Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 7 aprilie 2022 referitoare la concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 martie 2022: inclusiv ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei și implementarea acestora(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 25 martie 2022,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 8 martie 2022, intitulată „REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă” (COM(2022)0108),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 27 mai 2020 intitulat „Identificarea nevoilor de redresare ale Europei” (SWD(2020)0098),

–  având în vedere raportul Fondului Monetar Internațional (FMI) privind perspectivele economice regionale din 22 aprilie 2022 intitulat „Europa: efectele nefaste ale războiului asupra redresării europene”,

–  având în vedere rezoluția sa din 24 martie 2022 referitoare la necesitatea unui plan de acțiune urgent al UE pentru a garanta securitatea alimentară în interiorul și în afara UE în contextul invadării Ucrainei de către Rusia(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 5 mai 2022 referitoare la impactul războiului împotriva Ucrainei asupra femeilor(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la revizuirea cadrului legislativ macroeconomic pentru un impact mai bun asupra economiei reale a Europei și o mai mare transparență a procesului decizional și a responsabilității democratice(5),

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Rusia desfășoară, începând cu 24 februarie 2022, un război ilegal, neprovocat și nejustificat de agresiune împotriva Ucrainei;

B.  întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia este o criză umanitară majoră care afectează milioane de oameni și care va genera în mod inevitabil un șoc economic grav în UE, de durată și amploare necunoscute;

C.  întrucât cele mai importante consecințe ale războiului din Ucraina sunt pierderea de vieți omenești și criza umanitară asociată numărului enorm de oameni aflați sub asediu și strămutați; întrucât până la 5 mai 2022 peste 5,7 milioane de persoane au fugit din Ucraina, conform datelor transmise de Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, peste 85 % dintre acestea fiind găzduite în prezent într-o țară din UE; întrucât povara creată de criza umanitară este suportată în mare măsură de statele membre care se învecinează cu Ucraina;

D.  întrucât impactul asupra mediului generat de conflict, ca urmare a bombardamentelor, a scurgerilor de petrol/gaze și a incidentelor din uzine chimice și centrale nucleare, reprezintă o preocupare majoră pentru populație, atât în Ucraina, cât și în UE; întrucât UE trebuie să contribuie la protejarea față de daunele aduse mediului și la remedierea daunelor de mediu produse de război și la sancționarea infracțiunilor împotriva mediului, deoarece acestea vor avea inevitabil consecințe de lungă durată;

E.  întrucât Rusia a decis unilateral să întrerupă furnizarea de gaze către Bulgaria și Polonia; întrucât un număr tot mai mare de state membre ale UE și-au exprimat deja sprijinul pentru punerea în aplicare a unui embargou energetic complet împotriva Rusiei pentru a scăpa de acest șantaj;

F.  întrucât sancțiunile au un efect grav asupra economiei ruse (conform FMI: scăderea cu 8,5 % a PIB-ului și o inflație de 21,3 % în 2022); întrucât achizițiile europene de combustibili fosili din Rusia în valoare de 800 de milioane EUR zilnic încă îi permit regimului la putere să finanțeze acest război; întrucât Comisia a prezentat un plan ambițios de interzicere a importului de petrol rusesc în termen de șase luni și de produse rafinate până la sfârșitul anului;

G.  întrucât contextul economic, combinat cu efectele sancțiunilor necesare, va avea un impact serios asupra situației sociale și economice, printre altele asupra piețelor muncii din UE și asupra condițiilor de viață; întrucât criza provocată de război riscă să aibă un impact negativ asupra creșterii economice și a ocupării forței de muncă, inclusiv prin repercusiunile asupra piețelor financiare, penurii de energie, presiuni suplimentare asupra prețurilor la energie, blocaje de durată în lanțul de aprovizionare și efecte asupra încrederii;

H.  întrucât inflația prețurilor de consum în UE a atins niveluri care în multe țări nu s-au mai văzut din anii 1970, situându-se la 7,5 % în aprilie 2022, cel mai ridicat nivel de la introducerea monedei unice, o creștere bruscă datorată în principal creșterii prețurilor energiei fosile; întrucât acest lucru a dus la creșterea prețurilor la produse agricole; întrucât, potrivit celor mai recente previziuni ale BCE pentru zona euro, se estimează că rata inflației (IAPC) va scădea de la o medie de 5,1 % în 2022 la 2,1 % în 2023 și 1,9 % în 2024;

I.  întrucât creșterea inflației și mai ales creșterea rapidă a prețurilor la alimente și energie în întreaga UE afectează populațiile cele mai vulnerabile, accentuând și mai mult inegalitatea și agravând sărăcia și sărăcia energetică; întrucât se preconizează că salariile nu vor crește în același ritm ca inflația și în consecință lucrătorii își pierd puterea de cumpărare, iar condițiile lor de viață ar putea să se înrăutățească în următoarele luni; întrucât această situație va exercita o mai mare presiune și asupra capacității politicii sociale, precum și asupra stabilizatorilor automați, cum ar fi sistemele naționale de șomaj; întrucât Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) adoptat de Comisie a fost un succes;

J.  întrucât, potrivit perspectivelor economice mondiale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) din aprilie 2022, se preconizează că creșterea globală va încetini de la un nivel estimat de 6,1 % în 2021 la 3,6 % în 2022 și 2023, cu 0,8 și 0,2 puncte procentuale mai puțin pentru 2022 și 2023 decât se preconizase în ianuarie; întrucât se preconizează o scădere a creșterii în zona euro de la un nivel estimat de 5,3 % în 2021 la 2,8 % în 2022 și la 2,3 % în 2023;

K.  întrucât, potrivit propunerii Comisiei de raport comun din 2022 privind ocuparea forței de muncă, utilizarea pe scară largă a programelor de menținere a locurilor de muncă în timpul pandemiei a contribuit la creșterea relativ limitată a șomajului în 2021, de la o creștere de 6 % în 2020 la doar 0,4 % în 2021(6);

L.  întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) întâmpină dificultăți mai mari decât întreprinderile mari în a obține finanțare; întrucât procedurile administrative îngreunează în mod deosebit accesul IMM-urilor la fondurile publice; întrucât condițiile de acces la sprijin financiar pentru IMM-uri ar trebui, prin urmare, să ia în considerare necesitatea simplificării procedurilor;

M.  întrucât Europa se confruntă cu provocări emergente, precum accentuarea inegalităților dintre generații, reducerea șanselor și resurselor sociale, de sănătate, economice și de mediu, disparitățile teritoriale și accesul inegal la servicii sociale și de sănătate fundamentale, la locuri de muncă și șanse de afaceri și la infrastructura socială; întrucât în 2020 96,5 milioane de persoane din UE erau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, ceea ce reprezintă echivalentul a 21,9 % din populația UE; întrucât sărăcia și excluziunea socială au scăzut în ultimul deceniu; întrucât este necesară o reducere și mai mare; întrucât reducerea inegalităților reprezintă o responsabilitate comună a UE și a statelor membre; întrucât ar trebui să ne ocupăm de cauzele profunde ale dezechilibrelor economice și sociale pe termen lung;

N.  întrucât aproximativ 34 de milioane de cetățeni europeni au raportat incapacitatea de a-și încălzi locuințele în mod adecvat în 2018, iar 6,9 % din populația Uniunii a declarat că nu își pot permite să își încălzească suficient locuința în cadrul unui sondaj realizat în 2019 la nivelul UE;

O.  întrucât sistemele solide de protecție socială sunt esențiale pentru reziliența socială în perioade de criză; întrucât principala consecință socială în Europa este creșterea costului vieții și scumpirea bunurilor și serviciilor, ceea ce pune în pericol drepturi ale omului precum accesul la hrană, locuințe, îmbrăcăminte și educație, condiții de muncă favorabile și protecția împotriva șomajului, precum și accesul la asistență medicală;

P.  întrucât Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale a stabilit ca obiectiv ca UE să reducă numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială cu cel puțin 15 milioane și a adoptat o serie de propuneri pentru a atinge acest obiectiv până în 2030; întrucât în contextul actual atingerea obiectivului devine mai dificilă, având în vedere creșterea preconizată a sărăciei și a șomajului în următoarele luni; întrucât sistemele de protecție socială sunt supuse unor presiuni puternice pentru a atenua impactul social al crizei, a oferi sprijin refugiaților și a asigura condiții de viață decente tuturor cetățenilor, precum și accesul la servicii esențiale de calitate, cum ar fi serviciile de sănătate, educația și locuințele;

Q.  întrucât Agenția Internațională a Energiei a estimat că profiturile excedentare se ridică la 200 de miliarde EUR(7) în 2022; întrucât ea a mai estimat că măsurile fiscale temporare privind profiturile excepționale ar putea fi transferate către veniturile publice, pentru a compensa parțial creșterea facturilor la energie; întrucât, în martie 2022, Comisia a propus orientări privind introducerea unor măsuri fiscale temporare privind profiturile excepționale(8);

R.  întrucât războiul declanșat de Rusia în Ucraina a demonstrat hotărârea, unitatea și puterea UE în apărarea valorilor democratice; întrucât acesta a mai demonstrat și că este nevoie de reforme economice, sociale și instituționale la nivelul UE pentru a face față consecințelor globale ale agresiunii militare a Rusiei; întrucât există o nevoie absolută de a menține unitatea și solidaritatea impresionantă de până acum a Uniunii în ceea ce privește folosirea tuturor instrumentelor nemilitare disponibile pentru a pune capăt agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a răspunde, prin mijloace colective, efectelor imediate din interiorul UE, menținând agenda legislativă actuală, cu scopul de a îmbunătăți reziliența socială, economică și de mediu a Uniunii, în pofida dorinței lui Putin de a ne dezbina și de a compromite aceste eforturi;

S.  întrucât este necesar să se asigure funcționarea economiei sociale de piață și a pieței unice chiar în perioade de criză pentru ca piața unică să-și valorifice din plin potențialul în beneficiul consumatorilor europeni și să contribuie la creșterea productivității, a competitivității întreprinderilor europene și la crearea de locuri de muncă de calitate;

T.  întrucât Comisia a prezentat măsuri concrete pentru ca REPowerEU să devină realitate;

U.  întrucât UE trebuie să devină o putere reală pe scena mondială, având capacitatea de a acționa și de a decide singură, în special în ceea ce privește apărarea, energia, agricultura, acvacultura și industria;

V.  întrucât accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente devine, de asemenea, din ce în ce mai dificil pentru refugiații care sosesc în UE; întrucât UE s-a angajat față de promovarea, apărarea și exercitarea dreptului fiecărei persoane și fiecărei femei și fete de a avea control deplin asupra aspectelor legate de sexualitatea sa și de drepturile sale sexuale și reproductive și de a hotărî în mod liber și responsabil cu privire la aceste aspecte, fără discriminare, constrângere sau violență bazată pe sex,

Considerații generale

1.  își exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean și recunoaște că războiul în curs de la frontierele imediate ale UE are consecințe sociale și economice grave pentru Europa; se declară pe deplin conștient de faptul că democrația și libertatea nu pot fi exprimate prin niciun echivalent monetar sau confort social; condamnă din nou, în cei mai duri termeni posibili, agresiunea militară ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei și invadarea acestei țări de către Federația Rusă, precum și implicarea Belarusului în această agresiune;

2.  subliniază că agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei și sancțiunile justificate ale UE împotriva Rusiei și Belarusului afectează redresarea economică a UE după pandemie și reprezintă o amenințare gravă la adresa strategiei sale de redresare și reziliență, precum și la adresa integrității pieței unice;

3.  subliniază că actualul război din Ucraina a exacerbat o criză deja gravă a prețurilor la energie în întreaga Europă, care are un efect negativ direct asupra puterii de cumpărare a tuturor cetățenilor UE și asupra IMM-urilor; reamintește că actualele prețuri ridicate la gaze și energie electrică afectează majoritatea statelor membre, deși în grade diferite și în momente diferite, și că actuala creștere a prețurilor reclamă o intervenție rapidă pentru a identifica, a evita și a preveni consecințele socioeconomice printr-un răspuns coordonat la nivelul strategiilor economice și sociale;

4.  subliniază că este important să se asigure suveranitatea și independența energetică față de aprovizionarea din Rusia și o autonomie strategică mai mare, precum și o securitate energetică mai amplă, prin modernizarea și asigurarea unor investiții majore în infrastructura energetică a UE, inclusiv în interconexiuni și în infrastructura transfrontalieră, în producția de energie din surse regenerabile și în eficiența energetică;

5.  este convins că e nevoie să se întărească și mai mult capacitățile de solidaritate ale Uniunii în perioade de criză; invită Comisia și Consiliul să fie pregătite în cazul în care efectele negative ale crizei nu pot fi combătute în mod suficient prin programele existente și să reacționeze cu hotărâre, unitate și rapiditate și în spirit de solidaritate cu cei afectați de această nouă criză gravă, pentru a ajuta gospodăriile și întreprinderile, în special IMM-urile; subliniază că un răspuns european hotărât, coordonat și bazat pe solidaritate este esențial pentru a limita răspândirea crizei prin identificarea, prevenirea și atenuarea consecințelor economice și sociale ale acesteia și deci prin menținerea sprijinului cetățenilor europeni față de acțiunile întreprinse împotriva Rusiei și față de celelalte acțiuni necesare pentru susținerea ucrainenilor în eforturile lor de a se apăra; solicită instituțiilor UE să acorde Ucrainei statutul de țară candidată la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană și pe baza meritelor;

6.  subliniază sprijinul său deplin pentru Ucraina și poporul ucrainean; subliniază importanța aprobării de către Consiliul European a celor cinci pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și solicită punerea lor în aplicare rapidă și eficace; invită statele membre să adopte de urgență cel de-al șaselea pachet de sancțiuni, inclusiv interzicerea importurilor de petrol din Rusia, așa cum a propus Comisia; își reiterează apelul în favoarea instituirii unui embargo imediat și complet asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze din Rusia și în favoarea abandonării complete a Nord Stream 1 și 2; cere să se adopte urgent măsuri de limitare a daunelor corelate cu sancțiunile, pentru a se asigura că lucrătorii și gospodăriile nu suportă povara acestor decizii politice;

7.  sprijină eforturile depuse la nivel mondial de a ajuta Ucraina, în special prin intermediul G7, și solicită reducerea datoriilor Ucrainei; solicită Comisiei și statelor membre să conducă lucrările privind fondul fiduciar pentru solidaritatea cu Ucraina și strategia de reconstrucție a Ucrainei după război; reamintește poziția adoptată de mult timp potrivit căreia Parlamentul trebuie să fie pe deplin implicat în crearea și supravegherea fondurilor fiduciare ale UE și în procesul decizional operațional aferent;

8.  invită Consiliul să extindă lista persoanelor vizate direct de sancțiunile UE, inclusiv a oligarhilor ruși, ținând cont de lista celor 6 000 de persoane prezentate de fundația lui Alexei Navalnîi; solicită extinderea listei entităților mass-media afiliate Rusiei care își desfășoară activitatea în UE și sunt sancționate de aceasta, în special la „agenția de știri” InfoRos, care este afiliată GRU;

9.  ia act de faptul că foști politicieni, precum Esko Aho, François Fillon și Wolfgang Schüssel, au demisionat recent din posturile ocupate în firme rusești și cere insistent ca și alții, cum ar fi Karin Kneissl și Gerhard Schröder, să facă același lucru; invită, de asemenea, Consiliul să îi includă pe lista persoanelor vizate de sancțiunile UE pe membrii europeni ai consiliilor de administrație ale marilor companii ruse și pe politicienii care continuă să primească bani rusești;

Abordarea crizei economice și sociale într-un mod coordonat

10.  este convins că un răspuns eficace pe termen scurt constă în a contribui la diminuarea prețurilor ridicate la energie pentru gospodării și întreprinderi și în a menține puterea de cumpărare, locuri de muncă și servicii publice de calitate, continuând totodată accelerarea implementării Pactului verde european și a tranziției juste și verzi, precum și consolidarea Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale; cere consolidarea pieței interne a energiei, pentru a elimina dependențele UE, însă fără a crea altele noi;

11.  subliniază încă o dată că, pe lângă stabilirea unui plan vast de investiții publice și private în eficiența energetică, energia din surse regenerabile și de investiții publice sustenabile pe termen lung în combaterea schimbărilor climatice și a problemei aprovizionării cu energie, trebuie diversificate sursele de energie, tehnologiile și rutele de aprovizionare cu energie, evitând în același timp efectele de blocare; invită, prin urmare, Comisia să intensifice coordonarea planificării și finanțării dedicate eficienței energetice și energiei din surse regenerabile, în special hidrogenului ecologic; solicită eliminarea treptată rapidă a subvențiilor pentru combustibili fosili;

12.  reiterează estimarea Comisiei privind necesitatea unor investiții anuale suplimentare în valoare de sute de miliarde de euro(9) pentru a aborda problemele și oportunitățile asociate transformării digitale, tranziției verzi și juste și redresării economice și sociale; subliniază așadar că mulți ani de acum înainte în UE trebuie stabilizat un nivel crescut de investiții și trebuie întărită convergența ascendentă;

13.  invită Comisia și statele membre să condiționeze investițiile publice și sprijinul financiar, inclusiv sprijinul financiar public acordat întreprinderilor în cadrul flexibilizării normelor privind ajutoarele de stat, de cerințele relevante legate de obiectivele de politică publică, în special de cerințele sociale, de mediu și financiare, care ar trebui îndeplinite de beneficiari atât timp cât primesc sprijin public, asigurând în același timp o concurență loială și deschisă, condiții de concurență echitabile între întreprinderile noastre și respectarea principiilor fundamentale pe care se bazează piața noastră unică;

14.  recunoaște că atenuarea efectului creșterii prețurilor la energie asupra gospodăriilor vulnerabile va fi esențială pentru a limita ratele sărăciei; invită statele membre să dea dovadă de eficiență și să orienteze corespunzător cheltuielile sociale ridicate, inclusiv ajutorul de venit, pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie, în special pentru gospodăriile cu venituri mici, și pentru a finanța politici publice de creștere a eficienței energetice și de extindere a energiei din surse regenerabile; subliniază că creșterea salariilor ar trebui să țină cont de inflația pe termen lung și creșterea productivității pentru a menține puterea de cumpărare a gospodăriilor;

15.  alături de Consiliu, invită Comisia să prezinte propuneri la problema prețurilor excesive ale energiei electrice, conservând în același timp integritatea pieței unice; reamintește opțiunile actuale pe termen scurt prezentate de Comisie (sprijin direct pentru consumatori prin bonuri valorice, reduceri ale impozitului sau printr-un „model de agregator/cumpărător unic”, ajutoare de stat, impozitare, plafoane tarifare și măsuri de reglementare, precum contracte pentru diferențe) pentru a reduce impactul prețurilor extrem de ridicate asupra cetățenilor și întreprinderilor, abordând, în același timp, efectul de contagiune asupra piețelor energiei electrice; își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialele abuzuri de piață; invită Comisia să evalueze impactul prețurilor gazelor asupra funcționării pieței energiei electrice, în special asupra stabilirii rolului prețului gazelor în prețul final;

16.  este profund îngrijorat de consecințele pe care războiul Rusiei împotriva Ucrainei le are asupra securității alimentare a UE; subliniază necesitatea urgentă de a consolida abordarea UE în ceea ce privește securitatea alimentară și, dacă este necesar, de a crește capacitatea de producție sustenabilă pentru a reduce dependența generală a sistemului alimentar al UE și pentru a crește reziliența în lanțul de aprovizionare cu alimente; subliniază efectele majore asupra sectorului agroalimentar ale creșterii extraordinare a costurilor de producție, după cum a remarcat în rezoluția sa din 24 martie 2022 referitoare la necesitatea unui plan de acțiune urgent al UE pentru a garanta securitatea alimentară în interiorul și în afara UE în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, avertizează că restricțiile la export anunțate de multe țări pot duce la creșteri ale prețurilor, pot destabiliza piețele, pot cauza foamete și alimenta practici speculative;

Integrarea persoanelor strămutate temporar din Ucraina

17.  subliniază că războiul din Ucraina și, prin urmare, creșterea costului vieții și riscurile de șomaj ar putea exacerba și mai mult situația familiilor, a refugiaților, a femeilor, a copiilor expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială sau ar putea avea nevoie de acces la îngrijire de calitate dacă nu sunt puse în aplicare măsuri de protecție suplimentare adecvate; invită Comisia și statele membre să își concentreze eforturile asupra punerii în practică a Garanției europene pentru copii pentru asigurarea accesului copiilor refugiați din Ucraina la servicii gratuite și de calitate identice cu cele la care au acces copiii din țările-gazdă din UE și să majoreze urgent finanțarea Garanției europene pentru copii cu un buget potrivit;

18.  consideră că accesul universal la servicii medicale complete, în special pentru femeile și fetele care sunt victime ale crimelor de război și care sunt refugiate în UE trebuie garantat în toate statele membre; invită statele membre să asigure femeilor ucrainene strămutate temporar accesul universal la asistență medicală sexuală și reproductivă de calitate, fără discriminare, constrângeri sau abuzuri, și să le garanteze deopotrivă accesul la justiție și să prevină încălcările drepturilor omului la adresa lor; salută anunțarea de către Comisie a sumei de 1,5 milioane EUR pentru un proiect dedicat Fondului Națiunilor Unite pentru Populație pentru asigurarea accesului femeilor și fetelor din Ucraina la servicii de sănătate sexuală și reproductivă;

19.  invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită situației minorilor neînsoțiți, a copiilor separați de părinți și a celor din centrele de îngrijire instituționalizată din Ucraina, asigurându-se că nevoile lor imediate sunt satisfăcute, că sunt identificați și urmăriți în mod corespunzător și că datele sunt partajate între statele membre, cu scopul de a-i reuni cu familiile lor sau de a-i reintegra ulterior în societatea ucraineană, garantându-le în același timp protecția împotriva abuzurilor sau a traficului de persoane, în special în cazul tinerelor femei și fete;

20.  subliniază că criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat contribuția esențială a lucrătorilor migranți la sprijinirea economiilor europene; avertizează însă că lucrătorii migranți se confruntă adesea cu condiții precare de muncă și de viață, cu absența protecției sociale, cu refuzarea libertății de asociere și a exercitării drepturilor lor ca lucrători, cu discriminarea și xenofobia și este îngrijorat de cazurile raportate de exploatare prin muncă a refugiaților din Ucraina; invită Comisia și statele membre să acorde atenție acestor cazuri și să se asigure că drepturile lucrătorilor ucraineni sunt protejate și că integrarea lor se realizează cu respectarea legii, a egalității și a nediscriminării; consideră că sindicatele și organizațiile societății civile din întreaga UE trebuie să fie sprijinite, inclusiv atunci când desfășoară acțiuni de protejare a drepturilor sociale și de muncă fundamentale ale refugiaților, de organizare și sindicalizare a lucrătorilor refugiați și de dotare a acestora cu capacitate de acțiune;

21.  invită Comisia să ofere și ajutor financiar statelor membre care respectă principiile statului de drept pentru primirea și integrarea socială și în muncă a refugiaților, inclusiv pentru servicii de îngrijire, locuințe, alimente, ajutoare materiale, programe de formare și servicii publice de ocupare a forței de muncă; subliniază necesitatea de a oferi protecție și îngrijire specializate persoanelor cu dizabilități din Ucraina; invită statele membre să sprijine autoritățile naționale, centrele de primire, educație și ocupare a forței de muncă, ONG-urile și organizațiile caritabile în utilizarea instrumentului UE de stabilire a profilului de competențe pentru resortisanții țărilor terțe;

22.  subliniază că sistemele de asistență psihiatrică din Europa ar trebui să fie mai bine finanțate și că accesul la astfel de îngrijiri poate fi dificil pentru marele public și ca atare ar trebui îmbunătățit; și subliniază că pentru refugiați și migranți accesul se poate dovedi și mai dificil; consideră că este de cea mai mare importanță să se majoreze semnificativ finanțarea serviciilor de asistență psihiatrică clinică pentru a sprijini refugiații să facă față traumelor, alături de tratamente neclinice desfășurate în parteneriat cu școlile, organizațiile comunitare și alți actori;

Un nou pachet privind reziliența pentru Europa

Un nou pachet social privind reziliența pentru cetățeni

23.  subliniază că se preconizează că situația economică și socială din UE riscă să se deterioreze și mai mult în lunile următoare, lucru ce va fi agravat din cauza unei combinații între prețuri și mai mari la energie și, prin urmare, cheltuieli mai mari pentru încălzire și o inflație mai mare la alte bunuri și servicii; reiterează faptul că riscurile pentru sănătate ar trebui monitorizate în continuare; consideră că ar fi important ca UE să anticipeze acest lucru și să pună în aplicare până în vara anului 2022 un cadru politic și inițiative concrete pentru statele membre, care să vizeze sprijinirea celor mai vulnerabile segmente ale populației lor; reiterează solicitarea Consiliului adresată statelor membre și Comisiei, în perspectiva sezonului de iarnă următor, de a institui de urgență mecanismele de solidaritate și de compensare necesare și de a colabora pentru instituirea unor măsuri comune;

24.  solicită un pachet european temporar privind reziliența socială, care să coordoneze un set de măsuri și mijloace de consolidare a sistemelor de protecție socială și de protecție socială din UE, inclusiv continuarea și refinanțarea SURE, atât timp cât consecințele socioeconomice ale războiului continuă să aibă un impact negativ asupra pieței muncii, precum și un mecanism de asistență socială cu un sprijin public sporit pentru instrumentele existente destinate categoriilor celor mai sărace din societate; solicită, în plus, adoptarea rapidă a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice; solicită majorarea investițiilor în măsuri sociale de combatere a schimbărilor climatice; invită statele membre să ia în considerare suspendarea temporară a sistemelor naționale de indexare a chiriilor, după caz;

25.  invită Comisia să organizeze un nou summit ca urmare a summitului social de la Porto și care să includă instituțiile UE și partenerii sociali pentru a discuta problemele generate de situația extraordinară cu care ne confruntăm odată cu creșterea inflației și consecințele sociale ale acesteia, în special în ceea ce privește condițiile de trai, redistribuirea echitabilă a bogăției între diferitele grupuri ale societății și salariile decente, și să actualizeze Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, pentru a se asigura că obiectivele stabilite sunt îndeplinite prin eventuala adoptare de propuneri, unde este cazul, și/sau de mijloace financiare suplimentare;

26.  arată că Comisia va propune o recomandare a Consiliului privind un cadru pentru sistemele de venit minim, de care e nevoie urgentă, pentru a proteja dreptul la o viață decentă, a eradica sărăcia și a soluționa problemele legate de adecvare și raza de acoperire, inclusiv o clauză de menținere a nivelului de protecție; reamintește că Comisia a recomandat sisteme de venit minim în recomandările specifice fiecărei țări și a subliniat că nu toate statele membre și-au stabilit nivelul de sărăcie deasupra pragului de sărăcie; solicită, în plus, adoptarea de sisteme de indemnizații pentru obținerea calificărilor care să fie acordate tuturor persoanelor aflate în dificultate care doresc să se înscrie în învățământul profesional sau terțiar, pentru a-și acoperi costurile educaționale și nevoile de bază;

27.  reamintește că tinerii au fost deosebit de afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 din punctul de vedere al locurilor de muncă, al educației, al formării și pe plan psihic; este preocupat de faptul că consecințele economice ale crizei actuale cauzate de agresiunea Rusiei în Ucraina riscă să producă un șomaj și mai ridicat în rândul tinerilor din Europa, cu consecințe socioeconomice de lungă durată;

28.  reamintește că dreptul la un nivel de trai adecvat, inclusiv la locuință, este inclus în Declarația Universală a Drepturilor Omului; avertizează că piața locuințelor din Europa va fi supusă unei presiuni tot mai mari și invită, prin urmare, Comisia și statele membre să depună eforturi pentru a asigura accesul universal la locuințe decente și la prețuri accesibile prin Planuri naționale de locuințe accesibile integrate în Programele naționale de reformă; salută, în acest context, Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost;

29.  avertizează cu privire la impactul războiului în curs asupra lanțurilor mondiale de aprovizionare cu alimente și asupra prețurilor alimentelor, precum și cu privire la consecințele asupra puterii de cumpărare; subliniază, în contextul creșterii prețurilor la alimente, adoptarea unei alocări minime majorate pentru măsurile de incluziune socială în cadrul noului Fond social european Plus (FSE+), precum și o alocare suplimentară de 3 % peste măsurile din FEAD și încurajează statele membre să aloce mai mult decât sumele minime necesare în conformitate cu FSE+;

Un pachet de măsuri economice pentru întreprinderi

30.  își reiterează cererea privind acțiunea concertată a UE pentru a face față consecințelor economice și sociale ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei și ale sancțiunilor impuse; propune crearea unui pachet de măsuri de sprijin economic pentru întreprinderi, care să includă elemente economice, bugetare și legislative, pentru IMM-uri și investiții publice, fără a compromite obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050; consideră că un astfel de pachet ar trebui să prevadă cel puțin:

31.  subliniază concluziile recente ale Consiliului, prin care statele membre și Comisia sunt invitate să utilizeze în continuare în mod optim setul de instrumente, inclusiv noul cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru situații de criză; subliniază, în acest sens, lipsa unor condiții sociale sau de sustenabilitate în cadrul privind ajutoarele de stat prezentat de Comisie; roagă insistent instituțiile UE și statele membre să vegheze ca sprijinul financiar public pentru a combate efectele economice ale pandemiei și ale războiului să fie acordat firmelor cu condiția de a folosi fondurile în beneficiul angajaților și de a se abține de la acordarea de prime către conducere, de la eludarea fiscală, de la plata dividendelor sau de la răscumpărarea acțiunilor, atât timp cât primesc un astfel de sprijin;

32.  felicită călduros Comisia pentru viitoarea adoptare a unui instrument de urgență pentru piața unică; îndeamnă Comisia să integreze, în contextul unui astfel de cadru legislativ, dispoziții care să stabilească teste de rezistență și reziliență pentru întreprinderi, similare testelor de rezistență pentru instituțiile financiare, care să cartografieze, să evalueze și să ofere eventuale răspunsuri la riscurile lanțului lor de aprovizionare, incluzând externalitățile, precum și riscurile sociale, de mediu și politice;

33.  reamintește importanța unei piețe unice funcționale drept coloană vertebrală a economiei UE; subliniază că invadarea Ucrainei de către Rusia a evidențiat o serie de provocări pentru reziliența cererii și a ofertei în UE, care afectează industriile sale și fragmentează piața unică; solicită Comisiei să prezinte noi propuneri pentru a încuraja actorii privați să investească în UE și, în special, să întărească piața unică a serviciilor, să facă progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital și uniunea bancară și să utilizeze noi forme de parteneriate de tip public-privat în care statul își asumă riscuri de finanțare limitate pentru a atrage mai multe investiții din sectorul privat, cum au fost schemele de sprijin pentru IMM-uri în contextul pandemiei de COVID-19;

Întărirea capacității de acțiune a UE

34.  subliniază că, în răspunsul european la criza provocată de pandemia de COVID-19, cetățenii europeni au înțeles că UE îi protejează și le oferă perspective, în special prin crearea programului SURE și a instrumentului NextGenerationEU (NGEU); subliniază că nici fondul NextGenerationEU, nici componenta sa de redresare și reziliență sau flexibilitatea oferită de actualul cadru financiar multianual 2021-2027 nu sunt suficiente pentru a acoperi întrutotul nevoile financiare generate de războiul din Ucraina; reamintește că aceste instrumente nu au fost nici concepute, nici dimensionate pentru a rezolva noile probleme generate de agresiunea și invazia Rusiei și a menține simultan nivelul de investiții în programele și politicile UE, inclusiv în priorități importante precum tranziția justă, verde și digitală;

35.  subliniază că trebuie utilizate în mod optim posibilitățile de finanțare existente, flexibilitatea și alte dispoziții prevăzute în Regulamentul privind CFM și în Regulamentul financiar; este însă convins că bugetul UE trebuie să prevadă o flexibilitate suplimentară, cum ar fi recurgerea la dezangajări, pentru a răspunde unor nevoi neprevăzute și urgente; invită Comisia să efectueze o analiză aprofundată a funcționării actualului CFM și să prezinte o propunere legislativă pentru o revizuire cuprinzătoare a acestuia cât mai curând posibil și nu mai târziu de primul trimestru al anului 2023; așteaptă ca o astfel de revizuire să țină seama de implicațiile pe termen lung ale războiului din Ucraina și de efectele măsurilor de urgență aplicate;

36.  reamintește că este gata să mobilizeze toate instrumentele bugetare disponibile ale Uniunii pentru a oferi cel mai puternic sprijin financiar posibil refugiaților din Ucraina și avertizează că o astfel de mobilizare nu ar trebui să fie în detrimentul programelor și acțiunilor în curs; invită Comisia să identifice resursele suplimentare nealocate, în special din exercițiile de programare anterioare, care pot fi mobilizate pentru a sprijini Ucraina și a contracara consecințele războiului;

37.  salută planul prezentat de Comisie în noul său program REPowerEU de a asigura independența Europei de combustibilii fosili ruși cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia; invită Comisia să analizeze modul în care acest program ar putea fi utilizat împreună cu planurile naționale de redresare și reziliență pentru a avansa investițiile în tranziția energetică, inclusiv finanțarea proiectelor multinaționale în domeniul securității energetice;

38.  solicită punerea rapidă în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență, în special în domeniul energiei, atât la nivel național, cât și la nivel european; este ferm convins că acest lucru ar trebui să sporească autonomia strategică a UE;

39.  reamintește că nu au fost contractate împrumuturi în valoare de peste 200 de miliarde EUR; solicită, prin urmare, statelor membre să utilizeze împrumuturile care nu au fost încă solicitate prin MRR pentru a acoperi costurile economice și sociale cauzate de război, în conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență;

40.  ia act de concluziile FMI potrivit cărora politica bugetară este mai potrivită pentru a face față noilor șocuri decât politica monetară și că stabilizatorilor fiscali automați ar trebui să li se permită să funcționeze liber, și că ar trebui alocate cheltuieli suplimentare, printre altele pentru sprijinul umanitar acordat refugiaților și pentru sprijinul acordat gospodăriilor cu venituri mici și întreprinderilor vulnerabile, dar viabile;

41.  ia act de comunicarea Comisiei referitoare la orientări în materie de politică bugetară pentru 2023(10) și apelul său de a menține o poziție bugetară de susținere, pentru a putea reacționa la evoluțiile situației economice; așteaptă din partea Comisiei să prezinte un set de măsuri de politică bugetară ca răspuns la șocurile economice și la creșterea nivelurilor de sărăcie; așteaptă, de asemenea, în acest context, ca clauza derogatorie generală să rămână activată atât timp cât este justificat; consideră că revenirea la norme bugetare constrângătoare în circumstanțele actuale ar afecta grav economia UE și capacitatea statelor membre de a face față crizei actuale;

42.  profită de ocazie, în contextul problemelor geopolitice mondiale actuale cum ar fi pandemia de COVID-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia, pentru a regândi guvernanța economică a UE în așa fel încât aceasta să își sporească rezistența la șocuri și crize, precum și să își consolideze dimensiunea socială și energetică; invită Comisia să revadă reacția globală în materie de politică economică la criza actuală, pentru a trata în mod eficace inegalitățile economice și sociale într-o perioadă în care nevoile de investiții sunt enorme;

43.  invită Comisia să lanseze o revizuire a normelor bugetare ale UE; ia act de faptul că revizuirea cadrului de guvernanță economică trebuie să țină seama de consecințele pandemiei, de război și de implicațiile acestuia pentru tranziția energetică;

44.  solicită crearea unui nou fond european dedicat (un fond strategic pentru autonomia Europei) pentru a finanța infrastructura energetică transfrontalieră – evitând în același timp efectele de blocare asupra combustibililor fosili – și producția de energie din surse regenerabile și eficiența energetică, consolidând calea către Pactul verde european, precum și securitatea cibernetică, competitivitatea industrială, economia circulară, securitatea alimentară și dezvoltarea durabilă, asigurând astfel autonomia Europei și protejând serviciile publice de calitate în deceniile următoare; insistă ca orice nou fond să fie creat în conformitate cu procedura legislativă ordinară și să funcționeze sub supravegherea deplină a Parlamentului European și sub gestionarea directă a Comisiei; subliniază că valoarea sa totală ar trebui stabilită pe baza unei evaluări clare a costurilor și a deficitului de investiții; solicită ca întregul fond să se bazeze pe lecțiile învățate din NGEU;

45.  subliniază că, în paralel, sunt necesare noi resurse proprii suplimentare ale UE pentru a acoperi cel puțin costurile de rambursare ale NGEU (fondurile și dobânzile) și pentru a asigura o finanțare sustenabilă a bugetului UE pe termen lung, pentru a evita finanțarea noilor priorități ale UE în detrimentul programelor și politicilor UE existente; se declară hotărât să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a foii de parcurs din decembrie 2020 privind resursele proprii convenite și obligatorii din punct de vedere juridic; îndeamnă Consiliul să accelereze negocierile privind primul pachet de resurse proprii ale UE, care include venituri din mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, schema de comercializare a certificatelor de emisii și o parte din profiturile celor mai mari și mai profitabile multinaționale, în vederea ajungerii la un acord înainte de finalizarea procedurii bugetare 2023; reiterează solicitarea sa privind introducerea fără întârziere a celui de-al doilea pachet de noi resurse proprii, inclusiv a unei taxe pe tranzacțiile financiare, și îndeamnă Comisia să prezinte o propunere înainte de decembrie 2023; subliniază necesitatea de a lua măsuri suplimentare în cazul în care noile resurse proprii propuse nu sunt adoptate sau nu generează nivelul anticipat de venituri pentru bugetul UE; subliniază, în acest context, importanța dialogului periodic dintre cele trei instituții privind resursele proprii;

46.  subliniază că, astfel cum a evidențiat Consiliul European, impozitarea temporară sau intervențiile de reglementare asupra profiturilor excepționale ar putea constitui o sursă de finanțare publică națională; invită Comisia și statele membre să coordoneze elaborarea unor sisteme de impozitare a profiturilor excepționale sau alte măsuri de reglementare, pentru a le utiliza pentru a atenua consecințele sociale și economice pentru UE ale războiului din Ucraina;

47.  subliniază caracterul urgent al aplicării rapide a acordului OCDE din pilonul 2 privind impozitarea efectivă minimă, pe lângă punerea în aplicare a pilonului 1, axat pe o distribuție mai echitabilă a profiturilor și drepturilor de impozitare între țări relativ la cele mai mari întreprinderi multinaționale, inclusiv cele din sectorul digital(11);

48.  reiterează necesitatea urgentă de combatere a evaziunii fiscală, a evitării obligațiilor fiscale și de planificare fiscală agresivă prin reforme suplimentare, inclusiv cele prezentate de Grupul de lucru pentru codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor, în conformitate cu recomandările Parlamentului; invită Consiliul să ajungă la un acord cu privire la propunerile Comisiei de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei(12) și de directivă de stabilire a unor norme de prevenire a utilizării abuzive a entităților fictive în scopuri fiscale(13), în urma avizului Parlamentului cu privire la aceasta;

49.  felicită Comisia pentru studiul comandat privind un registru al activelor UE ca urmare a unei cereri adresate de Parlament; constată că un astfel de registru ar oferi autorităților publice un acces rapid la informații privind proprietatea asupra activelor și bunurilor cu valoare ridicată în întreaga UE și astfel să frâneze în mod eficace eforturile de eludare a sancțiunilor financiare cu destinație precisă și să combată spălarea banilor, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale; consideră, în plus, că Comisia ar trebui să solicite jurisdicțiilor din afara UE să divulge informații privind activele din jurisdicția lor deținute de persoane și entități ce fac obiectul sancțiunilor;

50.  reiterează apelul său de a utiliza cadrul de negociere a pachetului legislativ privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului pentru a elimina lacunele existente care permit mascarea structurilor de proprietate efectivă și pentru a se asigura că toate activele relevante deținute în UE de oligarhii ruși ce fac obiectul sancțiunilor sunt confiscate în conformitate cu cadrul juridic al UE; recunoaște activitatea Grupului operativ al Comisiei privind înghețarea și sechestrarea în acest context;

o
o   o

51.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2022)0121. (2) Texte adoptate, P9_TA(2022)0099. (3) Texte adoptate, P9_TA(2022)0206. (4) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (5) JO C 99, 1.3.2022, p. 191. (6) Propunerea Comisiei din 24 noiembrie 2021de raport comun privind ocuparea forței de muncă 2022 (COM(2021)0743). (7) https://www.iea.org/reports/a-10-point-plan-to-reduce-the-european-unions-reliance-on-russian-natural-gas (8) Comunicarea Comisiei din 8 martie 2022, intitulată „REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă” (COM(2022)0108). (9) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 27 mai 2020 intitulat „Identificarea nevoilor de redresare ale Europei” (SWD(2020)0098), p. 16sq. (10) Comunicarea Comisiei din 2 martie 2022 privind orientările de politică bugetară pentru 2023 (COM(2022)0085). (11) A se vedea răspunsul dat de comisarul Gentiloni la 15 februarie 2022 ca răspuns la întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-005563/2021 privind veniturile fiscale ale statelor membre și ale UE în urma acordului OCDE. (12) Propunerea Comisiei de directivă a Consiliului din 14 iulie 2021 privind restructurarea cadrului Uniunii de impozitare a produselor energetice și a energiei electrice (COM(2021)0563). (13) Propunerea Comisiei de directivă a Consiliului din 22 decembrie 2021 de stabilire a unor norme pentru prevenirea utilizării abuzive în scopuri fiscale a entităților fictive (COM(2021)0565).