Parlamentul European,

–  având în vedere Convenția ONU din 18 decembrie 1979 asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei și Recomandarea generală nr. 30 din 18 octombrie 2013 privind femeile în situații de prevenire a conflictelor, situații de conflict și postconflict a Comitetului pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor al ONU,

–  având în vedere Declarația de la Beijing din 1995 și Platforma de acțiune a celei de-a patra Conferințe mondiale privind femeile, precum și rezultatele conferințelor de revizuire a acesteia,

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) și intrarea sa în vigoare în UE la 21 ianuarie 2011, în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap(1),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)” (COM(2021)0101),

–  având în vedere Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, adoptată în septembrie 2015, și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), mai ales obiectivele 1, 4, 5, 8, 10 și 17,

–  având în vedere Convenția nr. 100 din 1951 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind egalitatea de remunerare,

–  având în vedere Convenția nr. 111 din 1958 a OIM privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și exercitarea profesiei),

–  având în vedere Convenția OIM nr. 190 din 2019 privind violența și hărțuirea,

–  având în vedere Recomandarea OIM nr. 202 din 2012 privind nivelurile minime de protecție socială,

–  având în vedere cea de-a patra Convenție de la Geneva din 12 august 1949 referitoare la protecția civililor în timp de război,

–  având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea nr. 1325 (2000), nr. 1820 (2008), nr. 1888 (2009), nr. 1889 (2009), nr. 1960 (2010), nr. 2106 (2013), nr. 2122 (2013), nr. 2242 (2015), nr. 2467 (2019) și nr. 2493 (2019),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei din 11 mai 2011 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul),

–  având în vedere convențiile Consiliului Europei din 16 mai 2005 privind lupta împotriva traficului de ființe umane și din 25 octombrie 2007 privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale,

–  având în vedere Conferința internațională pentru populație și dezvoltare (CIPD) care a avut loc la Cairo în 1994 și programul său de acțiune, precum și rezultatele conferințelor sale de revizuire și Summitul de la Nairobi din 2019 (CIPD+25), de aniversare a 25 de ani de la conferința de la Cairo,

–  având în vedere Programul de acțiune de la Addis Abeba adoptat de cea de-a treia Conferință internațională privind finanțarea dezvoltării din iulie 2015,

–  având în vedere inițiativa Spotlight UE-ONU pentru eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 8, articolul 153 alineatul (1) și articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, publicată în iunie 2016,

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și securitate din 25 noiembrie 2020, intitulată „Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III – o agendă ambițioasă pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor în acțiunile externe ale UE 2021-2025” (JOIN(2020)0017) și documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei care o însoțește, intitulat „Obiective și indicatori pentru cadrul punerii în aplicare a Planului de acțiune pentru egalitatea de gen III (2021-25)” (SWD(2020)0284),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (COM(2019)0640),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății („programul «UE pentru sănătate»”) pentru perioada 2021-2027 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 282/2014(2),

–  având în vedere sinteza politică a Secretarului General al ONU intitulată „The Impact of COVID-19 on Women” (Impactul COVID-19 asupra femeilor), publicată la 9 aprilie 2020,

–  având în vedere raportul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) intitulat „Impact of the COVID-19 Pandemic on Family Planning and Ending Gender-based Violence, Female Genital Mutilation and Child Marriage” (Impactul pandemiei de COVID-19 asupra planificării familiale și încetarea violenței de gen, a mutilării genitale a femeilor și a căsătoriei copiilor), publicat la 27 aprilie 2020,

–  având în vedere strategia la nivel mondial a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru accelerarea eliminării cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică, lansată în noiembrie 2020,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2020, intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152),

–  având în vedere Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului,

–  având în vedere Planul de acțiune al UE privind femeile, pacea și securitatea pentru perioada 2019-2024, adoptat la 5 iulie 2019,

–  având în vedere Forumul „Generația egalității”, organizat la Ciudad de Mexico între 29 și 31 martie 2021 și la Paris între 30 iunie și 2 iulie 2021, precum și angajamentele anunțate de a accelera progresele pentru realizarea egalității de gen la nivel mondial, cum ar fi Planul la nivel mondial de accelerare a egalității de gen și noul Pact privind femeile, pacea și securitatea și acțiunile umanitare, lansate în urma forumului,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 31 mai 2018 referitoare la implementarea Documentului de lucru comun (SWD(2015)0182) intitulat „Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 12 februarie 2020 referitoare la o strategie a UE pentru a eradica mutilarea genitală a femeilor în întreaga lume(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 13 februarie 2020 referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 64-a sesiune a Comisiei ONU pentru statutul femeilor(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2020 referitoare la egalitatea de gen în politica externă și de securitate a UE(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la perspectiva de gen în perioada crizei COVID-19 și după această criză(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la eliminarea decalajului digital dintre femei și bărbați: participarea femeilor la economia digitală(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 iunie 2021 referitoare la cea de-a 25-a aniversare a Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD25) (Reuniunea la nivel înalt de la Nairobi)(10),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 iunie 2021 referitoare la situația sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente în UE, în contextul sănătății femeilor(11),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru comerț internațional și Comisiei pentru bugete,

–  având în vedere raportul comun al Comisiei pentru dezvoltare și al Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (A9-0025/2022),

A.  întrucât egalitatea de gen este o valoare a Uniunii Europene și un drept fundamental și universal al omului;

B.  întrucât violența pe criterii de gen, în toate formele ei, în special feminicidul, este cea mai extremă formă de inegalitate de gen; întrucât violența de gen trebuie înțeleasă ca o formă extremă de discriminare și de încălcare a drepturilor omului;

C.  întrucât este necesar să se apere drepturile femeilor și să se ia măsuri de combatere a tuturor formelor de exploatare, violență, oprimare și inegalitate între femei și bărbați; întrucât prevenirea violenței de gen necesită contestarea normelor de gen care perpetuează inegalitățile și transpunerea acestui lucru în adoptarea și punerea în aplicare a unor măsuri legislative și reforme eficace, printre alte măsuri;

D.  întrucât violența de gen este atât o cauză, cât și o consecință a inegalităților structurale și a distribuirii inegale a puterii; întrucât pentru a combate violența, trebuie înțelese cauzele și factorii săi determinanți; întrucât inegalitatea de gen este adânc înrădăcinată în valorile societale bazate pe stereotipuri de gen; întrucât implicarea bărbaților și a băieților în favoarea egalității de gen este atât un obiectiv, cât și o condiție prealabilă pentru a realiza egalitatea sustenabilă și efectivă;

E.  întrucât violența împotriva femeilor și a fetelor se manifestă prin forme diferite și care nu se exclud reciproc, inclusiv prin violență cibernetică; întrucât potrivit estimărilor, peste jumătate (58 %) din 14 000 de femei și fete din 31 de țări au fost hărțuite și abuzate în mediul online;

F.  întrucât femeile cu identități și vulnerabilități care se intersectează se confruntă cu un risc crescut de violență și hărțuire;

G.  întrucât UE ți ONU au lansat inițiativa Spotlight cu scopul de a combate violența, inclusiv violența sexuală, împotriva femeilor și a fetelor;

H.  întrucât exploatarea sexuală este o formă gravă de violență care afectează în principal femeile și fetele; întrucât UE trebuie să sprijine țările partenere pentru ca acestea să majoreze finanțarea pentru sprijinul social și accesul la serviciile destinate victimelor traficului și exploatării sexuale, cu sprijin psihologic și social din partea specialiștilor, și să introducă servicii specializate dedicate incluziunii sociale și economice depline a femeilor și a fetelor vulnerabile pentru a le elibera de exploatarea sexuală;

I.  întrucât accesul la serviciile de sănătate și la serviciile legate de sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR) trebuie să fie universal; întrucât drepturile la sănătate, în special drepturile la sănătatea sexuală și reproductivă, sunt drepturi fundamentale ale femeilor, care ar trebui consolidate și care nu pot fi în niciun fel reduse sau retrase; întrucât un anumit discurs care amenință respectarea drepturilor sexuale și reproductive, atât în interiorul, cât și în afara UE, este în creștere;

J.  întrucât femeile în toată diversitatea lor se confruntă cu o discriminare structurală intersecțională bazată pe rasă, origine etnică, religie sau convingere, dizabilitate, sănătate, mediu socioeconomic, statut la naștere, vârstă, clasă, statutul de refugiată sau migrantă și orientare sexuală și identitate de gen, care trebuie recunoscută ca barieră în calea exercitării depline a drepturilor fundamentale;

K.  întrucât este esențial pentru cunoașterea și guvernanța la nivel mondial să se colecteze date defalcate și cuantificabile privind inegalitatea de gen, ținând seama de factorii intersecționali;

L.  întrucât drepturile femeilor și ale fetelor sunt amenințate, iar spațiul pentru organizațiile societății civile, în special pentru cele care apără drepturile femeilor, precum și pentru organizațiile feministe și organizațiile de la nivel local, se diminuează în multe țări, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în afara ei; întrucât se observă în toată lumea reacții îngrijorătoare împotriva drepturilor femeilor și ale persoanelor LGBTQI+, traduse prin limitarea SRHR și interzicerea educației sexuale și a studiilor de gen;

M.  întrucât capacitarea organizațiilor societății civile care apără drepturile femeilor și ale fetelor din țările partenere și acordarea unei finanțări adecvate pentru acestea sunt esențiale pentru a genera noi atitudini societale și consens care să înlesnească realizarea egalității de gen; întrucât implicarea activă a organizațiilor femeilor pe teren este esențială pentru punerea în aplicare cu succes a GAP III;

N.  întrucât femeile și fetele sunt afectate în mod disproporționat de numărul tot mai mare de situații de urgență, cum ar fi cele care rezultă din conflictele armate, din dezastrele naturale și din schimbările climatice;

O.  întrucât pandemia de COVID-19 și măsurile subsecvente de limitare a circulației persoanelor au avut un impact grav asupra femeilor și fetelor și au exacerbat inegalitățile de gen existente, afectând mai ales accesul la educație și asistență medicală, în special în ceea ce privește SRHR, precum și echilibrul dintre viața profesională și cea privată; întrucât acest lucru duce la o creștere a violenței de gen și a inegalităților sociale și economice;

P.  întrucât pandemia a avut un impact disproporționat asupra femeilor; întrucât aproximativ 70 % dintre lucrătorii sociali și cei din domeniul sănătății care au luptat în prima linie împotriva pandemiei de COVID-19 sunt femei, fie ele asistente medicale, medici sau femei de serviciu; întrucât femeile care lucrează de acasă, șomere sau care lucrează cu fracțiune de normă au fost supuse unei presiuni și mai mari, deoarece s-au ocupat în continuare de majoritatea muncilor gospodărești și de îngrijirea familiei; întrucât datele disponibile sugerează că numărul femeilor victime ale violenței și/sau hărțuirii a crescut în timpul măsurilor de limitare a circulației persoanelor în urma pandemiei de COVID-19;

Q.  întrucât nu sunt suficiente studente în domeniile de studiu științe, tehnologie, inginerie și matematică (STIM);

R.  întrucât reprezentarea, participarea și influența egală a femeilor și bărbaților în viața politică reprezintă o condiție prealabilă pentru o societate cu adevărat democratică; întrucât participarea constructivă a femeilor și a fetelor la prevenirea și la soluționarea conflictelor, precum și la procesul de reconstrucție contribuie la asigurarea unei păci mai sustenabile;

S.  întrucât măsurile de combatere a inegalităților vor fi fundamentale pentru redresarea în urma pandemiei; întrucât participarea, reprezentarea și poziția de lider a fetelor și a femeilor ar trebui să constituie o prioritate la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea acestor măsuri;

T.  întrucât respectarea demnității umane și a egalității de gen reprezintă în continuare o provocare; întrucât nicio țară din lume nu se va apropia de realizarea egalității de gen înainte de 2030;

U.  întrucât GAP III ar trebui să fie cadrul pentru contribuția activă a acțiunii externe a UE la combaterea inegalității de gen; întrucât GAP III ar trebui implementat integral ca instrument-cheie pentru a descuraja discriminarea și marginalizarea și a asigura respectarea drepturilor și a demnității femeilor și a fetelor, susținându-se integrarea problematicii egalității de gen în toate programele de cooperare internațională și integrarea egalității de gen în planurile și strategiile naționale, în colaborare cu partenerii locali și organizațiile societății civile;

V.  întrucât ar trebui să existe o abordare mai strategică, coordonată și sistematică a modului în care UE și statele membre colaborează în problema egalității de gen din țările partenere; întrucât delegațiile și misiunile UE sunt în prima linie în privința implementării GAP III, iar cunoștințele de specialitate pe care le au membrii personalului delegațiilor și al misiunilor este un element-cheie pentru punerea sa în aplicare cu succes; întrucât Comisia ar trebui să le ofere delegațiilor asistență tehnică pentru inițierea planurilor de punere în aplicare la nivel național,

1.  salută noul Plan de acțiune al UE privind egalitatea de gen III pentru perioada 2021-2025 și apelul său la o lume a egalității de gen, ca o continuare a activității GAP II, a învățăturilor desprinse din acesta și a realizărilor sale și pe baza acestora; salută îmbunătățirile, angajamentele și obiectivele cuprinzătoare aduse de GAP III, în special transformarea sa dintr-un document de lucru într-o comunicare comună, astfel cum a solicitat Parlamentul în rezoluția sa din 23 octombrie 2020 referitoare la egalitatea de gen în politica externă și de securitate a UE;

2.  salută caracterul incluziv al procesului de consultare derulat pentru a contribui la elaborarea GAP III și faptul că GAP III reflectă recomandările Parlamentului, ale statelor membre, ale punctelor de contact pe probleme de gen ale UE și, în special, ale organizațiilor societății civile pentru drepturile femeilor;

3.  regretă că Consiliul nu a reușit să obțină unanimitatea în ceea ce privește la concluziile, din cauza obiecțiilor formulate de patru state membre cu privire la termenul „gen”, împiedicând astfel aprobarea oficială a planului de acțiune și accentuează că acest lucru arată clar reacțiile împotriva egalității de gen și a drepturilor femeilor; solicită din nou să se instituie o nouă formațiune a Consiliului pentru egalitatea de gen, care să reunească miniștri și secretari de stat din UE responsabili cu egalitatea de gen, cu scopul de a înlesni integrarea perspectivei de gen în toate politicile UE, inclusiv în politica externă și de securitate și în politica de dezvoltare; solicită să se depună eforturi în direcția unei poziții comune a UE și să se ia măsuri ferme pentru a denunța univoc reacțiile împotriva egalității de gen;

4.  evidențiază că UE are un rol important de jucat în realizarea unei lumi a egalității de gen prin sprijinirea țărilor partenere în combaterea discriminării de gen; solicită UE să conducă prin puterea exemplului și îndeamnă cele șase state membre care încă nu au ratificat și nu au pus în aplicare Convenția de la Istanbul să facă acest lucru în cel mai scurt timp posibil; invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să promoveze ratificarea Convenției de la Istanbul în dialogul său politic cu țările partenere din Consiliul Europei;

5.  condamnă cu fermitate retragerea Turciei din Convenția de la Istanbul; consideră că denunțarea Convenției de la Istanbul este încă un pas care pune sub semnul întrebării statutul Turciei de candidată la aderarea la Uniunea Europeană;

Un angajament mai eficace al UE și punerea eficientă în aplicare

6.  solicită ca GAP III să se implementeze integral și să i se acorde prioritate în toate aspectele acțiunii externe a UE printr-o abordare transformatoare din perspectiva genului și intersecțională, în ceea ce privește atât acoperirea geografică, cât și domeniile de acțiune ale GAP III, precum și integrarea dimensiunii de gen în toate domeniile acțiunii externe, fie că este vorba de comerț, de politica de dezvoltare, de ajutorul umanitar, de securitate sau de sectoare precum energia și agricultura; afirmă din nou că acțiunile pentru implementarea GAP III trebuie să fie ghidate de nevoia de a aborda cauzele profunde ale inegalităților de gen și trebuie să permită participarea semnificativă și incluziunea bărbaților, a femeilor și a grupurilor defavorizate, precum și că finanțarea limitată și personalul insuficient sunt unele din obstacolele fundamentale în calea îndeplinirii obiectivelor UE privind egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen; reiterează că orice efort de realizare a obiectivelor GAP III trebuie să țină seama de diversitatea femeilor; reamintește că GAP III ar trebui să asigure coerența politicilor în favoarea dezvoltării prin evaluări sistematice ale impactului din perspectiva genului pentru a evita orice impact negativ al politicilor UE asupra drepturilor femeilor și ale fetelor și asupra egalității de gen; invită Comisia să ofere instrumentele practice și politice necesare pentru a asigura transpunerea fără probleme a principiilor GAP III în acțiuni și în practică; solicită ca UE să fie ambițioasă în promovarea unor obiective care să asigure respectarea drepturilor omului și o adevărată egalitate de gen în rândul partenerilor externi cu care dorește să colaboreze;

7.  solicită să se creeze un program de formare amplu și cuprinzător care să stea la baza implementării GAP III, vizând în special integrarea perspectivei de gen în general și în buget, evaluările de impact din perspectiva genului, precum și violența de gen; accentuează că este nevoie să se investească în cunoștințe, resurse și cunoștințe de specialitate la nivel intern privind egalitatea de gen în delegațiile UE, pentru a putea implementa corespunzător GAP III; solicită ca aceste programe de formare să fie adaptate cât mai mult posibil la contextul local și național în care este implementat GAP III; solicită ca aceste programe de formare și instrumentele conexe să fie disponibile gratuit și cu ușurință pentru partenerii locali interesați;

8.  accentuează că este nevoie de o evaluare periodică, externă și independentă a rezultatelor GAP III, la fiecare nivel și în fiecare etapă, în raport cu obiectivele specifice și măsurabile stabilite și trebuie să se țină seama în mod transparent și incluziv de contribuția societății civile, a ONG-urilor și a altor părți interesate relevante de pe teren; solicită să se realizeze în mod sistematic analize riguroase de gen și să se folosească indicatori și statistici care țin seama de dimensiunea de gen și care sunt defalcate pe sexe; insistă că evaluarea GAP III ar trebui să evalueze punerea în aplicare a tuturor politicilor UE relevante pentru acțiunea externă a UE; solicită ca GAP III să includă instrumente clare pentru a urmări cuantumul total al cheltuielilor pentru egalitatea de gen și să evalueze impactul calitativ al acestor inițiative în ceea ce privește promovarea egalității de gen; se așteaptă să se adauge fără întârziere în documentul de lucru valorile de referință, indicatorii, acțiunile și țintele specifice și măsurabile care lipsesc, alături de foile de parcurs și calendarele corespunzătoare pentru toate obiectivele; accentuează importanța exercițiului de programare a instrumentului „Europa globală”, care oferă o ocazie unică pentru a operaționaliza obiectivele GAPI III;

9.  invită misiunile și delegațiile UE, statele membre, țările partenere și autoritățile locale și regionale să colaboreze îndeaproape la implementarea GAP III, folosind toate instrumentele diplomatice și programatice de care dispun, cu ajutorul unor orientări corespunzătoare elaborate și puse la dispoziție prin intermediul delegațiilor; reamintește că punctele de contact pe probleme de gen ocupă un loc central și solicită consolidarea rolului și vizibilității lor; salută introducerea planurilor de punere în aplicare la nivel național și insistă ca toate planurile să fie făcute publice și traduse pentru a asigura accesibilitatea pentru societatea civilă locală și organizațiile locale;

10.  invită Comisia să consolideze sinergiile cu ONU, cu țările partenere și cu părțile interesate internaționale, să promoveze și să îndeplinească împreună obiectivele internaționale legate de egalitatea de gen din Agenda 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă ale acesteia, din Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing, din programul de acțiune al CIPD și din conferințele de revizuire a acesteia;

11.  solicită să se stabilească legături strânse cu organizațiile locale ale societății civile, în special cu cele care acționează pentru apărarea drepturilor femeilor și ale fetelor, inclusiv ale celor din comunitățile vulnerabile, precum și cu ministerele și guvernele regionale și locale din țările partenere, pentru a mări eficacitatea și asumarea responsabilității la nivel național în ceea ce privește implementarea GAP III și a planurilor de punere în aplicare la nivel național; solicită, în continuare, un dialog anual politic și axat pe politici cu Parlamentul European cu privire la implementarea GAP III, care să includă părțile interesate și, în special, autoritățile locale, societatea civilă și organizațiile femeilor; invită din nou misiunile și delegațiile UE să poarte un dialog semnificativ cu organizațiile societății civile și să ofere și facă schimb de informații despre modul în care contribuția lor a fost valorificată și transpusă în politici de gen;

12.  salută accentul pus de GAP III pe tineri ca factori ai schimbării; solicită UE să se asigure că femeile și fetele, precum și organizațiile pentru drepturile femeilor și organizațiile locale, în special organizațiile conduse de fete și de tineri și personalul de intervenție umanitară din prima linie condus de femei, participă în mod semnificativ și joacă un rol de lider în implementarea GAP III în țările lor, prin finanțare și formare; reafirmă importanța și valoarea adăugată a cunoștințelor de specialitate ale activiștilor locali, ale organizațiilor de la nivel local și/sau ale altor experți și părți interesate relevante din domeniul egalității de gen, precum și a colaborării pe termen lung cu toți aceștia, astfel încât proiectele legate de gen să fie adaptate la contextul socioeconomic și cultural local;

13.  solicită o colaborare mai strânsă și sistematică între părțile interesate implicate în punerea în aplicare a GAP III, inclusiv între direcțiile generale ale Comisiei; încurajează ferm statele membre și delegațiile UE să considere autoritățile locale și regionale actori-cheie în politica de dezvoltare, deoarece acestea constituie nivelul democratic care se află cel mai aproape de cetățeni și sunt cele mai în măsură să promoveze egalitatea de gen și dezvoltarea sustenabilă; accentuează că este necesară colaborarea strânsă cu comunitățile rurale și cu liderii comunităților, pentru a ajuta la pătrunderea peste tot a programelor pentru egalitatea de gen;

14.  solicită includerea unui obiectiv specific pentru finanțarea organizațiilor pentru drepturile femeilor și a societății civile; solicită o finanțare multianuală, flexibilă, directă, adecvată și suficientă pentru organizațiile societății civile și rețelele locale, în toată diversitatea lor, în special pentru cele care acționează pentru apărarea drepturilor femeilor, ale fetelor și ale altor comunități vulnerabile, precum și pentru organizațiile pentru drepturile omului care acționează ca să îmbunătățească cadrul juridic al țărilor; invită Comisia să prezinte mecanisme și practici de finanțare simplificate pentru a permite organizațiilor mai mici, de la nivel local, să acceseze fonduri din partea UE pentru egalitatea de gen; condamnă toate formele de represiune a activiștilor pentru drepturile femeilor, inclusiv a apărătoarelor drepturilor omului și îndeamnă toate guvernele să protejeze, să sprijine și să colaboreze cu societatea civilă;

15.  accentuează că apărătoarele drepturilor omului se află într-o poziție extrem de vulnerabilă, mai ales în zonele de conflict și în situațiile de conflict și postconflict; salută apelul de a colabora cu apărătoarele drepturilor omului și de a promova un mediu sigur pentru acestea și invită Comisia să le protejeze prin acțiuni și mecanisme adecvate, alocând totodată resurse specifice delegațiilor UE;

16.  invită delegațiile UE să pună în aplicare cu strictețe Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului în ceea ce privește activiștii care apără drepturile femeilor, în special în legătură cu atribuțiile lor de a raporta organismele guvernamentale responsabile de încălcări ale drepturilor omului și de a le oferi activiștilor mijloace juridice când și cum este nevoie; invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să prezinte anual Parlamentului un raport referitor la punerea în aplicare a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului;

17.  subliniază că este necesară o finanțare suficientă prin intermediul procesului de programare al UE pentru implementarea efectivă a GAP III; solicită insistent ca GAP III să fie coordonat mai îndeaproape cu alte inițiative, cum ar fi inițiativa Spotlight, al cărui buget ar trebui majorat, iar eficacitatea sa trebuie îmbunătățită în conformitate cu evaluarea la jumătatea perioadei, trăgând totodată învățăminte din noul context creat de pandemia de COVID-19; salută inițiativa Spotlight și obiectivul acesteia de a elimina toate formele de violență împotriva femeilor și fetelor; solicită ca fondurile alocate inițiativei Spotlight să fie reînnoite după ce programul actual se încheie în 2022 și ca programul să fie prelungit pe parcursul întregii perioade de finanțare multianuale și la nivelul subregiunilor;

18.  subliniază că ODD 5 constă în realizarea egalității de gen și în capacitarea tuturor femeilor și fetelor și acest obiectiv trebuie integrat în diferitele domenii în care UE are competența de a acționa; regretă că ODD 5 se numără printre cele trei ODD cu cel mai scăzut nivel de finanțare; observă cu satisfacție că egalitatea de gen este considerată în GAP III o prioritate transversală a acțiunii externe a UE în politica sa și în activitatea sa de programare; reafirmă că este necesar ca integrarea perspectivei de gen să fie inclusă în mod adecvat în toate sectoarele acțiunii externe a UE și că prioritățile instrumentului „Europa globală” din țările partenere, precum și inițiativele Echipei Europa ar trebui să fie transformatoare din perspectiva genului, în conformitate cu GAP III, mai ales în cazul ajutorului umanitar;

19.  salută faptul că 85 % din toate noile acțiuni externe vor trebui să includă egalitatea de gen ca obiectiv important sau principal; salută obiectivul Comisiei ca 5 % din noile sale programe de acțiune externă să aibă egalitatea de gen ca obiectiv principal; salută, de asemenea, includerea cel puțin a unei inițiative pentru fiecare țară care are ca obiectiv principal egalitatea de gen; reamintește că obiectivul de 5 % a fost realizat deja în 2019 și solicită să se includă în GAP III un nivel mai ridicat de ambiție, mai mult sprijin și alocarea unei finanțări concrete pentru inițiativele care vizează egalitatea de gen; solicită ca 20 % din ajutorul oficial pentru dezvoltare (AOD) din fiecare țară să fie alocat unor programe în care egalitatea de gen este unul din obiectivele principale; solicită să se stabilească un obiectiv specific ca 85 % din finanțarea din partea UE pentru AOD să fie destinată programelor care au ca obiectiv principal sau important egalitatea de gen; se așteaptă ca UE și statele membre să se angajeze să nu aloce AOD pentru proiecte care ar putea inversa sau compromite realizările în materie de egalitate de gen și le solicită, așadar, să facă acest lucru; accentuează că obiectivele stabilite ar trebui cuantificate și printr-o finanțare specifică, nu doar printr-un procent din programele generale;

20.  îndeamnă Comisia și SEAE să conducă prin puterea exemplului și să se concentreze asupra propriilor structuri interne; accentuează importanța unei conduceri receptive la dimensiunea de gen pentru realizarea egalității de gen și implementarea corespunzătoare a GAP III; salută angajamentul de a asigura echilibrul din punctul de vedere al genului în cadrul conducerii la sediul SEAE și la nivelul serviciilor externe ale Comisiei, al delegațiilor UE și al misiunilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC); regretă totuși că SEAE este departe de a realiza obiectivul ca 50 % din posturile de conducere să fie ocupate de femei și solicită actualului ÎR/VP să pună în aplicare pe deplin egalitatea de gen la toate nivelurile, așa cum a fost prevăzut; salută angajamentul de a introduce cursuri de formare cu privire la egalitatea de gen și GAP III pentru întreg personalul de conducere de la sediile și delegațiile UE și solicită ca această măsură să fie obligatorie și extinsă la întregul personal care lucrează în acțiunea externă a UE;

21.  constată că SEAE ar trebui să preia conducerea în ceea ce privește transformarea dimensiunii de gen într-o componentă-cheie a acțiunii externe și ar trebui să stimuleze și să sprijine politic delegațiile UE să facă același lucru la nivelul țărilor partenere; accentuează că este necesar ca scrisorile de misiune și fișele posturilor ale șefilor de delegație să includă trimiteri specifice la egalitatea de gen, implementarea GAP III și importanța colaborării și a consultării reciproce sistematice dintre delegațiile UE și statele membre pentru a asigura integrarea deplină a GAP și a abordării sale transformatoare din perspectiva genului, bazate pe drepturile omului și intersecționale în planificarea programelor indicative multianuale; salută angajamentul din GAP III de a asigura faptul că toate serviciile externe din delegațiile Uniunii și de la sediu au consilieri pe probleme de egalitate de gen/persoane/puncte de contact pe probleme de gen, dar accentuează că este necesar ca aceste posturi să fie cu normă întreagă și să dispună de resurse suficiente pentru îndeplinirea sarcinilor; solicită din nou să fie numiți consilieri pe probleme de egalitate de gen și în misiunile PSAC militare;

22.  invită Comisia și SEAE să colecteze date de interes privind resursele umane, defalcate în funcție de gen, să evalueze numărul de nominalizări, candidați preselectați, selecțiile, prelungirile contractelor și durata detașării, printre alte criterii, și să urmărească progresele realizate, precum și să efectueze interviuri sistematice cu femei și persoane care aparțin grupurilor defavorizate cu privire la motivele pentru care au părăsit posturile;

23.  regretă că problema importantă a diversității a fost integrată în portofoliul consilierului SEAE pe probleme de gen și diversitate și invită SEAE să acorde importanța necesară atât egalității de gen, cât și Agendei privind femeile, pacea și securitatea, precum și diversității și incluziunii, și să stabilească câte un rol pentru fiecare dintre aceste teme și să consolideze aceste roluri, mandatele, resursele și competențele aferente; solicită numirea unui consilier specific pe probleme de gen în fiecare direcție a SEAE, care să se afle în subordinea directă a consilierului SEAE pe probleme de gen și diversitate și să încurajeze personalul serviciului să colaboreze îndeaproape cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați;

24.  accentuează că egalitatea de gen este un drept al omului, esențial pentru dezvoltarea sustenabilă și economiile inteligente, care aduce beneficii atât femeilor, cât și bărbaților, în toată diversitatea lor, inclusiv comunității LGBTQI+; constată că inegalitatea de gen este exacerbată de alte forme de inegalitate; accentuează că inegalitățile au consecințe socioeconomice de anvergură asupra societăților în ansamblu și că acest lucru ar trebui luat în considerare de către actorii rezistenți la schimbare; evidențiază că toate angajamentele UE vor fi mai eficiente dacă acțiunile UE adoptă o abordare intersecțională în ceea ce privește egalitatea de gen; reiterează apelul ca toate acțiunile UE să țină seama de identitățile care se intersectează și să recunoască faptul că femeile și fetele, în toată diversitatea lor, nu sunt afectate egal de inegalitățile de gen;

25.  salută includerea intersecționalității ca principiu fundamental al GAP III, dar regretă lipsa de obiective, indicatori și acțiuni specifice pentru a-l pune în aplicare; evidențiază angajamentul Comisiei și al SEAE de a proteja persoanele LGBTQI+ și de a le permite să-și exercite drepturile în întreaga lume;

26.  salută menționarea în GAP III a potențialului procesului de aderare la UE de a promova egalitatea de gen în țările candidate și potențial candidate; accentuează că este nevoie de un dialog puternic în materie de politici și de o asistență tehnică solidă pentru ca egalitatea de gen să fie introdusă în politicile de extindere și de vecinătate; invită Comisia și SEAE să folosească în continuare negocierile de aderare ca pârghie pentru a face ca procesul de extindere să aibă rezultate în favoarea femeilor;

27.  salută faptul că GAP III abordează problema vulnerabilității extreme a femeilor și a fetelor migrante; solicită să se acorde o atenție deosebită situației femeilor și a fetelor care se deplasează, aflate pe rutele de migrație sau în tabere, și solicită în mod specific ca acestora să li se garanteze accesul la apă, salubritate și igienă, la SRHR și la asistență medicală maternă;

Șapte domenii de acțiune

Eliminarea tuturor formelor de violență de gen

28.  salută faptul că primul domeniu de angajament din GAP III pune accentul pe eliminarea tuturor formelor de violență de gen; solicită intensificarea acțiunilor consolidate, coordonate și globale pentru combaterea feminicidului și a tuturor tipurilor de violență de gen online și offline, în special în situații de conflict și de urgență, când femeile și fetele se află în situații mai vulnerabile, acordând atenție mai ales femeilor și fetelor care sunt mai susceptibile de a fi victime ale violenței, cum ar fi femeile și fetele cu dizabilități; accentuează necesitatea de a colabora cu țările partenere pentru a incrimina toate formele de violență de gen;

29.  solicită acțiuni urgente pentru a răspunde cauzelor profunde ale violenței împotriva femeilor și a fetelor, cu o abordare transformatoare din perspectiva genului și intersecțională, având în vedere în special creșterea substanțială a numărului de feminicide și de alte forme de violență de gen în contextul pandemiei; salută accentul pus de Comisie pe promovarea prevenirii prin contestarea normelor de gen dăunătoare; accentuează, în această privință, că este esențială colaborarea cu țările partenere și cu organizațiile societății civile pentru a combate stereotipurile de gen în fiecare aspect al vieții sociale; invită delegațiile UE și statele membre să folosească toate mijloacele diplomatice posibile pentru a promova adoptarea de legislație care să prevadă egalitatea de gen structurală în toate aspectele;

30.  reamintește că formarea obligatorie pentru toți membrii personalului SEAE, al Comisiei, al delegațiilor UE și al misiunilor și operațiilor PSAC ar trebui să cuprindă programe cuprinzătoare de identificare a victimelor violenței sexuale și/sau de gen în situații de conflict, precum și programe de prevenire, în plus față de formarea pentru întregul personal al UE, inclusiv personalul militar și de poliție; îndeamnă UE să recurgă la toate pârghiile posibile pentru a se asigura că autorii de violuri în masă în situații de război sunt denunțați, identificați, urmăriți în justiție și pedepsiți în conformitate cu dreptul penal internațional; reamintește că Statutul de la Roma oferă un cadru juridic permanent pentru a aborda în mare măsură violența sexuală și de gen ca o crimă împotriva umanității și invită, așadar, UE să sprijine activ activitatea independentă și esențială a Curții Penale Internaționale, atât politic, cât și financiar; salută includerea violenței sexuale și de gen printre criteriile pentru impunerea de sancțiuni în cadrul regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului și încurajează statele membre să utilizeze efectiv acest criteriu;

31.  accentuează că căsătoriile forțate și căsătoriile copiilor constituie o încălcare a drepturilor omului care face ca fetele să fie deosebit de vulnerabile la violență și abuzuri; evidențiază că mutilarea genitală a femeilor (MGF) este recunoscută la internațional ca o încălcare a drepturilor omului, existând 200 de milioane de victime la nivel mondial și 500 000 de victime numai în UE, și că, în fiecare an, cel puțin trei milioane de fete sunt expuse riscului de mutilare genitală; subliniază că mutilarea genitală a femeilor și căsătoriile forțate reprezintă un afront la adresa demnității femeilor ca persoane; solicită măsuri integrate de sensibilizare și de prevenire cu privire la mutilarea genitală a femeilor și la căsătoriile forțate, în special în contexte de conflict și de urgență; invită Comisia să asigure o abordare coerentă pe termen lung pentru stoparea mutilării genitale a femeilor atât în interiorul, cât și în afara UE, prin îmbunătățirea sinergiilor dintre programele interne și cele externe ale UE; își reiterează apelul de a integra măsurile de prevenire a mutilării genitale a femeilor în toate domeniile de politică ale acțiunii sale externe;

32.  reamintește că femeile și fetele reprezintă majoritatea victimelor traficului de ființe umane și ale exploatării sexuale; solicită îmbunătățirea poziției de lider și a monitorizării din partea Comisiei și a statelor membre și intensificarea cooperării internaționale pentru a pune capăt acestor practici dăunătoare care duc la astfel de forme de sclavie; reamintește că vulnerabilitatea femeilor la traficul de ființe umane și exploatare sexuală este exacerbată în perioade de dificultăți economice și în situații de conflict și de urgență; solicită o mai bună integrare a luptei împotriva traficului de femei și fete în obiectivele GAP III și sinergii mai accentuate cu Strategia UE privind combaterea traficului de persoane (2021-2025);

Asigurarea accesului femeilor la sănătate și garantarea drepturilor sexuale și reproductive

33.  reafirmă că sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SSRD) sunt drepturi ale omului și elemente fundamentale ale demnității umane și ale capacitării femeilor; este preocupat de regresul egalității de gen și al drepturilor femeilor, precum și de ascensiunea discursurilor misogine conservatoare și a grupurilor organizate, inclusiv religioase, care amenință respectarea SSRD în interiorul și în afara UE; subliniază că involuția legislativă în privința avortului subminează protecția sănătății, a drepturilor și a demnității femeilor și le pun și mai mult în pericol pe femeile cele mai vulnerabile din punct de vedere social și economic; ia act de faptul că UE ar trebui să conducă prin puterea exemplului la nivel mondial în ceea ce privește promovarea SSRD, fără constrângeri, violență, discriminare și abuz; invită, prin urmare, toate statele membre să asigure accesul universal la SSRD pe teritoriile lor;

34.  regretă că, în numeroase regiuni din întreaga lume, accesul la sănătatea sexuală și reproductivă, inclusiv la avort sigur și legal, este extrem de limitat și adesea încadrat penal; subliniază, în plus, că femeile care sunt sărace, care provin din mediul rural și care fac parte din grupuri minoritare sunt principalele victime; subliniază necesitatea de a se concentra asupra tuturor grupelor de vârstă, inclusiv asupra fetelor și femeilor tinere, și de a oferi informații pertinente, educație și acces la SRHR, inclusiv îngrijire prenatală și avorturi și metode contraceptive sigure și legale; subliniază că este importantă contestarea în continuare a normelor discriminatorii care fac să fie dificil ca femeile, fetele și persoanele LGBTQI+ să beneficieze de SDSR, precum și a stereotipurilor care conduc la discriminare împotriva femeilor marginalizate atunci când nasc;

35.  subliniază că este important să se îmbunătățească nivelul de disponibilitate a metodelor contraceptive în țările partenere, în special pentru adolescente; afirmă că toate femeile și adolescentele au dreptul de a face propriile alegeri, în mod liber și în cunoștință de cauză, în ceea ce privește SDSR; reamintește că nivelul de calitate al asistenței medicale materne este un indicator important al nivelului de dezvoltare al unei țări; consideră că UE ar trebui să ajute țările partenere să garanteze dreptul la sănătate, în contextul sarcinii și al nașterii, prin crearea unor servicii decente de sănătate maternă care să reducă în mod eficient rata mortalității infantile, precum și rata deceselor ca urmare a complicațiilor la naștere;

36.  solicită ca PAEG III să acorde o prioritate ridicată egalității de gen și SSRD în acțiunile de ajutor umanitar ale UE și ale statelor membre, precum și tragerii la răspundere și accesului la justiție și la reparații în cazurile de încălcare a drepturilor sexuale și reproductive și de violență de gen, atât în ceea ce privește formarea, cât și finanțarea actorilor umanitari;

37.  solicită ca PAEG III să acorde o mai mare importanță SSRD, având în vedere repercusiunile grave pe care pandemia le-a avut asupra femeilor și fetelor din țările partenere, precum și alocarea și coordonarea în acest scop a unor fonduri adecvate, flexibile, continue și precis direcționate atunci când se face programarea Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală; invită Comisia, SEAE și statele membre să considere SSRD o prioritate în procesul de programare a acțiunii externe a UE, inclusiv în cel de programare în comun; subliniază rolul esențial al organizațiilor neguvernamentale în calitate de furnizori de servicii și de susținători ai SSRD;

38.  reamintește că SSRD au un impact asupra corpului și autonomiei femeilor și fetelor și insistă ca SSRD să fie tratate ca o problemă esențială de sănătate publică și să fie accesibile tuturor, fără discriminare; solicită accesul universal la o educație cuprinzătoare și adaptate vârstei cu privire la sexualitate, la o contracepție eficientă, la prevenirea HIV și a infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și la avort în condiții de siguranță și legalitate; solicită ca programele de educație cuprinzătoare cu privire la sexualitate să abordeze relațiile interpersonale, orientarea sexuală, egalitatea de gen, normele de gen, prevenirea violenței de gen și consimțământul, precum și să ofere informații cu privire la pubertate, ciclul menstrual, sarcină și naștere, contracepție și prevenirea bolilor cu transmitere sexuală;

39.  subliniază necesitatea de a ține seama de vârstă în acțiunile legate de SSRD, de exemplu oferind informații și servicii accesibile și adaptate tinerilor; subliniază că UE ar trebui să încurajeze țările partenere să includă aceste aspecte în planurile lor naționale de sănătate publică; invită UE și statele membre să se angajeze la realizarea obiectivelor PAEG III privind SSRD și să elaboreze „planuri de punere în aplicare la nivel național” care să le acorde prioritate;

40.  accentuează că trebuie să se încurajeze accesul la educație la toate nivelurile și în toate circumstanțele, pentru a reduce căsătoriile timpurii, sarcinile în rândul adolescentelor și dependența economică; solicită eforturi mai mari pentru prevenirea absenteismului, pentru ca fetele care devin mame să poată să revină la școală, să-și finalizeze studiile și să se integreze pe piața muncii;

41.  solicită măsuri pentru evita ca fetele să lipsească de la școală în timpul perioadei de menstruație, îmbunătățind serviciile de alimentare cu apă, de salubritate și de igienă, precum și facilitățile de igienă menstruală în școli și combătând stigmatizarea în această privință, inclusiv prin colaborarea cu femei, fete, bărbați și băieți; solicită sinergii mai mari între programele care abordează sănătatea, SSRD și serviciile de alimentare cu apă, de salubritate și de igienă din școli și sprijinul personal pentru fete;

42.  reamintește inegalitățile și disparitățile intersecționale dintre femei și bărbați în ceea ce privește accesul la îngrijire și calitatea acesteia, având în vedere lipsa unor servicii și îngrijiri medicale care să țină seama de aspectele de gen; solicită accesul universal la prevenire, diagnosticare, îngrijire și tratament pentru bolile femeilor, cum ar fi endometrioza și cancerul de col uterin și pentru bolile cu transmitere sexuală, cum ar fi HIV, precum și la informații privind acestea; invită Uniunea Europeană să susțină realizarea strategiei globale a OMS de accelerare a eradicării cancerului de col uterin;

43.  solicită țărilor partenere să finanțeze adecvat și să-și consolideze sistemele de sănătate publică și să realizeze cercetări privind sănătatea femeilor în întreaga lume, pentru a progresa în cunoașterea aspectelor legate de gen și sex în ceea ce privește prevenirea, diagnosticarea, tratamentul și studiul bolilor; solicită, de asemenea, sensibilizarea publicului cu privire la problemele de sănătate legate de gen;

44.  accentuează că statele membre trebuie să adopte o politică în domeniul sănătății publice care să pună un accent deosebit pe promovarea sănătății și prevenirea bolilor, garantând servicii de îngrijire medicală universale și de înaltă calitate și asigurând resursele necesare pentru combaterea principalelor probleme de sănătate publică;

Promovarea drepturilor și a egalității economice și sociale și asigurarea autonomiei femeilor și fetelor

45.  reafirmă că criza și consecințele economice și sociale ale pandemiei de Covid-19 au un impact disproporționat asupra accesului femeilor la piața muncii; subliniază importanța și necesitatea includerii aspectelor intersecționale de gen în toate planurile de redresare în urma Covid-19 în țările partenere și în inițiativele Echipa Europa; subliniază necesitatea unui răspuns la pandemia de Covid-19 care să ia în considerare dimensiunea de gen în implementarea PAEG III, pentru a ține seama de circumstanțele unice ale femeilor și fetelor și pentru a stimula oportunitățile post-criză; invită Comisia să integreze dimensiunea de gen și să includă acțiuni transformatoare din perspectiva genului în toate măsurile legate de pandemia de Covid-19 din țările partenere, inclusiv în planurile și măsurile de redresare și să sprijine proiecte, inclusiv proiecte financiare, astfel încât să includă egalitatea de gen; evidențiază că noi forme de finanțare, cum ar fi obligațiunile de gen („gender bonds”), ar putea relansa economiile naționale capacitând totodată femeile;

46.  consideră că munca este esențială pentru combaterea inegalității; sprijină negocierea colectivă ca mijloc nu numai de a îmbunătăți condițiile de muncă, ci și de a combate inegalitățile dintre femei și bărbați;

47.  salută intenția Comisiei de a cere respectarea convențiilor relevante ale OIM și ONU privind egalitatea de gen în viitoarea sa revizuire a Regulamentului privind sistemul generalizat de preferințe; invită Comisia să includă în mod efectiv egalitatea de gen în toate capitolele referitoare la comerț și dezvoltarea durabilă și să se asigure că comerțul și investițiile nu agravează inegalitatea de gen; subliniază că toate evaluările de impact legate de comerț ar trebui să țină seama de perspectiva organizațiilor societății civile;

48.  accentuează că sprijinul financiar pentru femei trebuie să fie însoțit de formare, acces la informații, perfecționare și sensibilizare cu privire la drepturile lor fundamentale;

49.  invită Comisia și statele membre să colaboreze cu țările partenere pentru a preveni și a combate hărțuirea femeilor la locul de muncă, precum și pentru a promova ratificarea Convenției OIM privind violența și hărțuirea (nr. 190);

50.  solicită ca PAEG III să promoveze activitățile economice ale femeilor și accesul lor la instrumentele economice și sociale necesare, precum și la resurse și protecție socială, în special în situații de urgență; subliniază importanța participării femeilor la economia mondială pentru dezvoltarea durabilă și o creștere economică susținută și incluzivă, legată intrinsec de obiectivul global de eradicare a sărăciei, astfel cum este prevăzut în ODD; solicită Comisiei și statelor membre să sprijine și să promoveze mecanisme de protecție socială care să integreze dimensiunea de gen, printre care transferuri de numerar, pentru a consolida capacitatea țărilor partenere de a răspunde la crize și șocuri externe;

51.  solicită UE și țărilor partenere să adopte măsuri care să contribuie la creșterea capacității de inserție profesională a femeilor și să le ofere locuri de muncă decente, acces la finanțare și oportunități de afaceri, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor conduse de femei la nivel local și prin încurajarea participării lor la sindicate și organizații ale lucrătorilor; subliniază importanța facilitării accesului la microcredite, de exemplu, pentru a facilita și stimula creativitatea și spiritul antreprenorial al femeilor la scară mai mică;

52.  subliniază că, pentru eficiență, trebuie luată în considerare complementaritatea altor acțiuni, cum ar fi eliberarea de violența de gen, accesul la locuri de muncă decente și servicii abordabile de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă; solicită UE și statelor sale membre să capaciteze și să protejeze mamele și tații din întreaga lume, să colaboreze cu țările partenere pentru a garanta concedii de maternitate, de paternitate și pentru creșterea copilului adecvate și să adopte măsuri practice pentru a asigura această protecție, alături de investiții în serviciile de îngrijire a copiilor și de educație;

53.  subliniază că UE ar trebui să sprijine crearea Instrumentului obligatoriu pentru întreprinderi și drepturile omului în cadrul ONU, în scopul de a garanta pe deplin exercitarea drepturilor omului și a drepturilor femeilor;

54.  invită Comisia și statele membre să colaboreze cu țările partenere pentru a finanța și a promova măsuri care să ușureze povara disproporționată a muncii neremunerate pe care femeile trebuie să o suporte și să susțină acțiuni care să ajute femeile care muncesc să treacă de la economia informală la cea formală; subliniază că femeile și bărbații ar trebui să împartă în mod egal responsabilitățile casnice și de îngrijire neplătite; solicită luarea unor măsuri concrete pentru recunoașterea, reducerea și redistribuirea activităților neremunerate de îngrijire și muncă casnică;

55.  solicită promovarea activă a rolului și participării femeilor în economie și societate și recunoașterea drepturilor lor civile și juridice, inclusiv a dreptului de proprietate, de acces la împrumuturi bancare și de a participa la diferite sectoare economice și la viața politică, în special prin promovarea unor politici macroeconomice care să țină seama de dimensiunea de gen; regretă faptul că dreptul la remunerație egală pentru muncă egală de valoare egală nu este, în multe circumstanțe, real, atât în interiorul, cât și în afara UE, chiar și atunci când este consacrat prin lege, și subliniază că trebuie abordată cauza principală a acestei discriminări;

56.  subliniază că este esențial ca sectorul privat să se implice în atingerea obiectivelor stabilite în PAEG III și să fie tras la răspundere dacă încalcă drepturile femeilor în cursul activităților corporative; invită Comisia să includă perspectiva de gen în viitoarea sa propunere legislativă privind diligența necesară a companiilor;

57.  accentuează că autonomia economică și socială a femeilor este esențială pentru o creștere sustenabilă și incluzivă; solicită eforturi globale pentru a asigura accesul fetelor și femeilor la educație și formare de calitate, care să le ofere aptitudini și instrumente eficiente pentru a se angaja pe piața muncii, în special în situații de urgență și în caz de strămutare; recomandă puternic ca țările partenere să stimuleze investițiile într-o educație de calitate și incluzivă, cu sprijin din bugetul UE; subliniază că sprijinul bugetar al UE, care și-a dovedit eficiența în domeniul educației, rămâne modalitatea predilectă pentru a permite accesul tuturor la o educație incluzivă și de calitate în țările în curs de dezvoltare; salută intenția de a majora finanțarea globală pentru educație și de a aloca 10 % din bugetul pentru ajutor umanitar finanțării educației în situații de urgență;

58.  accentuează că este necesară susținerea unor investiții substanțiale în serviciile de sănătate și educație, precum și în locuințe la prețuri accesibile atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, pentru a răspunde nevoilor populației și a contribui la independența, egalitatea și emanciparea femeilor; reamintește că trebuie acordată o atenție deosebită acestor chestiuni în statele fragile și în cele în stadiu de post-conflict, în care UE va realiza și proiecte de dezvoltare pentru a remedia insuficiența drepturilor femeilor la locuințe, terenuri și proprietate;

59.  își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea decalajului digital dintre femei și bărbați în multe țări, ceea ce împiedică accesul egal la informații și la servicii digitale; subliniază importanța promovării alfabetizării digitale, a accesului la instrumentele digitale la prețuri abordabile, precum și a accesului la piața muncii; solicită creșterea finanțării și a burselor, și direcționarea lor mai precisă, pentru a le permite femeilor și fetelor să aibă acces la învățământul superior și la formare profesională, în special în vederea promovării educației digitale și tehnologice a fetelor și a participării femeilor în domeniile STIM, precum și susținerea proiectelor conduse de femei; salută hotărârea cu care PAEG III dorește să elimine decalajul digital de gen pentru a stimula o transformare digitală cu adevărat incluzivă;

60.  reamintește că femeile, în special cele care se confruntă cu discriminarea intersecțională, pot întâmpina dificultăți în ceea ce privește accesul la serviciile digitale și la infrastructura aferentă; solicită ca femeilor și fetelor, în special celor care locuiesc în zone rurale sau izolate, să li se acorde un acces mai bun, universal, sigur și securizat la instrumentele digitale și la instruire pentru utilizarea acestora;

61.  subliniază necesitatea de a sprijini furnizarea de servicii publice și private prin canale, tehnologii și servicii digitale care să integreze dimensiunea de gen (de exemplu, e-guvernarea, serviciile financiare digitale), consolidând incluziunea și participarea femeilor și fetelor în societate; invită statele membre să combată excluziunea digitală a tuturor grupurilor vulnerabile din societate și să le facă accesibile educația în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor, ținând seama de diferiții factori care determină accesul femeilor la educație, precum și prin crearea unor puncte de acces digital gratuit;

62.  solicită sprijinul UE pentru modernizarea și digitalizarea procedurilor administrative în țările partenere, în special pentru a asigura existența în toate aceste țări a unor registre civile fiabile, în care se înregistrează fiecare naștere;

63.  recunoaște că situațiile de urgență, cum ar fi conflictele armate și crizele economice, precum și situațiile de strămutare, pun în pericol educația și formarea femeilor și fetelor; reiterează faptul că accesul femeilor la mijloace de subzistență și la oportunități de muncă este grav afectat în timpul situațiilor de urgență și subliniază, prin urmare, importanța alocării fondurilor necesare în astfel de cazuri, în special organizațiilor locale conduse de femei și structurilor existente, pentru a îmbunătăți structurile care asigură dezvoltarea adecvată a educației, a competențelor și a accesului lor la locuri de muncă pe termen lung;

64.  constată că insecuritatea alimentară afectează femeile în mod asimetric și că ele dețin în mod disproporționat mai puține terenuri, animale și alte bunuri; invită Comisia și statele membre să sprijine obiectivul de a realiza egalitatea de gen în sectorul alimentar și agricol, precum și în privința oportunităților financiare și a accesului la formare, pentru a capacita femeile în agricultură; ia act de importanța susținerii eforturilor țărilor partenere în direcția unor reforme juridice, politice și instituționale care să acorde femeilor drepturi egale la resursele economice, în special accesul și controlul asupra terenurilor și a altor forme de proprietate;

65.  solicită UE să promoveze politici economice și comerciale coerente cu ODD și cu obiectivele PAEG III; reamintește poziția sa anterioară privind comerțul și genul, astfel cum a fost prezentată în rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la egalitatea de gen în acordurile comerciale ale UE(12); solicită ca UE să continue să sprijine și să introducă politici comerciale care să reducă decalajele socioeconomice și să asigure un nivel ridicat de protecție și de respectare a libertăților fundamentale și a drepturilor omului, inclusiv a egalității de gen;

66.  salută faptul că noul PAEG III solicită promovarea egalității de gen prin politica comercială a UE; invită Comisia, Consiliul și SEAE să promoveze și să susțină includerea unui capitol specific dedicat aspectelor de gen în toate acordurile comerciale și de investiții ale UE, inclusiv în angajamentele de a promova egalitatea de gen și capacitarea femeilor; invită Comisia să includă impactul de gen al politicii și acordurilor comerciale ale UE în evaluările ex-ante și ex-post ale impactului;

67.  subliniază poziția sa anterioară prin care solicită un capitol specific privind comerțul, egalitatea de gen și capacitarea femeilor, în viitoarea modernizare a Acordului de asociere UE-Chile; observă cu interes progresele înregistrate într-un capitol privind comerțul și egalitatea de gen în cadrul negocierilor;

68.  reamintește rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale(13);

69.  constată că politica comercială nu este neutră din punctul de vedere al genului și că este necesară o mai bună colectare a datelor defalcate în funcție de gen, împreună cu indicatori clari, pentru a evalua corect diferitele efecte ale politicii comerciale asupra femeilor și bărbaților; invită din nou UE și statele sale membre să se inspire din setul de instrumente elaborat de Conferința ONU privind comerțul și dezvoltarea și să includă în evaluările impactului ex ante și în cele ex post efectele de gen specifice pentru fiecare țară și sector ale politicii și acordurilor comerciale ale UE; invită Comisia să colaboreze cu partenerii internaționali, cum ar fi OMC, și cu autoritățile și organizațiile locale, pentru a colecta date, a analiza impactul comerțului asupra femeilor și a transpune datele în propuneri concrete de îmbunătățire a rolului femeilor în sistemul comercial internațional și de promovare a creșterii economice inclusive; subliniază că intensificarea cooperării în cadrul organizațiilor internaționale, cum ar fi OMC, Centrul de comerț internațional și ONU, și crearea unor rețele care să cuprindă universități, organizații ale societății civile și parlamente pot conduce la ameliorarea schimbului de bune practici și metode de colectare a datelor, precum și la includerea unei perspective de gen în comerț; insistă asupra faptului că aspectele de gen nu ar trebui să fie limitate la capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă;

70.  solicită Comisiei să se implice activ în recent înființatul grup de lucru informal al OMC privind comerțul și egalitatea de gen, pentru a se adopta o declarație ministerială fermă la cea de-a 12-a Conferință ministerială, care ar putea servi drept foaie de parcurs pentru implementarea Declarației de la Buenos Aires din 2017; subliniază că Grupul de lucru informal privind comerțul și egalitatea de gen este un prim pas către o platformă mai permanentă în cadrul OMC pentru a discuta aspecte legate de comerț și de gen; invită Comisia să colaboreze în continuare în mod proactiv cu alți membri ai OMC pentru a contribui la activitatea grupului de lucru informal și să analizeze posibilitatea de a institui un grup de lucru permanent;

71.  reamintește cererea adresată Comisiei ca grupurile consultative interne să aibă o componență echilibrată din punctul de vedere al genului, ca rolul lor de monitorizare să fie extins și ca în cadrul fiecărui acord de liber schimb să se stabilească o comisie pentru comerț și gen, pentru a depista deficiențele;

72.  invită Comisia să evalueze cu atenție impactul acordurilor comerciale asupra sectoarelor cu un procent ridicat de lucrători femei, cum ar fi sectorul confecțiilor și agricultura la scară mică; reamintește că criza economică cauzată de pandemia de COVID-19 a afectat puternic aceste sectoare și a amplificat riscul de creștere a inegalităților, a discriminării și a exploatării lucrătoarelor;

73.  invită Comisia să se asigure că sunt disponibile resurse suficiente și să facă publice resursele alocate pentru a promova valoarea fundamentală a egalității de gen în politicile sale comerciale și de investiții și să garanteze că secretariatele instituțiilor UE responsabile de politica comercială și de negocieri dispun de cunoștințele și capacitatea tehnică necesare pentru a integra perspectiva de gen în întregul proces al negocierilor comerciale și al elaborării politicilor, numind puncte de contact pe probleme de gen în instituțiile și delegațiile UE;

74.  solicită includerea unor dispoziții executorii în toate capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă bazate pe respectarea standardelor fundamentale de muncă ale OIM și a convențiilor aplicabile, în special a Convenției nr. 189 privind munca decentă pentru personalul casnic, a Convenției nr. 156 privind lucrătorii cu responsabilități familiale, a Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, a Convenției nr. 111 privind discriminarea în materie de încadrare în muncă și profesie, a Convenției nr. 100 privind egalitatea de remunerare și a Convenției nr. 190 privind violența și hărțuirea; solicită, de asemenea, ca aceste convenții să fie incluse pe lista convențiilor în revizuirea SGP+;

75.  salută Acordul internațional al atelierului de lucru al Organizației Internaționale de Standardizare (ISO/IWA 34) privind definițiile globale referitoare la antreprenoriatul femeilor, care urmărește să faciliteze elaborarea de politici, colectarea de date și accesul la consolidarea capacităților, la finanțare și la piețe, în vederea capacitării economice a femeilor;

76.  salută realizările de până acum în ceea ce privește integrarea dimensiunii de gen în politicile de acordare de împrumuturi ale Băncii Europene de Investiții (BEI) și invită BEI să-și intensifice eforturile și, în special, să țină seama în cea mai mare măsură posibilă de obiectivele de politică ale PAEG III în mandatul său de acordare a împrumuturilor externe;

77.  subliniază că BEI și alte instituții financiare europene de dezvoltare relevante ar trebui să fie pe deplin aliniate la PAEG III; invită BEI să țină seama de obiectivele PAEG III atunci când acordă sprijin companiilor din țările partenere, prin evaluări de impact care ar trebui efectuate pentru fiecare proiect finanțat de BEI, și solicită monitorizarea continuă a operațiunilor la fața locului;

Promovarea participării femeilor, fetelor și tinerelor și a rolului lor de lider

78.  subliniază importanța rolului de lider și a participării femeilor și fetelor la toate nivelurile procesului decizional și faptul că participarea egală a femeilor la viața publică și la cea politică este esențială pentru buna guvernare și pentru o concepere adecvată a politicilor; subliniază importanța reprezentării femeilor de ambele părți în negocieri, la toate nivelurile acțiunii externe; reafirmă că, atunci când femeile și fetele conduc în mod egal, comunități întregi beneficiază de soluții mai bune și mai sustenabile; constată că femeile sunt subreprezentate la toate nivelurile vieții politice și publice și că progresele sunt lente;

79.  solicită finanțarea unor programe care să promoveze formarea, implicarea civică și participarea femeilor, inclusiv susținerea abordărilor participative la nivelul comunităților și a activităților educaționale specifice pentru fete și tinere, pentru că ele sunt cele mai afectate de discriminare; solicită includerea femeilor la toate nivelurile procesului decizional, ale guvernării, ale conducerii și ale pozițiilor de putere, prin reforme ale administrației publice și prin programe și activități precum crearea de rețele, schimburi, mentorat și sponsorizare, și pledează pentru includerea organizațiilor locale pentru drepturile femeilor și a personalului de intervenție umanitară din prima linie aflat sub conducerea femeilor în structurile de coordonare umanitară și de luare a deciziilor;

Implicarea femeilor în procesele de pace și securitate

80.  subliniază importanța rolului femeilor și al societății civile în promovarea dialogului, în crearea de coaliții și în medierile de pace, precum și în prezentarea unor perspective diferite privind definiția păcii și a securității, în special în cadrul prevenirii și soluționării conflictelor și al reconstrucției post-conflict; invită UE să promoveze o mai mare participare a femeilor la procesele de menținere și de instaurare a păcii și să susțină și să recunoască femeile, tinerele și fetele apărătoare ale drepturilor omului ca factori esențiali ai schimbării, precum și să le sprijine și să le protejeze; accentuează că respectarea și concretizarea deplină a drepturilor fundamentale ale femeilor reprezintă temelia unei societăți democratice și incluzive;

81.  salută integrarea Planului de acțiune al UE privind femeile, pacea și securitatea (FPS) în PAEG III și solicită punerea sa efectivă în aplicare; subliniază rolul important al inițiativelor locale reușite de consolidare a păcii care sunt conduse de femei sau de apărători ai drepturilor omului în cazul femeilor și solicită UE să sprijine, să consolideze și să includă sistematic aceste inițiative în consultările, coordonarea și procesele decizionale pentru edificarea păcii;

82.  invită SEAE să efectueze sistematic o analiză a conflictelor cu o perspectivă integrată de gen, bazată pe analiza de gen și pe analiza conflictelor care integrează perspectiva de gen, în special privind misiunile și operațiile PSAC și activitățile din cadrul Instrumentului european pentru pace; subliniază că este nevoie de resurse suficiente pentru a dezvolta și consolida competența și capacitatea UE de a efectua analize ale riscurilor și ale conflictelor cu integrarea unei perspective de gen, ceea ce ar trebui să implice acordarea unei atenții deosebite egalității de gen și asigurarea unei participări semnificative a femeilor și a grupurilor marginalizate;

83.  atrage atenția că este important să se creeze o legătură între conceptul de securitate umană și abordarea de gen; invită Uniunea Europeană să utilizeze conceptul de securitate umană așa cum este definit în Rezoluția ONU 66/290 și în Agenda ONU privind FPS; insistă că securitatea trebuie să se concentreze asupra vieților omenești și asupra protecției acestora împotriva amenințărilor precum violența, lipsa educației, a asistenței medicale, a hranei sau a independenței economice; invită Comisia, SEAE și statele membre să dezvolte și să promoveze agenda ONU pentru dezarmare; insistă în favoarea unei politici externe feministe privind dezarmarea și neproliferarea;

84.  subliniază că femeile sunt afectate în mod disproporționat de violențele sexuale în situații de conflict și de alte încălcări ale drepturilor omului care rămân nepedepsite, fiind inclusiv supuse unui risc mai mare de a fi victime ale traficului de ființe umane; subliniază necesitatea unei îngrijiri adecvate și holistice pentru femeile și fetele care sunt victime ale violențelor sexuale în zonele și țările în situații de conflict, precum și a acordării unor reparații reale și rapide; constată că acest sistem funcționează deja acolo unde a fost pus în aplicare și contribuie și la reintegrarea acestor victime în societate; reamintește că este important să se combată stigmatizarea victimelor; solicită continuarea susținerii măsurilor care oferă femeilor în situații de conflict și de urgență pachete de îngrijiri pentru SSRD, prin finanțarea și sprijinirea organizațiilor din prima linie și a organizațiilor conduse de femei;

85.  reamintește că femeile și fetele sunt afectate în mod disproporționat de conflictele armate; deplânge utilizarea violenței sexuale ca armă de război și insistă că este imperios necesar ca aceasta să fie combătură și ca impunitatea să fie eliminată prin aducerea făptașilor în fața justiției; accentuează, în continuare, că în zonele de conflict, femeile sunt adesea primele victime ale strămutării și se confruntă deseori cu pierderea autonomiei lor economice și a accesului la educație și la servicii fiabile de sănătate sexuală și reproductivă; accentuează că trebuie să se asigure accesul la educație și la locuri de muncă al persoanelor strămutate din cauza conflictelor sau a dezastrelor naturale; invită Comisia și statele membre să colaboreze cu țările partenere și cu forțele armate ale acestora pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a celei de-a patra Convenții de la Geneva privind protecția persoanelor în timpul războiului, cu un accent special pe prevenirea și pedepsirea violenței sexuale;

86.  regretă că în GAP III nu se ține seama de patrimoniul cultural feminin din toate țările și nici de rolul femeilor în protejarea și dezvoltarea culturii; invită Comisia și SEAE să elaboreze programe care vizează protejarea și recunoașterea patrimoniului cultural și a tradițiilor dezvoltate de femei, care trec adesea neobservate, mai ales în cursul întregului ciclu al conflictelor;

O acțiune umanitară care să țină seama de dimensiunea de gen

87.  regretă că recenta Comunicare a Comisiei privind acțiunea umanitară a UE: noi provocări, aceleași principii (COM(2021)0110) nu abordează suficient perspectiva de gen în contextele umanitare; invită Comisia să prezinte propuneri mai concrete privind cheltuielile specifice, programele, urmărirea și evaluarea activităților legate de gen în contexte umanitare și să conceapă măsuri pentru dezvoltarea mai mare a unei acțiuni umanitare a UE adaptate și eficiente care să țină seama de dimensiunea de gen, având în vedere oportunitatea pe care o oferă abordarea bazată pe legătura triplă dintre domeniul umanitar, dezvoltare și pace, pentru a proteja drepturile femeilor și fetelor și a promova egalitatea de gen în toate contextele;

Construirea unei societăți ecologice și digitalizate

88.  salută includerea în PAEG III a domeniului prioritar al schimbărilor climatice, având în vedere că schimbările climatice nu sunt neutre din perspectiva genului, deoarece acționează ca un amplificator al inegalităților de gen existente, în special în cazul săracilor, al tinerilor și al populațiilor indigene, mai ales în medii fragile; apreciază hotărârea UE de a aborda dimensiunea de gen în cadrul tranziției ecologice, având în vedere impactul intersecțional și disproporționat al schimbărilor climatice asupra femeilor și fetelor, în special în țările în curs de dezvoltare; subliniază necesitatea de a include, a asculta și a capacita femeile și fetele în elaborarea și aplicarea unor abordări eficiente de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în țările partenere, asigurând astfel o acțiune climatică cu adevărat transformatoare din perspectiva genului; solicită UE să fie un exemplu, prin includerea imediată a perspectivei de gen și a unor obiective privind egalitatea de gen în Pactul verde european și în inițiativele conexe;

89.  reafirmă că egalitatea de gen este o condiție necesară pentru dezvoltarea durabilă și pentru a realiza o tranziție echitabilă și justă, care să nu lase pe nimeni în urmă; își reiterează, prin urmare, solicitarea ca Pactul verde pentru Europa să fie urmat rapid de o „diplomație a Pactului verde”, care să includă sistematic o perspectivă de gen intersecțională și să implice femeile și fetele, inclusiv femeile indigene, în procesul decizional strategic privind adaptarea la schimbările climatice;

90.  subliniază că femeile și organizațiile de femei se află în avangarda găsirii unor soluții și a expertizei în ceea ce privește agricultura, clima, energia și conservarea biodiversității și se află în prima linie a combaterii schimbărilor climatice; solicită ca acestea să fie susținute printr-o finanțare adecvată și flexibilă, prin dispoziții în cadrele legislative, prin acces la terenuri și resurse și prin cooperare cu sectorul privat și cu cel financiar; reiterează rolul adaptării la dimensiunea de gen, inclusiv al agriculturii inteligente din punct de vedere climatic, al reducerii riscului de dezastre, al economiei circulare și al gestionării sustenabile a resurselor naturale;

91.  solicită ca femeile și fetele să beneficieze de acces și formare în domeniul instrumentelor digitale și să fie promovată prezența femeilor în profesiile din domeniile STIM;

92.  subliniază că rețelele sociale sunt o sursă de discriminare și hărțuire de gen; subliniază că guvernele trebuie să-și intensifice eforturile pentru a reglementa mai bine aceste rețele, alături de platformele digitale, pentru a combate violența și hărțuirea online pe criterii de gen; recunoaște că acesta este un obstacol major în calea accesului femeilor și fetelor la spațiile digitale și a participării lor online și împiedică în mod grav participarea politică a fetelor și a femeilor, în special a celor cu identități intersecționale, care raportează rate mai mari de hărțuire online; solicită instituirea unor mecanisme de protecție online adaptate pentru femei și implicarea mai mare a femeilor în proiectarea, fabricarea și dezvoltarea aplicațiilor de inteligență artificială, pentru a combate perpetuarea stereotipurilor și a prejudecăților de gen; solicită aplicarea dispozițiilor corespunzătoare de drept penal pentru a combate abuzurile online, mesajele de amenințare, hărțuirea sexuală și partajarea de imagini private fără acordul persoanei în cauză;

93.  observă că comerțul electronic are potențialul de a conecta mai multe antreprenoare cu piețele internaționale; solicită Comisiei să sprijine femeile în adoptarea de noi tehnologii, cum ar fi tehnologia blockchain, care, datorită naturii sale peer-to-peer, anonimatului și eficienței, poate ajuta anumite femei să depășească unele bariere juridice și culturale discriminatorii din calea comerțului, să își îmbunătățească accesul la finanțare și să le ajute să se integreze în lanțurile valorice globale;

Crearea unei adevărate Generații a egalității

94.  reafirmă că UE trebuie să aibă un rol de lider la nivel multilateral în promovarea diplomației feministe, pentru a materializa acordurile internaționale privind drepturile și capacitarea femeilor și ale fetelor; invită UE, statele sale membre, Comisia și SEAE să se angajeze să avanseze către o politică externă, de securitate și de dezvoltare feministă, care să implice o viziune transformatoare din perspectiva genului și să facă din egalitatea de gen o parte esențială a acțiunilor și priorităților lor externe;

95.  salută cele 33 de miliarde EUR promise de guvernele din întreaga lume, de sectorul privat și de societatea civilă în cadrul Forumului pentru „Generația Egalitate” de la Paris; solicită un sistem internațional eficient de responsabilizare și cere Comisiei să monitorizeze anual angajamentele convenite și concretizarea lor;

96.  reamintește angajamentul Comisiei de a aloca 4 miliarde EUR din bugetul extern pentru femei și fete și de a majora finanțarea pentru organizațiile de femei; solicită ca aceste angajamente să fie clarificate, monitorizate adecvat și transpuse în practică, precum și să se stabilească un nivel de referință și obiective clare;

97.  reamintește că dialogul între generații și includerea și angajamentul bărbaților și băieților pentru a face să evolueze egalitatea de gen sunt esențiale pentru o schimbare la nivel societal și pentru crearea unei adevărate Generații a egalității;

98.  salută recunoașterea în PAEG III a importanței implicării active a bărbaților și băieților în promovarea schimbării atitudinilor sociale și, în consecință, a schimbărilor structurale mai ample; subliniază că este important să se creeze modalități practice de a implica bărbații și băieții ca agenți ai schimbării prin stabilirea unor indicatori suplimentari și a unor ținte suplimentare legate de implicarea bărbaților și a băieților și prin asigurarea faptului că PAEG III generează rezultate pozitive și pentru ei;

o
o   o

99.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

(1) JO L 23, 27.1.2010, p. 35. (2) JO L 107, 26.3.2021, p. 1. (3) JO L 209, 14.6.2021, p. 1. (4) JO C 76, 9.3.2020, p. 168. (5) JO C 294, 23.7.2021, p. 8. (6) JO C 294, 23.7.2021, p. 58. (7) JO C 404, 6.10.2021, p. 202. (8) JO C 456, 10.11.2021, p. 191. (9) JO C 456, 10.11.2021, p. 232. (10) JO C 81, 18.2.2022, p. 63. (11) JO C 81, 18.2.2022, p. 43. (12) JO C 162, 10.5.2019, p. 9. (13) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 31.