Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 mai 2021 privind o nouă abordare pentru o economie albastră durabilă în UE – Transformarea economiei albastre a UE pentru un viitor durabil (COM(2021)0240),

–  având în vedere articolele 3, 4, 13, 38, 43 și 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1004(2) (FEAMPA),

–  având în vedere Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin)(3),

–  având în vedere Al șaptelea program de acțiune pentru mediu (PAM) și conceptele consacrate în acesta, precum limitele planetare și limitele ecologice,

–  având în vedere Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim(4),

–  având în vedere Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații(5),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile(6),

–  având în vedere acordul politic dintre Parlament și Consiliu din 11 martie 2021 privind Mecanismul pentru interconectarea Europei 2021-2027,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (COM(2019)0640),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 Readucerea naturii în viețile noastre” (COM(2020)0380) și rezoluția Parlamentului European din 9 iunie 2021 referitoare la această strategie(7),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O Strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” (COM(2020)0381) și rezoluția Parlamentului European din 20 octombrie 2021 referitoare la această strategie(8),

–  având în vedere raportul Comisiei intitulat „The EU Blue Economy Report 2021” (Raportul pe 2021 privind economia albastră a UE)(9),

–  având în vedere raportul Comisiei din martie 2021 privind criteriile de sustenabilitate pentru economia albastră(10),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 12 mai 2021 intitulată „Orientări strategice pentru o acvacultură mai sustenabilă și mai competitivă în UE pentru perioada 2021-2030” (COM(2021)0236),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 iulie 2020 intitulată „O nouă abordare a Strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic - Planul de acțiune pentru Atlantic 2.0: Un plan de acțiune actualizat pentru o economie albastră sustenabilă, rezilientă și competitivă în zona Uniunii Europene a Oceanului Atlantic” (COM(2020)0329),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2020 intitulată „Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului” (COM(2020)0789),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 noiembrie 2020 intitulată „O strategie a UE privind valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru climatic” (COM(2020)0741),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la exploatarea potențialului cercetării și inovării în economia albastră de a genera locuri de muncă și creștere economică(11),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2018 referitoare la guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre în contextul ODD-urilor pentru 2030(12),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la impactul deșeurilor marine asupra pescuitului(13),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2021 referitoare la o nouă abordare a Strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic(14),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2021 referitoare la impactul pe care îl au parcurile eoliene din larg și alte sisteme de energie din surse regenerabile asupra pescuitului(15),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2021 referitoare la consolidarea parteneriatului cu regiunile ultraperiferice ale UE(16),

–  având în vedere acordul adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP21), organizată la Paris la 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

–  având în vedere orientările globale și standardele internaționale privind pescuitul și acvacultura, elaborate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în cooperare cu UE, în calitate de membru,

–  având în vedere raportul FAO intitulat „The State of World Fisheries and Aquaculture 2020: Sustainability in Action” (Situația pescuitului și a acvaculturii la nivel mondial în 2020: sustenabilitatea în acțiune),

–  având în vedere inițiativa Rețelei porturilor pescărești albastre, lansată în iulie 2018 de FAO,

–  având în vedere strategiile „Blue Growth” pentru portul din Vigo, aferente perioadelor 2016-2020 și 2021-2027(17),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor referitor la Comunicarea Comisiei privind o nouă abordare pentru o economie albastră durabilă în UE – Transformarea economiei albastre a UE pentru un viitor durabil (COM(2021)0240),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 2 decembrie 2021 privind economia albastră durabilă și acvacultura (NAT-VVI/020),

–  având în vedere competența Comisiei pentru transport și turism a Parlamentului în domeniul programării maritime și al politicii maritime integrate,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare și cel al Comisiei pentru transport și turism,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A9-0089/2022),

A.  întrucât economia albastră a UE asigură 4,5 milioane de locuri de muncă directe și cuprinde toate industriile și sectoarele legate de oceane, mări și zone de coastă, fie ele în mediul marin (cum ar fi transportul maritim de mărfuri și de pasageri, pescuitul și generarea de energie) sau pe uscat (cum ar fi porturi, șantiere navale, turism de coastă și acvacultura terestră); întrucât este un segment amplu, cu evoluție rapidă, al economiei noastre, care în ultimul deceniu a făcut pași mari pe calea modernizării și diversificării și care va juca un rol important în îmbunătățirea dezvoltării ecologice, sociale și economice;

B.  întrucât, dacă ar fi comparată cu o economie națională, economia albastră mondială ar fi a șaptea ca mărime din lume, iar oceanele ca entitate economică ar putea fi membre ale G7; întrucât aceasta funcționează în cel mai mare ecosistem al planetei, având în vedere că oceanele adăpostesc 80 % din toate formele de viață; întrucât oceanul ne înconjoară și ne susține, dându-ne resurse esențiale pentru sănătate, fără să mai vorbim de faptul că reprezintă o rețea de interacțiuni economice;

C.  întrucât dezvoltarea economiei albastre ar putea stimula puternic creșterea și dezvoltarea economică, precum și crearea de locuri de muncă, în special în țările și în regiunile de coastă și insulare și în regiunile ultraperiferice;

D.  întrucât sectorul pescuitului, în special pescuitul la scară mică, pescuitul artizanal și din zonele de coastă, nu a fost luat în considerare în mod suficient în strategia UE privind economia albastră;

E.  întrucât economia albastră va oferi, de asemenea, noi perspective și va crea locuri de muncă, mai cu seamă în domenii precum energia oceanică din surse regenerabile, bioeconomia albastră, biotehnologia și desalinizarea;

F.  întrucât prioritățile sectoriale pentru dezvoltarea economiei albastre pot fi diferite de la un stat membru la altul, în funcție, pe de o parte, de dezvoltarea sectoarelor tradiționale sau consacrate și, pe de altă parte, de resursele actuale și de potențialul de dezvoltare al sectoarelor emergente din fiecare stat membru;

G.  întrucât exploatarea potențialului economiei albastre nu trebuie să constituie un pretext pentru multiplicarea, în mări și oceane, a formelor de exploatare a resurselor și a modelelor de creștere care s-au dovedit deja a fi nesustenabile; întrucât exploatarea resurselor mărilor și oceanelor trebuie să țină seama cu strictețe de necesitatea de a asigura o bună gestiune și conservare a acestor resurse, fără a altera echilibrul ecosistemelor marine;

H.  întrucât în Directiva privind amenajarea spațiului maritim se afirmă că statele membre trebuie să ia în considerare interacțiunile dintre activități și utilizări precum acvacultura, pescuitul și instalațiile și infrastructurile pentru producția de energie din surse regenerabile, dar și cablurile submarine, precum și să promoveze coexistența activităților relevante și să aplice o abordare ecosistemică;

I.  întrucât o economie albastră care se dezvoltă în cadrul limitelor ecologice, deci nu numai sectoarele pescuitului și acvaculturii, ci și toate sectoarele marine vizate, trebuie să respecte orizontal, în egală măsură, pilonii de mediu, social și economic pentru a fi considerată sustenabilă;

J.  întrucât politica comună în domeniul pescuitului (PCP) urmărește să garanteze conservarea și gestionarea corespunzătoare a resurselor biologice marine și că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt sustenabile pentru mediu pe termen lung și sunt gestionate într-un mod coerent cu obiectivele de a realiza beneficii economice, sociale și în materie de ocupare a forței de muncă și de a contribui la securitatea aprovizionării cu alimente;

K.  întrucât PCP ar trebui să contribuie la creșterea productivității și la un nivel de trai decent în sectorul pescuitului, inclusiv în sectorul pescuitului la scară mică, precum și la piețe stabile, și ar trebui să asigure disponibilitatea alimentelor;

L.  întrucât, în conformitate cu ODD 14, este imperativ să se conserve oceanele, mările și resursele marine și să se promoveze utilizarea lor sustenabilă, în timp ce, în conformitate cu ODD 2, este imperativ să se garanteze securitatea alimentară; întrucât sub-obiectivul 14.1 stabilește obiectivul de prevenire și reducere semnificativă a poluării marine de toate tipurile până în 2025, în special din activitățile terestre, inclusiv deșeurile marine și poluarea cu nutrienți;

M.  întrucât oceanul este esențial pentru viața pe Pământ, producând 50 % din oxigenul din atmosferă, absorbind aproximativ 25 % din emisiile de dioxid de carbon produse de om și 90 % din excesul de căldură din sistemul climatic și reglează clima la nivel global;

N.  întrucât refacerea, păstrarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a biodiversității marine este fundamentală pentru sănătatea oceanelor, care conțin milioane de specii, pentru a proteja sănătatea planetei și pentru a asigura baza activităților economice marine și maritime;

O.  întrucât colectarea de date pentru monitorizarea și evaluarea științifică a stocurilor din mări și oceane, inclusiv evaluarea faptului dacă aceste stocuri se încadrează în limitele biologice sigure, este fundamentală pentru gestionarea lor sustenabilă;

P.  întrucât părți semnificative ale oceanelor și ale fundului mării rămân neexplorate, în special zonele de mare adâncime, și întrucât sunt necesare cercetări suplimentare pentru a se asigura că orice activitate din cadrul economiei albastre va fi pe deplin sustenabilă;

Q.  întrucât pescuitul și acvacultura sunt sectoare-cheie ale economiei albastre și reprezintă o sursă importantă de proteine și micronutrienți esențiali pentru securitatea alimentară și pentru sănătatea umană;

R.  întrucât biodiversitatea marină din Europa se află sub presiune, un procent mare de specii și habitate marine fiind evaluate ca aflându-se în „stare de conservare nefavorabilă” sau „necunoscută”; întrucât pierderea biodiversității marine are un enorm impact ecologic, social și economic asupra sectorului pescuitului, asupra teritoriilor costiere și insulare și asupra regiunilor ultraperiferice din UE, astfel că trebuie inversată; întrucât trebuie să se refacă biodiversitatea, în cooperare cu toate părțile interesate și în special cu sectorul pescuitului și comunitatea științifică;

S.  întrucât comunitățile de coastă și insulare sunt părți interesate de bază în dezbaterea privind potențialul economiei albastre și modalitățile de valorificare a acestuia;

T.  întrucât pescarii și piscicultorii din UE joacă un rol esențial în întreaga UE în a proteja și promova identitatea teritorială, tradițiile culturale, securitatea alimentară, ocuparea forței de muncă și veniturile;

U.  întrucât pescuitul artizanal la scară mică implică anumite particularități și nevoi;

V.  întrucât sectorul pescuitului recreativ poate contribui la diversificarea veniturilor comunităților costiere, ca activitate turistică sustenabilă și cu valoare ridicată;

W.  întrucât femeile joacă un rol important în sectoarele pescuitului și acvaculturii; întrucât trebuie să se crească vizibilitatea lor și să se asigure accesul egal la locurile de muncă din sector, precum și o recunoaștere juridică adecvată;

X.  întrucât obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) 3, 6, 9 și 12 ale ONU subliniază importanța sănătății animalelor, a bunei calități a apei, a inovării sustenabile și a consumului și producției sustenabile în economia albastră;

Y.  întrucât sănătatea și bunăstarea animalelor acvatice sunt legate de calitatea produselor alimentare; întrucât un nivel scăzut de bunăstare a animalelor și creșterea precară a acestora pot crește riscul de boli și îmbolnăvire;

Z.  întrucât agricultura pe uscat are un impact semnificativ asupra ecosistemelor marine și a pescuitului, în special utilizarea îngrășămintelor pe bază de azot și eutrofizarea mediului acvatic;

AA.  întrucât pescarii joacă un rol foarte important în colectarea deșeurilor marine abandonate în mare, fie prin desfășurarea de campanii specifice, fie prin colectarea aleatorie de deșeuri în timpul operațiunilor de pescuit;

AB.  întrucât nu au fost atinse obiectivele pentru 2020 privind starea ecologică bună a mărilor europene și oprirea pescuitului excesiv;

AC.  întrucât, în 2018, sectorul pescuitului din UE a asigurat aproximativ 163 600 de locuri de muncă, iar flota de pescuit a capturat în jur de 4,1 milioane de tone de pește viu în 2019; întrucât, în UE-27, în 2018 au fost produse 1,1 milioane de tone de organisme acvatice în valoare de 3,7 miliarde EUR(18);

AD.  întrucât UE este un importator net de produse pescărești și de produse de acvacultură și continuă să fie dependentă de importuri pentru cea mai mare parte din consumul său de alimente de origine acvatică, fiind responsabilă pentru 34 % din valoarea globală a importurilor în 2018; întrucât importurile de produse pescărești în UE trebuie să respecte cel puțin standarde similare de sustenabilitate cu cele aplicabile în UE; întrucât importurile de produse pescărești în UE trebuie să fie direct legate de locuri de muncă sustenabile în sectoarele importurilor, prelucrării și comerțului cu amănuntul;

AE.  întrucât pescuitul, acvacultura și comunitățile costiere din UE sunt deja afectate de efectele schimbărilor climatice; întrucât criza climatică a avut un impact semnificativ asupra sănătății mărilor din Europa, având efecte negative asupra rezilienței economiei albastre, în special asupra pescuitului și acvaculturii;

AF.  întrucât pandemia de COVID-19 a afectat mai multe sectoare ale economiei albastre, în special turismul costier și maritim; întrucât economia albastră ar putea contribui la a repara o parte din daunele economice și sociale provocate de criza actuală;

AG.  întrucât pandemia de COVID-19 a avut un impact economic semnificativ asupra celor care lucrează în sectoarele pescuitului și acvaculturii, din cauza efectelor combinate ale unei scăderi a cererii și ale absenței, pe multe nave, a unor condiții care să permită securitatea sanitară; întrucât perturbările pieței cauzate de pandemie au afectat negativ pescarii din întreaga UE; întrucât pescarii au reușit totuși să asigure aprovizionarea cu alimente de înaltă calitate și, tocmai din acest motiv, trebuie să se acorde o atenție deosebită pescarilor, având în vedere importanța lor pentru securitatea aprovizionării cu alimente în UE;

AH.  întrucât situația pandemică a demonstrat importanța unui mediu rezilient, susținut de practici sustenabile în materie de gestionare a resurselor sale, pentru sănătatea mondială și pentru viitorul sistemelor alimentare;

AI.  întrucât comunitățile costiere trebuie să își diversifice sursele de venit pentru a rezista la șocurile economice și sociale;

AJ.  întrucât, atunci când își diversifică sursele de venit, comunitățile costiere și îndepărtate trebuie să își consolideze reziliența în fața șocurilor precum cele induse de schimbările climatice;

AK.  întrucât turismul maritim și costier constituie un pilon al economiei albastre, mai mult de jumătate din structurile de cazare turistică din UE fiind situate în zone de coastă, iar 30 % din înnoptări fiind înregistrate în stațiuni de plajă; întrucât Comunicarea Comisiei privind turismul și transportul în 2020 și ulterior (COM(2020)0550) subliniază cât este de important să se protejeze și să se refacă capitalul natural terestru și marin al Europei;

AL.  întrucât turismul maritim și costier reprezintă 60 % din locurile de muncă din economia albastră; întrucât o economie albastră competitivă, rezilientă și echitabilă din punct de vedere social are nevoie de profesioniști foarte calificați și competenți; întrucât „locurile de muncă albastre” pot promova creșterea economică și oportunitățile de carieră;

AM.  întrucât turismul pentru pescuitul cu undița, ca sector, are potențialul de a deveni o nouă sursă de venit pentru comunitățile costiere, asigurând totodată sustenabilitatea și starea bună a stocurilor de pește și oferind beneficii sociale și pentru sănătate;

AN.  întrucât pescuitul recreativ este deja o opțiune turistică sustenabilă și cu valoare ridicată, respectiv o activitate complementară pentru numeroase comunități din Europa; întrucât în multe țări a existat un interes din ce în ce mai mare pentru pescuitul recreativ, în special după pandemia de COVID-19;

AO.  întrucât dezvoltarea unei infrastructuri sustenabile în regiunile de coastă va contribui la conservarea biodiversității, a ecosistemelor și a peisajelor costiere, ceea ce va accentua dezvoltarea sustenabilă a turismului și a economiilor regiunilor de coastă;

AP.  întrucât economia albastră joacă un rol vital în prosperitatea regiunilor ultraperiferice, care, din cauza izolării, depind foarte mult de activități care țin de economia albastră, cum ar fi transportul maritim de mărfuri și persoane și turismul;

AQ.  întrucât porturile sunt actori esențiali pentru atingerea obiectivelor economiei albastre sustenabile și întrucât creșterea sustenabilității porturilor va stimula dezvoltarea sustenabilă a comunităților costiere; întrucât porturile sunt un nod important pentru transportul de mărfuri și pasageri în regiunile ultraperiferice,

AR.  întrucât porturile sunt esențiale pentru conectivitatea și economia regiunilor și țărilor și joacă un rol important în promovarea dezvoltării sustenabile, ceea ce contribuie la combaterea pierderii biodiversității, astfel cum se prevede în noua strategie a UE privind biodiversitatea pentru 2030; întrucât rolul porturilor va evolua și el pe măsură ce se schimbă peisajul industrial al Europei (de exemplu, odată cu expansiunea energiei din surse regenerabile offshore);

AS.  întrucât șantierele navale din UE ar putea profita de oportunitățile oferite de piețele în creștere rapidă ale navelor prestatoare de servicii eficiente energetic;

AT.  întrucât desfășurarea de diferite activități legate de economia albastră într-un singur spațiu generează concurență, poluare și conflicte de gestionare a spațiului maritim care afectează în principal activitățile de pescuit, în special pescuitul la scară mică și comunitățile costiere; întrucât amenajarea spațiului maritim este crucială pentru a evita o creștere a concurenței și conflictele de gestionare a spațiului maritim;

AU.  întrucât, prin planurile lor de amenajare a spațiului maritim, statele membre ar trebui să încerce să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a sectoarelor energetice pe mare, a transportului maritim, a sectoarelor pescuitului și acvaculturii, precum și la conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului, inclusiv la creșterea rezilienței la efectele schimbărilor climatice; întrucât, în acest sens, interesele legate de pescuit și acvacultură ar trebui să beneficieze de o atenție deosebită și nu ar trebui marginalizate pe măsură ce statele membre își continuă activitatea și revizuirile ulterioare ale planurilor naționale de amenajare a spațiului maritim;

AV.  întrucât obiectivul Acordului de la Paris este de a limita încălzirea globală la mult sub 2 grade Celsius, de preferință la 1,5 grade Celsius, în comparație cu nivelurile preindustriale;

AW.  întrucât Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice privind oceanele și criosfera într-un climat în schimbare oferă dovezi că este bine să se combine datele științifice cu cunoștințele locale și indigene pentru a îmbunătăți reziliența;

AX.  întrucât UE urmărește să devină neutră din punct de vedere climatic cel târziu în 2050, în conformitate cu obiectivele Pactului verde; întrucât UE a propus obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030; întrucât energia din surse regenerabile offshore este una dintre opțiunile pe care le au statele membre pentru atingerea acestui obiectiv; întrucât ea ar trebui să joace un rol esențial în atingerea acestor obiective printr-o abordare integrată care ține seama de cei trei piloni ai sustenabilității;

AY.  întrucât este necesar să se elaboreze o propunere de obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în cadrul Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, în conformitate cu obiectivul de a proteja 30 % din zona maritimă a UE, din care 10 % ar trebui să facă obiectul unor măsuri stricte de conservare;

AZ.  întrucât este nevoie de orientări specifice și de o bună planificare pentru fiecare dintre regiunile maritime ale UE în ceea ce privește obiectivele care trebuie atinse în zonele marine protejate;

BA.  întrucât regiunile ultraperiferice sunt veritabile laboratoare naturale, bogate în biodiversitate, și reprezintă adevărate sanctuare naturale care au nevoie de protecție urgentă, în special din cauza naturii lor, în mare parte arhipelagică și cu zone de coastă semnificative;

BB.  întrucât gestionarea ecosistemelor necesită o abordare globală care să ia în considerare toate cauzele pierderii biodiversității, cum ar fi schimbările climatice, acidificarea oceanelor, apariția speciilor alogene, eroziunea zonelor de coastă etc.; întrucât trebuie să existe o viziune globală, un cadru și o abordare ecosistemică pentru gestionarea și conservarea resurselor marine;

BC.  întrucât schimbările climatice modifică din ce în ce mai mult tiparele de distribuție și de migrație ale diferitelor specii de pești și afectează pescuitul la scară mică în țările în curs de dezvoltare, care sunt mai vulnerabile la efectele sale;

BD.  întrucât pescuitul ilegal reprezintă o amenințare majoră la adresa resurselor marine, epuizând stocurile de pește, distrugând habitatele marine, creând concurență neloială și punând în pericol mijloacele de trai ale comunităților costiere și pescuitul în insule;

BE.  întrucât este esențial ca statele membre să pună în aplicare un regim al UE de control al pescuitului care să fie simplu, transparent și eficace, pentru a asigura că sunt îndeplinite obiectivele în materie de sustenabilitate ale sectorului;

BF.  întrucât, la diversificarea consumului, o mai bună trasabilitate, cu acces la informații privind valorile nutriționale, locul de proveniență sau locul de producție, este esențială pentru comportamentul consumatorilor,

Abordarea globală a economiei albastre a UE

1.  salută noua strategie a Comisiei privind o economie albastră sustenabilă în UE; regretă însă lipsa de obiective specifice pentru diferitele sectoare, în special pescuitul și acvacultura, care sunt sectoare importante ale economiei albastre; atrage atenția asupra faptului că noile propuneri legislative și planuri de acțiune trebuie să se bazeze întotdeauna pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile și pe evaluări ale impactului ecologic, social, economic;

2.  solicită o definiție mai amplă a economiei albastre, care să cuprindă toate activitățile sectoriale și intersectoriale legate de oceane, mări și zonele de coastă, inclusiv activitățile de sprijin directe și indirecte, și în care sectorul pescuitului să fie luat în considerare în mod corespunzător; atrage atenția asupra importanței transversale a inovării pentru toate aceste activități, fie ele tradiționale sau emergente;

3.  atrage atenția asupra necesității de a promova o abordare integrată față de diferitele sectoare din economia albastră, recunoscând și respectând prioritățile statelor membre și sprijinindu-le în vederea dezvoltării acestor priorități;

4.  subliniază că sectorul economiei albastre joacă, în general, un rol esențial, în special în regiunile ultraperiferice, și poate contribui la atenuarea impactului schimbărilor climatice, promovând soluțiile bazate pe natură și îmbunătățind utilizarea resurselor maritime și acvatice;

5.  atrage atenția asupra tendințelor negative și a declinului clar al unor sectoare mai tradiționale din economia albastră (cum ar fi pescuitul, construcțiile navale și repararea navelor, printre altele), în special în regiunile în care acestea funcționează ca adevărate activități de ancorare, stimulând activitățile economice, atât în aval, cât și în amonte, creând locuri de muncă și promovând creșterea; consideră că nicio strategie privind economia albastră nu ar trebui să omită aceste activități și regiuni, ci ar trebui să accentueze potențialul de inovare pentru a inversa declinul înregistrat;

6.  evidențiază că promovarea economiei albastre este esențială pentru revitalizarea economiei în ansamblu și repunerea în drepturi a aspectelor economice și sociale ale mai multor sectoare, precum transportul și turismul, grav afectate de pandemia de COVID-19;

7.  solicită o implementare mai bună și mai coordonată a tuturor instrumentelor financiare disponibile, inclusiv a fondurilor structurale și de investiții, pentru a promova mai bine strategia privind economia albastră;

8.  invită Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, să evalueze nevoile specifice ale sectorului pescuitului în contextul finanțării economiei albastre (la nivel sectorial, regional, național și european) în vederea realizării potențialului său de creștere economică și de creare de locuri de muncă;

9.  subliniază că dezvoltarea economiei albastre necesită investiții mai mari în cunoaștere și că UE și statele membre trebuie să garanteze o finanțare solidă pentru îmbunătățirea cunoașterii mediului marin, cu garantarea continuității și a previzibilității sale pe termen lung;

10.  subliniază necesitatea unui sprijin financiar adecvat pentru economia albastră, pentru a permite investiții de amploare în cercetare, tehnologie și infrastructură la nivelul UE și al statelor membre; invită, prin urmare, Comisia și industria să evalueze avantajele încheierii unor parteneriate ale UE pentru transportul maritim, inclusiv cu sectorul privat, la nivelul UE și la nivel internațional, pentru a face față la provocările actuale din comerțul internațional și din lanțul de aprovizionare, a promova inovarea și competitivitatea în sector, a contribui la decarbonizare, a crea infrastructuri pentru furnizarea de energie electrică de la mal și încărcare și furnizarea de combustibili alternativi în porturi și terminale de marfă și a elabora planuri de gestionare a deșeurilor pentru porturile atlantice, mediteraneene și baltice; salută așadar încheierea parteneriatului european pentru o economie albastră neutră climatic, sustenabilă și productivă, care vizează alinierea priorităților de cercetare și inovare naționale, regionale și ale UE;

11.  îndeamnă Comisia și statele membre să pună în aplicare noi proiecte și noi instrumente pentru ca toate părțile interesate din sectoarele economiei albastre să își bazeze activitățile pe utilizarea responsabilă și sustenabilă a resurselor naturale, decarbonizare și economia circulară; subliniază că economia albastră sustenabilă trebuie să se dezvolte în limitele ecologice, să se bazeze pe avize științifice și să promoveze un mediu marin sănătos;

12.  evidențiază că trebuie aplicată o abordare ecosistemică integrată în toate sectoarele economiei albastre;

13.  invită Comisia să propună inițiative legislative și nelegislative, bazate pe efectuarea unor evaluări adecvate ale impactului acestor inițiative asupra sectoarelor pescuitului și acvaculturii, și să asigure că economia albastră devine pilonul de bază pentru realizarea obiectivelor generale ale Pactului verde european și ale strategiilor conexe ulterioare ale UE; subliniază că transformarea prin care trebuie să treacă economia albastră va antrena inovarea și va stimula crearea de locuri de muncă și oportunități economice;

14.  scoate în relief că comunitățile costiere și dependente de oceane pot contribui la dezvoltarea unui sector sustenabil al economiei albastre, care să țină seama de împrejurările și nevoile lor specifice; subliniază că acestea pot derula proiecte-pilot de diferite tipuri, de pildă legate de tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile offshore, dezvoltarea de activități bazate pe natură și contribuția pescuitului și acvaculturii sustenabile la sisteme alimentare sănătoase, reziliente și sigure;

15.  consideră că comunitățile de coastă și insulare, în special cele implicate în pescuit, ar trebui să fie pe deplin implicate în fiecare etapă a dezvoltării economiei albastre, aceasta fiind o condiție sine qua non pentru a-și realiza potențialul în ceea ce privește inovarea, locurile de muncă, prosperitatea și dezvoltarea sustenabilă;

16.  subliniază că este necesară o abordare globală a tuturor sectoarelor economiei albastre, care să țină seama în mod corespunzător de interacțiunile lor, pentru a se asigura că activitățile unui sector nu împiedică sau creează conflicte cu activitățile altuia; constată că acest lucru este relevant și pentru protecția mediului marin; subliniază necesitatea unei amenajări a spațiului maritim colaborative, incluzive și intersectoriale; subliniază, în această privință, importanța unei amenajări eficiente a spațiului maritim bazate pe ecosistem pentru atingerea obiectivelor ecologice, sociale și economice, printre altele, în contextul tranziției către o societate neutră din punct de vedere climatic; este de părere că amenajarea spațiului maritim va crea sinergii între sectoare și va proteja mijloacele de trai ale pescarilor; regretă faptul că majoritatea statelor membre au amânat stabilirea planurilor de amenajare ale spațiului maritim prevăzute de Directiva 2014/89/UE; invită Comisia să asigure că revizuirea directivei în 2022 este prezentată în timp util și să atașeze acesteia inițiative corective, atunci când este necesar;

17.  subliniază că inițiativele care vor pune în practică noua viziune a economiei albastre sustenabile în UE trebuie să ia în considerare interacțiunile dintre mare și uscat;

18.  subliniază importanța stabilirii unor acorduri de parteneriat bilaterale cu țările terțe, în special acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil și de luptă împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN); subliniază că acordurile de parteneriat bilaterale ar trebui să urmărească respectarea celor mai înalte criterii de sustenabilitate ecologică, economică și socială și să se bazeze pe cele mai bune avize științifice disponibile;

19.  este preocupat de cazurile de pescuit INN în afara apelor UE; reamintește că pescuitul INN, facilitat de practica de a arbora un pavilion de complezență, dăunează securității alimentare și mijloacelor de subzistență ale oamenilor din țările de coastă, creând totodată un teren fertil pentru piraterie; pledează pentru un sistem mondial solid de sancțiuni disuasive și pentru o abordare multilaterală față de combaterea pescuitului INN; subliniază că trebuie limitată posibilitatea de a recurge la pavilioane de complezență și de a schimba pavilionul și că trebuie combătută transbordarea pe mare, pentru că astfel se închid portițele prin care se strecoară INN; invită UE, în sens mai larg, să intensifice construirea capacităților anticorupție încurajând cooperarea între agențiile naționale, printr-o cooperare internațională mai susținută, supraveghind mai atent acțiunile firmelor de pescuit în țările în curs de dezvoltare cu sprijinul UE și sprijinind centrele de monitorizare, control și supraveghere și echipele de intervenție de la nivel regional;

20.  insistă asupra necesității de a combate pescuitul INN într-un mod constant, eficace și cuprinzător; invită Comisia să prezinte un raport privind schimburile sale cu statele care au primit un cartonaș galben; subliniază importanța trasabilității produselor și a interdicției de a importa produse marine provenite din pescuitul ilegal; invită statele membre să fie cu adevărat intransigente în ceea ce privește debarcările efectuate de nave din țări terțe suspecte;

21.  subliniază importanța consolidării dialogului cu țările riverane mediteraneene, în special cu cele din sudul Mediteranei, și a creșterii finanțării liniilor de proiecte care vizează cooperarea internațională în sectoarele economiei albastre (Interreg Next Med, programul Interreg Euro-MED 2021-2027, Switch Med etc.);

22.  subliniază că unele flote din afara UE care pescuiesc în aceleași zone și exportă produse pescărești pe piața europeană au standarde de sustenabilitate mai scăzute, fapt care are un efect negativ asupra competitivității pescarilor europeni;

23.  subliniază nevoia de a stabili condiții de concurență echitabile cu produsele importate din țări terțe, garantând că toate produsele pescărești și de acvacultură care sunt consumate în UE sunt produse de sisteme alimentare sustenabile și respectă obiectivele Pactului verde; invită Comisia să adopte toate măsurile necesare pentru a garanta un mediu general de concurență loială în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și, mai concret, în acordurile comerciale ale Uniunii;

24.  invită Comisia și statele membre să continue să consolideze drepturile și condițiile de muncă ale resortisanților țărilor terțe care lucrează pe nave ale UE, precum și să asigure remunerații decente pentru toți cei care lucrează în sectoarele pescuitului și acvaculturii și în toate celelalte sectoare ale economiei albastre;

25.  subliniază necesitatea de a consolida colaborarea și de a coordona acțiunile cu forurile multilaterale în curs de desfășurare, cum ar fi Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, Convenția privind diversitatea biologică, precum și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și alte procese internaționale și multilaterale conexe, pentru a promova protecția, conservarea, gestionarea sustenabilă și refacerea biodiversității marine și a apelor dulci, contribuind în același timp la alte obiective de dezvoltare durabilă; subliniază că COP15 de la Kunming, China, oferă o bună oportunitate de a conveni asupra măsurilor globale în acest sens;

26.  reține obiectivul de a proteja 30 % din oceanele lumii până în 2030, însă avertizează că acest lucru nu ar trebui să se facă în detrimentul securității alimentare, pescarilor și acvacultorilor, popoarelor indigene și comunităților locale;

27.  salută angajamentul Comisiei de a desemna trei zone marine vaste protejate în Oceanul de Sud; regretă că Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) nu a reușit să ajungă la un acord cu privire la aceste zone protejate nici în 2021;

28.  subliniază că autoritățile locale și regionale sunt responsabile pentru a contribui la identificarea și desemnarea, împreună cu statele membre, a unor zone marine protejate suplimentare;

29.  reamintește că tot mai multe cercetări, îndeosebi Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice privind oceanele și criosfera într-un climat în schimbare, arată că obiectivele privind biodiversitatea și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea sunt realizate mai bine atunci când pescarii și comunitățile locale au control direct asupra gestionării resurselor pe care se bazează; subliniază că ecosistemele gestionate de comunitățile costiere se numără printre cele mai bogate și mai productive, contribuind, totodată, la adaptarea zonelor de coastă la consecințele schimbărilor climatice; evidențiază riscurile de acaparare a oceanelor prin amenajarea spațiului maritim; subliniază, în consecință, necesitatea de a garanta supraviețuirea activităților de pescuit la scară mică, guvernanța responsabilă a formelor de proprietate și de a-i trage la răspundere pe beneficiarii întreprinderilor din UE care operează în sectorul economiei albastre dacă activitățile lor încalcă drepturile omului;

30.  invită UE și țările partenere să se bazeze pe know-how-ul popoarelor indigene în strategiile lor de atenuare a schimbărilor climatice și să promoveze activ gestionarea participativă, care s-a dovedit eficace, făcând să crească reziliența comunităților costiere;

31.  consideră că guvernanța internațională a oceanelor ar trebui să adopte o abordare intersectorială a economiei albastre, asigurând un tratament egal pentru toate activitățile economice maritime; sprijină recunoașterea oceanului ca fiind un bun comun al umanității și solicită ca acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS) să fie întotdeauna în concordanță cu ODD pentru 2030, cu obligațiile și obiectivele UE legate de mediu și cu obiectivele și obligațiile asociate PCP;

32.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, adesea, sprijinul sectorial oferit de APPS nu aduce beneficii în mod direct pescuitului local și comunităților costiere din țările terțe și invită, prin urmare, Comisia să conecteze îndeaproape APPS cu programarea UE pentru dezvoltare durabilă;

33.  subliniază că APPS trebuie să ajute la dezvoltarea economiilor albastre locale; consideră că din cauza datelor insuficiente este greu să se evalueze contribuțiile APPS la realizarea ODD în țările partenere; îndeamnă UE să fie mai transparentă, să colecteze mai multe date (îndeosebi despre capturi, înmatriculările navelor și condițiile de muncă), să înăsprească cerințele de raportare ale APPS și să creeze o bază centralizată de date socioeconomice pentru toate navele UE, indiferent de locul unde își desfășoară activitatea;

34.  subliniază că trebuie cooptate toate părțile interesate la negocierile pentru APPS și în timpul perioadei sale de implementare și să se țină cont de nevoile comunităților cel mai afectate de aceste parteneriate;

35.  regretă că nu se monitorizează dacă fondurile sunt executate și utilizate corect; este îngrijorat că de multe ori sprijinul sectorial acordat prin APPS nu aduce beneficii directe pescarilor la scară mică; invită Comisia să coreleze strâns APPS cu ajutorul pentru dezvoltare acordat de UE, pentru a mări valoarea adăugată pentru comunitățile costiere; invită, de asemenea, Comisia să publice proactiv rapoarte anuale despre cum anume se folosește sprijinul sectorial pentru a urmări mai bine utilizarea fondurilor publice ale UE;

36.  apreciază rolul convențiilor maritime regionale și al organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP); invită Comisia să propună mandate ambițioase pentru ORGP pentru a ocroti resursele piscicole din țările în curs de dezvoltare și din apele internaționale, în special printr-o mai bună gestionare a stocurilor la specii precum tonul tropical, reducând cantitatea de capturi aruncate înapoi în mare, aplicând abordarea precaută pentru a asigura conservarea speciilor pe cale de dispariție și a ecosistemelor marine vulnerabile, punând la dispoziție mai multe date, îmbunătățind conformitatea și mărind transparența procesului decizional;

37.  solicită, în sens mai larg, să se îmbunătățească practicile de gestionare a pescuitului și monitorizarea și să se dezvolte etichetarea ecologică și noi tehnologii, precum tehnologia blockchain, pentru o mai bună trasabilitate a produselor;

38.  invită UE să le ofere asistență tehnică producătorilor din țările în curs de dezvoltare, în special micilor producători;

39.  reamintește că toate statele din Africa de Vest implicate în activități de pescuit ar trebui să formeze o ORGP, în special pentru exploatarea stocurilor comune, precum peștii pelagici mici, potrivit dispozițiilor din dreptul internațional, legislația națională aplicabilă, politicile panafricane și regionale în domeniul pescuitului și alte instrumente; consideră că acest regim de gestionare ar trebui să respecte o abordare precaută și ecosistemică, garantând că captura totală admisibilă se încadrează în limitele biologice sigure;

40.  îndeamnă UE să promoveze și să protejeze efectiv întreprinderile de pescuit la scară mică din Africa, care sunt principalii furnizori de mijloace de subzistență oceanice, ca piatră de temelie a viitorului „grup operativ pentru economia albastră UE-Africa”, de exemplu finanțând punerea în practică a orientărilor internaționale privind pescuitul sustenabil la scară mică emise de Organizația pentru Alimentație și Agricultură;

41.  subliniază că, printre alți factori, producția de făină și ulei de pește poate contribui la pescuitul excesiv în țările în curs de dezvoltare, mai ales în Africa de Vest; propune să se ia măsuri obligatorii de verificare pentru ca întregul lanț de aprovizionare al industriei fructelor de mare să fie echitabil, complet identificabil, să nu utilizeze produse care provin din pescuitul INN și să nu fie asociat cu încălcări ale drepturilor omului, inclusiv traficul de ființe umane și sclavia;

42.  salută rolul convențiilor maritime regionale și al ORGP în consolidarea guvernanței pe baza celor mai bune cunoștințe științifice disponibile, care ar trebui să fie ușor disponibile tuturor operatorilor;

43.  invită Comisia să prezinte mandate ambițioase în cadrul ORGP pentru a proteja resursele piscicole din țările în curs de dezvoltare și din apele internaționale, în special în ceea ce privește îmbunătățirea gestionării stocurilor pentru specii precum tonul tropical, pentru a reduce capturile aruncate înapoi în mare, în ceea ce privește aplicarea abordării precaute pentru protejarea conservării speciilor pe cale de dispariție, a ecosistemelor marine vulnerabile, precum și în ceea ce privește îmbunătățirea disponibilității datelor, a conformității și a transparenței procesului decizional;

44.  invită Comisia să urmărească activ și să promoveze integrarea obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în APPS pe care le încheie și în procesul decizional al ORGP;

45.  solicită ca UE și statele membre să ia măsuri pentru a intensifica eforturile de îmbunătățire a guvernanței globale în domeniul pescuitului, în special prin mecanisme precum Inițiativa privind transparența în domeniul pescuitului (FiTI);

46.  reamintește că gestionarea sustenabilă a resurselor pe baza celor mai bune avize științifice disponibile și a celor mai bune evaluări ale impactului socioeconomic trebuie să fie o prioritate-cheie pentru atingerea obiectivelor agendei strategice a UE și trebuie inclusă, de asemenea, în acordurile de parteneriat bilaterale;

47.  evidențiază că economia albastră cuprinde numeroase activități pe lângă activitățile tradiționale, că dezvoltarea de noi activități ar trebui să fie însoțită mereu de studii de impact și că trebuie să se adopte o abordare științifică transparentă, dar să fie însoțită și de consultări eficace și participarea echitabilă a tuturor sectoarelor afectate, pentru a facilita organizarea sustenabilă a acestor activități în cadrul economiei albastre;

48.  subliniază că sectorul maritim este o legătură esențială pentru conectivitatea internațională, sistemul comercial mondial, economia UE și competitivitatea acesteia și pentru regiunile UE; evidențiază că este important să se confere un rol mai proeminent porturilor și că este nevoie de investiții în infrastructuri inteligente, precum și de dezvoltarea și gestionarea porturilor, ceea ce ar trebui să permită suplimentarea capacităților pentru a se adapta la intensificarea comerțului;

49.  îndeamnă Comisia și statele membre să investească în porturile situate de-a lungul coastelor UE pentru a rezolva problema legăturilor lipsă cu hinterlandul, cu obiectivul general de a mări reziliența transporturilor și de a transforma porturile în platforme logistice și clustere strategice pentru transportul multimodal, pentru producerea, stocarea și distribuția de energie și pentru turism; subliniază că este important să se includă o măsură bazată pe piață ca obiectiv al Organizației Maritime Internaționale de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim pentru a pune la punct un sistem de compensare a emisiilor de carbon în transportul maritim internațional și a găsi o cale realistă de reducere a emisiilor;

50.  subliniază că comunicarea Comisiei privind o strategie pentru o mobilitate durabilă și inteligentă urmărește să aducă pe piață primele nave cu emisii zero până în 2030, iar UE a finanțat deja cercetări substanțiale în domeniul hibridizării și electrificării navelor prin intermediul Orizont 2020; invită Comisia să intensifice și mai mult sprijinul său destinat navelor electrice pentru rute scurte;

51.  invită Comisia și statele membre să finalizeze proiectele prioritare incluse în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) pentru Oceanul Atlantic, Marea Mediterană și Marea Baltică, în special în zonele transfrontaliere și ca parte a viitoarelor orientări TEN-T și al Mecanismului pentru interconectarea Europei 2021-2027, pentru ca să promoveze, să simplifice și să investească fonduri adecvate în dezvoltarea completă a autostrăzilor maritime din cadrul TEN-T cu scopul de a integra mai bine transportul maritim pe distanțe scurte pentru a distribui mărfurile mai des prin porturi care conectează insulele cu continentul și un sistem de transport multimodal cuprinzător; subliniază că este esențial să se creeze lanțuri de transport neîntrerupte și sustenabile pentru pasageri și mărfuri în toate modurile de transport, în special transportul feroviar, maritim și pe căile navigabile interioare; consideră că proiectele ar trebui să acorde o atenție deosebită nevoilor de conectivitate și accesibilitate ale regiunilor periferice, insulare și ultraperiferice din zonele Atlanticului, Mării Mediterane și Mării Baltice;

52.  subliniază că porturile pot fi valorificate pentru a stimula economia albastră, deoarece ele au un rol-cheie în activitățile economice ale sectorului, și pentru a asigura tranziția acestuia către o mobilitate sustenabilă și inteligentă, în conformitate cu principiile Pactului verde european; invită Comisia să realoce mai multe fonduri UE pentru a îmbunătăți eficiența transporturilor, accesibilitatea porturilor centrale TEN-T, dar și pentru a reduce costurile, care să includă investiții în dragare continuă, adâncirea canalelor și alte măsuri de lărgire a capacităților în porturile selectate; reamintește Comisiei și statelor membre că este nevoie de mai multe investiții în infrastructuri portuare sustenabile și inteligente, care să le permită să devină centre de mobilitate și de transport multimodale, precum și centre energetice pentru sisteme integrate de energie electrică, hidrogen și alți combustibili alternativi și locuri de testare pentru reutilizarea deșeurilor și economia circulară;

53.  laudă portul Vigo fiindcă a fost primul port din Uniune care a pus în aplicare strategia europeană de creștere albastră;

54.  salută inițiativa Rețelei porturilor pescărești albastre din cadrul FAO, menită să elaboreze orientări privind cele mai bune practici internaționale pentru porturile pescărești aflate în proces de tranziție către modele ale economiei albastre, cu scopul de a le îmbunătăți sustenabilitatea, protejând mediul înconjurător și stimulând avantajele sociale și economice; sprijină ideea ca FAO să instaleze în portul Vigo un birou permanent, cu scopul de a dezvolta și a gestiona o rețea globală de porturi albastre;

Reziliență, competitivitate și locuri de muncă

55.  recunoaște că eforturile de redresare ale UE trebuie să se axeze pe sustenabilitate, competitivitate și creștere economică; subliniază că este nevoie de instrumente de finanțare sustenabile pentru a impulsiona această tranziție, inclusiv prin majorarea investițiilor publice și private;

56.  invită Comisia și statele membre să sprijine dezvoltarea sustenabilă a lanțurilor valorice ale pescuitului la scară mică și ale acvaculturii, de la pescar la consumator, prin promovarea armonizării metodelor de pescuit și de acvacultură selective, nedistructive și eficiente din punct de vedere energetic, prin facilitarea schimbului de cunoștințe cu comunitatea de cercetare a UE și prin promovarea unor metode sustenabile de comercializare a produselor pescărești, reducând totodată sarcina administrativă;

57.  subliniază necesitatea de a recunoaște valoarea socioeconomică a pescuitului recreativ și contribuția acestuia la o economie albastră sustenabilă în UE; subliniază necesitatea unui volum mai mare de date și a unor date mai bune referitoare la pescuitul recreativ, inclusiv contribuția sa la sectorul turismului, interacțiunile sale cu pescarii la scară mică, impactul său asupra mediului, precum și importanța sa socioeconomică;

58.  subliniază importanța pescuitului costier la scară mică pentru economia albastră și pentru identitatea culturală a comunităților din regiunile costiere și din insule;

59.  invită statele membre să aplice pe deplin criteriile transparente și obiective prevăzute la articolul 17 din politica comună în domeniul pescuitului atunci când alocă posibilitățile de pescuit;

60.  îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a îmbunătăți colectarea datelor privind pescuitul recreativ pe mare, în ape continentale dulci și în ape salmastre, ținând seama de impactul ecologic și valoarea socioeconomică a acestei activități, cu scopul de a asigura o gestionare echitabilă și echilibrată a sectoarelor pescuitului și al acvaculturii și de a încuraja investițiile mai mari în dezvoltarea activităților comunităților costiere;

61.  subliniază importanța unei amenajări incluzive a spațiului maritim pentru a reduce la minimum concurența pentru spațiu în detrimentul altor activități, cum ar fi pescuitul, atunci când se dezvoltă noi activități ale economiei albastre; subliniază că pescuitul și acvacultura joacă un rol esențial și că aceste sectoare trebuie să beneficieze de o vizibilitate adecvată în economia albastră și, prin urmare, solicită o strategie de promovare a interacțiunilor între diferitele activități maritime și terestre ale economiei albastre într-o manieră care să le aducă beneficii tuturor;

62.  îndeamnă Comisia să sprijine dezvoltarea unor sisteme de producție a energiei gestionate de comunitate, care să permită comunităților costiere, inclusiv pescarilor, să participe pe deplin la planificarea și dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile, reinvestind totodată profiturile în comunitatea locală;

63.  invită statele membre ca, în conformitate cu dispozițiile privind amenajarea spațiului maritim, să desemneze zonele de pescuit istorice și tradiționale specifice ale pescarilor ca zone fără infrastructuri de producție a energiei din surse regenerabile offshore;

64.  subliniază că parcurile eoliene offshore ar trebui construite numai dacă se poate garanta că nu vor fi efecte negative ecologice și asupra mediului și nici economice, socioeconomice și socioculturale asupra pescarilor și a producătorilor din domeniul acvaculturii, în conformitate cu obiectivele economiei albastre și ale Pactului verde european;

65.  salută inițiative precum „Observatorul pentru energia eoliană marină”, un forum lansat de guvernul regional din Galicia cu scopul de a identifica oportunități și de a reconcilia utilizări ale mării care ar putea fi concurente, reunind sectorul industrial, sectorul pescuitului maritim și entitățile și organizațiile asociate;

66.  constată că industria extractivă este un sector în expansiune în economia albastră a oceanelor; subliniază datoria statelor de a nu introduce măsuri, inclusiv proiecte de dezvoltare de mare amploare, care ar putea afecta mijloacele de subzistență ale micilor pescari din apele interioare și marine, teritoriile acestora sau drepturile de acces, precum și datoria lor de a face evaluări ex ante ale proiectelor din industria extractivă gestionate de entități private pentru a evalua posibilul efect negativ al acestora asupra drepturilor omului ale comunităților locale de pescari;

67.  solicită crearea unui forum de dialog al UE, care să fie transparent și să asigure participarea tuturor părților interesate și un echilibru al puterii între acestea, cu scopul de a promova cooperarea, schimbul de experiență și soluționarea conflictelor între sectoare;

68.  îndeamnă Comisia și statele membre să întreprindă acțiuni concrete pentru a impulsiona, a facilita accesul la și a utiliza pe deplin posibilitățile de investiții disponibile pentru practicile de pescuit și acvacultură sustenabile prin intermediul noului Fond european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEPAM), împreună cu alte programe ale UE, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență sau Orizont Europa, pentru practicile de pescuit sustenabile și activitățile de acvacultură sustenabile, precum și pentru a se asigura că comunitățile costiere, îndepărtate și de peste mări își pot diversifica economiile;

69.  invită Comisia să se bazeze pe bunele practici ale FEPAM pentru a dezvolta proiecte turistice de pescuit recreativ și să continue finanțarea acestor proiecte prin FEPAM;

70.  subliniază necesitatea elaborării unor strategii mai cuprinzătoare pentru a adapta sectoarele pescuitului și acvaculturii, precum și teritoriile costiere, la consecințele schimbărilor climatice și impactul acestora asupra comunităților și a mijloacelor lor de subzistență; subliniază necesitatea ca toate sectoarele să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice în conformitate cu Pactul verde european și cu cel de Al șaptelea și Al optulea program de acțiune pentru mediu;

71.  consideră că PCP ar trebui să includă o condiționalitate socială, similară cu cea creată în cadrul noii politici agricole comune, care să poată să prevadă sancțiuni pentru proprietarii de nave de pescuit, producătorii de acvacultură și alți beneficiari ai FEPAM, în cazul în care aceștia nu asigură condiții de muncă adecvate pentru toți lucrătorii, inclusiv pentru lucrătorii sezonieri și migranți; subliniază că această condiționalitate socială este fundamentală pentru protecția demnității la locul de muncă și a drepturilor sociale ale lucrătorilor din domeniul pescuitului și al acvaculturii, contribuind la realizarea justiției sociale pentru toți;

72.  consideră că o mai mare siguranță a locurilor de muncă, o mai mare securitate în muncă, oceane sănătoase care asigură o creștere a câștigurilor și securitatea socială în sectoarele pescuitului și acvaculturii sunt esențiale pentru a atrage femeile și generațiile tinere, asigurând astfel întinerirea și continuitatea sectorului;

73.  salută rolul femeilor în lanțurile valorice ale pescuitului și acvaculturii sustenabile și solicită, prin urmare, să li se garanteze condiții de muncă decente, salarii egale, securitate socială, precum și vizibilitate și reprezentare în structurile și procesele decizionale;

74.  subliniază că pescuitul și acvacultura joacă un rol esențial în crearea de locuri de muncă și susținerea economiei în multe părți ale UE, asigurând mai mult de jumătate din locurile de muncă locale în multe comunități costiere și insulare, în special în regiunile ultraperiferice;

75.  subliniază că, pentru a îmbunătăți sustenabilitatea, competitivitatea și performanța economică a sectoarelor pescuitului și acvaculturii, este necesar să se garanteze condiții de concurență echitabile pentru operatorii din Uniune într-o economie globalizată și să se pună accentul pe formarea profesională, învățarea pe tot parcursul vieții, recunoașterea la nivel european a acestei formări, serviciile de consiliere și difuzarea cunoștințelor tehnice și științifice și a practicilor inovatoare, recunoscând contribuția asociațiilor comerciale în acest sens;

76.  subliniază că este necesar să se adauge valoare produselor pescărești la prima vânzare, în special celor care provin din pescuitul la scară mică, pentru a crește veniturile și salariile pescarilor;

77.  invită Comisia să dezvolte noi forme de turism maritim și costier sustenabil, să stimuleze noi forme de activități turistice, să ofere surse de venit suplimentare și să crească ocuparea forței de muncă pe tot parcursul anului pentru a spori valoarea zonelor maritime și de coastă, protejând în același timp mediul și patrimoniul cultural albastru și conservând habitatele marine și costiere; subliniază importanța economiei circulare în sectorul turismului pentru dezvoltarea unor practici mai sustenabile de pe urma cărora să aibă de câștigat dezvoltarea locală; recunoaște că sectorul turismului ar trebui să colaboreze cu comunitățile costiere și are nevoie de sprijin pentru a spori eficiența și sustenabilitatea infrastructurii și competitivitatea stațiunilor marine și turistice;

78.  recunoaște că turismul costier poate avea un impact pozitiv asupra țărilor în curs de dezvoltare, dar poate fi dăunător atunci când se aplică strategii de turism de masă, care reduce accesul la alimente și consumul pentru consumatorii locali și distruge mediul marin și identitățile culturale; îndeamnă UE să promoveze modele de turism echitabile și cu impact redus;

79.  subliniază că trebuie să ne conservăm capitalul și patrimoniul natural pentru a încuraja turismul sustenabil (de exemplu, ecoturismul) și invită statele membre să protejeze biodiversitatea prin acțiuni urgente de conservare a mediului marin, inclusiv acțiuni transfrontaliere, pentru ocrotirea, refacerea și promovarea ecosistemelor marine și costiere, inclusiv prin intermediul rețelelor marine Natura 2000;

80.  invită Comisia să includă turismul maritim, insular și costier sustenabil în acțiunile și programele conexe, să sprijine inițiativele care încurajează diversificarea turismului costier, maritim și marin și să confere un caracter mai puțin sezonier activităților turistice și locurilor de muncă; subliniază necesitatea de a se colecta date mai bune privind contribuția turismului de pescuit recreativ cu undița la economia zonelor de coastă și insulare;

81.  subliniază importanța economiei albastre în regiunile ultraperiferice, în special în sectoarele lor ale turismului; invită Comisia, prin urmare, să creeze un program de transport cu opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare (POSEI Transport), cu scopul de a aborda mai direct nevoile insulelor și regiunilor ultraperiferice și de a sprijini exploatarea unor rute comerciale către acestea;

82.  sprijină practicile sustenabile în turismul maritim și costier, deoarece sunt esențiale pentru competitivitatea zonelor Atlanticului, Mării Mediterane și Mării Baltice și pentru crearea de locuri de muncă de înaltă valoare în formarea profesională și educația albastră; subliniază că formarea specifică privind activitățile economiei albastre ar contribui la o mai bună conștientizare a ecosistemelor marine și a nevoii de a le ocroti;

83.  invită Comisia să organizeze o consultare largă a autorităților regionale și locale și a tuturor părților interesate aferente pentru a identifica soluții adaptate la situația comunităților locale și regionale;

84.  solicită Comisiei să analizeze posibile soluții de promovare a rezilienței sectorului turismului în fața viitoarelor pandemii sau a altor evenimente perturbatoare care pun în pericol activitățile turistice și să prezinte inițiative adecvate pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și de angajare ale lucrătorilor din sector, pentru a mări atractivitatea sectorului și a contribui la valorificarea întregului potențial al economiei albastre;

85.  subliniază importanța industriei navigației de agrement (iahting) pentru turismul maritim; subliniază rolul culturii și gastronomiei locale în dezvoltarea turismului costier european și importanța pe care o au turismul de plajă și subacvatic, turismul pentru pescuitul cu undița, ecoturismul, sporturile nautice, industria croazierelor;

86.  subliniază că zonele marine protejate sunt un instrument important de protecție a oceanelor; crede că aceste zone constituie o oportunitate pentru dezvoltarea turismului științific;

87.  salută accentul pus de Comisie pe turismul sustenabil și „lent” și obiectivul de a dezvolta pachete de sprijin („un plan pentru pacte verzi locale”) pentru a sprijini o tranziție verde pentru orașe și regiuni; ia act de potențialul ca insulele îndepărtate și comunitățile costiere să joace un rol principal în această tranziție;

88.  invită Comisia și statele membre să recunoască contribuția pescuitului recreativ marin și a turismului generat de acesta la economia albastră, precum și potențialul acestui sector de a oferi oportunități economice suplimentare în comunitățile costiere;

89.  regretă că, la elaborarea și evaluarea planurilor naționale de redresare și reziliență finanțate din instrumentul NextGenerationEU, nu s-a ținut cont suficient de potențialul economiei albastre;

90.  solicită crearea unui cadru financiar adecvat pentru stimularea dezvoltării economiei albastre și crearea de locuri de muncă, care să integreze și să coreleze diversele instrumente financiare disponibile – fondurile structurale și de investiții (FEPAM, FEDR, FSE, Fondul de coeziune), programul Orizont Europa 2021- 2027 și altele; atrage atenția asupra necesității de a promova o mai bună corelare a acestor instrumente cu nevoile părților interesate și o amplă diseminare a oportunităților actuale;

91.  solicită o discuție aprofundată la nivelul UE cu sectorul, luând în considerare impactul socioeconomic grav al normelor privind măsurarea capacității de pescuit, pe tema impactului acestor norme în domeniul pescuitului și asupra vieții pescarilor, menținând în același timp un control strict asupra capacității de pescuit;

92.  subliniază importanța strategică a activităților de construcții și reparații navale și a relației acestora cu alte sectoare, cum ar fi sectorul turismului maritim; consideră că un angajament față de inovația tehnologică și un grad ridicat de specializare, care ar putea duce la câștiguri din valoarea adăugată, ar putea crea contexte mai puțin expuse concurenței internaționale și ar putea ajuta la inversarea tendinței de declin a acestui sector; susține că ar trebui să se acorde un sprijin specific pentru relansarea și modernizarea industriei construcțiilor navale din statele membre, în diversele sale aspecte;

93.  constată că flotele artizanale și de pescuit la scară mică ale UE sunt foarte învechite, în special în regiunile ultraperiferice, că navele care le compun au o vârstă medie foarte înaintată și sunt nesigure atât pentru persoanele care lucrează pe acestea, cât și pentru capturile în sine, reiterând necesitatea sprijinului FEPAM pentru achiziționarea de nave noi, fără ca aceasta să aibă ca rezultat o creștere a capturilor, respectând captura maximă durabilă și, astfel, crescând performanța de mediu a acestora;

94.  reamintește că flotele de pescuit ale regiunilor ultraperiferice sunt, în anumite cazuri, într-o stare foarte proastă și constituie un pericol pentru siguranța pescarilor și pentru mediu; consideră că este necesar, în acest context, să se găsească soluții de îmbunătățire a siguranței și a condițiilor de muncă pentru pescari, de reducere a emisiilor de CO2 și de îmbunătățire a varietății și a condițiilor de conservare a capturilor; subliniază necesitatea de a asigura continuitatea furnizării de proteine sănătoase și de înaltă calitate, în condiții de deplină siguranță și securitate, cu un impact mai redus asupra mediului și fără a crește capacitatea de pescuit;

95.  invită Comisia și Consiliul să creeze un instrument de sprijin similar cu POSEI pentru pescuit, pentru a atenua efectele caracterului insular al regiunilor ultraperiferice;

96.  subliniază potențialul de utilizare sustenabilă a dimensiunii maritime a UE în Atlantic, care necesită investiții mai echilibrate în insulele sale, în regiunile ultraperiferice și în porturile costiere, precum și extinderea multor locuri de staționare aferente și o creștere a capacității de stocare și de manipulare a mărfurilor, care sunt foarte importante pentru produsele pescărești și de acvacultură;

Tranziția albastră

97.  cere să se conceapă instrumente care să permită exploatarea sustenabilă a resurselor maritime și diversificarea economiei oceanice, inclusiv prin susținerea unor noi produse legate de și derivate din activitățile de pescuit, care pot aduce valoare adăugată patrimoniului nostru cultural și natural, în special printr-o ofertă de opțiuni turistice de înaltă calitate;

98.  subliniază necesitatea realizării unui cadru integrat de politică maritimă a UE care să asigure coerența între Strategia UE privind biodiversitatea, Strategia „De la fermă la consumator”, politica climatică și politica comună în domeniul pescuitului;

99.  consideră că sectorul acvaculturii ar trebui să continue să monitorizeze și să îmbunătățească mai mulți parametri pe baza unor acțiuni întemeiate pe dovezi, inclusiv bunăstarea peștilor și densitatea efectivelor de pești; consideră, de asemenea, că ar trebui efectuate studii de evaluare a impactului asupra mediului pentru a îmbunătăți bunăstarea peștilor, inclusiv, dar nu numai, pentru a îmbogăți mediul lor, a menține calitatea apei în limitele relevante pentru bunăstare, ca modalitate de reducere a bolilor și a răspândirii acestora, a reduce nevoia de antibiotice, dar și pentru a reduce în continuare poluarea, a obține rezultate mai bune în ceea ce privește clima și mediul și pentru a crește reziliența la schimbările climatice;

100.  constată că, pentru a îmbunătăți sustenabilitatea sectorului, este necesară diversificarea speciilor de pești din acvacultura UE, inclusiv a speciilor din nivelurile trofice primare și necarnivore;

101.  evidențiază rolul potențial al acvaculturii, în special în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și securitatea aprovizionării cu alimente, precum și în facilitarea tranziției către sisteme alimentare sustenabile; consideră că este esențial să se reducă presiunea asupra resurselor marine prin dezvoltarea și utilizarea din ce în ce mai frecventă a unor surse de hrană alternative și gestionate sustenabil, altele decât peștii sălbatici capturați, inversând pierderea biodiversității în oceane și mări; subliniază că utilizarea spațiului marin în scopuri de acvacultură trebuie să fie reglementată corespunzător; subliniază, în această privință, importanța unui cadru juridic clar și fiabil, care să promoveze accesul la apă cu toate garanțiile necesare;

102.  observă că utilizarea sporită a făinii de pește și a uleiului de pește în acvacultura UE poate amenința sustenabilitatea stocurilor de pește sălbatic în apele UE și ale țărilor terțe;

103.  subliniază că este necesar să se pună în aplicare toate măsurile pentru a se asigura dezvoltarea competitivă a pescuitului și a acvaculturii, datorită importanței acestora pentru securitatea aprovizionării cu alimente;

104.  subliniază importanța sectoarelor pescuitului și acvaculturii pentru aprovizionarea cu proteine, care este esențială pentru securitatea alimentară, precum și pentru dezvoltarea socioeconomică a comunităților locale și crearea de locuri de muncă la nivel mondial; reamintește, în special, că pentru aproape un miliard de oameni, majoritatea din țările în curs de dezvoltare, peștele și fructele de mare sunt principala sursă de proteine animale; constată că, pe plan mondial, peste 90 % din pescarii și lucrătorii din domeniul pescuitului sunt implicați în pescuitul la scară mică; regretă că pandemia de COVID-19 a lovit năprasnic persoanele angajate în sectoarele pescuitului și acvaculturii;

105.  subliniază că alimentele sustenabile din oceane, mări și surse de apă dulce trebuie să fie obținute numai prin pescuit responsabil și acvacultură sustenabilă și că toate produsele pescărești și de acvacultură consumate în UE trebuie să provină din sisteme alimentare sustenabile, respectând pe deplin limitele planetare; invită Comisia să elaboreze indicatori de sustenabilitate pentru produsele pescărești și de acvacultură din UE pe baza avizelor științifice și să impună standarde de sustenabilitate similare pentru produsele importate pe piața UE;

106.  subliniază că UE produce 1 % din cantitatea de alge produsă la nivel mondial și, prin urmare, consideră că producția de alge pe mare ar trebui încurajată de statele membre și de FEPAM; subliniază că algele reprezintă una dintre soluțiile viitorului pentru atingerea obiectivelor Pactului verde, de exemplu utilizând algele pentru a capta dioxidul de carbon, pentru a înlocui alte materiale în diverse sectoare economice sau ca produs nutritiv pentru consumul uman, deoarece ar putea fi o sursă importantă de proteine și de micronutrienți de calitate;

107.  invită Comisia să analizeze toate opțiunile de dezvoltare a posibilităților de producție și de utilizare a algelor, precum și posibilitățile de finanțare pentru a accelera producția de alge; invită Comisia să acționeze rapid pentru a facilita autorizarea algelor ca aliment nou, reducând costurile de aplicare conexe și facilitând accesul pe piață, asigurând totodată calitatea și siguranța produsului;

108.  consideră că trebuie promovate modelele de acvacultură sustenabile care ar putea contribui la conservarea ecosistemelor ce oferă protecție împotriva efectelor schimbărilor climatice; subliniază că este important să se facă o diferențiere între acvacultura de producție și cea de prelucrare a proteinelor, în special atunci când aceasta din urmă implică practici care exercită presiune asupra sustenabilității resurselor marine; consideră că hrana destinată pescăriilor și fermelor de acvacultură ar trebui să provină din agricultura și pescuitul sustenabile și, prin urmare, ar trebui să excludă toate produsele provenite din pescuitul INN sau din pescuitul excesiv;

109.  consideră că producția de microalge poate reduce utilizarea făinii nesustenabile de pește în pescării; subliniază necesitatea de a dezvolta și promova în continuare acvacultura ecologică, deoarece are un potențial mare de creștere, iar instrumentele și finanțarea UE pot fi canalizate în acest sens; solicită consolidarea colectării, a procesării și a diseminării statisticilor privind producția din acvacultura ecologică;

110.  solicită ca PCP să fie aplicată transversal tuturor flotelor de pescuit ale UE, pentru a asigura gestionarea activităților de pescuit și de acvacultură într-o manieră care să poată genera beneficii socioeconomice, contribuind la disponibilitatea produselor alimentare, precum și reducând la minimum impactul activităților lor specifice asupra habitatelor și ecosistemelor marine, refăcând și menținând totodată stocurile de specii recoltate peste nivelurile care să poată produce captura maximă sustenabilă; consideră că această aplicare trebuie să aibă loc ținând cont de particularitățile diferitelor bazine marine;

111.  evidențiază rolul sectoarelor pescuitului și acvaculturii și a profesioniștilor din domeniu în tranziția energetică și în atenuarea schimbărilor climatice, prin decarbonizare și prin promovarea de activități precum colectarea deșeurilor marine, care duc în final la o economie circulară;

112.  avertizează că aruncarea în mare a deșeurilor și a poluanților de orice fel, în special din diverse tipuri de plastic, dăunează mediului, duce la pierderi economice enorme în sectorul pescuitului și în alte activități și afectează sănătatea umană de-a lungul întregului lanț alimentar; salută decizia FEPAM de a oferi finanțare pescarilor pentru recuperarea, colectarea, reutilizarea și reciclarea uneltelor de pescuit pierdute, precum și a altor deșeuri marine; regretă însă întârzierea în realizarea obiectivelor Directivei-cadru Strategia pentru mediul marin și subliniază, în această privință, că ar trebui promovate campanii suplimentare de conștientizare și formare pentru pescari;

113.  invită Comisia și statele membre să ofere un sprijin mai activ pentru modernizarea și dezvoltarea sustenabilă a sectorului pescuitului, în special a pescuitului la scară mică, urmărind creșterea selectivității uneltelor de pescuit și reducerea impactului acestei activități asupra mediului;

114.  subliniază rolul Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice(19), care stabilește măsurile de conservare ce reglementează modul, locul și data la care se pot desfășura activitățile de pescuit, pentru a proteja speciile și habitatele sensibile atât la nivel național, cât și la nivel regional, crescând randamentul acestor activități de pescuit și reducând în același timp impactul asupra ecosistemelor marine, în special printr-un grad mai ridicat de selectivitate;

115.  consideră că este important să se colecteze în mod continuu date pentru a evalua mai bine criteriile de sustenabilitate și pentru a preveni crearea de zone de pescuit acolo unde au fost identificate ecosisteme marine vulnerabile;

116.  solicită UE să abordeze de urgență efectele negative asupra climei, integrității fundului mării, populațiilor de pești și speciilor sensibile (cum ar fi capturile accidentale) ale tehnicilor de pescuit cum ar fi uneltele de pescuit de fund, setcile în derivă, năvoadele de fund sau dispozitivele de concentrare a peștilor, inclusiv prin limitarea utilizării acestora;

117.  solicită, în special, ca UE să interzică utilizarea unor tehnici dăunătoare în zonele sale marine strict protejate, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile; solicită ca FEPAM să fie mobilizat pentru a sprijini efectiv tranziția flotelor de pescuit ale UE spre tehnici de pescuit mai selective și mai puțin dăunătoare;

118.  solicită UE să lanseze și să finanțeze programe de cercetare științifică pentru a cartografia habitatele marine bogate în carbon din apele UE, care să stea la baza desemnării unor astfel de zone ca zone marine strict protejate, cu scopul de a proteja și reface absorbanții de carbon din mediul marin în conformitate cu Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și de a proteja și reface ecosistemele, în special cele de pe fundul mării, în conformitate cu Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”, protejându-le de activitățile umane care ar putea perturba și elibera carbonul în coloana de apă, cum ar fi operațiunile de pescuit de fund;

119.  solicită UE să interzică toate activitățile industriale de extracție dăunătoare mediului, cum ar fi mineritul și extracția de combustibili fosili în zonele marine protejate;

120.  subliniază că fundul adânc al mării găzduiește cea mai mare diversitate de specii și ecosisteme de pe Pământ, oferind bunuri și servicii de mediu esențiale, inclusiv sechestrarea carbonului pe termen lung, și că este caracterizat de condiții de mediu care îl fac extrem de vulnerabil la intervențiile perturbatoare ale oamenilor; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să susțină un moratoriu internațional privind exploatarea fundului adânc al mării;

121.  solicită instrumente legislative și nelegislative pentru punerea în aplicare a Strategiei privind biodiversitatea și consolidarea acțiunilor vizând atingerea obiectivelor Directivei-cadru Strategia pentru mediul marin, cu scopul de a conserva biodiversitatea marină și de a reface ecosistemele degradate, dar și pentru a stimula competitivitatea pescuitului, a acvaculturii și a altor sectoare conexe;

122.  salută angajamentul Comisiei de a revizui Directiva-cadru privind strategia pentru mediul maritim; invită Comisia ca, atunci când revizuiește directiva, să o alinieze la obiectivele Pactului verde european, ale Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030 și ale celui de-Al optulea program de acțiune pentru mediu;

123.  solicită măsuri urgente pentru a combate pescuitul INN, care continuă să fie una dintre cele mai grave amenințări la adresa sănătății ecosistemelor și a competitivității economice a însuși sectorului pescuitului; pledează pentru o mai mare coerență între politicile comerciale și de pescuit ale UE, pentru a putea combate cu succes pescuitul INN;

Cooperare, cunoștințe și inovare

124.  solicită extinderea cooperării între mediul academic, centrele de cercetare și inovare, autoritățile publice și industrie, pentru a promova utilizarea echipamentelor, metodelor, tehnicilor și practicilor bazate pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile, capabile să îmbunătățească eficiența și siguranța la locul de muncă, creșterea economică și competitivitatea, precum și sustenabilitatea ecologică; reamintește importanța cunoștințelor despre oceane pentru a alerta societatea și pentru a încuraja toți cetățenii și părțile interesate să adopte atitudini în cunoștință de cauză și responsabile cu privire la oceane și resursele acestora;

125.  constată că datele fiabile, de înaltă calitate și armonizate despre oceane reprezintă un factor important pentru o transformare sustenabilă a economiei albastre;

126.  semnalează că potențialul unei strategii pentru economia albastră poate fi valorificat numai prin cooperarea tuturor părților interesate; remarcă utilizarea tot mai frecventă a datelor și a inteligenței artificiale în transportul maritim; invită Comisia să analizeze impactul socioeconomic al automatizării și al digitalizării sectorului;

127.  invită Comisia să dezvolte și să consolideze în continuare centrele de cunoștințe științifice, cum ar fi serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin și Rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin, care oferă cunoștințe neprețuite privind mările și oceanele Europei; subliniază că pescuitul recreativ cu undița sporește acumularea de cunoștințe privind mediul acvatic, precum și angajamentul de a proteja acest mediu;

128.  salută înființarea misiunii privind oceanele în cadrul programului Orizont 2030; solicită mai multă claritate și comunicare cu privire la calendarul cererilor de propuneri de proiecte legate de această misiune;

129.  subliniază necesitatea unei armonizări a colectării de date privind monitorizarea socioeconomică și a mediului, precum și monitorizarea ecosistemelor vii și a stocurilor de pește; subliniază că datele colectate ar trebui luate în considerare și pentru a reglementa impactul altor activități maritime;

130.  consideră că limitarea tonajului brut, ca criteriu de măsurare a capacității de pescuit, trebuie adaptată pentru a reflecta realitatea sectorului și că este necesară introducerea de motoare mai moderne, mai puțin poluante și mai eficiente din punct de vedere energetic; îndeamnă Comisia, în acest context, să revizuiască aceste criterii cu scopul de a îmbunătăți siguranța și condițiile de muncă și de trai, precum și de a permite schimbările necesare care să îmbunătățească sustenabilitatea mediului, să atragă mai mulți lucrători tineri în sector, să garanteze un impact mai mic asupra mediului și să asigure limitarea creșterii capacității de pescuit;

131.  invită Comisia să colecteze date coerente care să permită gestionarea inteligentă a turismului costier, fără a pune presiune pe ecosisteme și pe comunitățile locale și evitând concurența cu activitățile tradiționale, cum ar fi pescuitul artizanal și costier;

132.  subliniază importanța măsurilor de gestionare și de adaptare necesare pentru a ocroti comunitățile costiere, habitatele și biodiversitatea, ceea ce ar însemna că sumele afectate ar fi chibzuit cheltuite, dat fiind impactul enorm al schimbărilor climatice și cu costurile aferente; invită Comisia să pună la punct un sistem de alertă și observare ca reacție la creșterea frecvenței furtunilor și inundațiilor, să asigure o monitorizare adecvată a mediului și a sănătății și să facă cercetări despre sistemele de alertă rapidă; invită Comisia să analizeze diferite scenarii și măsuri pentru a face față unei posibile creșteri a nivelului mării și intensificării fenomenelor meteorologice grave;

133.  reamintește că există instrumente precum programul european CleanSeaNet, care își propune să monitorizeze poluarea cu petrol; evidențiază că este esențială cooperarea regională, inclusiv cu țări din afara UE, mai ales în Marea Mediterană; invită, prin urmare, Comisia să îmbunătățească schimbul de informații și cooperarea între țări; subliniază cât este de important ca amenajarea spațiului maritim să se facă în colaborare, incluziv și transsectorial, ținând seama de preocupările socioeconomice, legate de mediu și de biodiversitate; subliniază importanța tranziției energetice, cu ajutorul căreia sectorul economiei albastre poate promova tehnologiile de producere offshore a energiei electrice din surse regenerabile, cum ar fi energia maremotrică, energia valurilor, energia solară și energia eoliană; subliniază că este important să se sprijine decarbonizarea sectoarelor transportului maritim de mărfuri și de pasageri, prin dezvoltarea de tehnologii sustenabile și prin exploatarea mai vârtoasă a surselor de energie regenerabile și cu emisii scăzute;

134.  sprijină principiul dezvoltării sustenabile în cadrul economiei albastre ca motor al creșterii economice în UE, în special în zonele Oceanului Atlantic, Mării Mediterane și Mării Baltice, ca modalitate de a promova toate activitățile sectoriale și intersectoriale legate de oceane, mări și zone de coastă, inclusiv transportul maritim, construcțiile și reparațiile navale, biotehnologia, turismul sustenabil, energia eoliană offshore, pescuitul comercial și recreativ, acvacultura și energia valurilor și a mareelor; invită Comisia să promoveze cercetarea, dezvoltarea și inovarea care contribuie la turismul sustenabil, utilizarea eficientă a resurselor și energia din surse regenerabile; subliniază îndeosebi că energia din surse regenerabile offshore are potențialul de a deveni o componentă importantă a sistemului energetic al Europei până în 2050; face un apel pentru crearea de stimulente și alocarea de fonduri pentru investiții în infrastructura portuară, pentru a deservi mai bine industria energiei din surse regenerabile offshore;

135.  invită Comisia să apere dârz poziția UE de lider tehnologic, pentru a ne păstra oamenii valoroși și a produce energie, reducând impacturile potențiale asupra mediului marin;

136.  subliniază importanța inovării în domeniul pescuitului pentru a-i crește performanța de mediu și economică și solicită o nouă abordare în materie de inovare, în cadrul căreia inovarea și modernizarea să nu însemne creșterea capacităților de pescuit;

137.  îndeamnă Comisia, statele membre și regiunile să colaboreze pentru a promova și a sprijini inițiativele locale de menținere a mijloacelor de subzistență și a tradițiilor și a patrimoniului cultural asociat pescuitului și acvaculturii;

138.  invită Comisia ca, având în vedere poziția fragilă a regiunilor ultraperiferice, să ofere un sprijin solid pentru inovare și cercetare, cu scopul de a dezvolta practici și tehnici inovatoare și sustenabile din punct de vedere ecologic, social și economic în domeniul pescuitului și acvaculturii în aceste regiuni, conferind astfel acestor regiuni un rol de lider în guvernanța oceanelor;

139.  subliniază că deșeurile marine au un impact mare asupra mediului, respectiv socioeconomic și invită, prin urmare, Comisia să înființeze un centru pentru combaterea poluării marine cu plastic, de preferință într-o regiune ultraperiferică, cu expertiză în ceea ce privește inovarea, dezvoltarea și cooperarea cu părțile interesate și asociațiile din sectoarele pescuitului și acvaculturii, însărcinat cu adoptarea de politici și strategii privind sustenabilitatea, care pot fi reproduse și în alte regiuni;

140.  consideră că este important să se promoveze în rândul consumatorilor o percepție pozitivă în ceea ce privește valoarea nutrițională a produselor pescărești și de acvacultură; subliniază că informarea corectă a consumatorilor este esențială pentru a determina schimbări ale obiceiurilor de consum și a promova consumul de produse marine mai puțin cunoscute din apele europene;

141.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți gradul de conștientizare și acceptare de către consumatori a produselor din alge și creșterea gradului de conștientizare cu privire la risipa de alimente; reiterează că informațiile pentru consumatori trebuie îmbunătățite printr-o etichetare eficace, inclusiv prin etichetare privind sustenabilitatea;

o
o   o

142.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social.

(1) JO L 354, 28.12.2013, p. 22. (2) JO L 247, 13.7.2021, p. 1. (3) JO L 164, 25.6.2008, p. 19. (4) JO L 257, 28.8.2014, p. 135. (5) JO L 288, 6.11.2007, p. 27. (6) JO L 328, 21.12.2018, p. 82. (7) JO C 67, 8.2.2022, p. 25. (8) Texte adoptate, P9_TA(2021)0425. (9) https://blueindicators.ec.europa.eu/sites/default/files/2021_06_BlueEconomy_Report-2021.pdf. (10) https://cinea.ec.europa.eu/system/files/2021-05/Sustainability%20criteria%20for%20the%20blue%20economy%20.pdf. (11) JO C 316, 22.9.2017, p. 64. (12) JO C 458, 19.12.2018, p. 9. (13) JO C 494, 8.12.2021, p. 14. (14) JO C 117, 11.3.2022, p. 30. (15) JO C 99, 1.3.2022, p. 88. (16) JO C 117, 11.3.2022, p. 18. (17) http://bluegrowthvigo.eu/ (18) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Fishery_statistics#Fisheries:_the_factors_of_production. (19) JO L 198, 25.7.2019, p. 105.