(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2021)0823),

–  având în vedere articolul 115 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9‑0040/2022),

–  având în vedere articolul 82 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0140/2022),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de directivă Considerentul 6 (6)  Este necesar să se pună în aplicare regulile-model GloBE convenite de statele membre într-un mod care să rămână cât mai aproape posibil de acordul global. Prezenta directivă urmărește îndeaproape conținutul și structura regulilor-model GloBE. Pentru a asigura compatibilitatea cu dreptul primar al Uniunii și, mai precis, cu libertatea de stabilire, normele prezentei directive ar trebui să se aplice entităților rezidente într-un stat membru, precum și entităților nerezidente ale unei societăți-mamă situate în statul membru respectiv. Prezenta directivă ar trebui să se aplice, de asemenea, grupurilor exclusiv naționale de dimensiuni foarte mari. În acest mod, cadrul juridic ar fi conceput astfel încât să se evite orice risc de discriminare între situațiile transfrontaliere și cele naționale. Toate entitățile, inclusiv societatea-mamă care aplică IIR, care sunt situate într-un stat membru cu un nivel redus de impozitare, ar fi supuse impozitului suplimentar. De asemenea, entitățile constitutive ale aceleiași societăți-mamă care sunt situate în alt stat membru care practică o impozitare la nivel redus ar fi supuse impozitului suplimentar. (6)  Este necesar să se pună în aplicare regulile-model GloBE convenite de statele membre într-un mod care să rămână cât mai aproape posibil de acordul global. Succesul acordului va depinde în întregime de implementarea sa transparentă și consecventă în Uniune și în lume. Prezenta directivă respectă, în general, conținutul și structura regulilor-model GloBE, dar diferă în anumite aspecte, printre altele în ceea ce privește modul în care se aplică anumite norme în Uniune. Pentru a asigura compatibilitatea cu dreptul primar al Uniunii și, mai precis, cu libertatea de stabilire, normele prezentei directive ar trebui să se aplice entităților rezidente într-un stat membru, precum și entităților nerezidente ale unei societăți-mamă situate în statul membru respectiv. Prezenta directivă ar trebui să se aplice, de asemenea, grupurilor exclusiv naționale de dimensiuni foarte mari. În acest mod, cadrul juridic ar fi conceput astfel încât să se evite orice risc de discriminare între situațiile transfrontaliere și cele naționale. Toate entitățile, inclusiv societatea-mamă care aplică IIR, care sunt situate într-un stat membru cu un nivel redus de impozitare, ar fi supuse impozitului suplimentar. De asemenea, entitățile constitutive ale aceleiași societăți-mamă care sunt situate în alt stat membru care practică o impozitare la nivel redus ar fi supuse impozitului suplimentar. Amendamentul 2 Propunere de directivă Considerentul 7 (7)  Deși este necesar să se asigure descurajarea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, ar trebui evitate efectele negative asupra întreprinderilor multinaționale mai mici de pe piața internă. În acest scop, prezenta directivă ar trebui să se aplice numai entităților situate în Uniune care sunt membre ale unor grupuri de întreprinderi multinaționale sau ale unor grupuri exclusiv naționale de mari dimensiuni care ating pragul anual al veniturilor consolidate de cel puțin 750 000 000 EUR. Acest prag ar fi în concordanță cu pragul prevăzut în normele fiscale internaționale existente, cum ar fi normele privind raportarea pentru fiecare țară în parte9. Entitățile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive sunt denumite entități constitutive. Anumite entități ar trebui excluse din domeniul de aplicare pe baza scopului și a statutului lor specific. Entitățile excluse ar fi cele care nu sunt orientate spre profit și care desfășoară activități de interes general și care, din aceste motive, nu sunt susceptibile de a fi supuse impozitării în statul membru în care sunt situate. Pentru a proteja aceste interese specifice, este necesar să se excludă din domeniul de aplicare al prezentei directive entitățile guvernamentale, organizațiile internaționale, organizațiile non-profit și fondurile de pensii. Fondurile de investiții și vehiculele de investiții imobiliare ar trebui, de asemenea, să fie excluse din domeniul de aplicare atunci când se află la cel mai înalt nivel al lanțului proprietății, deoarece, pentru așa-numitele entități de tip „flow-through”, profiturile obținute sunt impozitate la nivelul proprietarilor. (7)  Deși este necesar să se asigure descurajarea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, ar trebui evitate efectele negative asupra întreprinderilor multinaționale mai mici de pe piața internă. În acest scop, prezenta directivă ar trebui să se aplice numai entităților situate în Uniune care sunt membre ale unor grupuri de întreprinderi multinaționale sau ale unor grupuri exclusiv naționale de mari dimensiuni care ating pragul anual al veniturilor consolidate de 750 000 000 EUR. Acest prag ar fi în concordanță cu pragul prevăzut în normele fiscale internaționale existente, cum ar fi normele privind raportarea pentru fiecare țară în parte9 și ar trebui astfel respectat de către toate statele membre. Comisia ar trebui să monitorizeze modul și măsura în care statele membre aplică regulile-model GloBE entităților mai mici și să ia măsuri adecvate dacă le aplică într-un mod care contravine principiilor dreptului Uniunii sau care subminează integritatea pieței interne. Entitățile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive sunt denumite entități constitutive. Anumite entități ar trebui excluse din domeniul de aplicare pe baza scopului și a statutului lor specific Entitățile excluse ar fi cele care nu sunt orientate spre profit și care desfășoară activități de interes general și care, din aceste motive, nu sunt susceptibile de a fi supuse impozitării în statul membru în care sunt situate. Pentru a proteja aceste interese specifice, este necesar să se excludă din domeniul de aplicare al prezentei directive entitățile guvernamentale, organizațiile internaționale, organizațiile non-profit și fondurile de pensii. Fondurile de investiții și vehiculele de investiții imobiliare ar trebui, de asemenea, să fie excluse din domeniul de aplicare atunci când se află la cel mai înalt nivel al lanțului proprietății, deoarece, pentru așa-numitele entități de tip „flow-through”, profiturile obținute sunt impozitate la nivelul proprietarilor. __________________ __________________ 9 Directiva (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal, (JO L 146, 3.6. 2016, p. 8) [DAC 4]. 9 Directiva (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal, (JO L 146, 3.6. 2016, p. 8) [DAC 4]. Amendamentul 3 Propunere de directivă Considerentul 13 (13)  Pentru a permite statelor membre să beneficieze de venituri din impozitul suplimentar colectat de la entitățile constitutive impozitate la un nivel redus situate pe teritoriul lor, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a alege să aplice un sistem național de impozitare suplimentară. Entitățile constitutive ale unui grup de întreprinderi multinaționale care sunt situate într-un stat membru care a ales să pună în aplicare norme echivalente IIR și UTPR în cadrul propriului sistem fiscal național ar trebui să plătească statului membru respectiv impozitul suplimentar. Deși lasă statelor membre o anumită flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a sistemului național de impozitare suplimentară, un astfel de sistem ar trebui să asigure impozitarea efectivă minimă a profitului calificat sau a pierderii calificate a(l) entităților constitutive în același mod sau într-un mod echivalent cu IIR și UTPR din prezenta directivă. (13)  Pentru a permite statelor membre să beneficieze de venituri din impozitul suplimentar colectat de la entitățile constitutive impozitate la un nivel redus situate pe teritoriul lor, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a aplica un sistem național de impozitare suplimentară. Entitățile constitutive ale unui grup de întreprinderi multinaționale care sunt situate într-un stat membru care a ales să pună în aplicare norme echivalente IIR și UTPR în cadrul propriului sistem fiscal național ar trebui să plătească statului membru respectiv impozitul suplimentar. Deși lasă statelor membre o anumită flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a impozitului suplimentar național, Grupul de lucru al Consiliului pentru Codul de conduită (impozitarea întreprinderilor) ar trebui să monitorizeze cu atenție aplicarea impozitului respectiv. Comisia ar trebui să ofere asistență în acest sens. Amendamentul 4 Propunere de directivă Considerentul 14 (14)  Pentru a asigura o abordare proporțională, acest exercițiu ar trebui să ia în considerare anumite situații specifice în care riscurile BEPS sunt reduse. Prin urmare, directiva ar trebui să includă o excepție fundamentată economic bazată pe costurile asociate cu angajații și pe valoarea activelor corporale dintr-o anumită jurisdicție. Acest lucru ar permite abordarea, într-o anumită măsură, a situațiilor în care un grup de întreprinderi multinaționale sau un grup național de mari dimensiuni desfășoară activități economice care necesită prezența fizică într-o jurisdicție impozitată la un nivel redus, deoarece, în acest caz, este puțin probabil ca practicile BEPS să ia amploare. De asemenea, ar trebui luat în considerare cazul specific al grupurilor de întreprinderi multinaționale care se află în primele etape ale activității lor internaționale, pentru a nu descuraja dezvoltarea activităților transfrontaliere pentru grupurile de întreprinderi multinaționale care beneficiază de un nivel redus de impozitare în jurisdicția lor națională în care își desfășoară activitatea în mod predominant. Astfel, activitățile naționale impozitate la un nivel redus ale unor astfel de grupuri ar trebui excluse de la aplicarea normelor pentru o perioadă de tranziție de cinci ani și cu condiția ca grupul de întreprinderi multinaționale să nu aibă entități constitutive în mai mult de șase alte jurisdicții. Pentru a asigura un tratament egal pentru grupurile naționale de mari dimensiuni, profiturile obținute din activitățile unor astfel de grupuri ar trebui, de asemenea, să fie excluse pentru o perioadă de tranziție de cinci ani. (14)  Pentru a asigura o abordare proporțională, acest exercițiu ar trebui să ia în considerare anumite situații specifice în care riscurile BEPS sunt reduse. Prin urmare, directiva ar trebui să includă o excepție fundamentată economic bazată pe costurile asociate cu angajații și pe valoarea activelor corporale dintr-o anumită jurisdicție. Acest lucru ar permite abordarea, într-o anumită măsură, a situațiilor în care un grup de întreprinderi multinaționale sau un grup național de mari dimensiuni desfășoară activități economice care necesită prezența fizică într-o jurisdicție impozitată la un nivel redus, deoarece, în acest caz, este puțin probabil ca practicile BEPS să ia amploare. De asemenea, ar trebui luat în considerare cazul specific al grupurilor de întreprinderi multinaționale care se află în primele etape ale activității lor internaționale, pentru a nu descuraja dezvoltarea activităților transfrontaliere pentru grupurile de întreprinderi multinaționale care beneficiază de un nivel redus de impozitare în jurisdicția lor națională în care își desfășoară activitatea în mod predominant. Astfel, activitățile naționale impozitate la un nivel redus ale unor astfel de grupuri ar trebui excluse de la aplicarea normelor pentru o perioadă de tranziție de trei ani și cu condiția ca grupul de întreprinderi multinaționale să nu aibă entități constitutive în mai mult de șase alte jurisdicții. Pentru a asigura un tratament egal pentru grupurile naționale de mari dimensiuni, profiturile obținute din activitățile unor astfel de grupuri ar trebui, de asemenea, să fie excluse pentru o perioadă de tranziție de trei ani. Amendamentul 5 Propunere de directivă Considerentul 16 (16)  Pentru a ajunge la un echilibru între obiectivele reformei privind impozitul minim global și sarcina administrativă pentru administrațiile fiscale și contribuabili, prezenta directivă ar trebui să prevadă o excludere de minimis pentru grupurile de întreprinderi multinaționale sau grupurile naționale de mari dimensiuni care au un venit mediu mai mic de 10 000 000 EUR și un profit mediu calificat sau o pierdere medie calificată sub 1 000 000 EUR într-o jurisdicție. Astfel de grupuri de întreprinderi multinaționale sau grupuri naționale de mari dimensiuni nu ar trebui să plătească un impozit suplimentar, chiar dacă ETR este sub cota minimă de impozitare în jurisdicția respectivă. (16)  În conformitate cu acordul obținut în privința cadrului incluziv al OCDE/G20 privind BEPS, prezenta directivă prevede o excludere de minimis pentru grupurile de întreprinderi multinaționale sau grupurile naționale de mari dimensiuni care au un venit mediu mai mic de 10 000 000 EUR și un profit mediu calificat sau o pierdere medie calificată sub 1 000 000 EUR într-o jurisdicție. Astfel de grupuri de întreprinderi multinaționale sau grupuri naționale de mari dimensiuni nu ar trebui să plătească un impozit suplimentar, chiar dacă ETR este sub cota minimă de impozitare în jurisdicția respectivă. Amendamentul 6 Propunere de directivă Considerentul 18 (18)  Pentru o aplicare eficientă a sistemului, este esențial ca procedurile să fie coordonate la nivel de grup. Va fi necesar să se opereze un sistem care să asigure fluxul liber de informații în cadrul grupului de întreprinderi multinaționale și către administrațiile fiscale în care sunt situate entitățile constitutive. Responsabilitatea principală pentru depunerea declarației cu informații ar trebui să revină entității constitutive. Cu toate acestea, o derogare de la această responsabilitate ar trebui să se aplice în cazul în care grupul de întreprinderi multinaționale a desemnat o altă entitate care să depună și să partajeze declarația cu informații. Ar putea fi vorba de o entitate locală sau de o entitate dintr-o altă jurisdicție care are un acord încheiat între autoritățile competente cu statul membru al entității constitutive. În primele douăsprezece luni de la intrarea sa în vigoare, Comisia ar trebui să revizuiască prezenta directivă în conformitate cu acordul la care a ajuns Cadrul incluziv cu privire la cerințele de declarare în temeiul cadrului de punere în aplicare a regulilor GloBE. Având în vedere ajustările de conformitate impuse de acest sistem, grupurilor care intră pentru prima dată în domeniul de aplicare al prezentei directive ar trebui să li se acorde o perioadă de 18 luni pentru a se conforma cerințelor în materie de informare. (18)  Pentru o aplicare eficientă a sistemului, este esențial ca procedurile să fie coordonate la nivel de grup. Va fi necesar să se opereze un sistem care să asigure fluxul liber de informații în cadrul grupului de întreprinderi multinaționale și către administrațiile fiscale în care sunt situate entitățile constitutive. Responsabilitatea principală pentru depunerea declarației cu informații ar trebui să revină entității constitutive. Cu toate acestea, o derogare de la această responsabilitate ar trebui să se aplice în cazul în care grupul de întreprinderi multinaționale a desemnat o altă entitate care să depună și să partajeze declarația cu informații. Ar putea fi vorba de o entitate locală sau de o entitate dintr-o altă jurisdicție care are un acord încheiat între autoritățile competente cu statul membru al entității constitutive. În primele douăsprezece luni de la intrarea sa în vigoare, Comisia ar trebui să revizuiască prezenta directivă, prin acte delegate corespunzătoare, în conformitate cu acordul la care a ajuns Cadrul incluziv cu privire la cerințele de declarare în temeiul cadrului de punere în aplicare a regulilor GloBE. Având în vedere ajustările de conformitate impuse de acest sistem, grupurilor care intră pentru prima dată în domeniul de aplicare al prezentei directive ar trebui să li se acorde o perioadă de 18 luni pentru a se conforma cerințelor în materie de informare. Amendamentul 7 Propunere de directivă Considerentul 19 (19)  Având în vedere beneficiile transparenței în domeniul fiscal, este încurajator faptul că un volum semnificativ de informații va fi depus la autoritățile fiscale din toate jurisdicțiile participante. Grupurile de întreprinderi multinaționale care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive ar trebui să fie obligate să furnizeze informații cuprinzătoare și detaliate cu privire la profiturile lor și la cota de impozitare efectivă în fiecare jurisdicție în care au entități constitutive. O astfel de raportare extinsă ar putea spori transparența. (19)  Având în vedere beneficiile transparenței în domeniul fiscal, este încurajator faptul că un volum semnificativ de informații va fi depus la autoritățile fiscale din toate jurisdicțiile participante. Grupurile de întreprinderi multinaționale care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive ar trebui să fie obligate să furnizeze informații cuprinzătoare și detaliate cu privire la profiturile lor și la cota de impozitare efectivă în fiecare jurisdicție în care au entități constitutive. Putem spera că o astfel de raportare extinsă va spori transparența. O mai mare transparență în comunicarea informațiilor financiare aduce beneficii pentru administrațiile fiscale și mai multă siguranță pentru contribuabili. În contextul respectiv, Directivei 2011/16/EU1a a Consiliului îi va reveni un rol important în facilitarea punerii în aplicare a prezentei directive, iar viitoarea revizuire a Directivei 2011/16/UE va face obiectul unui studiu de impact care va fi efectuat înainte de 31 decembrie 2022. ___________ 1a Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE (JO L 64, 11.3.2011, p. 1). Amendamentul 8 Propunere de directivă Considerentul 19 a (nou) (19a)   Ar trebui monitorizate măsurile potențial dăunătoare și cu efect de denaturare care vizează compensarea potențialei creșteri a impozitului pe profit și, dacă este cazul, ar trebui actualizată Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul măsurilor referitoare la impozitarea directă a activităților economice. Amendamentul 9 Propunere de directivă Considerentul 19 b (nou) (19b)   Grupul de lucru al Consiliului pentru codul de conduită (impozitul pe profit) ar trebui să monitorizeze în permanență elaborarea standardelor de contabilitate și aplicarea lor pentru cotele minime de impozitare. Dacă este necesar, acesta ar trebui să facă propuneri de ajustare a normelor de stabilire a profitului. Comisia ar trebui să ofere asistență în acest sens. Amendamentul 10 Propunere de directivă Considerentul 20 (20)  Eficacitatea și echitatea reformei privind impozitul minim global se bazează în mare măsură pe punerea sa în aplicare la nivel mondial. Prin urmare, va fi esențial ca toți partenerii comerciali importanți ai Uniunii să aplice fie o IIR recunoscută, fie un set echivalent de norme privind impozitarea minimă. În acest context și în sprijinul securității juridice și al eficienței normelor privind impozitul minim global, este important să se definească în continuare condițiile în care normele puse în aplicare într-o jurisdicție dintr-o țară terță care nu va transpune normele acordului global pot fi echivalate cu o IIR recunoscută. În acest scop, prezenta directivă ar trebui să prevadă o evaluare de către Comisie a criteriilor de echivalență pe baza anumitor parametri, împreună cu o listă a jurisdicțiilor țărilor terțe care îndeplinesc criteriile de echivalență. Această listă ar fi modificată printr-un act delegat în urma oricărei evaluări ulterioare a cadrului juridic transpus de jurisdicția unei țări terțe în dreptul său intern. (20)  Eficacitatea și echitatea reformei privind impozitul minim global se bazează în mare măsură pe punerea în aplicare rapidă și coerentă a acesteia la nivel mondial și de către statele membre până la sfârșitul anului 2023. Prin urmare, va fi esențial ca toți partenerii comerciali importanți ai Uniunii să aplice fie o IIR recunoscută, fie un set echivalent de norme privind impozitarea minimă. În acest context și în sprijinul securității juridice și al eficienței normelor privind impozitul minim global, este important să se definească în continuare condițiile în care normele puse în aplicare într-o jurisdicție dintr-o țară terță care nu va transpune normele acordului global pot fi echivalate cu o IIR recunoscută. În acest scop, prezenta directivă ar trebui să prevadă realizarea în timp util de către Comisie a unei prime evaluări a criteriilor de echivalență pe baza anumitor parametri, împreună cu o listă a jurisdicțiilor țărilor terțe care îndeplinesc criteriile de echivalență. Această listă ar fi modificată printr-un act delegat în urma oricărei evaluări ulterioare a cadrului juridic transpus de jurisdicția unei țări terțe în dreptul său intern. Punerea în aplicare a prezentei directive va necesita un schimb de informații mai intens între statele membre și jurisdicțiile țărilor terțe. În acest scop, Directiva 2011/16/UE ar trebui revizuită în concordanță cu rezultatul lucrărilor OCDE, care elaborează un acord al autorităților competente ce urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2022. Amendamentul 11 Propunere de directivă Considerentul 21 a (nou) (21a)  Este probabil ca regulile-model GloBE să fie modificate, în special normele referitoare la regimurile de protecție care își propun să simplifice cerințele de depunere pentru entitățile constitutive. Prezenta directivă ar trebui să asigure existența unor garanții adecvate pentru controlul entităților respective. Prin urmare, competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei pentru a se asigura faptul că prezenta directivă rămâne aliniată cu angajamentele internaționale ale statelor membre. Amendamentul 12 Propunere de directivă Considerentul 23 a (nou) (23a)  Prezenta directivă introduce o clauză de revizuire pentru a garanta că aplicarea prezentei directive este evaluată corespunzător la cinci ani de la intrarea sa în vigoare. Revizuirea respectivă ar trebui să evalueze stadiul implementării la nivel mondial a acordului OCDE/regulilor-model GloBE, precum și anumite scutiri și derogări, în special în legătură cu sistemele de impozitare a veniturilor distribuite și cu excluderea veniturilor pe baza substanței economice, relevanța pragului pentru grupurile de întreprinderi multinaționale și întreprinderile naționale de mari dimensiuni care intră în domeniul de aplicare și impactul asupra veniturilor fiscale ale țărilor în curs de dezvoltare. Cu ocazia revizuirii, dacă este necesar, ar putea fi de asemenea integrate în dreptul Uniunii modificările aduse regulilor-model GloBE. Amendamentul 13 Propunere de directivă Considerentul 24 a (nou) (24a)   În contextul Cadrului cuprinzător al OCDE/G20 referitor la BEPS, pe lângă două norme menite să fie introduse în legislațiile fiscale naționale, așa-numitul Pilon 2 cuprinde o normă bazată pe tratate, și anume norma privind supunerea la plata impozitului (Subject to Tax Rule – STTR), care permite jurisdicțiilor-sursă să impună impozitarea la sursă limitată la anumite plăți ale părților afiliate care sunt impozitate sub o anumită rată minimă. Comisia ar trebui să recomande statelor membre să își modifice acordurile fiscale bilaterale cu țările cu venituri mici pentru a include acea normă. Amendamentul 14 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 1 – paragraful 1 Se consideră că o entitate constitutivă, alta decât o entitate de tip „flow-through”, este situată în jurisdicția în care este considerată rezidentă în scopuri fiscale pe baza locului său de administrare, a locului său de înființare sau a unor criterii similare. Se consideră că o entitate constitutivă, alta decât o entitate de tip „flow-through”, este situată în jurisdicția în care este considerată rezidentă în scopuri fiscale pe baza locului de unde este efectiv administrată, și anume locul unde se iau principalele decizii de administrare și comerciale necesare pentru derularea activității, pe baza locului de înființare sau a unor criterii similare care reflectă activități economice reale în conformitate cu prezenta directivă și cu regulile-model GloBE. Amendamentul 15 Propunere de directivă Articolul 4 a (nou) Articolul 4a Norme împotriva eludării obligațiilor fiscale 1.   Pentru a calcula impozitul suplimentar ce urmează a fi perceput în temeiul prezentei directive, statele membre nu iau în considerare un acord sau o serie de acorduri care, fiind realizate cu scopul principal de a obține un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului prezentei directive, nu este autentic, ținând cont de toate faptele și împrejurările relevante. Un acord poate cuprinde mai multe etape sau părți. 2.   În sensul alineatului (1), un acord sau o serie de acorduri este considerat ca nefiind autentic în măsura în care nu se face din motive comerciale valabile care reflectă activități economice reale. 3.   Un acord sau o serie de acorduri care nu se ia în considerare în conformitate cu alineatul (1) este tratat, în scopul calculării bazei de impozitare, pe baza substanței sale economice. 4.   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52 pentru a stabili norme mai detaliate împotriva eludării obligațiilor fiscale, în special în perspectiva unor noi ajustări ale regulilor-model GloBE. Amendamentul 16 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 3 3.  În cazul în care cuantumul impozitului suplimentar național recunoscut luat în considerare la calcularea impozitului suplimentar jurisdicțional în conformitate cu articolul 26 pentru un exercițiu financiar nu a fost plătit integral în cursul următoarelor trei exerciții financiare, cuantumul impozitului suplimentar național care nu a fost plătit se adaugă la impozitul suplimentar jurisdicțional calculat în conformitate cu articolul 26 alineatul (3). 3.  În cazul în care cuantumul impozitului suplimentar național recunoscut luat în considerare la calcularea impozitului suplimentar jurisdicțional în conformitate cu articolul 26 pentru un exercițiu financiar nu a fost plătit integral în cursul următorului exercițiu financiar, cuantumul impozitului suplimentar național care nu a fost plătit se adaugă la impozitul suplimentar jurisdicțional calculat în conformitate cu articolul 26 alineatul (3). Amendamentul 17 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 8 a (nou) 8a.   Comisia poate preciza mai în detaliu, prin acte de punere în aplicare, sensul termenilor utilizați la alineatele (5) și (6) de la prezentul articol. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52a. Amendamentul 18 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 8 b (nou) 8b.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52 pentru a modifica formula specificată la alineatul (5) de la prezentul articol, astfel încât să țină cont de modificările corespunzătoare ale regulilor-model GloBE. Amendamentul 19 Propunere de directivă Articolul 15 – alineatul 11 a (nou) 11a.   Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 52 pentru a modifica oricare dintre definițiile stabilite la alineatul (1) de la prezentul articol sau oricare dintre posturile pentru care sunt prevăzute ajustări în temeiul alineatelor (2), (3), (6), (7), (10) și (11) de la prezentul articol, în special pentru a ține seama de modificările viitoare ale regulilor-model GloBE. Amendamentul 20 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 3 a (nou) 3a.   Comisia poate preciza mai în detaliu, prin acte de punere în aplicare, sensul termenilor utilizați la alineatul (1) de la prezentul articol. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52a. Amendamentul 21 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 7 – paragraful 1 O datorie privind impozitul amânat care nu este plătită sau reluată în cursul următoarelor cinci exerciții financiare trebuie recuperată în măsura în care a fost luată în considerare în valoarea totală a ajustării impozitului amânat a unei entități constitutive. O datorie privind impozitul amânat care nu este plătită sau reluată în cursul următoarelor trei exerciții financiare trebuie recuperată în măsura în care a fost luată în considerare în valoarea totală a ajustării impozitului amânat a unei entități constitutive. Amendamentul 22 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 7 – paragraful 2 Valoarea datoriei privind impozitul amânat recuperate, determinată pentru exercițiul financiar, este tratată ca o reducere a impozitului acoperit din al cincilea exercițiu financiar precedent, iar cota de impozitare efectivă și impozitul suplimentar aferent acestui exercițiu financiar se recalculează în conformitate cu articolul 28 alineatul (1). Valoarea datoriei privind impozitul amânat recuperate, determinată pentru exercițiul financiar, este tratată ca o reducere a impozitului acoperit din al treilea exercițiu financiar precedent, iar cota de impozitare efectivă și impozitul suplimentar aferent acestui exercițiu financiar se recalculează în conformitate cu articolul 28 alineatul (1). Amendamentul 23 Propunere de directivă Articolul 21 – alineatul 8 a (nou) 8a.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52 pentru a modifica oricare dintre elementele cărora li se aplică o excepție de recuperare în temeiul alineatului (8) de la prezentul articol, în special pentru a ține cont de modificările viitoare ale regulilor-model GloBE. Amendamentul 24 Propunere de directivă Articolul 27 – alineatul 9 a (nou) 9a.  Comisia poate preciza mai în detaliu, prin acte de punere în aplicare, sensul termenilor utilizați în definițiile enunțate la alineatul (1) de la prezentul articol. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52a. Amendamentul 25 Propunere de directivă Articolul 29 – alineatul 5 a (nou) 5a.  Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 52 pentru a modifica sumele specificate la alineatul (1) de la prezentul articol, în special pentru a ține cont de modificările viitoare ale regulilor-model GloBE. Amendamentul 26 Propunere de directivă Articolul 31 – alineatul 4 – partea introductivă 4.  În cazul în care un singur grup de întreprinderi multinaționale este divizat ulterior fuziunii în două sau mai multe grupuri (fiecare un „grup divizat ulterior fuziunii”), pragul privind veniturile consolidate se consideră a fi atins de fiecare grup divizat ulterior fuziunii dacă acesta raportează: 4.  În cazul în care un singur grup de întreprinderi multinaționale este divizat ulterior fuziunii în două sau mai multe grupuri (fiecare un „grup divizat ulterior fuziunii”), pragul privind veniturile consolidate se consideră a fi atins cel puțin șase ani după fuziune de fiecare grup divizat ulterior fuziunii dacă acesta raportează: Amendamentul 27 Propunere de directivă Articolul 41 – alineatul 1 1.  La alegerea entității constitutive care depune declarația, o entitate constitutivă-proprietară a unei entități de investiții poate aplica o metodă de distribuire fiscală în ceea ce privește participația sa în capitalurile proprii ale entității de investiții, cu condiția ca entitatea constitutivă-proprietară să nu fie o entitate de investiții și să se poată aștepta în mod rezonabil să fie supusă impozitului pe dividende din partea entității de investiții la o cotă de impozitare egală sau mai mare decât cota minimă de impozitare. 1.  La alegerea entității constitutive care depune declarația, o entitate constitutivă-proprietară a unei entități de investiții sau de asigurări poate aplica o metodă de distribuire fiscală în ceea ce privește participația sa în capitalurile proprii ale entității de investiții, cu condiția ca entitatea constitutivă-proprietară să nu fie o entitate de investiții și să se poată aștepta în mod rezonabil să fie supusă impozitului pe dividende din partea entității de investiții la o cotă de impozitare egală sau mai mare decât cota minimă de impozitare. Amendamentul 28 Propunere de directivă Articolul 42 – alineatul 2 – paragraful 2 a (nou) În cazul în care alte entități constitutive ale grupului de întreprinderi multinaționale nu au desemnat nicio entitate constitutivă anume, pentru depunerea informațiilor privind impozitul suplimentar este responsabilă entitatea locală desemnată cea mai mare ca venituri anuale în ultimii doi ani consecutivi din grupul de întreprinderi multinaționale situată în același stat membru. Amendamentul 29 Propunere de directivă Articolul 42 – alineatul 7 a (nou) 7a.  Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după ce a obținut avizul Parlamentului European, adoptă măsurile necesare pentru a pune în aplicare obligațiile de declarare prevăzute de prezenta directivă și asigură schimbul de informații necesar. Amendamentul 30 Propunere de directivă Articolul 47 – alineatul 1 1.  Impozitul suplimentar datorat de o societate-mamă finală situată într-un stat membru în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) se reduce la zero în primii cinci ani ai fazei inițiale a activității internaționale a grupului de întreprinderi multinaționale, fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul V. 1.  Impozitul suplimentar datorat de o societate-mamă finală situată într-un stat membru în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) se reduce la zero în primii trei ani ai fazei inițiale a activității internaționale a grupului de întreprinderi multinaționale, fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul V. Amendamentul 31 Propunere de directivă Articolul 47 – alineatul 2 2.  În cazul în care societatea-mamă finală a unui grup de întreprinderi multinaționale este situată într-o jurisdicție dintr-o țară terță, impozitul suplimentar datorat de o entitate constitutivă situată într-un stat membru în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) se reduce la zero în primii cinci ani ai fazei inițiale a activității internaționale a respectivului grup de întreprinderi multinaționale, fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul V. 2.  În cazul în care societatea-mamă finală a unui grup de întreprinderi multinaționale este situată într-o jurisdicție dintr-o țară terță, impozitul suplimentar datorat de o entitate constitutivă situată într-un stat membru în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) se reduce la zero în primii trei ani ai fazei inițiale a activității internaționale a respectivului grup de întreprinderi multinaționale, fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul V. Amendamentul 32 Propunere de directivă Articolul 47 – alineatul 4 – paragraful 1 Perioada de cinci exerciții financiare menționată la alineatele (1) și (2) începe să curgă de la începutul exercițiului financiar în care grupul de întreprinderi multinaționale intră în domeniul de aplicare al prezentei directive pentru prima dată. Perioada de trei exerciții financiare menționată la alineatele (1) și (2) începe să curgă de la începutul exercițiului financiar în care grupul de întreprinderi multinaționale intră în domeniul de aplicare al prezentei directive pentru prima dată. Amendamentul 33 Propunere de directivă Articolul 47 – alineatul 4 – paragraful 2 Pentru grupurile de întreprinderi multinaționale care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive la data intrării sale în vigoare, perioada de cinci ani menționată la alineatul (1) începe la 1 ianuarie 2023. Pentru grupurile de întreprinderi multinaționale care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive la data intrării sale în vigoare, perioada de trei ani menționată la alineatul (1) începe la 1 ianuarie 2023. Amendamentul 34 Propunere de directivă Articolul 47 – alineatul 4 – paragraful 3 Pentru grupurile de întreprinderi multinaționale care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive la data intrării sale în vigoare, perioada de cinci ani menționată la alineatul (2) începe la 1 ianuarie 2024. Pentru grupurile de întreprinderi multinaționale care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive la data intrării sale în vigoare, perioada de trei ani menționată la alineatul (2) începe la 1 ianuarie 2024. Amendamentul 35 Propunere de directivă Articolul 50 – alineatul 1 1.  Impozitul suplimentar datorat de o societate-mamă finală situată într-un stat membru în conformitate cu articolul 49 se reduce la zero în primii cinci exerciții financiare, începând cu prima zi a exercițiului financiar în care grupul național de mari dimensiuni intră pentru prima dată în domeniul de aplicare al prezentei directive. 1.  Impozitul suplimentar datorat de o societate-mamă finală situată într-un stat membru în conformitate cu articolul 49 se reduce la zero în primele trei exerciții financiare, începând cu prima zi a exercițiului financiar în care grupul național de mari dimensiuni intră pentru prima dată în domeniul de aplicare al prezentei directive. Amendamentul 36 Propunere de directivă Articolul 50 – alineatul 2 2.  Pentru grupurile naționale de mari dimensiuni care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive la data intrării sale în vigoare, perioada de cinci ani menționată anterior începe la 1 ianuarie 2023. eliminat Amendamentul 37 Propunere de directivă Articolul 52 – alineatul 2 2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 51 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentei directive. 2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4a alineatul (4), articolul 13 alineatul (8b), articolul 15 alineatul (11a), articolul 21 alineatul (8a), articolul 29 alineatul (5a) și articolul 51 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentei directive. Amendamentul 38 Propunere de directivă Articolul 52 – alineatul 3 3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 51 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare. 3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 4a alineatul (4), articolul 13 alineatul (8b), articolul 15 alineatul (11a), articolul 21 alineatul (8a), articolul 29 alineatul (5a) și articolul 51 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare. Amendamentul 39 Propunere de directivă Articolul 52 – alineatul 5 5.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 51 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care Consiliul nu a formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Consiliul a informat Comisia că nu va formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Consiliului. 5.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4a alineatul (4), articolului 13 alineatul (8b), articolului 15 alineatul (11a), articolului 21 alineatul (8a), articolului 29 alineatul (5a) și al articolului 51 alineatul (3) intră în vigoare doar în cazul în care Consiliul nu a formulat obiecțiuni în termen de două luni de când i-a fost notificat actul respectiv sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, Consiliul a informat Comisia că nu va formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Consiliului. Amendamentul 40 Propunere de directivă Articolul 52 a (nou) Articolul 52a Procedura comitetului 1.  Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. 2.  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Amendamentul 41 Propunere de directivă Articolul 53 – paragraful 1 Parlamentul European este informat cu privire la adoptarea de acte delegate de către Comisie, la orice obiecție formulată cu privire la acestea și la revocarea delegării de competențe de către Consiliu. Parlamentul European este informat în timp util cu privire la adoptarea de acte delegate de către Comisie, la orice obiecție formulată cu privire la acestea și la revocarea delegării de competențe de către Consiliu. Amendamentul 42 Propunere de directivă Articolul 53 a (nou) Articolul 53a Revizuire În termen de... [cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive], Comisia analizează aplicarea prezentei directive și raportează Consiliului cu privire la funcționarea acesteia. Raportul analizează dacă este necesară modificarea prezentei directive în funcție de schimbările și evoluțiile contextului fiscal internațional, în special în ceea ce privește punerea în aplicare în afara Uniunii a regulilor-model GloBE i elaborarea altor abordări unilaterale în vederea impozitării efective minime a grupurilor de întreprinderi multinaționale. De asemenea, acesta ar trebui să se concentreze pe utilizarea scutirilor și derogărilor și pe impactul lor asupra coerenței pieței interne. Raportul evaluează impactul dispoziției privind includerea veniturilor pe baza substanței economice, al impozitului suplimentar național calificat opțional și al tratamentului aplicat sistemelor de impozitare a veniturilor distribuite asupra eficacității asigurării unui nivel minim efectiv de impozitare. Raportul ia în calcul impactul directivei asupra veniturilor fiscale ale țărilor cel mai puțin dezvoltate și ale statelor membre, asupra deciziilor de investiții ale întreprinderilor, precum și asupra competitivității Uniunii în economia mondială. Acesta evaluează impactul scăderii pragului pentru grupurile de întreprinderi multinaționale și pentru firmele naționale de mari dimensiuni. Dacă este cazul, raportul este însoțit de o propunere legislativă. Amendamentul 43 Propunere de directivă Articolul 53 b (nou) Articolul 53b Clauză de delimitare 1.  Prezenta directivă nu aduce atingere aplicării de către statele membre a dispozițiilor interne sau bazate pe acorduri, menite să asigure un nivel mai ridicat de protecție a bazelor naționale de impozitare a întreprinderilor, care sunt legate de norma privind societățile străine controlate în sensul articolului 7 din Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului1a, în special dacă norma mai strictă privind societățile străine controlate urmează recomandările din Raportul final din 2015 privind acțiunea 3 a proiectului OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor. 2.  Prezenta directivă nu aduce atingere aplicării dispozițiilor naționale care prevăd forme alternative de impozitare minimă a grupurilor sau întreprinderilor naționale. _________ 1a Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne (JO L 193, 19.7.2016, p. 1).