Rezoluția Parlamentului European din 10 martie 2022 referitoare la Raportul privind cetățenia UE pentru anul 2020: capacitarea cetățenilor și protejarea drepturilor acestora (2021/2099(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere articolele 2, 6 și 9-12 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 18-25 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere articolul 21 și articolele 39-46 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”),
– având în vedere dreptul de a adresa petiții Parlamentului European consacrat la articolul 24 alineatul (2) și la articolul 227 din TFUE și la articolul 44 din Cartă,
– având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora(1) (Directiva privind libera circulație),
– având în vedere Directiva 94/80/CE a Consiliului din 19 decembrie 1994 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales la alegerile locale pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru a cărui cetățenie nu o dețin(2) și Directiva 93/109/CE a Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți(3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize)(4),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești(5),
– având în vedere Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung(6),
– având în vedere raportul Comisiei din 15 decembrie 2020 intitulat „Raportul privind cetățenia UE în 2020: capacitarea cetățenilor și protejarea drepturilor acestora” (COM(2020)0730),
– având în vedere raportul Comisiei din 15 decembrie 2020 elaborat în temeiul articolului 25 din TFUE, intitulat „Progresele înregistrate în vederea exercitării efective a cetățeniei Uniunii în perioada 2016-2020” (COM(2020)0731),
– având în vedere rezultatele consultării publice a Comisiei din 2020 privind drepturile care decurg din cetățenia UE și rezultatele sondajului Eurobarometru Flash 485 privind cetățenia Uniunii Europene și democrația, publicat în iulie 2020, care arată că în pandemia de COVID-19 mulți dintre cetățenii UE au accesat cu greu serviciile de îngrijire medicală, serviciile de îngrijire a copiilor, informațiile despre situația frontierelor etc.,
– având în vedere rezoluția sa din 12 decembrie 2017 referitoare la raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice(7),
– având în vedere rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului privind cetățenia UE(8),
– având în vedere raportul Comisiei din 17 iunie 2020 privind impactul schimbărilor demografice,
– având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități,
– având în vedere Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public(9),
– având în vedere Strategia Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030,
– având în vedere Cartea verde a Comisiei din 27 ianuarie 2021 intitulată „Îmbătrânirea populației – promovarea solidarității și a responsabilității între generații” (COM(2021)0050),
– având în vedere raportul de informare al Comitetului Economic și Social European din 20 martie 2019 intitulat „Drepturile efective ale persoanelor cu handicap de a vota la alegerile parlamentare europene”,
– având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2020 referitoare la sistemul Schengen și la măsurile luate în timpul crizei COVID-19(10) și rezoluția sa din 17 septembrie 2020 referitoare la COVID-19: coordonarea la nivelul UE a evaluărilor sanitare și a clasificării riscurilor și consecințele pentru spațiul Schengen și piața unică(11),
– având în vedere rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la protecția europeană a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri în contextul crizei provocate de COVID-19(12),
– având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2020 referitoare la drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și ale familiilor lor în cadrul crizei provocate de COVID-19(13),
– având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2020 referitoare la combaterea numărului de persoane fără locuință în UE(14),
– având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa”(15) și rezoluția sa din 7 februarie 2018 referitoare la protecție și nediscriminare în ceea ce privește minoritățile în statele membre ale UE(16),
– având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2021 referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE(17),
– având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2021 referitoare la protecția persoanelor cu dizabilități prin intermediul petițiilor: lecții învățate(18),
– având în vedere rezoluția sa din 11 martie 2021 referitoare la activitățile Ombudsmanului European – raportul anual pe 2019(19) și rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la activitățile Ombudsmanului European – raportul anual pe 2018(20),
– având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții din cursul anului 2019(21),
– având în vedere rezoluția sa din 16 decembrie 2021 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2020(22),
– având în vedere proiectul de raport al Comisiei pentru petiții (PETI) intitulat „Interacțiunea cu cetățenii: dreptul de a adresa petiții, dreptul de a sesiza Ombudsmanul European și inițiativa cetățenească europeană” (A9-0018/2022),
– având în vedere raportul Comisiei PETI referitor la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2020 (A9-0342/2021),
– având în vedere audierea publică pe teme privind cetățenia UE organizate de Comisia PETI începând cu 2018, îndeosebi audierea din 26 mai 2021 pe tema „Relațiile interinstituționale în tratarea petițiilor: rolul Comisiei”; audierea publică din 29 octombrie 2020 pe tema: „ Cetățenia Uniunii: capacitare, includere, participare”, organizată de Comisia pentru petiții împreună cu Comisia pentru afaceri juridice, Comisia pentru afaceri constituționale și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE); audierea publică din 1 februarie 2018 pe tema „Drepturile cetățenilor după Brexit”, organizată împreună cu Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne; și audierea publică din 21 februarie 2018 pe tema „Inițiativa cetățenească europeană: evaluarea propunerii Comisiei de nou regulament privind ICE”, organizată în comun cu Comisia pentru afaceri constituționale,
– având în vedere audierea publică din 15 octombrie 2020 pe tema „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa”, organizată de Comisia pentru cultură și educație și Comisia LIBE, în asociere cu Comisia PETI,
– având în vedere Reuniunea interparlamentară la nivel de comisii din 27 noiembrie 2018 organizată în comun de Comisia PETI și Comisia pentru afaceri juridice pe tema „Capacitarea parlamentelor și asigurarea respectării drepturilor cetățenilor în punerea în aplicare și aplicarea dreptului Uniunii”,
– având în vedere studiile comandate în 2019, 2020 și 2021 de Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale la solicitarea Comisiei PETI intitulate „Un rol mai important și un impact mai puternic al petițiilor ca instrument al democrației participative – Învățăminte trase din perspectiva cetățenilor la 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona” (29 octombrie 2021), „Obstacole în calea liberei circulații a familiilor curcubeu în UE” (8 martie 2021), „Obstacole în calea participării la alegerile locale și europene în UE” (15 septembrie 2020) și „Realizări ale Comisiei pentru petiții în cursul legislaturii 2014-2019 și provocări pentru viitor” (3 iulie 2019),
– având în vedere atelierele pe tema drepturilor persoanelor LGBTI+ în UE și pe tema drepturilor persoanelor cu dizabilități organizate la 22 martie 2021 și, respectiv, la 28 octombrie 2020 de Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale pentru Comisia PETI,
– având în vedere Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice(23) („Acordul de retragere”),
– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A9-0019/2022),
A. întrucât cetățenia Uniunii este una dintre cele mai palpabile realizări ale UE și le conferă cetățenilor europeni un set de drepturi fundamentale, inclusiv libera circulație în Uniune, dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii și dreptul de a fi apărați de discriminare, asigurând totodată egalitatea de șanse;
B. întrucât Brexitul a evidențiat importanța drepturilor ce decurg din cetățenia UE și rolul lor esențial în viața de zi cu zi a milioane de cetățeni ai UE și a atras atenția în Uniune la posibila pierdere a acestor drepturi și consecințele sale, după cum reiese din numărul mare de petiții privind consecințele Brexitului asupra statutului lor de cetățeni UE depuse de cetățenii UE care trăiesc în Regatul Unit și de cetățenii britanici care locuiesc într-un stat membru al UE;
C. întrucât statul de drept constituie una din valorile fundamentale ale Uniunii și întrucât protejarea acestuia garantează respectarea drepturilor fundamentale și a democrației;
D. întrucât libertatea de circulație, care permite oricărui cetățean al UE să locuiască, să lucreze sau studieze și să aibă acces la asistență medicală în orice stat membru, este unul dintre fundamentele UE;
E. întrucât cetățenia activă este mai bine asigurată dacă nevoile fundamentale ale cetățenilor sunt satisfăcute; întrucât protecția oferită de salariile minime este deci extrem de importantă și este o condiție prealabilă a realizării obiectivului UE de a nu lăsa pe nimeni în urmă;
F. întrucât persoanele care se confruntă cu condiții de muncă și de viață precare se simt adesea marginalizate și participă mai puțin sau nu participă deloc la viața socială, la societatea civilă și la alegeri;
G. întrucât persoanele fără adăpost nu numai că se confruntă cu condiții de viață precare, ci adesea au puțin acces sau nu au deloc acces la informații referitoare la drepturile lor și la instrumentele prin care și le pot apăra;
H. întrucât definițiile grupurilor vulnerabile, defavorizate sau subreprezentate variază foarte mult de la un stat membru la altul și chiar pot depinde de situația politică și socială dintr-un stat membru într-un anumit moment;
I. întrucât numeroși lucrători transfrontalieri și sezonieri se confruntă cu condiții de muncă dificile, dăunătoare sănătății și nesigure, au o siguranță a locului de muncă redusă sau nu o au deloc și beneficiază insuficient sau nu beneficiază deloc de securitate socială și de acces la prestații sociale; întrucât numeroși lucrători transfrontalieri și sezonieri provin din grupuri sociale și regiuni vulnerabile; întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a agravat situațiile deja precare în care se află mulți lucrători transfrontalieri și sezonieri, creând decalaje în punerea în aplicare a legislației în vigoare privind protecția lor;
J. întrucât pandemia de COVID-19 a adus o serie de probleme fără precedent pentru libera circulație în UE, multe state membre impunând măsuri de urgență constând în restricții de călătorie și controale la frontierele interne; întrucât cetățenii UE au depus foarte multe petiții în care exprimă îngrijorări serioase cu privire la impactul măsurilor naționale de urgență asupra libertății lor de a călători, de a munci și de a studia în străinătate, precum și cu privire la posibilitatea lor de a stabili și a menține legături de familie transfrontaliere;
K. întrucât pandemia are un impact negativ deosebit asupra situației persoanelor cu dizabilități și a persoanelor în vârstă, reducându-le mult capacitatea de a-și exercita drepturile;
L. întrucât Comisia PETI a primit foarte multe petiții în care se exprimă îngrijorări față de discriminarea cu care se confruntă persoanele LGBTIQ în UE, în general, și familiile curcubeu (adică familiile în care cel puțin un membru este LGBTIQ), în special, atunci când își exercită dreptul la liberă circulație în UE, ceea ce afectează drepturile și interesele copiilor lor;
M. întrucât articolul 21 din Cartă interzice explicit „discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală ca exprimare principală a cetățeniei UE”; întrucât acesta constituie totodată o componentă esențială a exercitării cu succes a libertății de circulație, după cum o demonstrează petițiile menționate mai sus;
N. întrucât în UE există circa 50 de milioane de persoane care aparțin unei minorități naționale sau unei comunități lingvistice minoritare; întrucât Comisia nu a luat nicio măsură legislativă ca răspuns la inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa”, deși aceasta a fost susținută de marea majoritate a deputaților în PE;
O. întrucât dobândirea și pierderea cetățeniei rămân de competența statelor membre;
P. întrucât petițiile au arătat că cetățenii și rezidenții mobili ai UE continuă să se lovească de dificultăți atunci când își exercită drepturile electorale, din cauza sarcinilor administrative, a birocrației și a barierei lingvistice din unele state membre, precum și a dezinformării practicate de autoritățile statelor membre sau a lipsei lor de cooperare;
Q. întrucât persoanele cu dizabilități încă se izbesc de obstacole juridice, practice și fizice în calea exercitării efective a dreptului lor de a vota și de a fi alese, a dreptului de acces la informații referitoare la reglementările, procedurile, programele și dezbaterile electorale într-un format adaptat nevoilor persoanelor cu diferite tipuri de dizabilități și deci continuă să fie subreprezentate la alegeri; întrucât datele privind participarea la alegeri a grupurilor subreprezentate sunt în continuare puține;
R. întrucât dreptul cetățenilor UE de a participa la viața democratică a UE nu se limitează la a vota sau a candida la alegerile europene; întrucât tratatele prevăd o serie de instrumente participative menite să încurajeze cetățenii să dialogheze direct cu UE, inclusiv dreptul de a adresa petiții, dreptul de a se adresa Ombudsmanului European și dreptul de a prezenta o inițiativă cetățenească europeană,
S. întrucât în unele state membre ale UE apatrizii care au statut de rezident pe termen lung nu participă pe deplin la procesele democratice și mai ales sunt privați de dreptul de a participa la alegerile municipale și/sau europene; întrucât Comisia nu a prezentat recomandarea de a asigura o cvasiegalitate de tratament apatrizilor aparținând unei minorități, de exemplu, minorității rome, după cum s-a propus în Inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa”;
T. întrucât UE trebuie să îi protejeze pe cetățenii UE care locuiesc în Regatul Unit, în conformitate cu Acordul de retragere;
U. întrucât persoanele în vârstă sunt un grup de cetățeni angajați, care aduc contribuții importante și valoroase societății prin participarea la activități voluntare, inițiative sociale și prin sprijinul și îngrijirea acordată persoanelor dependente;
V. întrucât accesul la bunuri și servicii, inclusiv la serviciile publice, necesită din ce în ce mai mult competențe digitale;
W. întrucât transformarea digitală aduce cu sine oportunități și reprezintă o amenințare pentru toate generațiile, în special pentru persoanele în vârstă; întrucât schimbările tehnologice pot avea efecte negative asupra persoanelor în vârstă care nu au cunoștințe și abilități adecvate și nici acces la tehnologia digitală; întrucât persoanele în vârstă sunt adesea victime ale discriminării, violenței, izolării și singurătății, excluziunii și reducerii autonomiei lor, și anume ca urmare a introducerii unor soluții digitale care nu țin seama de nevoile lor,
1. ia act de raportul Comisiei intitulat „Raport privind cetățenia UE în 2020 – Capacitarea cetățenilor și protejarea drepturilor acestora” și salută angajamentul neschimbat al Comisiei de a susține drepturile cetățenilor UE, inclusiv prin evaluarea periodică a posibilităților persoanelor care provin din grupuri defavorizate, printre care și persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă, de a-și exercita drepturile civile și prin evaluarea obstacolelor în calea acestei exercitări; regretă că doar 2 din cele 18 acțiuni propuse de Comisie sunt de natură legislativă; evidențiază că trebuie evaluate amănunțit drepturile cetățenilor UE și unele angajamente, acțiuni și inițiative legislative bine definite și concrete pentru următorii trei ani; subliniază că obiectivul final al informării cu privire la cetățenia UE, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 25 din TFUE, ar fi acela de a lua inițiative concrete menite să consolideze drepturile și libertățile cetățenești specifice, în temeiul unui statut al cetățeniei UE similar Pilonului european al drepturilor sociale, care să includă drepturile și libertățile fundamentale consacrate în Cartă, drepturile sociale stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale și valorile stabilite la articolul 2 din TUE ca elemente definitorii ale „spațiului public” european, inclusiv, printre altele, modelul de guvernare relevant pentru spațiul public respectiv, demnitatea, libertatea, statul de drept, democrația, pluralismul, toleranța, dreptatea, solidaritatea, egalitatea și nediscriminarea, acest statut urmând a fi luat în considerare la o viitoare sau eventuală reformă a tratatelor;
2. apreciază faptul că Comisia Europeană acordă din nou atenție respectării statului de drept în țările membre;
3. subliniază că o justiție independentă, accesul la justiție, libertatea de exprimare, libertatea de a avea acces la informații, de a primi informații și de a le transmite și pluralismul în mass-media sunt componente esențiale ale statului de drept; invită Comisia să ocrotească aceste valori fundamentale ale UE atunci când ele sunt încălcate de statele membre;
4. precizează că orice instrument care interferează cu dreptul la intimitate și cu protecția datelor personale trebuie nu doar să aibă un cadru legal, ci să fie și necesar și proporțional, după cum prevăd Regulamentul general privind protecția datelor și Carta;
5. reamintește că, deși este o componentă principală a proiectului UE, libertatea de circulație a fost grav afectată de criza sanitară fără precedent provocată de pandemia de COVID-19 și de măsurile naționale de urgență aferente, inclusiv de restricțiile de călătorie și de reintroducerile temporare ale controalelor la frontierele interne; afirmă din nou că, așa cum reiese din foarte multe petiții, aceste măsuri au avut efecte negative foarte mari asupra vieții private, a muncii, a familiilor și a condițiilor economice și sociale; reliefează că toate măsurile naționale de urgență ar trebui să fie proporționale cu obiectivul lor inițial de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19; invită Comisia, în acest sens, să continue să monitorizeze măsurile luate în contextul pandemiei de COVID-19 și efectele lor asupra drepturilor ce decurg din cetățenia UE; invită insistent statele membre să elimine treptat măsurile naționale de urgență de îndată ce acestea nu mai sunt necesare; subliniază că pandemia de COVID-19 are un impact negativ asupra calității vieții și a sănătății mintale a cetățenilor, mai ales a tinerilor și a bătrânilor;
6. reamintește că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană i-a afectat în principal pe cetățenii UE care locuiau în Regatul Unit și pe cetățenii britanici care locuiau într-unul dintre cele 27 de state membre ale UE la finalul perioadei de tranziție; invită Comisia să monitorizeze atent punerea corectă în aplicare a celei de-a doua părți a acordului de retragere privind drepturile cetățenilor pentru a proteja efectiv și complet drepturile cetățenilor care își exercitau dreptul la liberă circulație înainte de finalul perioadei de tranziție;
7. este preocupat de numeroasele obstacole cu care se confruntă încă familiile curcubeu atunci când își exercită dreptul de a se muta într-un alt stat membru, obstacole create de diferențele dintre legile naționale privind recunoașterea cuplurilor de același sex și a relațiilor părinte-copil din aceste cupluri; invită insistent Comisia și statele membre să pună în practică recomandările formulate în rezoluția sa referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE, inclusiv să dea curs cererii pe care i-a adresat-o de a aprecia dacă toate statele membre respectă hotărârea Curții de Justiție din 5 iunie 2018 în cauza C-673/16, Relu Adrian Coman și alții/Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Afacerilor Interne(24) și să includă această hotărâre în viitoarea revizuire a orientărilor din 2009 privind libera circulație;
8. regretă faptul că nu există aceleași căi de atac pentru părinți și copii în caz de separare sau de divorț în toate statele membre; afirmă că, din acest motiv, sute de părinți din Europa s-au adresat Comisiei pentru petiții pentru ca aceasta să îi ajute în litigiile familiale transfrontaliere și în cazurile de răpire a copiilor de către părinți; invită Comisia și statele membre să introducă sisteme pentru monitorizarea cazurilor de copii implicați în litigii transfrontaliere referitoare la încredințare, care să fie nediscriminatorii și care să respecte întru totul drepturile fundamentale ale copilului;
9. reamintește că nu doar evenimentele majore de la scară globală reprezintă o problemă pentru libertatea de circulație; observă cu regret că, după cum reiese din numeroasele petiții primite pe această temă, cetățenii UE, rezidenții pe termen lung care sunt cetățeni ai unui alt stat membru și membrii familiilor cetățenilor UE care sunt cetățeni ai unor țări terțe se confruntă încă cu obstacole juridice, administrative și practice atunci când se mută într-un alt stat membru, mai cu seamă în ceea ce privește procedurile de obținere a permisului de ședere, chestiuni civile sau sociale precum dreptul familiei sau pensiile, coordonarea între sistemele de asigurări sociale, accesul la servicii de sănătate, asigurările de sănătate, învățământul și regimurile fiscale, precum și recunoașterea calificărilor profesionale; evidențiază că aceste obstacole constă adesea în cerințe administrative discriminatorii sau în cereri abuzive de documente care nu sunt emise de obicei de alte state membre; subliniază că aceste obstacole sunt create deseori de lipsa unei definiții clare a anumitor noțiuni din Directiva privind libertatea de circulație, precum „asigurare medicală completă” și „resurse suficiente”; invită Comisia să includă practicile administrative discriminatorii ale statelor membre, în special cele de la nivel local, în monitorizarea punerii în aplicare a Directivei privind libertatea de circulație, să ia măsurile necesare de stopare a acestor practici și să clarifice în orientările sale revizuite noțiunile care nu sunt clar definite în directiva respectivă; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să promoveze în continuare cooperarea în situațiile în care lucrătorii primesc beneficii și plătesc cotizații în diferite state membre ale UE, prin îmbunătățirea schimbului transfrontalier de informații între diferitele autorități de asigurări sociale, astfel încât toate contribuțiile să poată fi luate în considerare așa cum se cuvine la calcularea drepturilor la pensie;
10. invită statele membre să ia măsuri de coordonare și cooperare menite să rezolve efectiv chestiuni precum taxele duble de înmatriculare, discriminările fiscale și impozitarea dublă în orice context transfrontalier și să țină mai mult seama realităților legate de mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor; consideră că aspectele legate de dubla impozitare sunt insuficient tratate în convențiile fiscale bilaterale existente sau în acțiunile unilaterale întreprinse de statele membre și necesită o acțiune concertată, în timp util, la nivelul UE;
11. consideră oportun anunțul Comisiei că va revizui normele privind protecția consulară; invită Comisia să includă în această evaluare și o apreciere a accesibilității protecției consulare pentru persoane cu diferite tipuri de dizabilități; invită insistent Comisia să se asigure că li se acordă asistență cetățenilor UE din statele membre nereprezentate; invită insistent Comisia și statele membre să introducă dreptul la protecție consulară pentru persoanele cărora un stat membru le eliberează un document de călătorie, chiar dacă acestea nu sunt cetățeni ai statului respectiv;
12. reamintește că salariile minime au un rol important pentru a se asigura faptul că se pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale și că nimeni nu este lăsat în urmă; scoate în evidență condițiile precare cu care se confruntă lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, mai ales de când a început criza provocată de pandemia de COVID-19; invită Comisia și statele membre să găsească soluții pentru vulnerabilitățile lucrătorilor migranți transfrontalieri și sezonieri în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și să se asigure că toți lucrătorii din UE beneficiază de niveluri ridicate de protecție socială și de locuri de muncă echitabile și remunerate corect, inclusiv prin asigurarea aplicării și a respectării efective a dreptului Uniunii referitor la mobilitatea forței de muncă și prin asigurarea dreptului la remunerație egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală; consideră că această abordare este foarte importantă pentru ca cetățenii UE să nu fie marginalizați, pentru a le da posibilitatea să participe pe deplin și activ la democrațiile noastre și pentru a le apăra drepturile care decurg din cetățenia UE;
13. constată că lipsa unui mecanism de recunoaștere reciprocă a statutului unei persoane cu dizabilități este unul dintre motivele ce dau naștere dificultăților cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în exercitarea dreptului la liberă circulație și a dreptului de acces la educație, locuri de muncă și bunuri culturale; susține crearea unui card UE pentru dizabilitate, recunoscut reciproc, care să asigure un acces egal la anumite beneficii în UE; invită Comisia și statele membre să introducă un card european pentru dizabilitate, pentru a garanta libertatea de circulație a persoanelor cu dizabilități;
14. invită insistent toate statele membre să ratifice Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și să semneze protocolul; invită insistent Comisia, în contextul ratificării acestei convenții, să ia măsurile necesare pentru a permite persoanelor cu dizabilități să își exercite integral drepturile de cetățeni ai UE, fără nicio formă de discriminare;
15. își exprimă preocuparea privind marginalizarea persoanelor fără adăpost din cauza condițiilor de viață dificile și a lipsei de informații de care se lovesc; invită statele membre să ia măsuri pentru a proteja persoanele fără adăpost și drepturile lor, dar și pentru a le aduce la cunoștință campanii de informare cu privire la aceste măsuri, facilitându-le, astfel, incluziunea în viața socială și politică și în societatea civilă;
16. consideră bine-venită intenția Comisiei, anunțată în Raportul său privind cetățenia UE în 2020, de a actualiza directivele privind drepturile de vot ale cetățenilor mobili ai UE la alegerile locale și alegerile europene (Directivele 94/80/CE și 93/109/CE ale Consiliului); evidențiază, în acest sens, că trebuie eliminate urgent toate barierele și dificultățile care împiedică cetățenii mobili ai UE, inclusiv persoanele cu dizabilități, să-și exercite drepturile de vot, trebuie puse urgent la dispoziție mai multe informații privind alegerile europene și locale și procedurile de votare și să se înlesnească acest demers (eventual cu ajutorul unei platforme unice de informare la nivelul UE, în întregime accesibile), să se încurajeze statele membre, mai ales la nivel local, să faciliteze exercitarea dreptului la vot al cetățenilor UE mobili și să se examineze și implementeze opțiuni de votare la distanță, inclusiv votul electronic, pentru a mări și a facilita participarea democratică; subliniază că pentru a se putea vota de la distanță statele membre trebuie să se asigure că proiectarea și implementarea sistemelor electronice și de internet se fac transparent, să facă posibilă organizarea de renumărări manuale sau electronice fără a compromite secretul votului și protecția datelor cu caracter personal, conform dreptului aplicabil al Uniunii; amintește că în unele statele membre persoanele cu dizabilități supuse unor măsuri de protecție precum tutela sunt excluse automat de la participarea politică și își pierd dreptul la vot; pune în evidență nevoia de a renunța la această soluție drastică în favoarea sprijinirii persoanelor cu dizabilități în anumite aspecte ale vieții; salută declarația Comisiei Europene că va colabora cu statele membre și cu Parlamentul pentru a garanta drepturile politice ale persoanelor cu dizabilități în aceeași măsură ca în cazul celorlalte persoane și mai ales pentru a asigura că ele se vor bucura de acest drept la următoarele alegeri europene;
17. invită Comisia și statele membre să facă schimb de și să promoveze, prin Rețeaua europeană de cooperare în materia de alegeri, bune practici privind modul de a răspunde nevoilor electorale concrete ale categoriilor dezavantajate de cetățeni, pentru a-i determina pe aceștia să participe în număr mai mare la alegeri și a se asigura că își vor putea exercita efectiv dreptul la vot la următoarele alegeri europene; accentuează, în această privință, că este nevoie de date exhaustive despre categoriile de alegători subreprezentate și că trebuie să se convină un set elementar de definiții comune ale grupurilor vulnerabile, printre care s-ar putea număra femeile, persoanele LGBTIQ, migranții și refugiații, persoanele care provin din gospodării cu venituri mici, minoritățile rasiale, etnice sau lingvistice și persoanele cu dizabilități;
18. reamintește, în plus, că drepturile electorale ale cetățenilor UE care locuiesc în străinătate fac adesea obiectul petițiilor; constată că mai multe state membre își privează cetățenii de dreptul de a vota la alegerile parlamentare naționale odată ce aceștia se mută într-o altă țară a UE; consideră că privarea cetățenilor UE de dreptul de vot pe motiv că își au reședința în străinătate, împreună cu nerecunoașterea dreptului lor de a vota la alegerile naționale din țara de reședință, ar putea împiedica exercitarea libertății de circulație și avea drept consecință refuzarea dreptului fundamental la participare politică; subliniază că anumite state membre i-au exclus pe rezidenții pe termen lung care sunt cetățenii altui stat membru UE de la alegerile locale și europene;
19. relevă că peste 60 % dintre respondenții care au participat la consultarea publică referitoare la Raportul privind cetățenia UE din 2020 au considerat că nu se iau suficiente măsuri pentru a-i informa pe cetățeni despre drepturile lor de cetățeni ai UE; invită Comisia și statele membre să informeze mai bine cetățenii UE cu privire la drepturile și obligațiile lor, în formate accesibile persoanelor cu diverse dizabilități, și să asigure exercitarea acestor drepturi în egală măsură în țara lor de origine și în orice alt stat membru; subliniază că este important să existe pagini de internet naționale care să îi informeze pe cetățenii UE în legătură cu drepturile lor și cu modurile în care îi pot contacta pe deputații europeni și le pot monitoriza voturile și deciziile;
20. încurajează statele membre să acorde în programele lor școlare mai multă importanță educației politice în domeniul afacerilor europene, printre altele, în domeniul drepturilor cetățenilor UE, și să adapteze în consecință formarea profesională a cadrelor didactice; consideră că statele membre ar trebui să promoveze în sistemele lor de învățământ vizite școlare la instituțiile europene; reliefează că educația accesibilă are un rol vital în informarea viitorilor cetățeni;
21. recunoaște că actuala configurație a cadrului participativ al Uniunii poate genera incertitudine în rândul oamenilor cu privire la canalul care se potrivește mai bine nevoilor lor, descurajându-i astfel să folosească instrumentele disponibile pentru a comunica cu instituțiile UE; invită Comisia și statele membre să creeze instrumentele potrivite prin care cetățenii și rezidenții UE să fie informați pe deplin în legătură cu dreptul lor de a trimite petiții Parlamentului și cu dreptul de a recurge la Ombudsmanul European, acestea fiind mijloace de a-și apăra drepturile și de a reclama orice încălcare a legii, în conformitate cu articolul 44 din Cartă și articolul 227 din TFUE;
22. cere să se creeze un ghișeu unic online care să centralizeze toate instrumentele participative ale UE și să ofere informații, consiliere și sprijin cu privire la interacțiunea cu UE în toate limbile oficiale ale UE și în formate accesibile persoanelor cu diferite dizabilități, ajutându-i astfel pe utilizatori să găsească și să folosească cel mai potrivit canal, cu scopul de a-i apropia pe cetățeni de UE și de a le încuraja participarea democratică; își exprimă încrederea că un astfel de ghișeu unic ar eficientiza folosirea diferitelor instrumente participative, valorificându-le totodată pe deplin potențialul;
23. își reiterează sprijinul pentru Conferința privind viitorul Europei; consideră cu tărie că ea reprezintă o ocazie pentru participarea de jos în sus la procesul democratic european; menționează din nou îndemnul adresat Conferinței de a elabora recomandări concrete care vor trebui luate în considerare de instituții și transformate în acțiuni; invită toți participanții la Conferință să asigure punerea în practică cu adevărat a rezultatelor Conferinței;
24. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, comisiilor pentru petiții ale acestora și ombudsmanilor lor sau organelor competente similare.
Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 5 iunie 2018, Relu Adrian Coman și alții/Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Afacerilor Interne, C-673/16, EU:C:2018:385.