelelor publicitare, ale sistemelor de recomandare și ale tehnologiilor AI, precum și prin semnalarea conținutului de dezinformare atât în postări, cât și în comentarii; reamintește necesitatea ca aceste măsuri să fie puse în aplicare într-un mod transparent și responsabil;

49.  invită Comisia să țină seama pe deplin de documentul „Guidance Note on Best practices towards effective legal and procedural frameworks for self-regulatory and co-regulatory mechanisms of content moderation” a Consiliului Europei (Nota de orientare privind cele mai bune practici pentru cadre juridice și procedurale eficiente pentru mecanismele de autoreglementare și coreglementare a moderării conținutului), adoptat în iunie 2021;

50.  solicită aplicarea strictă și completă a Regulamentului general privind protecția datelor(15), prin care să se limiteze cantitatea de date privind utilizatorii pe care le pot stoca platformele și cât timp pot fi utilizate aceste date, în special pentru platforme și aplicații care utilizează date cu caracter foarte privat și/sau sensibile, cum ar fi mesageria, aplicațiile de sănătate, finanțe și matrimoniale și grupurile mici de discuții; solicită ca platformele controlorilor fluxului de informație să se abțină de la combinarea datelor cu caracter personal cu date cu caracter personal provenite de la alte servicii oferite de controlor sau cu date cu caracter personal provenite din servicii furnizate de terți, pentru a permite la fel de bine acordul sau dezacordul cu privire la stocarea și partajarea datelor și pentru a permite utilizatorilor să aleagă dacă doresc să fie vizați de alte tipuri de publicitate personalizată online; salută toate eforturile de interzicere a tehnicilor de microdirecționare vizând publicitatea politică, în special, dar nu numai cele bazate pe date sensibile cu caracter personal, cum ar fi originea etnică, convingerile religioase sau orientarea sexuală, și solicită Comisiei să ia în considerare extinderea interdicției privind microdirecționarea vizând publicitatea tematică;

51.  solicită norme obligatorii la nivelul UE care să impună platformelor să coopereze cu autoritățile competente pentru a-și testa periodic sistemele și să identifice, să evalueze și să atenueze riscul de manipulare a informațiilor, de interferență și vulnerabilitățile pe care le implică utilizarea serviciilor lor, inclusiv modul în care proiectarea și gestionarea serviciilor lor contribuie la acest risc; solicită norme obligatorii la nivelul UE care să oblige platformele să instituie sisteme de monitorizare a modului în care sunt utilizate serviciile lor, cum ar fi monitorizarea în timp real a celor mai de succes și populare postări într-o imagine de ansamblu pentru fiecare țară în parte, pentru a detecta manipularea informațiilor și interferențele și pentru a semnala autorităților responsabile suspiciunile de interferență, precum și pentru a crește costurile pentru actorii care fac posibilă ignorarea oricăror astfel de acțiuni facilitate de sistemele lor;

52.  invită platformele online să aloce resurse adecvate pentru a preveni interferențele străine dăunătoare, precum și pentru a asigura condiții de muncă mai bune, îngrijiri psihologice și plăți echitabile pentru moderatorii de conținut; invită marile platforme de comunicare socială să furnizeze rapoarte detaliate pentru fiecare țară în parte cu privire la resursele dedicate verificării faptelor la nivel național, activităților de cercetare, moderării conținutului, inclusiv capacităților umane și de AI în limbile individuale, precum și colaborării cu societatea civilă locală; subliniază necesitatea ca aceste platforme să își intensifice eforturile menite să combată dezinformarea pe piețele mai mici și mai puțin profitabile din punct de vedere comercial din UE;

53.  invită platformele de comunicare socială să respecte pe deplin egalitatea tuturor cetățenilor UE, indiferent de limba utilizată în conceperea serviciilor, instrumentelor și mecanismelor lor de monitorizare, precum și în măsurile pentru o mai mare transparență și un mediu online mai sigur; subliniază că aceasta se referă nu numai la toate limbile oficiale naționale și regionale, ci și la limbile unor diaspore importante din cadrul UE; subliniază că aceste servicii ar trebui să fie accesibile și persoanelor cu deficiențe de auz;

54.  solicită etichetarea clară și lizibilă a conținutului deepfake, atât pentru utilizatorii platformelor, cât și în metadatele conținutului, pentru a-i îmbunătăți trasabilitatea pentru cercetători și verificatorii veridicității informațiilor; în acest sens, salută inițiativele care vizează îmbunătățirea autenticității și trasabilității conținutului, cum ar fi dezvoltarea filigranelor și a standardelor de autenticitate, precum și introducerea unor standarde globale;

55.  solicită reglementarea serviciilor care oferă instrumente și servicii de manipulare a platformelor de comunicare socială, cum ar fi creșterea gradului de acoperire a conturilor sau a conținutului prin implicare artificială sau profiluri neautentice; subliniază că reglementarea acestei nișe trebuie să se bazeze pe o evaluare aprofundată a practicilor actuale și a riscurilor asociate și ar trebui să împiedice utilizarea acestor servicii de către actori răuvoitori în scopuri de ingerințe politice;

56.  evidențiază nevoia de transparență în ceea ce privește adevărata persoană fizică sau juridică din spatele conținutului și conturilor online a celor care doresc să facă publicitate; invită platformele să introducă mecanisme de detectare și suspendare îndeosebi a conturilor neautentice care au legătură cu operațiuni coordonate de influențare; subliniază că aceste practici nu ar trebui să interfereze cu capacitatea de a permite anonimatul online, care are importanță crucială pentru protejarea jurnaliștilor, a activiștilor, a comunităților marginalizate și a persoanelor aflate în poziții vulnerabile (de exemplu, avertizori de integritate sau disidenți și opozanți politici ai regimurilor autocratice), și ar trebui să lase loc intervențiilor satirice sau umoristice;

57.  subliniază că o responsabilitate mai mare în ceea ce privește eliminarea conținutului nu trebuie să conducă la eliminarea arbitrară a conținutului legal; îndeamnă la prudență în ceea ce privește suspendarea totală a conturilor persoanelor fizice reale sau utilizarea în masă a filtrelor automate; ia act cu îngrijorare de deciziile arbitrare ale platformelor de a suprima conturile unor funcționari publici aleși; subliniază că aceste conturi ar trebui să fie eliminate numai pe baza unei legislații clare, bazate pe valori democratice, care să fie transpuse în politica de afaceri și să fie puse în aplicare printr-o supraveghere democratică independentă, și că trebuie să existe un proces pe deplin transparent care să includă dreptul la recurs;

58.  solicită norme obligatorii care să impună platformelor să creeze canale de comunicare ușor accesibile și eficace pentru persoanele sau organizațiile care doresc să raporteze conținutul ilegal, încălcarea condițiilor generale de utilizare, dezinformarea sau ingerința sau manipularea străină, permițând, după caz, persoanelor acuzate să reacționeze înainte de luarea oricărei măsuri restrictive, precum și instituirea unor proceduri de sesizare și de recurs imparțiale, transparente, rapide și accesibile pentru victimele conținutului postat online, pentru cei care raportează conținuturi și pentru persoanele sau organizațiile afectate de decizia de a eticheta, de a restricționa vizibilitatea, de a bloca accesul la conturi sau de a restricționa accesul la acestea sau de a restricționa accesul la veniturile din publicitate; recomandă ca platformele de comunicare socială să desemneze un punct de contact specific pentru fiecare stat membru și să formeze echipe de grupuri operative pentru fiecare proces de alegeri important din fiecare stat membru;

59.  solicită norme legislative care să asigure transparența față de utilizatori și publicul larg, cum ar fi obligația platformelor de a crea arhive publice și ușor accesibile de căutare a anunțurilor publicitare online, inclusiv a celor cărora le sunt destinate și a celor care le plătesc, precum și a conținutului moderat și șters, de a stabili măsuri de autoreglementare și de a oferi acces cuprinzător și semnificativ la informații cu privire la conceperea, utilizarea și impactul algoritmilor autorităților naționale competente, cercetătorilor agreați afiliați instituțiilor academice, mass-mediei, organizațiilor societății civile și organizațiilor internaționale care reprezintă interesul public; consideră că indicatorii referitori la aceste biblioteci ar trebui armonizați pentru a permite o analiză comparativă între platforme și pentru a reduce sarcina administrativă pentru platforme;

60.  solicită să se pună capăt modelelor de afaceri care se bazează pe încurajarea persoanelor să rămână pe platforme mai mult timp prin direcționarea de conținut interesant; invită factorii de decizie politică și platformele să se asigure, prin utilizarea moderatorilor umani și a unui auditor terț, că algoritmii nu promovează conținuturi ilegale, extremiste, discriminatorii sau radicalizatoare, ci mai degrabă le oferă utilizatorilor o multitudine de perspective și acordă prioritate și promovează fapte și conținuturi bazate pe date științifice, în special cu privire la aspecte sociale importante, cum ar fi sănătatea publică și schimbările climatice; consideră că sistemele de clasificare bazate pe angajament și dependență reprezintă o amenințare sistemică la adresa societății noastre; solicită Comisiei să abordeze problema actuală a stimulentelor de preț care permit, în prezent, ca reclamele foarte bine direcționate cu conținut care provoacă dezbinare să aibă adesea prețuri mult mai mici pentru același număr de vizualizări decât reclamele care nu sunt la fel de bine direcționate și care prezintă un conținut care încurajează integrarea socială;

61.  solicită modificarea algoritmilor pentru a nu mai promova conținuturile provenite de pe conturi și canale inautentice care determină în mod artificial răspândirea campaniilor străine dăunătoare de manipulare a informațiilor; solicită ca algoritmii să fie modificați astfel încât să nu favorizeze conținutul care provoacă dezbinare și furie; subliniază că este necesar ca UE să pună în aplicare măsuri care să impună în mod legal întreprinderilor care gestionează platforme de comunicare socială să prevină pe cât posibil amplificarea dezinformării odată detectată și că trebuie să existe consecințe pentru platforme în cazul în care acestea nu respectă cerința de a elimina dezinformarea;

62.  accentuează că este necesară o fază îmbunătățită de testare și o revizie sistematică a consecințelor algoritmilor, inclusiv a modului în care aceștia modelează discursul public și influențează rezultatele politice și modul în care se acordă prioritate conținutului; subliniază că o astfel de revizie ar trebui să analizeze și dacă platformele pot respecta garanțiile promise în respectivele lor termene și condiții și dacă dispun de suficiente garanții pentru a preveni comportamentele inautentice coordonate pe scară largă să manipuleze conținutul prezentat pe platformele lor;

63.  este alarmat de veniturile din publicitate în valoare medie de 65 de milioane de euro care ajung în fiecare an la aproximativ 1 400 de site-uri de dezinformare care vizează cetățenii europeni(16); subliniază că reclamele online, uneori și ale unor instituții publice, care ajung pe și, prin urmare, finanțează site-uri de internet periculoase care promovează discursuri de incitare la ură și dezinformarea, fără consimțământul sau chiar cunoștința societăților sau instituțiilor în cauză; observă că cinci companii, printre care Google Ads, plătesc 97 % din aceste venituri și sunt responsabile pentru selectarea site-urilor editorilor enumerate în inventarul lor, având astfel competența să hotărască ce conținut este monetizat; consideră inacceptabil faptul că algoritmii care distribuie fondurile publicitare funcționează de manieră complet netransparentă; invită, prin urmare, Comisia să utilizeze instrumentele politicii de concurență și ale legislației antitrust pentru a asigura o piață funcțională și pentru a desființa acest monopol; le solicită acestor actori să prevină finanțarea site-urilor de internet de dezinformare de către serviciile lor publicitare; felicită organizațiile care se ocupă de campanii de informare cu privire la această chestiune îngrijorătoare; subliniază că agențiile de publicitate ar trebui să aibă dreptul de a ști și de a decide unde sunt plasate reclamele și ce intermediar le-a prelucrat datele; solicită instituirea unui proces de mediere, care să permită rambursarea fondurilor către agenții de publicitate atunci când reclamele sunt plasate pe site-uri care promovează dezinformarea;

64.  subliniază că Codul de bune practici actualizat privind dezinformarea, actul legislativ privind serviciile digitale, Actul legislativ privind piețele digitale și alte măsuri legate de Planul de acțiune pentru democrația europeană vor necesita un mecanism eficace de analiză, evaluare și sancțiuni după adoptarea lor, pentru a evalua în mod regulat punerea lor în aplicare la nivel național și la nivelul UE și pentru a identifica și remedia fără întârziere lacunele și pentru a sancționa aplicarea greșită a angajamentelor, precum și lipsa acțiunilor; solicită, în acest sens, existența unor coordonatori de servicii digitale puternici și abilitați în fiecare stat membru, precum și resurse suficiente pentru ca organul de aplicare al Comisiei Europene să își îndeplinească sarcinile care i-au fost atribuite prin actul legislativ privind serviciile digitale; subliniază, de asemenea, că este important ca platformele online să facă obiectul unor audituri independente, certificate de Comisie; constată că auditorii nu pot fi finanțați de platforme individuale, pentru a le garanta astfel independența;

65.  solicită, în acest sens, definirea unor indicatori-cheie obiectivi de performanță, prin intermediul coreglementării, pentru a se asigura caracterul verificabil al acțiunilor întreprinse de platforme, precum și efectele acestora; subliniază că acești indicatori-cheie de performanță ar trebui să includă indicatori specifici fiecărei țări, cum ar fi publicul vizat de dezinformare, implicarea (rata de click-through etc.), finanțarea activităților naționale de verificare a veridicității faptelor și de cercetare, precum și prevalența și forța relațiilor societății civile la nivel național;

66.  este profund îngrijorat de lipsa de transparență în ceea ce privește revizuirea Codului de bune practici privind dezinformarea, întrucât discuția a rămas în mare parte rezervată sectorului privat și Comisiei; regretă că Parlamentul European, în special Comisia specială INGE, și alți actori importanți, nu au fost consultați în mod corespunzător în timpul elaborării revizuirii Codului de bune practici;

67.  regretă insistarea pe caracterul de autoreglementare al Codului de bune practici, deoarece autoreglementarea este insuficientă în protejarea publicului de interferențe și tentative de manipulare; este îngrijorat de faptul că este posibil ca Codul actualizat de bune practici privind dezinformarea să nu fie în măsură să ofere un răspuns la provocările viitoare; își exprimă preocuparea că Orientările cu privire la consolidarea Codului de bune practici se bazează în mare măsură pe propunerea de act legislativ privind serviciile digitale a Comisiei; solicită să se acționeze rapid pentru a se asigura că Codul de bune practici încorporează angajamente obligatorii pentru platforme, pentru a asigura pregătirea UE înainte de următoarele alegeri locale, regionale, naționale și europene;

68.  solicită ca UE să protejeze și să încurajeze dialogul în cadrul comunității tehnologice și schimbul de informații privind comportamentul și strategiile platformelor sociale; consideră că numai o comunitate tehnologică deschisă poate consolida opinia publică împotriva atacurilor, a manipulării și a interferențelor; consideră că ar trebui analizată posibilitatea de a crea un centru de schimb de informații și de analiză (ISAC) public-privat pentru combaterea dezinformării, în cadrul căruia membrii ar urmări, ar eticheta și ar face schimb de informații cu privire la amenințări legate de conținutul dezinformării și de agenții care îl furnizează, în conformitate cu o clasificare a amenințărilor; consideră că acest lucru ar putea constitui o sursă de informații pentru sistemul de alertă rapidă al UE și pentru mecanismul G7 și ar fi, de asemenea, în beneficiul actorilor mai mici, care dispun de mai puține resurse; solicită și un standard la nivelul întregii industrii privind dezinformarea în materie de servicii publicitare și servicii de valorificare financiară online a dezinformării, pentru a elimina valorificarea financiară a conținutului dăunător, standard care ar trebui să fie utilizat și de sistemele de plată online și de platformele de comerț electronic și auditat de un terț;

69.  subliniază că acest cod va trebui să poată fi utilizat ca un instrument eficient până la intrarea în vigoare a actului legislativ privind serviciile digitale; consideră că codul ar trebui să devanseze unele dintre obligațiile prevăzute de actul legislativ privind serviciile digitale și să oblige semnatarii să pună în aplicare o serie de dispoziții ale actului legislativ privind serviciile digitale în ceea ce privește accesul la date pentru cercetători și autoritățile de reglementare, transparența publicității, inclusiv transparența sistemelor algoritmice și de recomandare; îndeamnă semnatarii să verifice dacă respectă aceste obligații prin intermediul unui auditor independent și solicită ca aceste rapoarte de audit să fie publicate;

70.  regretă lipsa de transparență în procesul de monitorizare a respectării codului, precum și calendarul revizuirii codului, care va fi finalizată înainte de încheierea lucrărilor Comisiei speciale INGE; consideră că cel puțin ordinea de zi a reuniunilor, notele finale și listele de prezență ar trebui să fie puse la dispoziția publicului; îndeamnă semnatarii să își confirme în Parlament angajamentele în ceea ce privește codul și modul în care au pus și vor pune în aplicare aceste angajamente;

71.  consideră că autoritățile independente de reglementare în domeniul mass-media, cum ar fi Grupul autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale, ar putea juca un rol esențial în monitorizarea și punerea în aplicare a codului;

72.  salută propunerea de înființare a unui grup operativ prevăzut în orientările Comisiei privind consolidarea codului; insistă ca Comisia să invite reprezentanți ai Parlamentului, ai autorităților naționale de reglementare și ai altor părți interesate, inclusiv ai societății civile și ai comunității de cercetători, să facă parte din acest grup operativ;

Infrastructura critică și sectoarele strategice

73.  consideră că, având în vedere caracterul său interconectat și transfrontalier, infrastructura critică este din ce în ce mai vulnerabilă la ingerințele externe și consideră că ar trebui revizuit cadrul existent în prezent; salută, prin urmare, propunerea Comisiei privind o nouă directivă pentru a consolida reziliența entităților critice care furnizează servicii esențiale în Uniunea Europeană;

74.  recomandă statelor membre să își mențină prerogativa de a identifica entitățile critice, dar coordonarea la nivelul UE este necesară pentru:

   (a) consolidarea canalelor de conectare și comunicare utilizate de mai mulți actori, inclusiv pentru securitatea generală a misiunilor și operațiilor UE;
   (b) sprijinirea autorităților competente din statele membre prin intermediul Grupului privind reziliența entităților critice, asigurând o participare diversă a părților interesate și, în special, implicarea efectivă a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), a organizațiilor societății civile și a sindicatelor;
   (c) promovarea schimbului de bune practici nu numai între statele membre, ci și la nivel regional și local, inclusiv cu Balcanii de Vest, precum și între proprietarii și operatorii de infrastructuri critice, inclusiv prin comunicarea între agenții, pentru a identifica evoluțiile într-un stadiu incipient și pentru a elabora contramăsuri adecvate;
   (d) punerea în aplicare a unei strategii comune de reacție la atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice;

75.  recomandă ca lista entităților critice ar putea fi extinsă pentru a include infrastructura electorală digitală și sistemele de învățământ, având în vedere importanța ei crucială în garantarea funcționării și a stabilității pe termen lung a UE și a statelor sale membre, și că ar trebui să se permită flexibilitate atunci când se decide adăugarea pe listă a unor noi sectoare strategice care să fie protejate;

76.  solicită o abordare globală a UE pentru a aborda problema amenințărilor hibride la adresa proceselor electorale și pentru a îmbunătăți coordonarea și cooperarea între statele membre; invită Comisia să evalueze în mod critic dependența de platforme și infrastructura de date în contextul alegerilor; consideră că există o lipsă de control democratic asupra sectorului privat; solicită o supraveghere mai democratică a platformelor, inclusiv un acces adecvat la date și algoritmi pentru autoritățile competente;

77.  recomandă ca obligațiile care decurg din directiva propusă, inclusiv evaluările amenințărilor la nivelul UE și pentru fiecare țară, a riscurilor și vulnerabilităților, ar trebui să reflecte cele mai recente evoluții și să fie efectuate de Centrul Comun de Cercetare în colaborare cu INTCEN al SEAE; subliniază necesitatea unor resurse suficiente pentru aceste instituții, astfel încât acestea să poată furniza cea mai recentă analiză de ultimă generație, cu un control democratic puternic, care nu ar trebui să împiedice evaluarea prealabilă de către FRA pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale;

78.  consideră că UE și statele sale membre trebuie să ofere alternative de finanțare țărilor candidate la aderarea la UE din Balcanii de Vest și altor țări potențial candidate, în care ISD au fost utilizate ca instrument geopolitic de către țări terțe pentru a spori influența acestor țări, pentru a împiedica părți mari din infrastructura critică a UE și a țărilor candidate să aibă acces la țări și societăți din afara UE, cum ar fi în cazul portului Pireu din Grecia și așa cum se întâmplă în prezent în cazul investițiilor chineze în cabluri submarine din Marea Baltică, Marea Mediterană și Marea Arctică; salută, prin urmare, Regulamentul privind examinarea ISD ca instrument important de coordonare a acțiunilor statelor membre privind investițiile străine și solicită un cadru de reglementare mai solid și o aplicare mai strictă a cadrului, pentru a se asigura că ISD care au un efect negativ asupra securității UE, astfel cum se specifică în regulament, sunt blocate și că mai multe competențe în ceea ce privește examinarea ISD sunt transferate instituțiilor UE; solicită eliminarea principiului ofertantului care practică cele mai scăzute prețuri din deciziile guvernamentale de investiții; invită toate statele membre care nu dispun de mecanisme de control al investițiilor să instituie astfel de măsuri; consideră că acest cadru ar trebui să fie mai bine conectat cu analizele independente efectuate de institutele naționale și ale UE sau alte părți interesate relevante, cum ar fi grupurile de reflecție, pentru a sesiza și analiza fluxurile de ISD; consideră că ar putea fi oportun să se includă și alte sectoare strategice în acest cadru, cum ar fi tehnologia 5G și alte tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC), astfel încât să se limiteze dependența UE și a statelor sale membre de furnizorii cu grad ridicat de risc; subliniază că această abordare ar trebui să se aplice în mod egal țărilor candidate și celor potențial candidate;

79.  este de părere că UE se confruntă cu mai multe provocări ca urmare a lipsei de investiții din trecut, care a contribuit la dependența sa de furnizorii străini de tehnologie; recomandă securizarea lanțurilor de producție și de aprovizionare cu infrastructuri critice și materiale critice în cadrul UE; consideră că eforturile UE în direcția autonomiei strategice deschise și a suveranității digitale sunt importante și reprezintă calea cea bună de urmat; subliniază că se așteaptă ca UE să utilizeze noi instrumente pentru a-și consolida poziția geopolitică, inclusiv un instrument anticoercitiv; consideră că Actul european privind cipurile, anunțat de Comisie, pentru a se asigura că piesele esențiale pentru producția de cipuri sunt fabricate în Uniunea Europeană, reprezintă un pas important în limitarea dependenței de țări terțe, cum ar fi China și SUA; consideră că investițiile în producția de cipuri trebuie realizate în mod coordonat la nivelul întregii Uniuni și conform unei analize a cererii, astfel încât să se evite o cursă către subvențiile publice naționale și fragmentarea pieței unice; invită, prin urmare, Comisia să înființeze un Fond european specific pentru semiconductori, care ar putea sprijini dezvoltarea forței de muncă calificate necesare și ar putea compensa costurile mai mari de stabilire a facilităților de producție și de proiectare în Uniunea Europeană; consideră că Taiwanul este un partener important în stimularea producției de semiconductori în UE;

80.  solicită dezvoltarea în continuare a rețelelor europene de infrastructură de date și de furnizori de servicii cu standarde europene de securitate, cum ar fi GAIA-X, care reprezintă un pas important în construirea unor alternative viabile la furnizorii de servicii existenți și în direcția unei economii digitale deschise, transparente și sigure; subliniază necesitatea de a consolida IMM-urile și de a evita cartelizarea pieței cloud; reamintește că centrele de date sunt infrastructuri critice; își exprimă îngrijorarea cu privire la influența țărilor terțe și a întreprinderilor acestora asupra dezvoltării GAIA-X;

81.  subliniază că integritatea, disponibilitatea și confidențialitatea rețelelor publice de comunicații electronice, cum ar fi magistralele de internet și cablurile de comunicații submarine, prezintă un interes vital pentru securitate; invită Comisia și statele membre să prevină sabotajul și spionajul în aceste rețele de comunicații și să promoveze utilizarea unor standarde de rutare sigure și interoperabile pentru a asigura integritatea și robustețea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, inclusiv prin intermediul recentei strategii globale de acces;

82.  invită Comisia să propună acțiuni pentru a asigura o aprovizionare sigură, sustenabilă și echitabilă cu materii prime utilizate pentru a produce componente și tehnologii critice, inclusiv baterii și echipamente, 5G și tehnologii ulterioare, precum și cu produse chimice și farmaceutice, subliniind, în același timp, importanța comerțului mondial, a cooperării internaționale cu respectarea deplină a drepturilor lucrătorilor și a mediului natural, precum și cu aplicarea standardelor sociale și de sustenabilitate internaționale în ceea ce privește utilizarea resurselor; reamintește necesitatea de a acorda finanțarea necesară cercetării și dezvoltării pentru a găsi înlocuitori adecvați în cazul întreruperii lanțului de aprovizionare;

Ingerințele externe în timpul proceselor electorale

83.  solicită protejarea întregului proces electoral ca o problemă de securitate europeană și națională de prim rang, întrucât alegerile libere și corecte stau la baza procesului democratic; invită Comisia să elaboreze un cadru mai bun de reacție pentru a contracara ingerințele străine în procesele electorale, care, printre alte măsuri, ar trebui să constea în canale de comunicare directă cu cetățenii;

84.  subliniază necesitatea de a promova reziliența societății împotriva dezinformării în timpul proceselor electorale, inclusiv în sectorul privat și în cel academic, și de a adopta o abordare holistică în care această ingerință ar trebui abordată în mod constant, de la programele de educație școlară la integritatea tehnică și fiabilitatea votului și prin măsuri structurale de combatere a naturii sale hibride; solicită mai ales un plan de pregătire pentru alegerile europene din 2024, care să implice o strategie, instruire și informare pentru partidele politice europene și personalul lor, precum și măsuri de securitate consolidate pentru a preveni ingerințele străine;

85.  consideră că informarea greșită și dezinformarea prin intermediul platformelor de comunicare socială au devenit o problemă din ce în ce mai mare pentru integritatea electorală; consideră că platformele de comunicare socială ar trebui să asigure punerea în aplicare și buna funcționare a politicilor de protejare a integrității alegerilor; este alarmat de descoperirile recente în care firme private sunt angajate de actori rău intenționați să intervină în alegeri, să introducă discursuri false și să promoveze conspirații virale, mai ales pe platformele de comunicare socială; solicită o investigație aprofundată cu privire la modul de contracarare a fenomenului „dezinformării contra cost”, întrucât acesta devine din ce în ce mai sofisticat și mai răspândit în orice colț al lumii;

86.  subliniază că este extrem de important ca misiunile de observare a alegerilor să furnizeze informații relevante și să emită recomandări specifice pentru a face sistemul electoral mai rezilient și pentru a contribui la combaterea ingerințelor străine în procesele electorale; solicită îmbunătățirea și consolidarea proceselor electorale, misiunile de observare a alegerilor fiind un instrument-cheie în lupta împotriva utilizării din ce în ce mai frecvente a proceselor electorale neloiale și manipulate de către regimurile iliberale care încearcă să pară democratice; subliniază, în acest sens, necesitatea reevaluării și actualizării instrumentelor și metodelor de observare internațională a alegerilor pentru a face față noilor tendințe și amenințări, inclusiv lupta împotriva observatorilor electorali falși, schimbul de bune practici cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, precum și o colaborare mai strânsă cu organizațiile internaționale relevante, cum ar fi OSCE și Consiliul Europei, și cu toți actorii relevanți în cadrul Declarației de principii privind observarea internațională a alegerilor și al Codului de conduită pentru observatorii internaționali la alegeri; subliniază că participarea deputaților în Parlamentul European la misiuni neautorizate de observare a alegerilor subminează credibilitatea și reputația Parlamentului European; salută și recomandă aplicarea deplină a procedurii Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor pentru „cazurile de observare neoficială individuală a alegerilor de către deputații în Parlamentul European” (adoptată la 13 decembrie 2018), care permite excluderea deputaților din delegațiile oficiale ale Parlamentului de observare a alegerilor pe durata mandatului;

Finanțarea disimulată a activităților politice de către donatori externi

87.  subliniază că, deși este încă nevoie de o mai bună înțelegere a efectelor finanțării sub acoperire a activităților politice, de exemplu asupra tendințelor antidemocratice din Europa, finanțarea externă a activităților politice prin operațiuni sub acoperire reprezintă totuși o încălcare gravă a integrității funcționării democratice a UE și a statelor sale membre, în special în perioadele electorale, și, prin urmare, încalcă principiul alegerilor libere și corecte; subliniază că, prin urmare, ar trebui ca în toate statele membre să fie interzisă implicarea în orice activitate disimulată finanțată de actori străini care vizează influențarea procesului politic european sau național; constată, în acest sens, că țări precum Australia au pus în aplicare legi care incriminează ingerințele externe în politică;

88.  condamnă faptul că partidele extremiste, populiste, antieuropene și anumite alte partide și persoane au legături și manifestă atitudini clar complice față de încercările de a interveni în procesele democratice ale Uniunii și este alarmat de faptul că aceste partide sunt utilizate ca voce a actorilor străini pentru a-și legitima guvernarea autoritară; solicită clarificarea completă a relațiilor politice și economice dintre aceste partide și persoane fizice și Rusia; consideră că aceste relații sunt extrem de nepotrivite și condamnă faptele de complicitate care, în urmărirea unor obiective politice, pot expune Europa și statele sale membre la atacuri din partea unor puteri străine;

89.  invită statele membre să elimine mai ales următoarele portițe atunci când armonizează legislațiile naționale și să pună în aplicare interdicția asupra donațiilor străine;

   (a) contribuții în natură din partea actorilor străini către partide politice, fundații, persoane care dețin funcții publice sau funcționari aleși, inclusiv împrumuturi financiare din partea oricăror persoane juridice sau fizice cu sediul în afara UE și a Spațiului Economic European (SEE) (cu excepția alegătorilor europeni), donații anonime care depășesc un anumit prag și lipsa unor limite de cheltuieli pentru campaniile politice, ceea ce permite influențarea prin donații mari; persoanele politice, persoanele implicate sau partidele cărora li s-a oferit și/sau acceptat o contribuție financiară sau în natură din partea unui actor străin trebuie să aibă obligația de a o raporta autorităților competente, iar aceste informații ar trebui raportate la rândul lor la nivelul UE pentru a permite monitorizarea la nivelul UE;
   (b) „donatori de paie” care dețin cetățenia unui stat membru al UE(17): transparența în ceea ce privește persoanele fizice și juridice care fac donații trebuie asigurată prin declarații de conformitate care să ateste statutul de donator și prin competențe sporite de aplicare a legii acordate comisiilor electorale; donațiile din interiorul UE care depășesc un anumit prag minim ar trebui înregistrate într-un registru oficial și public și ar trebui să fie legate de o persoană fizică, cu un plafon pentru donațiile din partea persoanelor private și juridice (și a subvențiilor) către partidele politice;
   (c) societăți de tip „cutie poștală” și filiale naționale ale societăților-mamă străine(18): societățile de tip „cutie poștală” ar trebui interzise și ar trebui stabilite cerințe mai stricte pentru a dezvălui originea finanțării prin intermediul societăților-mamă; finanțarea și donațiile către partidele politice care depășesc un anumit prag trebuie să fie înregistrate într-un registru public și centralizat cu un nume și o adresă oficială care să corespundă unei persoane reale, iar statele membre ar trebui să colecteze aceste informații; invită Comisia să se asigure că autoritățile din statele membre au dreptul de a investiga originea finanțării pentru a verifica informațiile furnizate de filialele naționale și pentru a aborda lipsa de date suficiente în registrele naționale, în special în situațiile în care se utilizează o rețea de societăți de tip „cutie poștală”;
   (d) organizații non-profit și părți terțe(19), coordonate de actori străini și create cu scopul de a influența procesele electorale: ar trebui avute în vedere norme mai uniforme și o mai mare transparență în întreaga UE pentru organizațiile care urmăresc să finanțeze activități politice atunci când încearcă să influențeze în mod direct procesele electorale, cum ar fi alegerile și campaniile pentru referendumuri; astfel de norme nu ar trebui să împiedice organizațiile non-profit și părțile terțe să primească finanțare pentru campanii de informare; normele care asigură transparența finanțării sau a donațiilor trebuie să se aplice și fundațiilor politice;
   (e) reclamele politice online, care nu fac obiectul normelor privind publicitatea televizată, radio și tipărită și care, de obicei, nu sunt reglementate la nivel european: prin urmare, este necesar să se interzică reclamele cumpărate de actori care provin din afara UE și a SEE și să se garanteze o transparență totală în ceea ce privește cumpărarea de publicitate politică online de către actori din UE; subliniază necesitatea să se asigure o transparență și o responsabilitate democratică mult mai mare în ceea ce privește utilizarea algoritmilor; felicită Comisia pentru anunțarea unei noi propuneri legislative privind transparența conținutului politic sponsorizat, astfel cum a fost propusă în cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană, care ar trebui să evite apariția unui „mozaic” de 27 de organisme naționale diferite cu competențe privind publicitatea politică online și care va garanta că partidele din UE sunt în măsură să desfășoare campanii online înainte de alegerile europene, limitând însă riscul de ingerințe străine și analizând care dintre normele pe care partidele politice din statele membre individuale și principalele platforme de comunicare socială le-au adoptat în mod voluntar pot fi stabilite pentru toți cetățenii UE; invită statele membre ale UE să își actualizeze reglementările naționale privind publicitatea politică, care nu au ținut pasul cu tranziția constantă către mediul digital ca principal mod de comunicare politică; invită Comisia să propună o definiție democratică a publicității politice tematice, pentru a pune capăt unei situații în care platformele private cu scop lucrativ decid ce este tematic și ce nu este;
   (f) monitorizarea cheltuielilor electorale prin intermediul auditorilor independenți ar trebui să fie pusă în aplicare, iar informațiile privind cheltuielile și donațiile să fie puse la dispoziția auditorilor independenți în timp util, reducând riscurile precum conflictele de interese și activitățile de lobby în ceea ce privește finanțele politice; atunci când stabilesc divulgarea proactivă, instituțiile responsabile de reglementările financiare ar trebui să aibă un mandat clar, precum și capacitatea, resursele și competența juridică de a desfășura anchete și de a sesiza cazuri în vederea urmăririi penale;

90.  invită, prin urmare, Comisia să realizeze o analiză a finanțării mascate în UE și să prezinte propuneri concrete menite să elimine toate lacunele care permit finanțarea opacă a partidelor politice, a fundațiilor politice sau a persoanelor care dețin funcții elective din surse provenind din țări terțe și să propună standarde comune la nivelul UE în aplicarea legilor electorale naționale din toate statele membre; consideră că statele membre ar trebui să urmărească introducerea unor cerințe clare de transparență privind finanțarea partidelor politice, precum și interzicerea donațiilor către partidele politice și actorii politici individuali din afara UE și a SEE, cu excepția alegătorilor europeni care locuiesc în afara UE și a SEE, și să stabilească o strategie clară pentru sistemul de sancțiuni; îndeamnă Comisia și statele membre să înființeze o autoritate UE pentru controale financiare cu scopul de a combate practicile financiare ilicite și ingerințele din partea Rusiei și a altor regimuri autoritare; subliniază că este necesar să se interzică donațiile sau finanțarea pentru care se utilizează tehnologii emergente, care sunt foarte greu de urmărit; solicită statelor membre și Comisiei să aloce mai multe resurse și mandate mai puternice agențiilor de supraveghere, în vederea obținerii unor date de o calitate superioară;

91.  se angajează să se asigure că toate organizațiile non-profit, grupurile de reflecție, institutele și ONG-urile care primesc contribuții în cursul activității parlamentare pentru elaborarea politicii UE sau care au un rol consultativ în procesul legislativ sunt pe deplin transparente, independente și nu sunt implicate în conflicte de interese în ceea ce privește finanțarea și proprietatea asupra lor;

92.  consideră binevenită actuala revizuire a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene; sprijină toate eforturile de a atinge un nivel mai ridicat de transparență în finanțarea activităților partidelor și fundațiilor politice europene, în special înaintea alegerilor europene din 2024, inclusiv interzicerea tuturor donațiilor din afara UE și din surse anonime, cu excepția diasporei din statele membre ale UE, precum și a donațiilor din afara UE care nu pot fi documentate prin contracte, acorduri de servicii sau taxe asociate afilierii la partidele politice europene, permițând totodată plata de cotizații din partea partidelor naționale membre din afara UE și SEE către partidele politice europene; îndeamnă partidele politice europene și naționale să se implice în lupta împotriva ingerințelor externe și să combată răspândirea dezinformării, devenind semnatare ale unei carte care să conțină angajamente specifice în acest sens;

93.  subliniază că punerea în aplicare a multora dintre recomandările GRECO și ale Comisiei de la Veneția ale Consiliului Europei ar consolida imunitatea sistemului politic al statelor membre și al Uniunii în ansamblu față de influența financiară externă;

Securitatea cibernetică și reziliența împotriva atacurilor cibernetice

94.  îndeamnă instituțiile UE și statele membre să crească rapid investițiile în capacitățile cibernetice strategice și în capacitățile UE de a detecta, de a expune și de a combate ingerințele externe, cum ar fi inteligența artificială, comunicațiile securizate și infrastructura de date și de cloud, pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică a Uniunii, asigurând totodată respectarea drepturilor fundamentale; invită și Comisia să investească mai mult în îmbunătățirea cunoștințelor digitale și a expertizei tehnice a Uniunii, astfel încât să înțeleagă mai bine sistemele digitale utilizate în întreaga UE; invită Comisia să aloce resurse suplimentare, umane, materiale și financiare, capacităților de analiză a amenințărilor cibernetice, și anume INTCEN al SEAE, și securității cibernetice a instituțiilor, organelor și agențiilor UE, și anume ENISA și Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE) și statele membre; regretă lipsa de cooperare și de armonizare în materie de securitate cibernetică între statele membre;

95.  consideră binevenite propunerile Comisiei privind o nouă strategie de securitate cibernetică și o nouă directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniunea Europeană, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148(20) (NIS2); recomandă ca rezultatul final al lucrărilor în curs cu privire la propunere să vizeze deficiențele Directivei NIS din 2016, în special prin consolidarea cerințelor de securitate, extinderea domeniului de aplicare, crearea unui cadru pentru cooperarea europeană și schimbul de informații, consolidarea capacităților de securitate cibernetică ale statelor membre, dezvoltând cooperarea între sectorul public și cel privat, introducerea unor cerințe mai stricte de punere în aplicare și transformarea securității cibernetice într-o responsabilitate la cel mai înalt nivel de conducere pentru entitățile europene care sunt vitale pentru societatea noastră; subliniază importanța atingerii unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică în toate statele membre, astfel încât să se elimine punctele slabe din securitatea cibernetică comună a UE; subliniază necesitatea crucială de a asigura reziliența sistemelor de informații și salută, în acest sens, Rețeaua organizațiilor de legătură în situații de criză cibernetică (CyCLONe); încurajează promovarea în continuare a măsurilor OSCE de consolidare a încrederii în spațiul cibernetic;

96.  salută propunerea Comisiei din cadrul NIS2 de a efectua evaluări coordonate ale riscurilor de securitate ale lanțurilor de aprovizionare critice, similar cu setul de instrumente 5G al UE, pentru a lua mai bine în considerare, de exemplu, riscurile legate de utilizarea programelor informatice și a hardware-ului produse de societăți aflate sub controlul unor state străine; invită Comisia să dezvolte standardele globale 6G și a normelor de concurență, în conformitate cu valorile democratice; invită Comisia să promoveze schimburile dintre instituțiile UE și autoritățile naționale cu privire la provocările, bunele practici și soluțiile legate de măsurile din setul de instrumente; consideră că UE ar trebui să investească mai mult în capacitățile sale în domeniul tehnologiilor 5G și post-5G pentru a reduce dependența de furnizorii străini;

97.  subliniază că criminalitatea cibernetică nu cunoaște frontiere și îndeamnă UE să își intensifice eforturile internaționale pentru a o combate în mod eficient; subliniază că UE ar trebui să preia conducerea în elaborarea unui tratat internațional privind securitatea cibernetică, prin care să se stabilească norme internaționale privind securitatea cibernetică pentru a combate criminalitatea cibernetică;

98.  insistă că este necesar ca UE, NATO și partenerii internaționali care le împărtășesc viziunea să își intensifice asistența în materie de securitate cibernetică acordată Ucrainei; salută trimiterea de experți ai Echipei de răspuns rapid în domeniul cibernetic finanțate de PESCO și solicită utilizarea deplină a regimului UE de sancțiuni cibernetice împotriva persoanelor, entităților și organismelor responsabile pentru diferitele atacuri cibernetice care au ca țintă Ucraina sau sunt implicate în acestea;

99.  felicită Comisia pentru decizia de a elabora o lege privind reziliența cibernetică, care să completeze politica europeană de apărare cibernetică, având în vedere că securitatea cibernetică și apărarea sunt strâns legate; solicită mai multe investiții în capabilitățile europene de apărare cibernetică și pentru coordonarea acestora; recomandă promovarea consolidării capacităților cibernetice ale partenerilor noștri prin intermediul misiunilor de formare ale UE sau al misiunilor cibernetice civile; subliniază necesitatea armonizării și standardizării formării în domeniul cibernetic și solicită finanțare structurală din partea UE în acest domeniu;

100.  condamnă utilizarea masivă și ilicită a software-ului de supraveghere al Grupului NSO Pegasus de către entități statale, cum ar fi Marocul, Arabia Saudită, Ungaria, Polonia, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Azerbaidjan, împotriva jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului și politicienilor; reamintește că Pegasus este doar unul dintre numeroasele exemple de programe folosite de state în scopuri de supraveghere ilicită împotriva cetățenilor nevinovați; condamnă și alte operațiuni de spionaj de stat îndreptate împotriva politicienilor europeni; îndeamnă Comisia să întocmească o listă a programelor informatice ilicite de supraveghere și să actualizeze în permanență această listă; invită UE și statele membre să utilizeze această listă pentru a asigura diligența necesară deplină în materie de drepturi ale omului și verificarea corespunzătoare a exporturilor de tehnologie de supraveghere europeană și a asistenței tehnice și a importurilor către statele membre care prezintă un risc clar pentru statul de drept; solicită, în plus, înființarea unui laborator al cetățenilor UE, similar celui înființat în Canada, alcătuit din jurnaliști, experți în drepturile omului și experți în ingineria programelor malware, care ar contribui la descoperirea și expunerea utilizării ilegale a programelor informatice în scopuri ilicite de supraveghere;

101.  solicită UE să adopte un cadru de reglementare solid în acest domeniu, atât în cadrul UE, cât și la nivel internațional; salută, în acest sens, decizia Biroului pentru industrie și securitate al Departamentului de Comerț al SUA de a include NSO Group Technologies pe o listă neagră, interzicând companiei să beneficieze de tehnologii americane;

102.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Uniunea cooperează în domeniul judiciar și al asigurării respectării legii cu țări terțe care au colaborat cu NSO Group și care au utilizat programul spion Pegasus pentru a spiona cetățenii europeni; solicită garanții suplimentare și un control democratic sporit asupra acestei cooperări;

103.  invită Comisia Europeană să examineze investițiile europene în NSO Group Technologies și să adopte măsuri specifice împotriva statelor străine care utilizează programe informatice pentru a spiona cetățenii Uniunii sau persoanele care beneficiază de statutul de refugiat în țările Uniunii;

104.  este îngrijorat de faptul că jurnaliștii și activiștii pentru democrație pot fi ținuți în mod ilegal sub supraveghere și hărțuiți de regimurile autoritare din care au încercat să scape, chiar și pe teritoriul Uniunii, și consideră că aceasta reprezintă o încălcare gravă a valorilor fundamentale ale Uniunii și a drepturilor fundamentale ale omului prevăzute în cartă, în Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și în Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; regretă că victimelor acestui software de spionare nu li se acordă niciun sprijin juridic;

105.  subliniază că este necesar să se întărească de urgență cadrul legislativ pentru a-i trage la răspundere pe cei care distribuie, utilizează și abuzează de astfel de programe informatice în scopuri ilicite și neautorizate; face referire, în special, la sancțiunile impuse la 21 iunie 2021 lui Aleksandr Șatrov, director general al unei societăți belaruse care produce programe informatice de recunoaștere facială utilizate de un regim autoritar, de exemplu pentru a identifica protestatarii din opoziția politică; invită Comisia să împiedice orice utilizare sau finanțare în Uniune a tehnologiilor de supraveghere ilegală; invită Uniunea și statele membre să colaboreze cu guvernele țărilor terțe pentru a pune capăt practicilor și legislației represive în materie de securitate cibernetică și de combatere a terorismului, în cadrul unui control democratic consolidat; solicită ca autoritățile competente ale Uniunii să efectueze o anchetă privind utilizarea ilegală a programelor spion în Uniune și exportul unor astfel de programe din Uniune, precum și să se stabilească repercusiuni pentru statele membre și țările asociate, inclusiv pentru cele care participă la programe ale Uniunii, care au cumpărat și utilizat astfel de programe spion și din care au fost exportate pentru a viza ilegal jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, avocați și politicieni;

106.  solicită o revizuire ambițioasă a Directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice(21) pentru a îmbunătăți confidențialitatea comunicațiilor și a datelor cu caracter personal atunci când se utilizează dispozitive electronice, fără a scădea nivelul de protecție oferit de directivă și fără a aduce atingere responsabilității statelor membre de a proteja securitatea națională; subliniază că autoritățile publice ar trebui să fie obligate să dezvăluie vulnerabilitățile pe care le descoperă în dispozitivelor informatice; solicită Uniunii și statelor membre să își coordoneze în continuare acțiunile în baza Directivei privind atacurile împotriva sistemelor informatice(22), pentru a se asigura că accesul ilegal la sistemele de informații și interceptarea ilegală sunt catalogate ca infracțiuni și se pedepsesc cu sancțiuni corespunzătoare; reamintește că orice încălcare a confidențialității din motive de securitate națională trebuie să fie efectuată în mod legal și în scopuri explicite și legitime într-o societate democratică, pe baza strictei necesități și a proporționalității, așa cum prevede CEDO și Curtea de Justiție a Uniunii Europene;

Protejarea statelor membre, a instituțiilor, a agențiilor, a delegațiilor și a misiunilor Uniunii Europene

107.  subliniază că rețelele, clădirile și personalul instituțiilor, organelor, agențiilor, delegațiilor, misiunilor și operațiunilor Uniunii reprezintă o țintă pentru toate tipurile de amenințări și atacuri hibride din partea actorilor statali străini și, prin urmare, ar trebui protejate în mod corespunzător, fiind necesar să se acorde o atenție deosebită bunurilor, clădirilor și activităților SEAE în străinătate și siguranței personalului Uniunii delegat în țări nedemocratice cu regimuri represive; solicită ca misiunile PSAC să răspundă în mod structurat la aceste amenințări precum și să se acorde un sprijin mai concret acestor misiuni prin intermediul unei comunicări strategice; ia act de creșterea constantă a numărului de atacuri ordonate de state împotriva instituțiilor, organismelor și agențiilor Uniunii, inclusiv împotriva EMA, a instituțiilor statelor membre și a autorităților publice;

108.  solicită o revizuire aprofundată și periodică a tuturor serviciilor, rețelelor, echipamentelor și hardware-ului instituțiilor, organismelor, agențiilor, delegațiilor, misiunilor și operațiunilor Uniunii, pentru a consolida reziliența acestora la amenințările la adresa securității cibernetice și a exclude programele și dispozitivele potențial periculoase, cum ar fi cele dezvoltate de Kaspersky Lab; îndeamnă instituțiile și statele membre ale Uniunii să asigure orientări adecvate și instrumente sigure pentru personal; subliniază că se impune o mai bună informare cu privire la utilizarea unor servicii și rețele sigure în cadrul instituțiilor și administrațiilor, inclusiv cu ocazia misiunilor; ia act de avantajele în materie de încredere și de securitate ale sistemelor de operare de rețea bazate pe surse deschise, care sunt utilizate pe scară largă de către agențiile militare și guvernamentale aliate;

109.  subliniază importanța unei coordonări eficiente și strânse între diferitele instituții, organe și agenții ale Uniunii specializate în securitatea cibernetică, cum ar fi CERT-UE, alături de dezvoltarea deplină a capabilităților sale operaționale, precum și ENISA și viitoarea unitate comună informatică, care va asigura un răspuns coordonat la amenințările cibernetice la scară largă în Uniune; salută cooperarea structurată în curs dintre CERT-UE și ENISA; salută, de asemenea, înființarea Grupului de lucru al UE pentru informații cibernetice în cadrul INTCEN UE cu scopul de a promova cooperarea strategică în materie de informații; apreciază inițiativele recente ale secretarilor generali ai instituțiilor Uniunii de a elabora norme comune în materie de informare și securitate cibernetică;

110.  așteaptă cu interes cele două propuneri de regulamente ale Comisiei de instituire a unui cadru normativ pentru securitatea informațiilor și securitatea cibernetică în toate instituțiile, organele și agențiile UE și este de părere că aceste regulamente ar trebui să includă consolidarea capacității și a rezilienței; invită Comisia și statele membre să aloce fonduri și resurse suplimentare pentru securitatea cibernetică a instituțiilor UE pentru a face față provocărilor unui spectru tot mai larg de amenințări;

111.  așteaptă cu interes Raportul special al Curții de Conturi Europene privind auditul securității cibernetice, prevăzut pentru începutul anului 2022;

112.  solicită o anchetă amănunțită a cazurilor semnalate de infiltrare străină în rândul personalului instituțiilor Uniunii; solicită o verificare și eventual o revizuire a politicilor de recrutare a resurselor umane, incluzând verificarea înainte de recrutare, pentru a elimina lacunele care permit infiltrarea străină; invită organele de conducere ale Parlamentului să îmbunătățească procedurile de acordare a autorizării de securitate pentru personal și să înăsprească normele și controalele pentru accesul în clădirile sale cu scopul de a împiedica persoanele care au legături strânse cu interesele străine să aibă acces la reuniuni și informații confidențiale; invită autoritățile belgiene să revizuiască și să actualizeze cadrul național antispionaj pentru a permite depistarea, urmărirea penală și sancționarea infractorilor; solicită să se adopte acțiuni similare în celelalte state membre pentru a proteja instituțiile și agențiile Uniunii pe teritoriul lor;

113.  invită toate instituțiile Uniunii să își informeze personalul prin cursuri și orientări adecvate pentru a preveni, a atenua și a trata riscurile de securitate cibernetică și necibernetică; solicită formarea obligatorie și periodică a întregului personal (inclusiv a stagiarilor) și a deputaților în Parlamentul European în domeniul securității și al TIC; solicită cartografierea și evaluarea periodică și specifică a riscurilor legate de influența străină în cadrul instituțiilor;

114.  subliniază că sunt necesare proceduri adecvate de gestionare a crizelor pentru cazurile de manipulare a informațiilor, inclusiv sisteme de alertă între nivelurile administrative și sectoare, cu scopul de a asigura furnizarea de informații reciproce și a preveni răspândirea manipulării informațiilor; salută, în acest sens, Sistemul de alertă rapidă și procedura de alertă rapidă instituite înainte de alegerile europene din 2019, precum și procedurile în vigoare în administrația Comisiei și Parlamentului pentru a avertiza cu privire la posibilele cazuri care afectează instituțiile sau procesele democratice ale Uniunii; solicită administrației Uniunii să își consolideze monitorizarea, printre altele prin crearea unui depozit central și a unui instrument de urmărire a incidentelor și să dezvolte un set comun de instrumente care să fie activat în cazul unei alerte emise de sistemul de alertă rapidă;

115.  solicită stabilirea unor norme obligatorii de transparență pentru călătoriile oferite de țări și entități terțe funcționarilor din instituțiile Uniunii, inclusiv deputaților în Parlamentul European, asistenților parlamentari acreditați și consilierilor grupurilor politice, precum și funcționarilor publici de la nivel național, inclusiv, dar fără a se limita la următoarele: numele agenților de plată, costul călătoriilor și motivele declarate; reamintește că astfel de călătorii organizate nu pot fi considerate delegații oficiale ale Parlamentului și solicită să se aplice sancțiuni stricte în cazul în care nu se respectă această dispoziție; subliniază că grupurile informale de prietenie pot submina activitatea organismelor oficiale ale Parlamentului European, precum și reputația Parlamentului și coerența acțiunilor sale; îndeamnă organele de conducere ale Parlamentului să crească gradul de transparență și de asumare a răspunderii în cadrul acestor grupuri, să asigure respectarea normelor în vigoare și să ia măsurile necesare atunci când aceste grupuri de prietenie sunt folosite în mod abuziv de către țări terțe; solicită chestorilor să elaboreze și să mențină un registru accesibil și actualizat al grupurilor de prietenie și al declarațiilor;

Ingerințe ale unor părți interesate mondiale prin acapararea elitelor, diaspora națională, universități și evenimente culturale

116.  condamnă toate practicile de acaparare a elitelor și tehnica cooptării funcționarilor publici de rang înalt și a foștilor politicieni europeni folosită de către întreprinderi străine care au legături cu guvernele implicate activ în acțiuni de interferență împotriva Uniunii și regretă absența unor instrumente și a punerii în aplicare necesare pentru a preveni aceste practici; consideră că divulgarea informațiilor confidențiale obținute în timpul mandatelor publice sau în exercitarea funcțiilor de funcționar public, în detrimentul intereselor strategice ale Uniunii și ale statelor sale membre, ar trebui să aibă consecințe juridice și să fie pasibile de sancțiuni severe, inclusiv prin concediere imediată și/sau descalificarea de la recrutarea viitoare efectuată de instituții; consideră că declarațiile acestor persoane privind veniturile și proprietățile ar trebui puse la dispoziția publicului;

117.  invită Comisia să încurajeze și să coordoneze măsurile de combatere a acaparării elitelor, de exemplu completând și aplicând fără excepție perioadele de existență a stării de incompatibilitate pentru comisarii europeni și funcționarii de rang înalt ai Uniunii cu o obligație de raportare după această perioadă, în scopul de a pune capăt practicii „ușilor turnante”, precum și stabilind norme structurate pentru a combate acapararea elitelor la nivelul Uniunii; invită Comisia să evalueze dacă cerințele actuale privind incompatibilitatea mai sunt adecvate scopului urmărit; subliniază că foștii politicieni și funcționari publici europeni care sunt abordați de un stat străin ar trebui să semnaleze acest lucru unui organism de supraveghere specific și să primească protecție ca avertizori; invită toate statele membre să aplice și să armonizeze perioadele de existență a stării de incompatibilitate pentru conducerea lor politică și să se asigure că dispun de măsuri și sisteme care impun funcționarilor publici să își declare activitățile externe, locurile de muncă, investițiile, activele și cadourile sau beneficiile substanțiale din care ar putea rezulta un conflict de interese;

118.  își exprimă îngrijorarea cu privire la strategiile integrate de lobby care combină interesele industriale și obiective de politică externă, în special atunci când acestea favorizează interesele unui stat autoritar; solicită, prin urmare, instituțiilor UE să reformeze registrul de transparență, inclusiv prin introducerea unor norme de transparență mai stricte, prin cartografierea finanțării străine pentru activitățile de lobby legate de UE și prin asigurarea unei intrări care să permită identificarea finanțării din partea guvernelor străine; solicită ca toate instituțiile UE să coopereze efectiv între ele în acest sens; consideră că sistemul de transparență privind influența externă din Australia este o practică demnă de urmat;

119.  invită statele membre să ia în considerare instituirea unui sistem de înregistrare a influenței străine și crearea unui registru gestionat de guvern al activităților declarate întreprinse pentru sau în numele unui stat străin, urmând bunele practici ale altor democrații care împărtășesc aceeași viziune;

120.  se declară preocupat de încercările unor state autoritare de a controla diaspora care trăiește pe teritoriul UE; subliniază rolul esențial jucat de Frontul Unit al Chinei, un departament care raportează direct Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și care are sarcina de a coordona strategia de intervenție externă a Chinei prin controlul strict asupra persoanelor și societăților chineze din străinătate; subliniază experiențele înregistrate în Australia și Noua Zeelandă în relațiile cu Frontul Unit;

121.  condamnă ferm eforturile Kremlinului de a instrumentaliza minoritățile din statele membre ale UE prin punerea în aplicare a așa-numitelor „politici de compatriot”, în special în statele baltice și în țările din vecinătatea estică, ca parte din strategia geopolitică a regimului Putin, al cărei scop este de a dezbina societățile din UE, alături de implementarea conceptului de „lume rusă”, care vizează justificarea acțiunilor expansioniste ale regimului; observă că multe „fundații private”, „întreprinderi private”, „organizații mass-media” și „ONG-uri” din Rusia fie sunt deținute de stat, fie au legături ascunse cu statul rus; subliniază că, în cadrul dialogului cu societatea civilă rusă, este extrem de important să se facă diferența între organizațiile care stau departe de influența guvernului rus și cele care au legături cu Kremlinul; reamintește că există dovezi ale interferenței și manipulării din partea Rusiei și în multe alte democrații liberale occidentale, precum și ale sprijinului activ acordat forțelor extremiste și entităților cu gândire radicală cu scopul de a promova destabilizarea Uniunii; observă că Kremlinul recurge în mare măsură la cultură, inclusiv la muzica în vogă, la conținutul audiovizual și la literatură, ca parte a ecosistemului său de dezinformare; regretă încercările Rusiei de a nu recunoaște pe deplin istoria crimelor sovietice și de a rescrie, în schimb, istoria țării;

122.  își exprimă îngrijorarea cu privire la încercările guvernului turc de a influența populația cu rădăcini turce în scopul de a utiliza diaspora ca un mijloc de vehiculare a pozițiilor de la Ankara și de a diviza societățile europene, în special prin intermediul Președinției pentru turcii din străinătate și comunitățile înrudite (YTB); condamnă încercările fățișe ale Turciei de a-și utiliza diaspora din Europa pentru a schimba cursul alegerilor;

123.  condamnă eforturile Rusiei de a exploata tensiunile etnice din Balcanii de Vest pentru a alimenta conflictele și a diviza comunitățile, ceea ce ar putea conduce la destabilizarea întregii regiuni; este îngrijorat că Biserica Ortodoxă din țări precum Serbia, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina, în special în entitatea sa Republica Srpska, încearcă să promoveze Rusia ca protectoare a valorilor familiei tradiționale și să întărească relațiile dintre stat și biserică; este îngrijorat că țări precum Ungaria și Serbia ajută China și Rusia la realizarea obiectivelor lor geopolitice; recomandă organizarea unor dialoguri cu societatea civilă și cu sectorul privat din Balcanii de Vest pentru a coordona eforturile de a combate dezinformarea în regiune, cu accent pe cercetare și analiză și pe includerea cunoștințelor de specialitate regionale; invită Comisia să construiască infrastructura necesară pentru a genera răspunsuri bazate pe dovezi la amenințările de dezinformare atât pe termen scurt, cât și pe termen lung din Balcanii de Vest; invită SEAE să adopte o poziție mai proactivă, axată pe consolidarea credibilității Uniunii în regiune, mai degrabă decât pe apărarea acesteia, extinzând monitorizarea StratCom pentru a se concentra asupra amenințărilor transfrontaliere de dezinformare din partea țărilor din Balcanii de Vest și a vecinilor acestora;

124.  subliniază că este necesar ca UE și statele sale membre să intensifice sprijinul pentru țările Parteneriatului estic, în special prin cooperare pentru consolidarea rezilienței statale și societale față de dezinformare și propaganda statului rus, cu scopul de a contracara slăbirea strategică și fragmentarea societăților și a instituțiilor acestora;

125.  este îngrijorat de aplicarea extrateritorială de măsuri coercitive prin noua lege din Hong Kong privind securitatea națională și prin legea chineză privind combaterea sancțiunilor străine, combinate cu acordurile de extrădare de care China se bucură cu alte țări, permițând Chinei să pună în aplicare acțiuni de descurajare la scară largă împotriva cetățenilor chinezi disidenți, de exemplu, într-un caz recent, împotriva a doi parlamentari danezi, precum și de contrasancțiunile Chinei împotriva a cinci deputați în Parlamentul European, a Subcomisiei pentru drepturile omului din cadrul Parlamentului, a trei deputați în parlamentele statelor membre ale UE, a Comitetului politic și de securitate al Consiliului Uniunii Europene, a doi savanți europeni și a două grupuri de reflecție din Germania și, respectiv, Danemarca; invită toate statele membre să se opună extrădării și să o refuze și, după caz, să ofere protecție adecvată pentru persoanele în cauză, pentru a preveni potențialele încălcări ale drepturilor omului;

126.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul de universități, școli și centre culturale europene angajate în parteneriate cu entități chineze, inclusiv cu Institutele Confucius, care permit spionajul științific și exercitarea unui control strict asupra tuturor subiectelor legate de China în domeniul cercetării și al învățământului, constituind în acest mod o încălcare a protecției constituționale a libertății și autonomiei academice, precum și asupra alegerii activităților culturale legate de China; este îngrijorat că astfel de acțiuni ar putea conduce la pierderea cunoștințelor referitoare la problemele legate de China, privând UE de competențele necesare; este preocupat, de exemplu, de sponsorizarea, în 2014, a Bibliotecii Chineze din cadrul Colegiului Europei de către Biroul de Informare al Consiliului de Stat al guvernului chinez(23); este profund preocupat de presiunea și încercările Chinei de a cenzura, de exemplu, Muzeul de la Nantes în legătură cu expoziția despre Genghis Han planificată inițial pentru 2020(24); invită Comisia să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre pentru a combate ingerințele străine în sectorul cultural și educațional;

127.  este preocupat de cazurile de finanțare mascată a activităților de cercetare desfășurate în Europa, inclusiv de încercările Chinei de a acapara talente prin Planul „O mie de talente” (Thousand Talents Plan) și prin bursele Institutului Confucius, precum și de combinarea deliberată a proiectelor științifice militare și civile prin strategia de fuziune civil-militară a Chinei; subliniază încercările instituțiilor chineze de învățământ superior de a semna memorandumuri de înțelegere cu instituțiile partenere din Europa, care conțin clauze care perpetuează propaganda chineză sau încurajează sprijinul pentru punctele de vedere sau inițiativele politice ale Partidului Comunist Chinez, cum ar fi inițiativa „O centură, un drum”, eludând și subminând astfel pozițiile oficiale adoptate de guvernele țărilor respective; solicită instituțiilor culturale, academice și neguvernamentale să îmbunătățească transparența în ceea ce privește influența Chinei și le invită să expună public orice schimburi și angajamente cu guvernul chinez și organizațiile conexe;

128.  condamnă decizia luată de guvernul ungar de a deschide o sucursală a Universității Fudan și, în același timp, de a închide Universitatea Central Europeană din Budapesta; se declară preocupat de dependența financiară din ce în ce mai mare a universităților europene de China și de alte state străine, precum și de riscul ca date sensibile, tehnologii și rezultate ale cercetărilor să ajungă în state străine și de implicațiile pe care acest lucru le-ar putea avea pentru libertatea academică; subliniază importanța libertății academice pentru a combate dezinformarea și a influența operațiunile; încurajează aceste instituții să efectueze evaluări detaliate ale vulnerabilității înainte de a încheia noi parteneriate cu parteneri străini; subliniază că personalul academic ar trebui să fie instruit pentru a raporta finanțarea sau influența disimulată prin intermediul unei linii telefonice de urgență specifice, iar persoanele care denunță astfel de situații ar trebui să beneficieze întotdeauna de protecția avertizorilor; invită Comisia și statele membre să se asigure că finanțarea pentru cercetarea de interes geopolitic la nivelul universităților europene provine din fonduri europene; invită Comisia să propună acte legislative privind creșterea transparenței finanțării străine a universităților, precum și a ONG-urilor și a grupurilor de reflecție, de exemplu prin declararea obligatorie a donațiilor, prin obligația de diligență pentru fluxurile lor de finanțare și prin dezvăluirea fondurilor, a contribuțiilor în natură și a subvențiilor primite de la părți interesate străine; invită autoritățile statelor membre să adopte norme eficace privind finanțarea străină a instituțiilor de învățământ superior, inclusiv plafoane stricte și cerințe de raportare;

129.  subliniază că există riscuri similare pentru securitate și de furt de proprietate intelectuală în sectorul privat, unde angajații ar putea avea acces la tehnologii-cheie și secrete comerciale; invită Comisia și statele membre să încurajeze atât instituțiile academice, cât și sectorul privat să instituie programe cuprinzătoare de securitate și conformitate, inclusiv controale specifice în materie de securitate pentru contractele noi; subliniază că pot fi justificate limitări mai stricte pentru accesul la sisteme și rețele, precum și autorizări de securitate pentru unii dintre profesorii sau angajații care lucrează la cercetări sau produse critice;

130.  observă că Directiva revizuită privind cartea albastră(25), care facilitează venirea în Uniune a migranților calificați din afara Uniunii, permite, de exemplu, societăților chineze și ruse cu sediul în Europa să aducă migranți calificați din țările lor; subliniază că acest lucru ar putea să îngreuneze exercitarea controlului de către statele membre asupra afluxului de astfel de cetățeni, ceea ce ar putea conduce la riscuri de ingerințe străine;

131.  ia act de numărul tot mai mare de institute Confucius înființate în întreaga lume, în special în Europa; observă că Centrul pentru educație și cooperare lingvistică, cunoscut anterior drept sediul Institutului Confucius sau Hanban (biroul Consiliului internațional al limbii chineze), care este responsabil de programul Institutului Confucius la nivel mondial, face parte din sistemul de propagandă al partidului chinez; invită statele membre și Comisia să sprijine cursurile independente de limbă chineză, fără implicarea statului chinez sau a organizațiilor afiliate; consideră că Centrul național chinez recent înființat în Suedia ar putea servi drept un exemplu important despre cum se pot crește în mod independent competențele legate de China în Europa;

132.  consideră, în plus, că institutele Confucius servesc drept platformă de lobby pentru interesele economice chineze și pentru serviciul chinez de informații și recrutarea de agenți și spioni; reamintește că multe universități au decis să își înceteze cooperarea cu institutele Confucius din cauza riscurilor de spionaj și interferență din China, cum ar fi universitățile din Düsseldorf în 2016, din Bruxelles (VUB și ULB) în 2019 și Hamburg în 2020, precum și toate universitățile din Suedia; solicită ca un număr mai mare de universități să reflecteze la cooperarea lor actuală pentru a se asigura că aceasta nu le afectează libertatea academică; invită statele membre să monitorizeze îndeaproape învățământul, cercetarea și alte activități din cadrul Institutelor Confucius și, când pretinsul spionaj sau pretinsele ingerințe sunt susținute prin dovezi clare, să adopte măsuri de asigurare a respectării legii pentru a proteja suveranitatea economică și politică europeană, inclusiv prin refuzarea finanțării sau prin revocarea licențelor institutelor asociate;

133.  observă că ingerința străină poate avea loc și prin exercitarea de influență asupra institutelor religioase și instrumentalizarea acestora, cum ar fi influența Rusiei în bisericile ortodoxe, în special în Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, îndeosebi în entitatea sa Republica Srpska, și într-o anumită măsură în Ucraina, de exemplu prin învrăjbirea populațiilor locale, rescrierea părtinitoare a istoriei și promovarea unei agende anti-UE, un alt exemplu fiind influența guvernului turc prin intermediul moscheilor din Franța și Germania și influența Arabiei Saudite prin moscheile salafiste din toată Europa, care promovează un islam radical; invită Comisia și statele membre să asigure o mai bună coordonare în ceea ce privește protejarea institutelor religioase împotriva ingerințelor străine, precum și să plafoneze finanțarea și să mărească transparența acesteia; invită statele membre să monitorizeze îndeaproape activitățile din institutele religioase și, dacă este cazul și acest lucru este susținut de dovezi, să adopte măsuri, inclusiv prin refuzarea finanțării sau prin revocarea licențelor institutelor asociate;

134.  invită SEAE să prezinte un studiu privind prevalența și influența actorilor statali răuvoitori din grupurile de reflecție, universitățile, organizațiile religioase și instituțiile mass-media europene; invită toate instituțiile Uniunii și statele membre să colaboreze cu părțile interesate și experții și să inițieze un dialog sistematic cu aceștia pentru a cartografia cu exactitate și a monitoriza influența străină în sfera culturală, academică și religioasă; solicită intensificarea schimbului de conținut între radiodifuzorii naționali europeni, inclusiv între cei din țările învecinate;

135.  este preocupat de informațiile privind ingerințele străine în sistemele judiciare europene; atrage atenția în special asupra executării de către instanțele europene a hotărârilor judecătorești pronunțate în Rusia împotriva opozanților Kremlinului; invită statele membre să sensibilizeze personalul judiciar și să colaboreze cu societatea civilă pentru a preveni utilizarea abuzivă a cooperării judiciare internaționale și a tribunalelor și a instanțelor europene de către guvernele străine; invită SEAE să comande un studiu privind prevalența și influența ingerințelor străine în procedurile judiciare europene; observă că, pe baza acestui studiu, ar putea fi necesar să se propună modificări ale cerințelor de transparență și finanțare pentru procedurile judiciare;

Descurajare, imputare și contramăsuri colective, inclusiv sancțiuni

136.  consideră că regimurile de sancțiuni instituite recent de UE, cum ar fi măsurile restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea și statele sale membre(26) și Regimul global de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului(27) (Legea Magnițki a UE), adoptat la 17 mai 2019 și, respectiv, la 7 decembrie 2020, au demonstrat o valoare adăugată prin faptul că oferă UE instrumente valoroase de descurajare; invită Comisia să prezinte o propunere legislativă cu scopul de a adopta un nou regim de sancțiuni tematice pentru a lupta împotriva actelor grave de corupție; reamintește că atacurile cibernetice și regimurile de sancțiuni în materie de drepturi ale omului au fost utilizate de două ori, în 2020 și, respectiv, în 2021; solicită ca regimul de sancțiuni cibernetice să devină permanent și invită statele membre să facă schimb de probe și informații pentru a contribui la stabilirea listelor de sancțiuni cibernetice;

137.  invită Uniunea și statele sale membre să ia măsuri suplimentare împotriva ingerințelor străine, inclusiv a campaniilor de dezinformare la scară largă, a amenințărilor hibride și a războiului hibrid, cu respectarea deplină a libertății de exprimare și de informare, de exemplu prin instituirea unui regim de sancțiuni; consideră că aceasta ar trebui să includă introducerea unui cadru de sancțiuni transsectorial și asimetric, precum și sancțiuni diplomatice, interdicții de călătorie, înghețarea activelor și retragerea permiselor de ședere ale Uniunii acordate cetățenilor străini și membrilor familiilor acestora asociați cu tentative de ingerință străină, care ar trebui să vizeze cât mai exact posibil factorii de decizie și organismele responsabile de acțiunile agresive, evitând o logică a retorsiunii, în temeiul articolului 29 din TUE și al articolul 215 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (măsuri restrictive), iar acest cadru ar trebui să fie integrat pe deplin în pilonii politicii externe și de securitate comune (PESC) și PSAC ale Uniunii; solicită statelor membre să introducă pe agenda Consiliului Afaceri Externe un punct permanent referitor la ingerințele străine și naționale și dezinformare; invită Uniunea să definească ce este o faptă ilicită la nivel internațional și să adopte praguri minime pentru declanșarea contramăsurilor ca urmare a acestei noi definiții, care ar trebui să fie însoțită de o evaluare a impactului pentru a asigura securitatea juridică; subliniază că Consiliul ar trebui să fie în măsură să decidă asupra sancțiunilor legate de ingerințele străine cu o majoritate a voturilor, și nu în unanimitate; este de părere că țările implicate în ingerințe străine și în manipularea informațiilor cu scopul de a destabiliza situația din Uniune ar trebui să suporte costurile deciziilor lor și consecințele economice, diplomatice sau asupra reputației lor; invită Comisia și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să prezinte propuneri concrete în acest sens;

138.  insistă asupra faptului că, deși vizează menținerea proceselor democratice, a drepturilor omului și a libertăților, astfel cum sunt definite în tratate, un regim de sancțiuni trebuie să acorde o atenție deosebită impactului sancțiunilor asupra drepturilor și libertăților fundamentale, pentru a respecta carta, precum și să fie transparent în privința motivelor care stau la baza deciziei de a aplica sancțiuni; subliniază că este necesară mai multă claritate la nivelul Uniunii cu privire la domeniul de aplicare al sancțiunilor și impactul acestora privind persoanele asociate, cum ar fi cetățenii Uniunii și societățile din UE;

139.  consideră că, deși natura acestor atacuri hibride variază, pericolul pe care îl reprezintă pentru valorile, interesele fundamentale, securitatea, independența și integritatea Uniunii și a statelor sale membre, precum și pentru consolidarea și sprijinirea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului, a principiilor dreptului internațional și a libertăților fundamentale poate fi substanțial în ceea ce privește amploarea atacurilor, natura lor sau efectul lor cumulativ; salută faptul că Planul de acțiune pentru democrația europeană prevede ca SEAE și Comisia să elaboreze împreună un set de instrumente pentru operațiunile de ingerință și influență externă, în special pentru a combate operațiunile hibride și a atribui în mod clar atacurile răuvoitoare comise de părți terțe și de țări terțe împotriva Uniunii;

140.  subliniază că înțelegerea faptului că anumite acțiuni de intervenție externă afectează în mod grav procesele democratice și influențează exercitarea drepturilor sau a îndatoririlor câștigă teren la nivel internațional; subliniază, în acest sens, amendamentele adoptate în 2018 la Legea australiană privind legislația în materie de securitate națională (spionaj și ingerință externă), care vizează incriminarea activităților mascate și înșelătoare ale actorilor străini care intenționează să interfereze cu procesele politice sau guvernamentale, cu drepturi sau obligații de impact sau să sprijine activitățile de spionaj ale unui guvern străin, prin crearea de noi infracțiuni, cum ar fi „ingerința străină intenționată”;

141.  este avizat că, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din TUE, Uniunea trebuie să asigure coerența între diferitele domenii ale acțiunii sale externe, precum și între acestea și alte politici, astfel cum sunt definite în tratate; subliniază, în acest sens, că ingerințele străine, cum ar fi amenințarea reprezentată de luptătorii teroriști străini și de grupurile care-i influențează pe cei rămași în UE, au fost vizate în Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului(28);

142.  subliniază că, pentru ca efectul lor să fie mai puternic, sancțiunile ar trebui impuse în mod colectiv în coordonare, dacă este posibil, cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, implicând eventual organizații internaționale, și formalizate într-un acord internațional, luând în considerare și alte tipuri de reacții la atacuri; observă că și țările candidate și potențial candidate ar trebui să adopte aceste sancțiuni cu scopul de a se alinia la PESC a Uniunii; ia act de activitatea importantă desfășurată de NATO în domeniul amenințărilor hibride și reamintește, în această privință, comunicatul reuniunii NATO din 14 iunie 2021, în care s-a reafirmat că îi revine Consiliului Nord-Atlantic de a decide, de la caz la caz, cu privire la situația în care un atac cibernetic ar conduce la invocarea articolului 5 din Tratatul NATO și că, în anumite circumstanțe, impactul unor activități cibernetice majore și răuvoitoare cu efecte cumulate ar putea fi considerat un atac armat(29); subliniază că UE și NATO ar trebui să adopte o abordare mai orientată spre viitor și strategică față de amenințările hibride, axată pe motivele și obiectivele adversarilor și să precizeze situațiile în care UE este mai bine pregătită pentru a face față unei amenințări, precum și avantajele comparative ale capabilităților lor; reamintește că mai multe state membre ale Uniunii nu sunt membre ale NATO, dar, cu toate acestea, cooperează cu NATO, de exemplu prin intermediul programului Parteneriatul pentru pace (PfP) și al Inițiativei privind interoperabilitatea parteneriatului (PII) și, prin urmare, subliniază că orice cooperare UE-NATO nu trebuie să aducă atingere politicii de securitate și apărare a statelor membre ale UE care nu sunt membre ale NATO, inclusiv a celor care aplică politici de neutralitate; subliniază importanța asistenței reciproce și a solidarității în conformitate cu articolul 42 alineatul (7) din TUE și cu articolul 222 din TFUE și solicită Uniunii să elaboreze scenarii concrete pentru activarea acestor articole în cazul unui atac cibernetic ipotetic; invită Uniunea și toate statele membre să coreleze această chestiune cu celelalte aspecte ale relațiilor lor cu statele care se află în spatele ingerințelor și al campaniilor de dezinformare, în special Rusia și China;

Cooperarea globală și multilateralismul

143.  recunoaște că multe țări democratice din întreaga lume se confruntă cu operațiuni similare de destabilizare desfășurate de actori străini statali și nestatali;

144.  subliniază că este necesară o cooperare globală multilaterală între țările care împărtășesc aceeași viziune, în cadrul forumurilor internaționale, cu privire la aceste aspecte de o importanță crucială, sub forma unui parteneriat bazat pe înțelegere armonizată și definiții comune, în vederea stabilirii de norme și principii internaționale; subliniază cât de importantă este o cooperare strânsă cu SUA și cu alte state care împărtășesc aceeași viziune pentru modernizarea organizațiilor multilaterale; salută, în acest sens, Summitul pentru democrație și se așteaptă ca acesta să conducă la propuneri și acțiuni concrete pentru a combate, prin acțiuni colective, cele mai mari amenințări cu care se confruntă democrațiile în prezent;

145.  consideră că, pe baza conștientizării comune a situației, partenerii care împărtășesc aceeași viziune ar trebui să facă schimb de bune practici și să identifice răspunsuri comune la provocările globale, dar și la cele naționale comune, cum ar fi impunerea de sancțiuni colective, protejarea drepturilor omului și a standardelor democratice; solicită Uniunii să conducă dezbaterea privind implicațiile juridice ale ingerințelor străine, să promoveze definiții și norme de imputare comune la nivel internațional și să elaboreze un cadru internațional pentru răspunsurile la ingerințele în alegeri, cu scopul de a stabili un cod mondial de bune practici pentru procese democratice libere și reziliente;

146.  invită Uniunea și statele sale membre să analizeze formatele internaționale adecvate care ar permite un astfel de parteneriat și o astfel de cooperare între parteneri cu aceeași viziune; solicită Uniunii și statelor sale membre să inițieze un proces la nivelul ONU pentru a adopta o convenție mondială vizând promovarea și apărarea democrația, care să stabilească o definiție comună a ingerințelor străine; solicită Uniunii să propună un set mondial de instrumente de apărare a democrației, care să fie inclus în convenție și care să conțină acțiuni și sancțiuni comune pentru a contracara ingerințele străine;

147.  salută declarația NATO din 14 iunie 2021, care recunoaște provocarea tot mai mare pe care o reprezintă amenințările cibernetice, hibride și alte amenințări asimetrice, inclusiv campaniile de dezinformare, precum și utilizarea răuvoitoare a tehnologiilor emergente și disruptive din ce în ce mai sofisticate; salută progresele înregistrate în materie de cooperare între Uniune și NATO în domeniul apărării cibernetice; salută înființarea de către Lituania a Centrului regional de apărare cibernetică, la care participă SUA și țările Parteneriatului estic; sprijină o cooperare mai strânsă cu țările partenere în domeniul apărării cibernetice, în ceea ce privește schimbul de informații și activitatea operațională; salută discuțiile dintre SUA și UE privind controlul multilateral al exporturilor de produse de supraveghere cibernetică în cadrul Consiliului pentru comerț și tehnologie;

148.  salută inițiativele deja luate, în special la nivel administrativ, de a face schimb de cunoștințe cu privire la situația atacurilor hibride, inclusiv a operațiunilor de dezinformare, în timp real, cum ar fi sistemul de alertă rapidă instituit de SEAE, deschis parțial țărilor terțe care împărtășesc aceeași viziune, mecanismul de reacție rapidă instituit de G7 și Divizia comună de informații și securitate a NATO;

149.  subliniază că cooperarea la nivel mondial ar trebui să se bazeze pe valori comune oglindite în proiecte comune, care să implice organizații internaționale precum OCDE și UNESCO, și ar trebui să contribuie la consolidarea capacităților democratice și la instituirea păcii și a securității durabile în țările care se confruntă cu amenințări de ingerințe străine similare; solicită Uniunii să instituie un Fond european pentru mass-media democratică pentru a sprijini jurnalismul independent în țările (potențial) implicate în procesul de aderare, în cele din vecinătatea europeană și în țările candidate și potențial candidate; subliniază nevoile practice, cum ar fi obținerea echipamentelor tehnice de lucru, exprimate periodic de jurnaliști independenți din țările învecinate;

150.  subliniază că este necesar să se combată de urgență informarea eronată și dezinformarea în domeniul climei; salută eforturile depuse în cadrul COP26 pentru a adopta o definiție universală a informării eronate și a dezinformării în domeniul climei și a determina măsurile necesare pentru rezolvarea acestei probleme; solicită dezvoltarea unor modele precum Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, pentru a crea un cod de conduită mondial privind dezinformarea, un proces care ar servi drept bază pentru un Acord de la Paris privind dezinformarea;

151.  subliniază că este important să se ofere perspective clare țărilor candidate și potențial candidate și să se sprijine țările partenere și cele învecinate, cum ar fi țările din Balcanii de Vest și cele din vecinătatea estică și sudică a Uniunii, dat fiind că țări ca Rusia, Turcia și China încearcă să utilizeze aceste țări pe post de teren de manipulare a informațiilor și de război hibrid, cu obiectivul de a submina Uniunea; consideră că SUA este un partener important în combaterea ingerințelor străine, a campaniilor de dezinformare și a amenințărilor hibride în aceste regiuni; este îngrijorat în special de rolul jucat de Serbia și de Ungaria în diseminarea pe scară largă a dezinformării în țările învecinate; subliniază că Uniunea ar trebui să sprijine aceste țări și să colaboreze cu ele, astfel cum se prevede în Regulamentul privind IVCDCI(30); consideră că acțiunile întreprinse pot consta în promovarea valorii adăugate și a impactului pozitiv al Uniunii în regiune, finanțarea proiectelor care vizează asigurarea libertății mass-mediei, consolidarea societății civile și a statului de drept, precum și aprofundarea cooperării privind alfabetizarea mediatică, digitală și informațională, respectând în același timp suveranitatea acestor țări; solicită creșterea capacității SEAE în acest sens;

152.  încurajează Uniunea și statele sale membre să intensifice cooperarea cu Taiwanul în combaterea operațiunilor de interferență și a campaniilor de dezinformare venite din țări terțe ostile, inclusiv schimbul de bune practici, abordări comune în promovarea libertății mass-mediei și a jurnalismului, aprofundarea cooperării în domeniul securității și al amenințărilor cibernetice, sensibilizarea cetățenilor și creșterea nivelului general de alfabetizare digitală a populației cu scopul de a crește reziliența sistemelor noastre democratice; sprijină intensificarea cooperării dintre agențiile guvernamentale, ONG-uri și grupurile de reflecție din UE și Taiwan pertinente în domeniu;

153.  solicită Parlamentului să promoveze în mod activ un discurs european, să joace un rol principal în promovarea schimbului de informații și să dezbată cele mai bune practici cu parlamentele partenere din întreaga lume, utilizând vasta sa rețea de delegații interparlamentare, precum și inițiativele privind democrația și activitățile de sprijinire a democrației coordonate de Grupul său de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor; subliniază importanța unei cooperări strânse cu parlamentarii din țările terțe prin proiecte adaptate, care să sprijine perspectiva europeană a țărilor candidate și potențial candidate;

154.  solicită SEAE să consolideze rolul delegațiilor Uniunii și al misiunilor PSAC ale Uniunii în țările terțe pentru a consolida capacitatea acestora de a identifica și a demonta campaniile de dezinformare orchestrate de actori statali străini, precum și să finanțeze proiecte de educație care să întărească valorile democratice și drepturile fundamentale; recomandă cu tărie crearea unei platforme de comunicare strategică, inițiată de SEAE, pentru a stabili o cooperare structurală privind combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, care ar trebui să aibă sediul în Taipei; invită, de asemenea, delegațiile Uniunii să contribuie la lupta Uniunii împotriva dezinformării, traducând deciziile importante ale Uniunii, cum ar fi rezoluțiile de urgență ale Parlamentului, în limba țării în care sunt detașate;

155.  solicită ca problema ingerințelor străine răuvoitoare să fie abordată în cadrul viitoarei Busole strategice a Uniunii;

156.  solicită crearea unui mecanism instituțional permanent în cadrul Parlamentului European, dedicat urmăririi acestor recomandări, cu scopul de a combate ingerințele străine și dezinformarea din Uniune într-un mod sistematic, dincolo de mandatul actual al Comisiei speciale INGE; solicită să se îmbunătățească schimbul instituționalizat între Comisie, SEAE și Parlament prin intermediul acestui organism;

o
o   o

157.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 224, 27.6.2018, p. 58.
(2) JO C 23, 21.1.2021, p. 152.
(3) JO C 28, 27.1.2020, p. 57.
(4) Texte adoptate, P9_TA(2021)0428.
(5) JO L 79 I, 21.3.2019, p. 1.
(6) JO L 151, 7.6.2019, p. 15.
(7) Texte adoptate, P9_TA(2021)0412.
(8) JO C 362, 8.9.2021, p. 186.
(9) JO L 317, 4.11.2014, p. 1.
(10) https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/cybersecurity/
(11) https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/BRP_CYBERSECURITY/BRP_CYBERSECURITY_ro.pdf
(12) Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, „Lobbying in the 21st Century: Transparency, Integrity and Access” (Lobbying în secolul 21: Transparență, integritate și acces), 2021, OECD Publishing, Paris, disponibil la adresa: https://doi.org/10.1787/c6d8eff8-en
(13) Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).
(14) JO L 331, 20.9.2021, p. 8.
(15) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(16) https://disinformationindex.org/wp-content/uploads/2020/03/GDI_Adtech_EU.pdf
(17) O persoană care, în nume propriu, donează unui partid politic sau unui candidat fonduri ce aparțin unei alte persoane.
(18) Această lacună înglobează două realități diferite: societățile de tip „cutie poștală” care nu desfășoară efectiv activități economice și nu sunt decât niște instrumente de disimulare a finanțării; și filialele locale ale unor societăți-mamă străine utilizate pentru a injecta bani în politică.
(19) Organizațiile non-profit și părțile terțe nu sunt obligate să dezvăluie identitatea donatorilor lor, dar li se permite să finanțeze partide politice și candidați în mai multe state membre ale UE.
(20) Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (COM(2020)0823).
(21) Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice, JO L 201, 31.7.2002, p. 37.
(22) Directiva 2013/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de înlocuire a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului, JO L 218, 14.8.2013, p. 8.
(23) https://www.coleurope.eu/events/official-inauguration-china-library
(24) https://www.chateaunantes.fr/expositions/fils-du-ciel-et-des-steppes/
(25) Directiva (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate și de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului (JO L 382, 28.10.2021, p. 1).
(26) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:2019:129I:TOC
(27) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:2020:410I:TOC
(28) JO L 88, 31.3.2017, p. 6.
(29) https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_185000.htm
(30) Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1).

Ultima actualizare: 3 iunie 2022Aviz juridic - Politica de confidențialitate