Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia și Ucraina,

–  având în vedere declarațiile privind Ucraina ale liderilor Parlamentului European din 16 și 24 februarie 2022,

–  având în vedere declarația făcută la 24 februarie 2022 în numele UE de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate privind invadarea Ucrainei de către forțele armate ale Federației Ruse,

–  având în vedere declarația Președintelui Consiliului European și ale Președintei Comisiei din 24 februarie 2022 privind agresiunea militară fără precedent și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei,

–  având în vedere declarațiile recente ale președintelui Ucrainei și ale Președintei Comisiei privind situația din Ucraina,

–  având în vedere declarația G7 din 24 februarie 2022,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 24 februarie 2022,

–  având în vedere articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere rezoluția sa din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei(1),

–  având în vedere declarația din 10 martie 2022 a șefilor de stat sau de guvern din cadrul Consiliului European privind agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei,

–  având în vedere declarația dată în urma reuniunii extraordinare a miniștrilor agriculturii din cadrul G7 din 11 martie 2022 privind invadarea Ucrainei de către forțele armate ale Federației Ruse,

–  având în vedere Declarația de la Versailles emisă de șefii de stat sau de guvern din UE în cadrul reuniunii informale din 10 și 11 martie 2022,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 noiembrie 2021 privind planul de urgență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare în perioade de criză (COM(2021)0689),

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în concordanță cu Carta ONU și cu principiile dreptului internațional, în relațiile lor internaționale toate statele se bucură de egalitate suverană și trebuie să se abțină de la amenințări sau de la folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat;

B.  întrucât Federația Rusă a invadat Ucraina nejustificat și nefiind provocată la 24 februarie 2022;

C.  întrucât producția de alimente și accesul la alimente nu ar trebui folosite ca armă geopolitică;

D.  întrucât Consiliul a adoptat o serie inițială de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv sancțiuni individuale cu țintă precisă, sancțiuni economice și financiare și restricții comerciale, și continuă să pregătească noi sancțiuni în strânsă coordonare cu aliații transatlantici și cu alți parteneri internaționali care împărtășesc aceeași viziune;

E.  întrucât această situație și sancțiunile legitime impuse Rusiei vor duce la o perturbare cumulativă de mare amploare a piețelor mondiale agricole, piscicole și de acvacultură, pe lângă criza provocată de pandemia de COVID-19 și recentele creșteri considerabile ale costurilor de producție, în special pe piețele cerealelor și uleiului vegetal, având în vedere că Ucraina și Rusia reprezintă aproximativ 30 % din comerțul mondial cu grâu, 32 % din cel cu orz, 17 % din cel cu porumb, peste 50 % din cel cu ulei de semințe de floarea-soarelui și 20 % din cel cu semințe de floarea-soarelui, precum și in punctul de vedere al accesului la îngrășăminte și la factorii de producție necesari pentru producția de îngrășăminte;

F.  întrucât porturile de la Marea Neagră se numără printre infrastructurile civile deteriorate, ceea ce a determinat blocarea totală a comerțului pe mare și a împiedicat exporturile de produse agricole de bază către diferite regiuni, inclusiv către UE;

G.  întrucât în urma anexării Crimeei de către Rusia și a sancțiunilor subsecvente Comisia și statele membre au luat o serie de măsuri pentru a contracara efectele negative asupra piețelor agriculturii, pescuitului și acvaculturii din UE,

H.  întrucât războiul de pe teren din Ucraina împiedică circulația internă a mărfurilor, în special a alimentelor, a hranei pentru animale și a altor produse agricole și a determinat inclusiv suspendarea operațiunilor de măcinare a semințelor oleaginoase și introducerea unor cerințe de obținere a unor licențe de export pentru anumite culturi, lucru ce a creat o gravă penurie de alimente în Ucraina, o lipsă de stocuri disponibile pentru transportul către alte țări și un risc subsecvent și iminent de instabilitate geopolitică;

I.  întrucât în conflict a fost vizată infrastructura agricolă critică, inclusiv cea pentru transport și depozitare, lucru ce are un impact regional foarte mare; întrucât bombardamentele, tirurile de artilerie și bombardamentele cu dispersie în situații de război dăunează terenurilor agricole și mutilează persoanele care intenționează să se întoarcă să lucreze pe terenurile respective, făcându-le inutilizabile în anii următori, cât timp are loc deminarea, iar dispozitivele explozive sunt detectate și dezamorsate sau distruse;

J.  întrucât culegerea recoltei din 2022 din Ucraina nu poate avea loc deoarece fermierii și lucrătorii agricoli au fugit pentru a supraviețui sau își apără țara, iar exploatațiile agricole sunt prea grav afectate pentru ca producția din acest an să se desfășoare în condiții normale;

K.  întrucât Ucraina reprezintă 11 % din piața mondială a grâului, 16 % din cea a orzului, 15 % din cea a porumbului, 16 % din cea rapiței, 50 % din cea a uleiului de floarea-soarelui, 9 % din comerțul cu semințe de floarea-soarelui și 61 % din cel cu turte de floarea-soarelui; întrucât pentru Rusia aceste cifre sunt de 20 % (grâu), 16 % (orz), 2 % (porumb), 3 % (rapiță) și 20 % (turte de floarea-soarelui);

L.  întrucât Ucraina a devenit un furnizor important al UE, fiind principalul furnizor de porumb (în medie 9,2 megatone – 57 % din livrări), de rapiță (2 megatone – 42 % din volumul importurilor europene), de semințe de floarea-soarelui (0,1 megatone – 15 %) și de turte de floarea-soarelui (1,3 megatone – 47 % din importuri) și, într-o mai mică măsură, de grâu (1 megatonă – 30 % din importuri); întrucât și Rusia este pentru UE un furnizor important de grâu (0,5 megatone – 11 %), dar în principal de turte de rapiță (0,2 megatone – 50 %), de turte de floarea-soarelui (0,9 megatone – 34 %) și de semințe de floarea-soarelui (0,3 megatone – 35 %), însă într-o măsură mai mică decât Ucraina;

M.  întrucât, chiar înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, piețele agricole mondiale au trecut printr-o o creștere a prețurilor, parțial din cauza efectelor schimbărilor climatice și a impactului pandemiei de COVID-19; întrucât creșterea prețurilor la energie în Europa au efecte mari asupra sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii, agricultorii plătind prețuri mai mari la îngrășăminte și costuri mai mari pentru energie;

N.  întrucât de când a început conflictul s-a înregistrat deja o creștere bruscă a prețurilor produselor agricole la nivel mondial (între + 5 % și + 10 %, în funcție de produs), lucru ce le-a apropiat de prețurile anului de comercializare 2007-2008;

O.  întrucât Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că deficitul de aprovizionare la nivel mondial care ar rezulta din reducerea bruscă și abruptă a exporturilor de semințe de cereale și de floarea-soarelui de către cele două țări ar putea determina creșterea prețurilor alimentelor și furajelor la nivel internațional cu mult peste nivelurile lor, deja ridicate;

P.  întrucât UE importă grâu, dar îl și exportă, mai cu seamă în țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, către care exporturile anuale se ridică la aproximativ 6 milioane de tone de grâu; întrucât aceste țări depind, în primul rând, de Rusia și Ucraina și doar apoi de UE;

Q.  întrucât obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și ale politicii agricole comune (PAC) includ, printre altele, aprovizionarea pieței UE cu alimente cu valoare nutritivă ridicată, reducerea dependenței pieței UE de importurile de alimente și garantarea de prețuri rezonabile pentru consumatori; întrucât pandemia de COVID-19 și apoi invadarea Ucrainei de către Rusia au evidențiat și mai clar faptul că UE trebuie să își întărească securitatea alimentară și să își reducă dependența de importuri de la un singur furnizor sau de la un număr prea mic de furnizori din afara UE;

R.  întrucât la 9 martie 2022 Comisia a organizat prima reuniune a noului Mecanism european de pregătire și răspuns în situații de criză în domeniul securității alimentare, pentru a discuta despre securitatea alimentară, impactul creșterii prețurilor energiei și factorilor de producție și efectele războiului din Ucraina; întrucât acest mecanism urmărește să mărească gradul de pregătire pentru situații de criză prin îmbunătățirea coordonării și prin schimbul de bune practici;

S.  întrucât UE este dependentă în mare măsură de combustibilii fosili provenind din Rusia; întrucât aproximativ 90 % din gazul folosit în UE este importat, Rusia furnizând 45 % din aceste importuri la diferite niveluri în statele membre ale UE în 2021; întrucât Rusia a fost și principalul furnizor de petrol al Europei, cu 27 %, de peste trei ori mai mare decât următorul (Norvegia); întrucât această dependență externă de energie afectează direct producția agricolă;

T.  întrucât prețurile energiei, ale factorilor de producție și ale alimentelor sunt toate în creștere ca urmare a conflictului, ceea ce înseamnă că tot mai multe persoane vor fi expuse riscului de sărăcie (pe lângă cele 97 de milioane de persoane expuse în prezent acestui risc); întrucât este nevoie deci de măsuri sociale care să-i ajute pe producători și pe consumatori să facă față acestor efecte;

U.  întrucât securitate alimentară nu înseamnă doar existența alimentelor, ci, conform FAO, presupune și dreptul la hrană și accesul la alimente sănătoase pentru toată lumea;

V.  întrucât impactul pe care îl are asupra securității alimentare războiul de agresiune rusesc neprovocat și nejustificat a înrăutățit situația deja gravă cauzată de COVID-19, de secetele excepționale din sudul UE, de schimbările climatice și de pierderea biodiversității; întrucât această criză are efecte atât directe, cât și indirecte asupra sectorului agroalimentar și a sectorului alimentelor de origine acvatică;

W.  întrucât UE trebuie nu numai să devină mai independentă în domenii strategice, cum ar fi apărarea sau aprovizionarea cu energie, ci și să fie în măsură să asigure securitatea alimentară în orice moment prin creșterea rezilienței în sectoarele în care suntem foarte dependenți de importuri; întrucât criza din Ucraina demonstrează, încă o dată, că securitatea alimentară nu poate fi considerată de la sine înțeleasă; întrucât producția alimentară europeană ar trebui considerată un sector strategic;

X.  întrucât UE se întemeiază pe principiile solidarității, iar dacă nu acționează acum, cei mai vulnerabili vor fi cei care vor suferi cele mai grave consecințe;

Y.  întrucât această criză are efecte directe și indirecte asupra sectorului agroalimentar și a sectorului alimentelor de origine acvatică, efectele directe fiind legate de întreruperea schimburilor comerciale cu Rusia și Ucraina, iar efectele indirecte, de volatilitatea prețurilor și a costurilor de producție;

Z.  întrucât prețurile crescute la energie, combustibil, îngrășăminte, materii prime și produse agricole au un impact major asupra sectorului agroalimentar și a sectorului alimentelor de origine acvatică, provocând o creștere considerabilă a costurilor de producție, ceea ce pune în pericol continuitatea producției și ar putea duce la perturbări ale lanțului de aprovizionare;

AA.  întrucât Rusia este al șaselea partener comercial al Europei în ceea ce privește valoarea exporturilor agroalimentare ale UE(2); întrucât perturbările comerțului și sancțiunile impuse vor face necesare măsuri de atenuare, inclusiv crearea de piețe alternative pentru produsele agricole din UE;

AB.  întrucât crizele alimentare pot fi provocate de speculațiile cu produse alimentare;

AC.  întrucât Rusia este unul dintre principalii exportatori de îngrășăminte azotoase sintetice și de componente ale acestora, iar Belarus este un exportator important de îngrășăminte pe bază de potasă; întrucât prețurile îngrășămintelor azotoase depind în mare măsură de prețurile gazelor naturale, produs pentru care Rusia deține poziții foarte importante pe piață; întrucât Rusia a anunțat la 4 martie 2022 suspendarea exporturilor de îngrășăminte minerale ca urmare a invaziei Ucrainei;

AD.  întrucât, pe lângă marea dependență de importurile de îngrășăminte din Rusia, dependența UE de importurile de energie provenind din combustibili fosili pentru producția de îngrășăminte și de potasă din Belarus va duce la o întrerupere considerabilă a aprovizionării într-o perioadă în care prețurile îngrășămintelor au crescut cu 142 % în ultimul an, iar energia și îngrășămintele reprezintă 20 % din costurile de producție ale fermierilor(3); întrucât gazele reprezintă între 60 % și 80 % din costurile de producție ale principalelor îngrășăminte azotoase(4); întrucât prețurile ridicate ale gazelor au dus deja la închiderea temporară a unor fabrici de îngrășăminte; întrucât există deja cazuri în care întreprinderile producătoare de îngrășăminte au respins comenzile fermierilor din cauza lipsei de materii prime;

AE.  întrucât există multe îngrășăminte obținute din surse organice de substanțe nutritive, iar aceste produse nu sunt utilizate actualmente ca înlocuitori ai îngrășămintelor chimice; întrucât utilizarea în mai mare măsură a acestora ar putea fi o soluție pentru a reduce dependența UE de îngrășămintele chimice, în concordanță cu obiectivele Pactului verde; întrucât utilizarea gunoiului de grajd prelucrat, a mangalului biologic și a frass-ului, în special, ar putea reduce costurile îngrășămintelor pentru agricultori;

AF.  întrucât prețul combustibililor a crescut considerabil în UE și a atins un nivel record în multe state membre; întrucât continuarea acestei traiectorii va duce la o situație economică nesustenabilă pentru fermieri și pescari, cum ar fi, de exemplu, pescari puși în imposibilitatea de a ieși din port și de a câștiga mai mult decât ceea ce le permite să acopere costul operațiunilor de pescuit;

AG.  întrucât sectoarele pescuitului, acvaculturii și prelucrării din UE livrează produse din pește și fructe de mare de calitate, jucând un rol fundamental în asigurarea securității alimentare la nivel mondial; întrucât sectorul pescuitului contribuie de multă vreme la aprovizionarea consumatorilor europeni cu produse de calitate, care respectă standarde ridicate de nutriție și siguranță alimentară, și este în prezent un lider mondial în materie de sustenabilitate;

AH.  întrucât buna funcționare a pieței unice europene este o condiție prealabilă pentru asigurarea securității alimentare; întrucât guvernul ungar a decis recent să interzică toate exporturile de cereale ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia, încălcând obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor și dând dovadă de lipsă de solidaritate în cadrul UE;

AI.  întrucât efectul asupra prețurilor alimentelor de consum trebuie să fie luat în considerare în contextul impactului pandemiei de COVID-19, care a contribuit deja la creșterea prețurilor înainte de începerea războiului; întrucât costul alimentelor în UE a fost cu 4,7 % mai mare în ianuarie 2022 decât în aceeași lună a anului precedent(5); întrucât multe state membre, mai ales țările din Europa Centrală și de Est, se confruntă cu creșteri și mai mari ale prețurilor la alimente;

AJ.  întrucât epuizarea stocurilor de hrană pentru animale va avea consecințe grave pentru multe ferme zootehnice; întrucât mai multe state membre au semnalat că în ritmul actual riscă să epuizeze stocurile de hrană pentru animale până la Paști;

AK.  întrucât există sinergii importante care trebuie realizate și menținute și după criza actuală, cum ar fi practicile agricole sustenabile care îmbunătățesc calitatea solului și, astfel, îmbunătățesc productivitatea și alte funcții și servicii ecosistemice, printre care și sechestrarea carbonului și reglementarea calității apei; întrucât modul în care în UE se produc și se consumă alimente, băuturi și alte produse agricole ar trebui să fie în concordanță cu politicile și angajamentele UE, inclusiv cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu Acordul de la Paris, pentru a asigura un echilibru stabil între cei trei piloni ai sustenabilității;

AL.  întrucât este esențial să se găsească soluții pe termen scurt la problema risipei de alimente în toate etapele lanțului de aprovizionare, pentru a reduce presiunea asupra aprovizionării cu alimente în Europa, mai ales fiindcă în UE se risipesc anual 88 de milioane de tone de alimente, costurile aferente fiind estimate la 143 de miliarde de euro; întrucât combaterea risipei de alimente prin măsuri menite să realizeze obiectivul UE de a reduce risipa de alimente cu 30 % până în 2025 și cu 50 % până în 2030 comparativ cu nivelul de referință din 2014, precum și prin măsuri de eliminare a obstacolelor legislative inutile care stau în calea transformării deșeurilor în îngrășăminte organice, ar avea un impact pozitiv imediat asupra securității alimentare în UE;

1.  condamnă în cei mai duri termeni posibili agresiunea militară ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei și invadarea acestei țări de către Federația Rusă, precum și implicarea Belarusului în această agresiune; solicită Federației Ruse să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina, să își retragă necondiționat toate forțele militare și paramilitare și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei recunoscut la nivel internațional, să nu mai blocheze culoarele umanitare și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, pentru a restabili pacea și a garanta astfel că poate fi demarată în siguranță reconstrucția sistemului economic, a celui sociale, a celui de sănătate și a celui alimentar, care sunt vitale;

2.  își exprimă solidaritatea deplină cu poporul ucrainean și durerea de neconsolat pricinuită de pierderile tragice de vieți omenești și de suferința umană cauzată de agresiunea Rusiei și subliniază că atacurile împotriva civililor și a infrastructurii civile, precum și atacurile nediferențiate sunt interzise în temeiul dreptului internațional umanitar;

3.  salută adoptarea rapidă de către Consiliu a unor sancțiuni cu scopul de a convinge Federația Rusă să înceteze atacurile împotriva Ucrainei; insistă totuși, având în vedere cele mai recente atacuri, inclusiv asupra zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, că trebuie adoptate sancțiuni suplimentare aspre;

4.  solicită Federației Ruse să înceteze imediat bombardarea spitalelor, grădinițelor, școlilor, teatrelor, caselor de bătrâni și a altor infrastructuri civile; condamnă astfel de acțiuni în termenii cei mai duri și reliefează că fără încetarea atacurilor nediferențiate nu se poate reconstrui viața normală, nu se poate relua producția de alimente pe întreg teritoriul Ucrainei și al zonelor sale agricole și de pescuit și nu poate reveni la normalitate fluxul de alimente, produse și factori de producție esențiali pentru producția agricolă, piscicolă, de acvacultură și alimentară la nivel transfrontalier, depășind astfel problemele de transport ale exportului de alimente și ale producției de mărfuri;

5.  subliniază că este important să se refacă stabilitatea în Ucraina, astfel încât sectorul agricol din această țară să se poată redresa, iar securitatea alimentară a țării să poată fi asigurată; invită UE să depună toate eforturile, atunci când este posibil, pentru a sprijini producția agricolă a Ucrainei prin furnizarea de semințe, combustibil și îngrășăminte, care se găsesc în cantități insuficiente;

6.  cere să se facă tot posibilul pentru ca viitorul sezon de însămânțare și de producție din Ucraina să se poată desfășura cu orice preț; subliniază că ajutorul umanitar este necesar pentru a răspunde la situații de urgență, care pun viața în pericol, cum este cea cu care Ucraina se confruntă în prezent;

7.  reamintește că mai multe porturi ucrainene de la Marea Neagră au fost închise, ceea ce a perturbat comerțul internațional cu alimente, și invită Comisia și statele membre să facă ceea ce este necesar pentru a asigura un transport sigur și a crea coridoare alimentare către și dinspre Ucraina prin porturi alternative, precum și prin transport feroviar și rutier;

8.  evidențiază că țările situate în apropierea zonei de conflict, cele cu economii fragile, în curs de dezvoltare, și cele care primesc majoritatea refugiaților ucraineni vor fi cele mai afectate de războiul din Ucraina; invită Comisia și statele membre să sprijine aceste țări și să se asigure că sunt disponibile suficiente alimente;

9.  își exprimă profunda îngrijorare față de impactul pe care actuala perturbare a proceselor agricole, piscicole și de acvacultură îl va avea asupra securității alimentare a poporului ucrainean și îndeamnă Comisia și comunitatea internațională să coordoneze și să pună la dispoziția tuturor regiunilor și orașelor afectate un program susținut de ajutor alimentar umanitar pe termen lung prin intermediul tuturor forurilor posibile, cum ar fi Comitetul pentru securitatea alimentară mondială, pentru a compensa lipsa producției alimentare ucrainene și perturbarea lanțului alimentar;

10.  solicită un răspuns imediat și coordonat și desfășurarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii în vederea maximizării sprijinului acordat Ucrainei, în special asistența umanitară și ajutorul alimentar, creând culoare umanitare sigure ale UE și oferind alimente și adăpost tuturor persoanelor care fug din țară; evidențiază că, deși ajutoarele umanitare financiare ale UE au fost estimate la aproximativ 500 de milioane de euro până în momentul de față, este nevoie de mai multe ajutoare; reliefează îndeosebi că UE ar trebui să ofere asistență umanitară poporului ucrainean, pentru a asigura securitatea alimentară pe termen scurt în Ucraina, precum și tuturor refugiaților din UE, prin programele „Acțiune de coeziune pentru refugiații din Europa” și „Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei” din cadrul politicii de coeziune, dar și contribuind la Planul de reacție rapidă al FAO pentru Ucraina, majorând asistența sa financiară; evidențiază că trebuie să se găsească finanțări suplimentare, deoarece fondurile politicii de coeziune joacă un rol principal în asigurarea dezvoltării armonizate a statelor membre ale UE; invită UE să lucreze în coordonare cu agențiile ONU și cu toți partenerii de la fața locului pentru a oferi de urgență asistență alimentară și de subzistență persoanelor afectate de războiul din Ucraina;

11.  invită Comisia și statele membre să își crească contribuțiile la Programul Alimentar Mondial prin utilizarea rezervei pentru solidaritate și ajutoare de urgență prevăzute în cadrul financiar multianual; ia act de faptul că Comisia și statele membre contribuie la Programul Alimentar Mondial cu 465 de milioane de euro pe an, respectiv 1,47 miliarde de euro pe an; constată, de asemenea, că rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență reprezintă 1,2 miliarde de euro, dintre care până la 35 % (420 de milioane de euro) pot fi folosiți pentru țări din afara UE; subliniază că este posibil ca suma disponibilă în cadrul rezervei pentru solidaritate și ajutoare de urgență să nu fie suficientă și să fie nevoie de o flexibilitate bugetară suplimentară;

12.  subliniază că actualul conflict din Ucraina scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului alimentar mondial; îndeamnă, în consecință, UE să apere drepturile țărilor în curs de dezvoltare la securitate alimentară ca mijloc prin care să se asigure securitatea nutrițională, reducerea sărăciei, lanțuri de aprovizionare globale și piețe regionale și locale incluzive, sustenabile și echitabile, acordând o atenție deosebită agriculturii familiale, cu scopul de a asigura livrarea de alimente accesibile și la prețuri rezonabile;

13.  consideră că UE, împreună cu alte organisme internaționale, nu trebuie să tolereze prețurile majorate artificial și trebuie să ia măsuri pentru a preveni comportamentele speculative care pun în pericol securitatea alimentară sau accesul la alimente ale țărilor și populațiilor vulnerabile, prin monitorizarea piețelor care afectează sistemul alimentar, printre care și piețele la termen, cu scopul de a asigura transparența deplină, și prin schimbul de date și informații fiabile privind evoluțiile de pe piața alimentară mondială;

14.  invită Comisia să identifice și să faciliteze mijloacele de abordare a consecințelor economice și sociale ale invaziei rusești, nu în ultimul rând în domeniul pescuitului agricol și al producției de acvacultură, pentru a garanta securitatea alimentară, luând măsurile necesare pentru a proteja întreprinderile agricole, piscicole și de acvacultură din UE prin măsuri de sprijin, pentru a crea atât certitudine, cât și mai multe garanții cu scopul de a menține și, dacă este necesar, a crește producția de alimente a agricultorilor și pescarilor europeni;

15.  invită Comisia și Consiliul să colaboreze cu partenerii UE din Orientul Mijlociu și Africa de Nord pentru a aborda problema securității alimentare; consideră că UE ar trebui să fie pregătită să sprijine acești parteneri în organizarea unei conferințe de urgență privind securitatea alimentară, care să fie condusă de aceștia, pentru a aborda penuria pe termen scurt a aprovizionării cu alimente și problema pe termen mediu a rezilienței agricole în regiune;

16.  constată că aceste atacuri, alături de întreruperea comerțului din motive de război, împiedică accesul în UE al unor resurse esențiale, de la energie și îngrășăminte, până la produse chimice și agricole esențiale; subliniază că cetățenii, producătorii de alimente și consumatorii europeni sunt, prin urmare, pregătiți să împartă povara războiului în mod solidar cu poporul eroic al Ucrainei;

17.  subliniază că UE este cel mai mare importator și exportator de produse alimentare de origine agricolă și acvatică din lume; subliniază că, pentru a spori reziliența pe termen lung a sistemelor UE de producție alimentară de origine agricolă și acvatică , UE ar trebui să ia măsuri pentru a-și reduce dependența de importurile de energie, produse primare, substanțe și produse chimice din țări terțe și ar trebui să sprijine tehnologiile și practicile mai puțin dependente de acești factori de producție; subliniază că soluțiile pe termen scurt și mediu pentru a asigura securitatea alimentară includ diversificarea aprovizionării din țări terțe și invită Comisia să examineze posibilele surse de aprovizionare care respectă standardele internaționale de sustenabilitate ale UE și fie să încheie noi acorduri bilaterale, fie să le consolideze pe cele existente;

18.  invită Comisia să anticipeze posibilele contramăsuri impuse de Rusia care ar putea afecta sectoarele produselor alimentare de origine agricolă și acvatică , cum ar fi cele impuse în 2014, și să identifice și să deschidă noi piețe pentru a redirecționa exporturile de produse alimentare;

19.  invită Comisia și statele membre să monitorizeze îndeaproape piețele produselor alimentare agricole și acvicole, acordând o atenție deosebită speculațiilor de preț, asigurând totodată integritatea pieței unice; solicită în mod special analize lunare de piață privind situația piețelor agricole, piscicole și de acvacultură pe sectoare, care să acopere prețurile, cantitățile și lanțurile de aprovizionare; salută utilizarea de către Comisie în aceste sectoare a Mecanismului european de pregătire și răspuns în caz de criză în materie de securitate alimentară, un instrument permanent și nou creat, care reunește experți publici și privați; invită, cu toate acestea, Comisia să comunice Parlamentului conținutul acestor discuții, astfel încât acesta să poată beneficia de toate informațiile necesare pentru gestionarea crizei;

20.  își reiterează apelurile anterioare de a reduce în mod semnificativ dependența energetică, în special de gazele, petrolul și cărbunele din Rusia, printre altele prin diversificarea surselor de energie și creșterea eficienței energetice și a ritmului tranziției către o energie curată; subliniază că sancțiunile pot avea un impact specific asupra gospodăriilor europene în ceea ce privește prețurile la alimente și costurile energiei și că nu ar trebui să se aștepte ca acestea să plătească prețul acestei crize fără sprijin; invită, prin urmare, statele membre să pregătească planuri și sprijin pentru gospodării pentru a gestiona criza legată de costul vieții;

21.  reamintește că creșterea dramatică a prețurilor la îngrășăminte, care are un impact major asupra întregului sector agroalimentar, este anterioară invadării Ucrainei de către Rusia; subliniază că aceste prețuri vor continua să crească, deoarece sunt legate de prețurile gazelor naturale; îndeamnă, prin urmare, Comisia să înceapă eliminarea taxelor antidumping pentru îngrășămintele produse în țări terțe; regretă, de asemenea, faptul că Comisia nu a menționat cazul specific al îngrășămintelor în comunicarea sa din 8 martie 2022 intitulată „REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă”(6);

22.  solicită ca UE să își regândească în mod fundamental strategiile de asigurare a independenței depline de rezervele de materii prime critice provenite din Rusia și subliniază că nu se poate reveni la statu-quo; solicită să se reconstruiască lanțurile de aprovizionare și să se facă comerț în așa fel încât să fim independenți de sursele de aprovizionare din Rusia;

23.  solicită promovarea și simplificarea accesului la măsurile de eficiență energetică pentru a reduce povara costurilor suportate de fermieri și pescari în ceea ce privește aportul direct de energie; constată că, deși există un potențial enorm de a produce energie eoliană și solară din surse regenerabile în ferme, există în continuare obstacole și provocări semnificative în calea surselor regenerabile de energie la scară mică; invită Comisia și autoritățile naționale să abordeze principalele obstacole semnalate de fermieri pentru producția de energie din surse regenerabile, și anume procedurile complicate de autorizare și acordare a subvențiilor, costurile ridicate ale investițiilor, perioadele lungi de amortizare și accesul limitat la credite;

24.  subliniază că o parte integrantă a planului de acțiune al UE menit să garanteze securitatea alimentară a UE trebuie să o reprezinte o strategie de creștere a independenței energetice a UE de sursele de aprovizionare din Rusia, inclusiv abandonarea completă a proiectelor Nord Stream și Nord Stream 2, menținând totodată securitatea energetică a UE;

25.  invită Comisia să evalueze posibilitatea și fezabilitatea mobilizării unui sprijin financiar suplimentar pentru sectoarele cele mai afectate și să ia măsuri urgente, specifice și temporare pentru a-i ajuta pe fermieri să atenueze efectul creșterii drastice a prețurilor îngrășămintelor;

26.  observă că, pentru a reduce dependența de îngrășămintele chimice, ar trebui utilizate în cea mai mare măsură posibilă și cât mai curând surse organice alternative de substanțe nutritive, precum și circuitul nutrienților; invită Comisia să elimine obstacolele legislative și practice din calea adoptării acestei soluții pentru a reduce dependența de importurile de îngrășăminte, în primul rând prin trecerea la îngrășăminte organice și, apoi, prin sprijinirea în continuare a cercetării și a noilor inovații la nivelul UE; invită Comisia în mod expres să ia măsurile necesare, inclusiv cele legislative, pentru a intensifica utilizarea produselor fertilizante organice obținute din nămoluri de epurare, gunoi de grajd prelucrat, mangal biologic și frass cu scopul de a înlocui îngrășămintele chimice, în conformitate cu obiectivele Strategiei „De la fermă la consumator”;

27.  subliniază interconexiunile dintre sustenabilitate și creșterea circularității în agricultură, prin renunțarea la dependența de combustibilii fosili, energia importată și îngrășămintele chimice și trecerea la alternative mai ecologice și regenerabile;

28.  invită Comisia să ridice limitele pentru împrăștierea azotului din gunoiul de grajd, cum ar fi azotul recuperat din gunoiul de grajd sau RENURE, ca alternativă la utilizarea îngrășămintelor chimice, în conformitate cu limitele aplicabile îngrășămintelor; invită Comisia să ia în considerare o derogare temporară pentru a reduce rapid costul îngrășămintelor și să elaboreze un cadru pe termen lung pentru a consolida circularitatea în ferme și a reduce dependența de resursele din țări terțe;

29.  invită Comisia să acorde statelor membre flexibilitatea de a permite temporar fermierilor să cultive în zonele de interes ecologic, utilizând produse de protecție a plantelor și îngrășăminte, dacă este necesar;

30.  recunoaște, având în vedere situația excepțională, că este nevoie urgentă de măsuri temporare și reversibile de intensificare a producției UE pentru sezonul de recoltare 2022 pentru a contribui la securitatea alimentară a UE; invită Comisia, în condițiile nevoii de a depăși deficitul imediat de culturi de proteaginoase, să accelereze procedurile administrative pentru a face posibilă, în cursul acestui an de tranziție al PAC, utilizarea pârloagelor pentru producția acestor culturi destinate consumul uman sau animal, fără creșterea dependenței de factori de producție externi; solicită, în acest sens, să se acorde prioritate culturilor de proteaginoase; invită Comisia să reevalueze situația în timp util și să propună măsuri suplimentare adecvate, dacă este necesar, pentru 2023;

31.  consideră că ar trebui evaluate și dezvoltate în continuare schimbări în regimurile de plantare pentru a furniza mai multe alimente și furaje cultivate intern în cursul sezonului de vegetație 2022 din UE, pentru a consolida sistemele de producție și a permite o evoluție planificată către o mai mare autonomie pe termen mediu și lung;

32.  invită Comisia să asigure faptul că terenurile agricole sunt utilizate în principal doar pentru producția de alimente și furaje, cu scopul de a garanta astfel securitatea alimentară nu numai pentru cetățenii UE, ci și pentru milioanele de refugiați din UE;

33.  subliniază că un sector agricol puternic și sustenabil în întreaga UE și un mediu rural prosper și sustenabil, sprijinit de o PAC puternică, sunt elemente vitale pentru depășirea provocării reprezentate de securitatea alimentară; subliniază că agricultura are o valoare importantă pentru UE și pentru dezvoltarea sa politică și economică și are un impact enorm asupra societății prin producția de alimente, ocuparea forței de muncă în mediul rural, vitalitatea economică și calitatea vieții în zonele rurale și dezvoltarea rurală în general;

34.  solicită punerea imediată în aplicare a măsurilor împotriva perturbării pieței prevăzute la articolul 219 din Regulamentul privind organizarea comună a piețelor(7) pentru a sprijini sectoarele cele mai afectate și, în paralel, mobilizarea rezervei pentru situații de criză în acest scop; invită, de asemenea, Comisia să fie pregătită să ia, în temeiul regulamentului, noi măsuri de piață excepționale și necesare, cum ar fi activarea articolului 222;

35.  îndeamnă Comisia să ofere o claritate deplină statelor membre în legătură cu clauza privind cazurile de forță majoră prevăzută de PAC, precum și de legislația adoptată ulterior;

36.  consideră că, deși creșterea securității alimentare este în prezent o prioritate și mai urgentă, ar trebui evaluate planurile strategice naționale pentru a aduce modificările necesare în lumina noilor circumstanțe, inclusiv utilizarea flexibilităților relevante pentru a crește suprafața cultivată a terenurilor aflate în producție;

37.  invită Comisia să ia toate măsurile necesare, în special în ceea ce privește ajutoarele de stat, pentru a permite sprijinul necesar pentru sectoarele cele mai afectate de criză;

38.  invită Comisia să aibă în vedere modificarea Cadrului temporar privind ajutoarele de stat, adoptat în martie 2020, cu scopul de a le permite statelor membre să utilizeze pe deplin flexibilitatea în temeiul normelor privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia;

39.  subliniază că măsurile extraordinare de dezvoltare rurală impuse de COVID-19 ar trebui extinse pentru a veni în întâmpinarea actualelor probleme de lichiditate care pun în pericol viabilitatea activităților agricole și periclitează întreprinderile mici din domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole;

40.  consideră că ar trebui adoptate măsuri pentru a garanta o mai mare flexibilitate pentru importurile de produse esențiale (în special cereale, soia și îngrășăminte) din țări din afara UE fără a submina standardele UE;

41.  își reafirmă angajamentele față de durabilitate și siguranța alimentară și subliniază că toate alimentele și furajele importate trebuie să respecte standardele UE în materie de siguranță alimentară, inclusiv nivelurile maxime de reziduuri de pesticide și antimicrobiene; denunță toate propunerile de utilizare abuzivă a crizelor actuale pentru a slăbi aceste cerințe și angajamente;

42.  invită Comisia, în special, să sprijine organizațiile sectoriale pentru a asigura noi piețe de import care să garanteze aprovizionarea cu alimente și factori de producție agricolă, în special pentru creșterea animalelor, evitând astfel periclitarea securității alimentare în Europa;

43.  invită Consiliul și Comisia să deblocheze urgent rezerva pentru situații de criză, în valoare de 479 de milioane EUR, pentru a ajuta sectorul agricol să facă față provocărilor actuale de pe piață; constată, cu toate acestea, că această rezervă pentru situații de criză, odată epuizată, nu poate fi alimentată cu fonduri din cadrul PAC; solicită, prin urmare, deblocarea imediată a unor fonduri suplimentare care să fie mobilizate în cazul în care rezerva pentru situații de criză este epuizată;

44.  invită Comisia, în contextul deficitului de culturi proteice, să propună o strategie europeană cuprinzătoare privind proteinele pentru a crește producția europeană de proteine și a reduce dependența UE de țările terțe în această privință;

45.  subliniază că, la nivelul producției, vor fi necesare noi măsuri și stimulente consolidate pentru a mări reziliența, precum creșterea caracterului circular și a autonomiei factorilor de producție, fără a submina capacitatea de producție și competitivitatea agriculturii, pescuitului și acvaculturii din UE, precum și trecerea la agricultura de precizie și dezvoltarea și accelerarea accesului la piețe pentru proteine alternative, îngrășăminte organice, protecția microbiană a culturilor și agroecologie, în conformitate cu obiectivele Pactului verde, și acordarea posibilității, în acest an de tranziție a PAC, de a lua în calcul flexibilități temporare și pe termen scurt, însoțite de condiționalități și derogări, și accelerarea procedurilor administrative pentru a face posibile aceste flexibilități, mai ales având în vedere lipsa investițiilor, reducerea lichidităților și incertitudinea pe piață din cauza situației actuale;

46.  invită Comisia să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește plățile în avans către producători și ia act de necesitatea de a asigura fluxurile de numerar ale fermierilor și, în acest sens, invită Comisia să crească nivelurile avansurilor pentru plățile directe și măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale de la 50 % la 70 % pentru plățile de sprijin pentru venit și de la 75 % la 85 % pentru anumite plăți pentru dezvoltare rurală;

47.  invită statele membre să ia măsuri și să utilizeze instrumentele disponibile pentru a-și consolida lanțurile de aprovizionare cu alimente; insistă asupra faptului că măsurile luate nu trebuie să compromită integritatea pieței unice, nici să submineze măsurile de creștere a rezilienței lanțului de aprovizionare cu alimente în întreaga UE și nici să crească dependența energetică de resursele rusești;

48.  invită Comisia să aplice măsuri excepționale, inclusiv ajutoare pentru depozitarea privată, pentru produsele agricole care se confruntă cu probleme de piață; ia act de intenția Comisiei de a introduce aceste ajutoare în sectorul cărnii de porc; îndeamnă Comisia să creeze un mecanism care să permită accesul organizațiilor neguvernamentale și al altor organisme la produsele aflate în depozitare privată pentru a contribui la asigurarea securității alimentare în Ucraina; consideră că acest mecanism ar putea fi utilizat și prin intermediul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în statele membre care găzduiesc refugiați, pentru a răspunde nevoii urgente de alimente; consideră, de asemenea, că acest fond poate garanta că persoanele vulnerabile nu vor suferi în mod disproporționat din cauza crizei;

49.  subliniază că ar trebui adoptate măsuri pentru a evita barierele în calea liberei circulații a mărfurilor, în special a produselor esențiale, cum ar fi cerealele; insistă asupra faptului că trebuie garantată buna funcționare a pieței interne în ceea ce privește produsele agricole și că trebuie evitate interdicțiile la export către alte state membre; solicită Comisiei să fie deosebit de vigilentă în această privință și să ia măsuri imediate împotriva impunerii de către Ungaria a unei interdicții la export pentru cereale;

50.  atrage atenția asupra necesității de a monitoriza și de a pune în aplicare condițiile de concurență loială pe piața unică în ceea ce privește creșterile nejustificate ale prețurilor la anumite produse alimentare; subliniază necesitatea de a intensifica monitorizarea posibilelor situații în care unele întreprinderi pot crea un monopol pe piața unică în sectorul produselor alimentare de origine agricolă și acvatică și subliniază necesitatea de a lua fără întârziere măsuri pentru a contracara astfel de situații;

51.  invită Comisia să pregătească fără întârziere un plan de acțiune detaliat pentru a asigura funcționarea corectă a lanțurilor UE de aprovizionare cu alimente și securitatea alimentară în UE pe termen lung, ținând seama de învățămintele desprinse din impactul războiului din Ucraina și de alte posibile perturbări și bazându-se, atunci când este cazul, pe învățămintele desprinse din planul de urgență prezentat în noiembrie 2021; invită Comisia să abordeze chestiunea vulnerabilităților puse în evidență de dependența excesivă de importurile de energie, furaje și îngrășăminte de la un singur furnizor sau de la prea puțini furnizori și de lipsa diversificării lanțurilor de aprovizionare;

52.  ia act de faptul că acest plan de acțiune reprezintă o ocazie de a accelera realizarea obiectivelor Pactului verde, ceea ce va întări lanțurile de aprovizionare cu alimente ale UE în cadrul unei economii circulare verzi și va oferi stimulente fermierilor, pescarilor și părților interesate de-a lungul acestui lanț pentru a trece la metode și instrumente de producție mai sustenabile, eficiente și autosuficiente prin adoptarea pe scară mai largă de instrumente și tehnologii de cultivare inovatoare și de procese și practici sustenabile, toate acestea contribuind la reducerea dependenței UE de factorii de producție importați, inclusiv prin utilizarea de investiții pe termen scurt pentru a accelera adoptarea tehnologiilor și a practicilor menite să îndeplinească obiectivele Strategiei „De la fermă la consumator”;

53.  reafirmă că autonomia strategică europeană în ceea ce privește produsele alimentare, furajele și întregul sector agricol trebuie consolidată, în conformitate cu obiectivele noului Pact verde, care sunt concepute pentru a proteja mediul UE și zonele sale agricole, piscicole și de acvacultură;

54.  susține că obiectivele stabilite în Strategia „De la fermă la consumator” și în Strategia privind biodiversitatea trebuie analizate pe baza unei evaluări cuprinzătoare a impactului cu privire la securitatea alimentară europeană și la situația din țările învecinate și insistă ca aceste evaluări ale impactului să fie luate în considerare de către Comisie; îndeamnă Comisia să ia în considerare, în acest context, evaluările impactului deja publicate de institutele de cercetare recunoscute la nivel internațional;

55.  insistă și asupra faptului că, în primul rând, trebuie depuse toate eforturile pentru a se asigura că nu apare nicio penurie de alimente, în special în regiunile vulnerabile, pentru a evita instabilitatea geopolitică generalizată, și consideră că a contribui la securitatea alimentară globală în acest moment reprezintă o datorie morală și că acest lucru nu trebuie considerat o amenințare pentru scopurile și obiectivele Strategiei „De la fermă la consumator” și ale Pactului verde în sens mai larg în acțiunile imediate de creștere a rezilienței și de consolidare a autonomiei din punctul de vedere al factorilor de producție; subliniază că măsurile de creștere a eficienței utilizării factorilor de producție și disponibilitatea unor alternative și practici mai sustenabile și a unor măsuri de combatere a risipei de alimente, așa cum se prevede în Strategia „De la fermă la consumator” și în Pactul verde, reducându-se astfel dependența de factori de producție precum produsele de protecție a plantelor și îngrășămintele chimice cu efect nociv, sunt elementele de bază ale consolidării pe termen mediu și lung a sectorului agricol, al pescuitului și al acvaculturii, precum și a lanțului de aprovizionare agroalimentar al UE;

56.  reamintește, în plus, că propunerile legislative derivate din obiectivele și țintele Strategiei „De la fermă la consumator” trebuie mai întâi să facă obiectul unor evaluări cuprinzătoare ale impactului, ținând seama în același timp de consecințele potențiale ale invaziei Ucrainei de către Rusia asupra securității alimentare europene și mondiale, și că responsabilitatea colegiuitorilor va fi, la punerea în aplicare a foilor de parcurs pentru atingerea obiectivelor „De la fermă la consumator”, de a stabili condițiile pentru a evita scăderea nivelurilor producției agricole, piscicole sau de acvacultură în Europa sau relocarea emisiilor; subliniază că, având în vedere războiul în desfășurare din Ucraina și presiunea suplimentară asupra lanțurilor alimentare agricole, piscicole și din sectorul acvaculturii ale UE, necesitatea urgentă de a studia toate aceste efecte a crescut, impactul potențial asupra securității alimentare trebuie evaluat cu atenție și este necesar un studiu aprofundat privind dependența sistemului alimentar ale UE de factori de producție și de sursele acestora;

57.  consideră că, având în vedere condițiile actuale ale pieței, obiectivul ambițios de reducere cu 10 % a zonelor de producție nu poate fi pus în aplicare;

58.  recunoaște că perturbarea modelelor comerciale de dinainte de invazie arată că UE trebuie să analizeze de urgență modul în care poate dezvolta sisteme agricole, piscicole și de acvacultură mai autonome, care să producă alimente și furaje pe termen lung, reducând dependența UE de importuri și crescând producția internă; subliniază că acest lucru este deosebit de urgent pentru produsele cele mai expuse riscului de penurie din cauza suspendării exporturilor ucrainene, cum ar fi de cerealele, oleaginoasele, culturile proteice și îngrășămintele;

59.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la creșterea bruscă a costurilor de exploatare suportate de sectorul pescuitului; subliniază că multe nave din întreaga UE sunt în prezent amarate, deoarece prețurile la pește la prima vânzare nu acoperă creșterea costurilor de producție;

60.  consideră că sectorul european al pescuitului este esențial pentru securitatea alimentară europeană și regretă că situația sa s-a deteriorat semnificativ în timpul crizei actuale din cauza creșterii rapide a prețurilor mondiale la produsele de bază importante pentru acest sector, mai ales a prețurilor fluctuante la combustibili, care au făcut ca operațiunile de pescuit să nu mai fie viabile din punct de vedere economic; consideră că această situație necesită asistență urgentă, inclusiv sprijin direct; subliniază că asistența trebuie să asigure continuitatea operațiunilor flotelor de pescuit ale UE și, prin extensie, continuarea operațiunilor de-a lungul lanțului de aprovizionare cu produse pescărești și de acvacultură; invită Comisia și statele membre să recunoască dificultățile cu care se confruntă sectorul pescuitului și să le abordeze în mod cuvenit în acțiunile viitoare; constată că, pentru a face față creșterii prețurilor combustibililor pe termen lung, este important să se stimuleze dezvoltarea și utilizarea inovațiilor eficiente din punct de vedere energetic;

61.  invită Comisia și statele membre să se asigure că noul Fond european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură va deveni operațional cât mai curând posibil și solicită Comisiei să depună urgent o propunere pentru a permite acordarea de ajutor de urgență din cadrul fondului și în perioade de criză precum războiul din Ucraina; îndeamnă la mobilizarea oricăror fonduri rămase din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și solicită insistent Comisiei și statelor membre să accelereze aplicarea rezervei de ajustare la Brexit pentru a se asigura că sprijinul ajunge mai rapid în zonele afectate de Brexit;

62.  îndeamnă Comisia să propună măsuri de urgență pentru sprijinirea pescuitului, a acvaculturii și a întregului lanț valoric (prelucrare, comerț cu amănuntul etc.) în UE; în acest context, solicită ca măsurile de urgență să includă: acordarea de despăgubiri operatorilor pentru pierderea veniturilor și costurile suplimentare, acordarea de sprijin pentru încetarea temporară a activităților de pescuit și sprijinirea organizațiilor de producători și a întregului lanț valoric al peștelui și fructelor de mare pentru a putea depozita temporar produsele pescărești și de acvacultură din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, mărirea de la 10 % la 25 % a flexibilității anuale a cotelor, majorarea limitei ajutoarelor de stat până la 500 000 EUR pe navă în temeiul cadrului de minimis și includerea pescuitului și a acvaculturii în cadrul temporar de criză pentru măsurile de ajutor de stat; invită Comisia și statele membre să implementeze toate instrumentele disponibile ale politicii comune în domeniul pescuitului pentru stabilizarea piețelor;

63.  observă că ar trebui avute în vedere măsuri la nivelul întregului lanț de aprovizionare cu alimente pentru a se garanta că toate părțile interesate joacă un rol în creșterea rezilienței sectorului agroalimentar și al celui acvatic și că aceste măsuri trebuie să contribuie la scopurile și obiectivele tranziției UE către neutralitatea climatică până în 2050; consideră că, în concordanță cu aplicarea rapidă a Directivei privind practicile comerciale neloiale(8), ar trebui să se pună un accent deosebit pe viabilitatea agriculturii, pescuitului și acvaculturii și pe rolul semnificativ al comercianților cu amănuntul în asigurarea de venituri echitabile pentru producători, mai ales având în vedere presiunile generate de creșterea costului factorilor de producție, dar, în egală măsură, și responsabilitatea acestora de a se asigura că produsele alimentare rămân abordabile ca preț și accesibile pentru consumatori;

64.  invită Comisia să ia măsuri pentru a se asigura că dispozițiile privind ajutoarele de stat pentru agricultură, pescuit și acvacultură, inclusiv dispozițiile de minimis, le permit statelor membre să acorde sprijin rapid și flexibil operatorilor pentru a compensa creșterea costurilor generate de războiul din Ucraina; subliniază, în acest sens, că statele membre, în cadrul lor național, ar trebui să aibă în vedere și acordarea de asistență precum reducerea contribuțiilor la asigurările sociale, suspendarea sau reducerea anumitor impozite și extinderea împrumuturilor în contextul COVID-19; invită Comisia să se asigure că ajutoarele de stat nu duc la denaturarea concurenței și că sunt garantate condiții de concurență echitabile între statele membre;

65.  solicită intensificarea acțiunilor la nivel internațional pentru a garanta că procesul decizional politic are în centrul său securitatea alimentară, pentru a evita penuria și a asigura securitatea nutrițională în țările cele mai vulnerabile, acordând prioritate utilizărilor alimentare ale produselor agricole și evitând obstacolele din calea comerțului internațional cu alimente;

66.  invită Comisia și statele membre să propună rapid o reuniune a Comitetului FAO pentru securitatea alimentară mondială, care ar trebui să fie forumul de coordonare primordial pe această temă, deoarece asigură o reprezentare incluzivă a tuturor statelor; invită Comisia și statele membre să se implice în acest forum pentru a asigura coordonarea internațională, în special în ceea ce privește stocurile, biocombustibilii și sprijinul financiar acordat țărilor importatoare;

67.  consideră că ar putea fi necesare și schimbări semnificative ale modelelor de piață și de export, precum și o planificare serioasă pentru situații neprevăzute, cum ar fi autonomia producției de furaje a UE, debușeuri alternative pentru exporturi, o capacitate reactivă sporită, stocuri strategice de produse alimentare de bază, furaje și alte produse alimentare, autonomia la nivelul îngrășămintelor și a produselor de înlocuire, precum și informații clare privind modelele globale de transport pentru produsele agricole, piscicole și de acvacultură;

68.  solicită accelerarea și consolidarea acțiunilor de reducere a risipei de alimente pentru a maximiza disponibilitatea alimentelor și utilizarea resurselor din UE pentru a îmbunătăți autonomia alimentară; subliniază necesitatea de a evita pierderea de alimente în timpul depozitării și în toate etapele lanțului de aprovizionare, de a facilita donarea de alimente prin punerea în aplicare coerentă a legislației privind răspunderea, de a încuraja recuperarea deșeurilor alimentare și de a dezvolta opțiuni alternative pentru comercianții cu amănuntul, inclusiv oferte de cumpărare la prețuri reduse și colaborarea cu proiecte comunitare locale care abordează sărăcia și insecuritatea alimentară la nivel local; invită statele membre să elaboreze și să pună în aplicare programe de prevenire a risipei de alimente și aibă în vedere acte legislative privind și alte practici comerciale neloiale care generează deșeuri alimentare, pe lângă cele care fac deja obiectul Directivei privind practicile comerciale neloiale; solicită ca în cadrul inițiativelor privind standardele de comercializare să se acorde prioritate reducerii risipei de alimente; solicită o mai bună monitorizare a risipei de alimente la toate nivelurile în UE; reamintește că lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente reduc riscul de a genera deșeuri alimentare;

69.  subliniază că este important să se abordeze rapid problema risipei de alimente în toate etapele lanțului, pentru a reduce presiunea asupra aprovizionării cu alimente în Europa prin măsuri de atingere a obiectivului UE de reducere a risipei de alimente cu 30 % până în 2025 și cu 50 % până în 2030, comparativ cu situația de referință din 2014(9);

70.  invită toate statele membre să pună în aplicare programe de prevenire a risipei de alimente, subliniind caracterul urgent al reducerii risipei de alimente și faptul că accentul ar trebui pus pe prevenirea risipei de alimente și a pierderilor de alimente, deoarece prevenirea pierderilor de alimente în contextul penuriei de alimente poate contribui la consolidarea securității alimentare;

71.  solicită măsuri de combatere a sărăciei cauzate de creșterea rapidă a prețurilor la energie și de impactul conflictului asupra prețurilor la alimente și consideră că măsurile sociale trebuie să facă parte din acțiunile necesare;

72.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2022)0052. (2) Comisia Europeană, „Fișă statistică privind comerțul cu produse agroalimentare: Uniunea Europeană – Rusia”, 2021. (3) Indicele prețurilor Eurostat pentru mijloacele de producție agricole (T3 2020-T3 2021). (4) Fertilizers Europe, „Policy priorities – Industry Competitiveness – Energy Cost” (Priorități ale politicilor – competitivitatea industriei – costurile energiei), Fertilizers Europe, accesat la 16 martie 2022. (5) Eurostat, instrumentul de monitorizare a prețurilor la alimente, 2022. (6) COM(2022)0108. (7) JO L 347, 20.12.2013, p. 671. (8) JO L 111, 25.4.2019, p. 59. (9) Texte adoptate, P9_TA(2021)0425.