Amendamentele(1) adoptate de Parlamentul European la 8 iunie 2022 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii (COM(2021)0554 – C9-0320/2021 – 2021/0201(COD))(2)
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Proiectul de rezoluție legislativă
Amendamentul
Amendamentul 1 Proiect de rezoluție legislativă Referirea 4 a (nouă)
— având în vedere principiile subsidiarității, proporționalității și solidarității,
Amendamentul 2 Propunere de regulament Titlu
Propunere de
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii
de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în sensul simplificării normelor de raportare și de conformitate și al stabilirii obiectivelor statelor membre începând cu 2026 până în 2030 în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii
(Text cu relevanță pentru SEE)
(Text cu relevanță pentru SEE)
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 1
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”)36. Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C peste nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială.
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 (denumit în continuare „Acordul de la Paris”)36. Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C peste nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială. Prin adoptarea Pactului climatic de la Glasgow, părțile la Acordul de la Paris au recunoscut că limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială ar reduce semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice și s-au angajat să-și consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022 pentru a micșora diferența dintre obiectivele ambițioase și realitate, în acord cu constatările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Acest lucru ar trebui realizat într-un mod echitabil și care respectă principiul responsabilităților comune, dar diferențiate, și al capacităților aferente, în funcție de diferitele circumstanțe naționale. Revizuirea Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) reprezintă o oportunitate unică de a contribui la intensificarea acțiunii Uniunii în domeniul schimbărilor climatice înainte de cea de a 27-a ședință a Conferinței părților (COP27) la CCONUSC din Egipt.
_________________
_________________
36 Paris Agreement (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).
36 Paris Agreement (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 1 a (nou)
(1a) Până în prezent, acțiunile și politicile Uniunii au fost insuficiente pentru a opri pierderea biodiversității și pentru a atinge țintele de la Aichi privind biodiversitatea din 2020. În raportul său „The European environment – state and outlook 2020: knowledge for transition to a sustainable Europe”, (Mediul european - situație și perspective în 2020: cunoștințe pentru tranziția către o Europă sustenabilă), Agenția Europeană de Mediu constată că „Europa continuă să piardă biodiversitatea într-un ritm alarmant și multe obiective politice convenite nu vor fi atinse. Evaluările speciilor și habitatelor protejate în temeiul Directivei privind habitatele indică un stadiu de conservare predominant nefavorabil de 60 % pentru specii și de 77 % pentru habitate.”1a.Un raport din 2021 al Centrului Comun de Cercetare arată că în prezent mai există doar 4,9 milioane de hectare din pădurile primare și străvechi ale Europei – esențiale pentru menținerea biodiversității și pentru combaterea schimbărilor climatice – adică doar 3 % din suprafața împădurită totală a Uniunii și 1,2 % din uscatul Uniunii1b.
__________________
1a EEA, „The European environment — state and outlook 2020”, p. 74.
1b Barredo, J., Brailescu, C., Teller, A., Sabatini, F.M., Mauri, A. și Janouskova, K., Mapping and assessment of primary and old-growth forests in Europe, EUR 30661 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2021.
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 1 b (nou)
(1b) Deși suprafața acoperită de copaci este în creștere, capacitatea pădurilor din Uniune de a elimina carbonul a scăzut semnificativ începând cu 2015 și se preconizează că această tendință va continua. Până în 2015, uscatul Uniunii putea elimina aproximativ 7 % din totalul emisiilor din UE (aproximativ 300 de milioane de Mt-CO2 echivalent)1a. Potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM)1b, până în 2030 aceeași suprafață de uscat va elimina cu 40 % mai puțin CO2 echivalent (valoarea scăzând la -185 Mt în 2030)1c. Această reducere recentă a stocării carbonului se datorează parțial creșterii recoltării. În plus, schimbările climatice ar putea reduce potențialul de stocare a carbonului al pădurilor Europei cu 180 Mt CO2 pe an în perioada 2021-2030, ca urmare a perturbărilor, reducând astfel cu peste 50 % absorbția forestieră netă preconizată.1d
__________________
1a Raportul AEM nr. 6/2019.
1b AEM, Total gas emissions trends and projections in Europe (Tendințe și previziuni privind emisiile totale de gaze cu efect de seră în Europa) (https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/greenhouse-gas-emission-trends-6/assessment-3).
1c AEM, Total gas emissions trends and projections in Europe (Tendințe și previziuni privind emisiile totale de gaze cu efect de seră în Europa) (https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/greenhouse-gas-emission-trends-6/assessment-3).
1dSeidl, R.; Schelhaas, M.-J.; Rammer, W.; Verkerk, P. J. (2014): Increasing forest disturbances in Europe and their impact on carbon storage. (Intensificarea perturbărilor forestiere în Europa și impactul acestora asupra stocării carbonului). In: nature climate change 4 (9), p. 806–810. DOI: 10.1038/nclimate2318.
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 1 c (nou)
(1c) În Comunicarea sa din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european, Comisia stabilește o nouă strategie care ar trebui să reprezinte prima etapă a procesului de transformare a economiei Uniunii, până cel târziu în 2050, într-o economie sustenabilă pentru mediu, neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, fără substanțe toxice și pe deplin circulară, cu respectarea limitelor planetei. Pactul verde european urmărește astfel să consolideze eforturile depuse la nivel mondial pentru a se pune în aplicare abordarea „O singură sănătate”, care recunoaște legătura intrinsecă dintre sănătatea umană, sănătatea animală și un mediu sănătos și rezilient, și să contribuie la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și ale Convenției privind diversitatea biologică și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 1 d (nou)
1d. Raportul special privind oceanele și criosfera într-o climă în schimbare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice a stabilit că oceanele joacă un rol fundamental în absorbția și redistribuirea dioxidului de carbon natural și antropic (CO2) și a căldurii, precum și în susținerea ecosistemelor.
Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 2
(2) Abordarea provocărilor legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Comunicării privind Pactul verde european, adoptată de Comisie la 11 decembrie 201928. În contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii, Pactul verde european a devenit cu atât mai necesar și important.
(2) Adoptarea unei abordări globale în ceea ce privește provocările legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, în mod echitabil și incluziv, fără a lăsa pe nimeni în urmă, se află în centrul Comunicării privind Pactul verde european, adoptată de Comisie la 11 decembrie 201928. Prin urmare, este necesar să se asigure că măsurile luate pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament țin seama de principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și de garanțiile minime în sensul articolelor 17 și 18 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, și să se țină seama, în același timp, și de principiile consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale. În contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății, coeziunii sociale și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii, Pactul verde european și necesitatea de a-l implementa în mod sustenabil au devenit cu atât mai necesare și importante.
28a Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 2 a (nou)
(2a) Comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 privind „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: readucerea naturii în viețile noastre” intensifică ambițiile Uniunii legate de protejarea și refacerea biodiversității și a unor ecosisteme funcționale. Dovezile științifice, rapoartele și recomandările privind zoonozele și pandemiile, inclusiv raportul de atelier al IPBES privind pierderea biodiversității și pandemiile, raportul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu din 6 iulie 2020 intitulat „Prevenirea următoarei pandemii – bolile zoonotice și modalitățile de întrerupere a lanțului de transmitere” au demonstrat importanța opririi declinului biodiversității și a aplicării în mod global a principiului „O singură sănătate” în procesul de elaborare a politicilor, printr-o abordare care să reflecte faptul că sănătatea umană, animalele și mediul înconjurător sunt interconectate și că este urgent nevoie de schimbări transformatoare la nivelul întregii societăți.
Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 2 b (nou)
(2b) Cel de-al 8-lea program de acțiune pentru mediu urmărește să accelereze tranziția verde către o economie circulară neutră din punct de vedere climatic, sustenabilă, netoxică, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, bazată pe energie din surse regenerabile, rezilientă și competitivă, într-un mod just, echitabil și favorabil incluziunii, precum și să protejeze, să refacă și să îmbunătățească calitatea mediului, inclusiv prin oprirea și inversarea procesului de pierdere a biodiversității. Recunoaște că un mediu sănătos stă la baza stării de bine a tuturor oamenilor, în care biodiversitatea este conservată, ecosistemele prosperă și natura este protejată și refăcută, conducând la creșterea rezilienței la schimbările climatice, dezastrele meteorologice și climatice și la alte riscuri de mediu.
Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 2 c (nou)
(2c) Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu și Forumul mondial al OCDE privind mediul au evidențiat faptul că schimbările de mediu au efecte specifice în funcție de gen. Rolurile diferențiate în funcție de gen generează, de asemenea, vulnerabilități diferite pentru femei, respectiv pentru bărbați, la efectele schimbărilor climatice, iar impactul schimbărilor climatice exacerbează inegalitățile de gen. Cel de-al 8-lea program de acțiune pentru mediu definește integrarea perspectivei de gen în politicile climatice și de mediu, inclusiv prin includerea unei perspective de gen în toate etapele procesului de elaborare a politicilor drept o condiție vitală care facilitează atingerea obiectivelor prioritare ale programului, necesitând eforturi din partea Comisiei, a statelor membre, a autorităților regionale și locale și a părților interesate, după caz.
Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 3
(3) Uniunea s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030, în cadrul angajamentului actualizat de reducere stabilit la nivel național, transmis Secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 202029.
(3) Uniunea s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030, în cadrul angajamentului actualizat de reducere stabilit la nivel național, transmis Secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 202029, în timp ce Parlamentul European a solicitat reducerea emisiilor brute de gaze cu efect de seră de la nivelul economiei Uniunii cu cel puțin 60 % sub nivelurile din 1990 până în 2030.
Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 3 a (nou)
(3a) Reducerea emisiilor de metan este esențială pentru îndeplinirea obiectivului Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii globale la 1,5 °C până la sfârșitul secolului. Un raport din 2021 al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) estimează că introducerea rapidă a unor măsuri care să vizeze emisiile de metan ar putea duce la o scădere cu 0,3 °C a temperaturii globale până în 2045. Prin urmare, Uniunea trebuie să adopte de urgență un obiectiv în materie de reducere și măsuri obligatorii de însoțire a acestuia, pentru a reduce rapid emisiile de metan din toate sursele, inclusiv din surse biogene.
Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 4
(4) Prin intermediul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului30, Uniunea a transpus în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea acestui obiectiv, inclusiv în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. Contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent. Încontextul Regulamentului (UE) 2021/1119, Comisia și-a reafirmat într-o declarație corespunzătoare intenția de a propune o revizuire a Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului31, în conformitate cu obiectivul ambițios de a crește absorbțiile nete de dioxid de carbon până la niveluri de peste 300 de milioane de tone de CO2 echivalent în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii până în 2030.
(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului30, Uniunea a consacrat în legislație obiectivul de a atinge, până cel târziu în 2050, un echilibru la nivelul întregii economii între emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanții de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune și de a înregistra emisii negative după această dată. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea acestui obiectiv, inclusiv în sectorul LULUCF. Pentru a asigura un nivel suficient al măsurilor de atenuare până în 2030, contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent.
__________
_____________-
30 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) ( JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
30 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) ( JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
31 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).
Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou)
(4a) Sectorul LULUCF a fost un absorbant semnificativ de carbon de la începutul perioadei de raportare, în 1990. Doar silvicultura a captat aproximativ 400 Mt CO2 echivalent anual în Uniune începând din 1990.
Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 4 b (nou)
(4b) Construirea de noi infrastructuri de transport este necesară pentru a îmbunătăți conexiunile dintre, pe de o parte, zonele urbane și, pe de altă parte, zonele rurale și îndepărtate din întreaga Uniune și dintre statele membre. Cu toate acestea, o astfel de construcție poate contribui, în același timp, la artificializarea terenurilor, care, la rândul său, poate reduce capacitatea solului de a absorbi gazele cu efect de seră. Orice astfel de utilizare a terenurilor ar trebui să fie luată în considerare în ceea ce privește potențialul său de reducere a emisiilor și impactul său asupra climei, ținând seama, în același timp, de necesitatea de a menține un echilibru între dimensiunile economice, sociale și de mediu. Statele membre ar trebui încurajate să se asigure că planificarea, autorizarea și implementarea infrastructurii de transport și turism contribuie la îndeplinirea sustenabilă a obiectivelor prezentului regulament și să asigure buna întreținere a infrastructurii existente și utilizarea eficientă a terenurilor din perspectiva climei, în special în rețelele de transport rutier.
Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 5
(5) Pentru a contribui la creșterea obiectivului ambițios de a reduce emisiile nete de la cel puțin 40 % la cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990, ar trebui stabilite obiective anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii în perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului]32, având drept rezultat un obiectiv de absorbții nete de 310milioane de tone de CO2 echivalent la nivelul întregii Uniuni până în 2030. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității.
(5) Pentru a se asigura că sectorul LULUCF contribuie în mod durabil și previzibil pe termen lung la obiectivul Uniunii de neutralitate climatică până cel târziu în 2050 și la obiectivul de a obține emisii negative după această dată, ar trebui stabilite obiective anuale obligatorii pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru din sectorul LULUCF cel puțin până în 2050, începând cu perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului32], având drept rezultat un obiectiv intermediar de cel puțin 310 milioane de tone de CO2 echivalent de absorbții nete la nivelul întregii Uniuni până în 2030, în conformitate cu obiectivele climatice ale Uniunii, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1119. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului LULUCF, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de refacere, gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității. Atunci când statele membre pot și doresc să atingă niveluri mai ridicate, ar trebui să fie încurajate să facă acest lucru.
__________________
__________________
32 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).
32 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).
Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 5 a (nou)
(5a) Defrișările și degradarea pădurilor contribuie la criza climatică globală, crescând emisiile de gaze cu efect de seră prin incendii forestiere asociate, prin eliminarea permanentă a capacităților de absorbție a carbonului, prin reducerea rezilienței zonei afectate la schimbările climatice și prin reducerea substanțială a biodiversității sale. Prin urmare, oprirea și inversarea defrișării, astfel cum au reafirmat liderii UE la COP 26 de la Glasgow, sunt vitale pentru combaterea schimbărilor climatice. Prin urmare, propunerea Comisiei de a interzice importul și exportul de mărfuri și de produse asociate defrișării și degradării pădurilor [COM(2021)0366] constituie un stimulent important pentru consolidarea în continuare a poziției proprietarilor europeni de păduri în gestionarea sustenabilă a pădurilor și în lupta împotriva defrișărilor.
Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 5 b (nou)
(5b) Ar trebui introduse dispoziții privind cartografierea și monitorizarea, pe teren și de la distanță, pentru a li se impune statelor membre să dispună de informații explicite din punct de vedere geografic pentru a identifica zonele prioritare care au potențialul de a fi restaurate și care pot contribui la acțiunile climatice. În cadrul îmbunătățirii generale a monitorizării, raportării și verificării, activitatea se va axa și pe armonizarea și rafinarea bazelor de date de activitate și a factorilor de emisii pentru îmbunătățirea inventarelor de gaze cu efect de seră.
Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 5 c (nou)
(5c) Carbonul organic din sol și rezervoarele de carbon reprezentate de lemnul mort, din care o mare parte alimentează prin urmare rezervoarele de carbon din sol, sunt deosebit de relevante pentru mai multe categorii de raportare, atât pentru politicile climatice, cât și pentru protecția biodiversității. Există dovezi empirice care arată că lemnul mort, sub forma deșeurilor brute de lemn, se comportă ca un absorbant de carbon analog produselor lemnoase recoltate. De asemenea, acesta contribuie la crearea absorbantului terestru de carbon al solului forestier, prevenind mineralizarea în CO2, și ambele mecanisme ar trebui luate în considerare în mod adecvat în raportare. Cercetările confirmă, de asemenea, modelele globale raportate pentru aplicabilitatea carbonului organic din sol pe verticală în solurile forestiere din pădurile europene, unde aproximativ 55-65 % se stochează în cei 30 cm din partea de sus a solului, iar restul de 40 % se stochează la o adâncime mai mare, măsurată până la 1 m, în special în cazul solurilor organice. Regulamentul ar trebui modificat în acest sens.
Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 6
(6) Obiectivele anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor, ar trebui introdus un concept de corecție tehnică. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului modificării metodologiei asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.
(6) Obiectivele anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor, ar trebui introdus un concept de corecție tehnică, sub rezerva unei evaluări științifice independente. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului unei mai mari precizii a metodologiei folosite asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.
Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 6 a (nou)
(6a) În raportul său din 2019 de evaluare globală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice, Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) a furnizat cele mai recente dovezi științifice despre degradarea continuă a biodiversității. Pierderea biodiversității accelerează schimbările climatice și accentuează semnificativ vulnerabilitatea în fața acestora. La 11 octombrie 2021, Consiliul Uniunii a autorizat Comisia să aprobe Declarația de la Kunming în numele Uniunii, angajând astfel Uniunea să inverseze declinul actual al biodiversității și să se asigure că biodiversitatea este pusă pe calea redresării până cel târziu în 2030. Pădurile și solurile sănătoase sunt extrem de importante pentru biodiversitate, dar și pentru purificarea aerului și a apei, sechestrarea și stocarea carbonului și furnizarea de produse din lemn cu durată lungă de viață obținute în mod sustenabil. Atât noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030, cât și Strategia UE pentru 2030 privind solul au recunoscut necesitatea de a proteja și de a îmbunătăți calitatea pădurilor și a ecosistemelor solului în Uniune, precum și de a încuraja practici consolidate de gestionare durabilă care pot îmbunătăți sechestrarea carbonului și pot consolida reziliența pădurilor și a solurilor, având în vedere crizele climatice și cele legate de biodiversitate.
Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 7
(7) Comunicarea din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”33 a subliniat o opțiune de a combina emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, altele decât emisiile de CO2, cu absorbțiile nete din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, creând astfel un sector al terenurilor nou reglementat. O astfel de combinație poate promova sinergii între acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor și poate facilita elaborarea și punerea în aplicare mai integrate a politicilor la nivel național și la nivelul Uniunii. În acest scop, ar trebui consolidată obligația statelor membre de a prezenta planuri integrate de atenuare a schimbărilor climatice pentru sectorul terenurilor.
(7) Comunicarea din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”33 a subliniat diferite căi și opțiuni de politică pentru a atinge obiectivul climatic mai ambițios al Uniunii pentru 2030. Aceasta a subliniat că, pentru atingerea neutralității climatice, acțiunea Uniunii va trebui să fie intensificată în mod semnificativ în toate sectoarele economiei. Progresele înregistrate într-un sector nu ar trebui să compenseze lipsa progreselor în alte sectoare. Prioritatea ar trebui să fie stoparea emisiilor fosile. În plus, absorbțiile de gaze cu efect de seră realizate de absorbanții naturali de carbon sunt fragile și potențial reversibile, ceea ce duce la creșterea incertitudinii în ceea ce privește măsurarea emisiilor și a absorbțiilor în sectorul terenurilor în comparație cu alte sectoare. Riscul de inversare a absorbțiilor realizate de absorbanții naturali de carbon este agravat și mai mult de schimbările climatice. Datele științifice privind clima arată, de asemenea, că răspunsul climatic la emisii și absorbții este asimetric, adică o tonă de gaze cu efect de seră emise în atmosferă nu poate fi comparată cu o tonă de gaze cu efect de seră absorbită33a. Există, de asemenea, diferențe între gazele cu efect de seră cu durată scurtă de viață, cum ar fi metanul, și dioxidul de carbon, care pot rămâne în atmosferă timp de până la 1 000 de ani. Prin urmare, obiectivul de intensificare a absorbțiilor de către absorbanții naturali de carbon ar trebui urmărit strict separat de obiectivul de reducere rapidă și drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră din alte sectoare, inclusiv a emisiilor agricole altele decât CO2.
33aZickfeld K., Azevedo D., Mathesius S. et al. Asymmetry in the climate–carbon cycle response to positive and negative CO2 emissions. Nature Climate Change 11, 613–617 (2021).
Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 8
(8) Sectorul terenurilor are potențialul de a deveni rapid neutru din punct de vedere climatic până în 2035 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și, ulterior, de a genera mai multe absorbții de gaze cu efect de seră decât emisii. Un angajament colectiv care vizează realizarea neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035 la nivelul UE poate oferi certitudinea necesară în materie de planificare pentru a stimula acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor pe termen scurt, având în vedere că astfel de acțiuni pot necesita mulți ani pentru a obține rezultatele dorite în materie de atenuare. În plus, se preconizează că sectorul terenurilor va deveni cel mai amplu sector din profilul fluxului de gaze cu efect de seră din UE în 2050. Prin urmare, este deosebit de important ca acest sector să fie ancorat pe o traiectorie care să poată conduce efectiv la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Până la jumătatea anului 2024, statele membre ar trebui să prezinte o actualizare a planurilor naționale integrate privind energia și clima actualizate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Planurile ar trebui să includă măsuri relevante prin care fiecare stat membru să contribuie cel mai bine la obiectivul colectiv de neutralitate climatică în sectorul terenurilor la nivelul UE în 2035. Pe baza acestor planuri, Comisia ar trebui să propună obiective naționale care să garanteze că emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și emisiile din sectoarele agricole, altele decât cele de CO2, sunt cel puțin echilibrate până în 2035. Contrar obiectivului UE de atingere a neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035, astfel de obiective naționale vor fi obligatorii și executorii pentru fiecare stat membru.
(8) Se preconizează că sectorul terenurilor va deveni cel mai amplu sector din profilul fluxului de gaze cu efect de seră din UE în 2050. Se preconizează că sectoarele din cadrul pilonului pentru terenuri vor avea contribuții diferite la obiectivul de neutralitate climatică. Mai ales, terenurile cultivate, pajiștile și zonele umede sunt în prezent emițători neți de gaze cu efect de seră în Uniune, dar au potențialul de a deveni o sursă de absorbții nete de gaze cu efect de seră, în special prin modernizarea agrosilviculturii, agricultura ecologică și refacerea zonelor umede și a turbăriilor. Prin urmare, este deosebit de important ca fiecare sector să fie ancorat pe o traiectorie care să poată conduce efectiv la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Până la jumătatea anului 2024, statele membre ar trebui să prezinte o actualizare a planurilor naționale integrate privind energia și clima actualizate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Planurile ar trebui să includă măsuri relevante prin care fiecare stat membru să contribuie cel mai bine la obiectivul de a asigura o contribuție echitabilă a tuturor la acest obiectiv. Pe baza acestor planuri șidupă ce a ținut seama de avizul Consiliului consultativ științific european pentru schimbările climatice și de bugetul Uniunii privind gazele cu efect de seră stabilit în Regulamentul (UE) 2021/1119, Comisia ar trebui să propună obiective și măsuri specifice pentru a asigura o repartizare echitabilă a sarcinilor între toate sectoarele de terenurișistatele membre.
__________________
__________________
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 8 a (nou)
(8a) Turbăriile sunt cel mai mare spațiu terestru de stocare a carbonului organic, dar, dacă sunt secate, pot deveni o sursă de gaze cu efect de seră, contribuind la criza climatică. La nivel global, turbăriile secate emit aproximativ 2 Gt de dioxid de carbon pe an, ceea ce corespunde unui procent de aproximativ 5 % din emisiile antropice. Prin urmare, îmbunătățirea gestionării și a protecției turbăriilor ar trebui să constituie o prioritate în ceea ce privește creșterea absorbției gazelor cu efect de seră, contribuind astfel la atenuarea schimbărilor climatice, precum și la protecția biodiversității și a solului împotriva eroziunii.
Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 8 b (nou)
(8b) Pădurile oferă beneficii importante pentru biodiversitate, stabilizarea solului, purificarea aerului și a apei, sechestrarea și stocarea carbonului și, eventual, furnizarea de produse din lemn cu durată lungă de viață. Cu toate acestea, natura și funcția pădurilor variază foarte mult în întreaga Uniune, în special între partea de nord, unde producția de lemn este mai răspândită, și cea de sud, unde conservarea solului este o prioritate și unde alte tipuri de păduri multifuncționale specifice (cum ar fi pădurea mediteraneeană sau Dehesa) necesită deseori măsuri specifice de conservare și ecologice, precum și perioade lungi de timp pentru absorbția CO2. Astfel de păduri mediteraneene sunt mai vulnerabile la schimbările climatice din cauza impactului direct, cum ar fi seceta sau degradarea pădurilor indusă de temperatură sau evoluția aridității. În acest context, ar trebui utilizat un indice de ariditate ca unul dintre instrumentele necesare pentru a consolida rezistența pădurilor Uniunii.
Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 8 c (nou)
(8c) La punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să se țină seama de articolul 349 din TFUE, care recunoaște vulnerabilitatea deosebită a regiunilor ultraperiferice din cauza suprafeței lor reduse, a insularității, a depărtării de regiunile continentale, a reliefului și climei lor dificile și a dependenței lor economice de un număr redus de produse, o combinație care le împiedică grav dezvoltarea și generează costuri suplimentare substanțiale în multe domenii, în special pentru transport. Eforturile depuse și obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră, stabilite pentru statele membre cu regiuni ultraperiferice – Portugalia, Spania și Franța –, ar trebui adaptate la situația dificilă a acestor regiuni, echilibrând obiectivele de mediu cu costurile sociale ridicate pentru aceste regiuni și ținând cont că acestea găzduiesc aproximativ 80 % din biodiversitatea Uniunii. Prin urmare, respectivele state membre ar trebui să implice autoritățile din regiunile ultraperiferice în elaborarea planurilor lor naționale privind energia și clima, asigurând o tranziție echitabilă.
Amendamentul 28 Propunere de regulament Considerentul 10
(10) Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii sau administratorii de păduri au nevoie de un stimulent direct pentru a stoca mai mult carbon pe terenurile lor și în pădurile lor. Noile modele de afaceri bazate pe stimulente pentru sechestrarea carbonului în solurile agricole și pe certificarea absorbțiilor de carbon trebuie să fie implementate din ce în ce mai mult în perioada rămasă până în 2030. Astfel de stimulente și modele de afaceri vor îmbunătăți atenuarea schimbărilor climatice în bioeconomie, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Prin urmare, ar trebui introduse noi categorii de produse de stocare a dioxidului de carbon în plus față de produsele lemnoase recoltate. Modelele de afaceri emergente, practicile agricole și de gestionare a terenurilor, menite să sporească absorbțiile, contribuie la o dezvoltare teritorială echilibrată și la creșterea economică în zonele rurale. De asemenea, ele creează oportunități pentru noi locuri de muncă și oferă stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante.
(10) Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii, proprietarii de terenuri și de păduri sau administratorii de păduri ar trebui să fie încurajați să stocheze mai mult carbon pe terenurile și pădurile lor, acordând prioritate abordărilor ecosistemice și practicilor favorabile biodiversității, cum ar fi practicile forestiere apropiate de natură, împădurirea, refacerea stocurilor de carbon forestier, extinderea acoperirii agroforestiere, sechestrarea carbonului în sol și refacerea zonelor umede, precum și alte soluții inovatoare. Astfel de stimulente ar trebui să îmbunătățească și atenuarea schimbărilor climatice în bioeconomie și reducerea globală a emisiilor în toate sectoarele bioeconomiei, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Lemnul recoltat din surse durabile cu durată de viață îndelungată și produsele de stocare a carbonului pe bază biologică pot contribui la bioeconomia circulară, acționând ca înlocuitori pentru opțiunile pe bază de combustibili fosili, dar potențialul stocării carbonului în aceste produse este determinat de durata de viață a acestor produse. Beneficiul utilizării lemnului pentru a înlocui energiile sau materialele concurente cu amprente de carbon mai mari depinde și de metodele de recoltare, de transport și de prelucrare. Prin urmare, noi categorii de produse de stocare a carbonului pot fi introduse numai dacă au o durată de viață lungă, au un efect net pozitiv de sechestrare a carbonului pe baza unei evaluări a ciclului de viață, inclusiv impactul asupra utilizării terenurilor și a schimbării destinației terenurilor asociate cu creșterea recoltării, și cu condiția ca datele disponibile să aibă o bază științifică, să fie transparente și verificabile. Comisia trebuie să țină seama de faptul că este necesar ca ciclul de viață al acestor produse nu afecteze semnificativ obiectivele de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.
Amendamentul 29 Propunere de regulament Considerentul 10 a (nou)
(10a) Finanțarea publică din politica agricolă comună (PAC) și alte programe ale Uniunii pot sprijini deja sechestrarea carbonului și abordările favorabile biodiversității în păduri și terenuri agricole. Pentru a oferi un sprijin financiar necesar și personalizat proprietarilor sau administratorilor de terenuri și păduri cu scopul de a atinge obiectivele consolidate în domeniul LULUCF, ar trebui mobilizate planurile strategice PAC și alte surse de finanțare publice sau private.
Amendamentul 30 Propunere de regulament Considerentul 10 b (nou)
(10b) Pentru a asigura un progres constant în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, statele membre care nu reușesc să își atingă obiectivele anuale în doi ani consecutivi ar trebui să își revizuiască planurile naționale privind energia și clima și strategiile pe termen lung pentru a se asigura că se iau măsuri suplimentare în scopul de a îmbunătăți toți absorbanții și toate rezervoarele și de a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale.
Amendamentul 31 Propunere de regulament Considerentul 10 c (nou)
(10c) Pentru a menține și a îmbunătăți coerența socială, Pactul verde european trebuie să fie pus în aplicare într-un mod sustenabil pe plan economic și acordând atenție aspectelor sociale, pentru a asigura o tranziție echitabilă și justă, care să nu lase pe nimeni în urmă și să promoveze egalitatea de gen. Nivelul sporit de ambiție în sectorul exploatării terenurilor și al silviculturii poate avea efecte sociale, economice și asupra forței de muncă. Acesta poate crea oportunități pentru noi locuri de muncă de calitate și oferă stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante. Prin urmare, este important să se anticipeze impactul politicilor asupra locurilor de muncă și a rezultatelor legate de acestea prin evaluări ale impactului asupra ocupării forței de muncă, așa cum se prevede, de exemplu, în Ghidul de referință al OIM privind evaluarea impactului asupra ocupării forței de muncă, să se asigure o tranziție justă pentru ca sectorul exploatării terenurilor și al silviculturii să devină mai sustenabil, cu implicarea deplină a partenerilor sociali și a organizațiilor relevante ale societății civile, atât în faza de planificare, cât și în cea de punere în aplicare, în beneficiul administratorilor de păduri și de terenuri, al fermierilor, al lucrătorilor, al mediului și al societății în sens mai larg. Politicile naționale ar trebui să țină seama în mod corespunzător de acest lucru.
Amendamentul 32 Propunere de regulament Considerentul 10 d (nou)
(10d) Potențialul de stocare a carbonului al produselor lemnoase este determinat de durata de viață a acestor produse, care poate varia de la câteva zile pentru un pliant la mai multe decenii sau chiar sute de ani pentru o clădire din lemn. Deși un produs din lemn reprezintă un stoc de carbon, beneficiul real al recoltării unui copac depinde de durata de viață a produsului realizat, care trebuie comparată cu cea a lemnului din ecosistem dacă nu ar fi fost tăiat copacul.
Amendamentul 33 Propunere de regulament Considerentul 10 e (nou)
(10e) Definiția cultivării plantelor palustre (sau a agriculturii în turbării) ar trebui discutată în continuare, pentru a se trece rapid la o agricultură pe soluri organice mai favorabilă climei, precum și pentru a pune capăt drenărilor și a reface nivelul natural al apei.
Amendamentul 34 Propunere de regulament Considerentul 10 f (nou)
(10f) În conformitate cu obiectivul Uniunii de creștere netă zero a suprafeței terenurilor ocupate până în 2050, ar trebui evitată transformarea terenurilor naturale și agricole în zone construite. Prin urmare, statele membre ar trebui să introducă în planurile lor de amenajare a teritoriului măsuri care să compenseze orice reducere a terenurilor rezultată din urbanizare.
Amendamentul 35 Propunere de regulament Considerentul 11
(11) Având în vedere particularitățile sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii din fiecare stat membru, precum și faptul că statele membre trebuie să își îmbunătățească performanțele pentru a-și atinge obiectivele naționale obligatorii, o serie de flexibilități ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre, inclusiv comercializarea excedentelor și extinderea flexibilităților pentru păduri, respectând totodată integritatea de mediu a obiectivelor.
(11) Având în vedere particularitățile sectorului LULUCF din fiecare stat membru, precum și faptul că statele membre trebuie să își îmbunătățească performanțele pentru a-și atinge obiectivele naționale obligatorii, o serie de flexibilități ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre, inclusiv comercializarea excedentelor la un preț minim și extinderea flexibilităților pentru păduri, respectând totodată integritatea de mediu a obiectivelor.
Amendamentul 36 Propunere de regulament Considerentul 12
(12) Eliminarea normelor actuale de contabilizare după 2025 creează necesitatea unor dispoziții alternative pentru perturbările naturale, cum ar fi incendiile, dăunătorii și furtunile, pentru a aborda incertitudinile cauzate de procesele naturale sau ca urmare a schimbărilor climatice în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. În 2032, statele membre ar trebui să dispună de un mecanism de flexibilitate legat de perturbările naturale, cu condiția ca acestea să fi epuizat toate celelalte flexibilități de care dispun, să pună în aplicare măsuri adecvate de reducere a vulnerabilității terenurilor lor la astfel de perturbări și ca realizarea de către Uniune a obiectivului pentru 2030 privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură să fie finalizată.
(12) Eliminarea normelor actuale de contabilizare după 2025 creează necesitatea unor dispoziții alternative pentru perturbările naturale, cum ar fi incendiile, dăunătorii și furtunile, pentru a aborda incertitudinile cauzate de procesele naturale sau de perturbările ecosistemelor create de schimbările climatice în sectorul LULUCF, cu condiția ca acestea să nu fi putut fi anticipate sau prevenite, în special prin punerea în aplicare a unor măsuri de adaptare. În 2032, statele membre ar trebui să dispună de un mecanism de flexibilitate legat de perturbările naturale, cu condiția ca acestea să fi epuizat toate celelalte flexibilități de care dispun și să fi demonstrat că excedentul rămas are legătură directă cu impactul perturbărilor naturale sau al perturbărilor ecosistemelor create de schimbările climatice, să pună în aplicare măsuri adecvate de îmbunătățire a absorbanților naturali de carbon într-un mod care să contribuie la ameliorarea biodiversității și la reducerea vulnerabilității terenurilor lor la astfel de perturbări și ca realizarea de către Uniune a obiectivului pentru 2030 privind LULUCF să fie finalizată.
Amendamentul 37 Propunere de regulament Considerentul 13
(13) Odată cu stabilirea unor obiective naționale anuale obligatorii privind absorbțiile de gaze cu efect de seră pe baza emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră raportate începând cu 2026, ar trebui stabilite norme pentru respectarea obiectivelor. Principiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui să se aplice mutatis mutandis, cu o sancțiune pentru neconformitate calculată după cum urmează: 108 % din decalajul dintre obiectivul atribuit și absorbțiile nete raportate în anul respectiv se va adăuga la cifra emisiilor de gaze cu efect de seră raportată în anul următor de către statul membru.
(13) Odată cu stabilirea unor obiective naționale anuale obligatorii privind absorbțiile de gaze cu efect de seră pe baza emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră raportate începând cu 2026, ar trebui stabilite norme pentru respectarea obiectivelor. Principiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui să se aplice mutatis mutandis, cu o sancțiune pentru neconformitate calculată după cum urmează: 108 % din decalajul dintre obiectivul atribuit și absorbțiile nete raportate în anul respectiv se va adăuga la cifra emisiilor de gaze cu efect de seră raportată în anul următor de către statul membru. Comisia ar trebui să ia toate măsurile necesare în conformitate cu tratatele pentru a asigura respectarea de către statele membre a dispozițiilor prezentului regulament.
Amendamentul 38 Propunere de regulament Considerentul 13 a (nou)
(13a) Controlul public și accesul la justiție reprezintă o parte esențială a valorilor democratice ale Uniunii și un instrument de protecție a statului de drept. Societatea civilă joacă un rol esențial, de „câine de pază”, în statele membre și furnizează sprijin important pentru a contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european. Pentru a-și proteja drepturile și a contesta încălcările punerii în aplicare a prezentului regulament la nivel național, statele membre ar trebui să asigure cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale accesul la justiție. Pentru a se asigura că acest drept poate fi exercitat în mod egal în toate statele membre, la prezentul regulament ar trebui să se adauge un articol care să vizeze accesul la justiție.
Amendamentul 39 Propunere de regulament Considerentul 14
(14) Pentru a asigura existența unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Regulamentului (UE) 2018/841 de stabilire a alocărilor anuale de obiective pentru statele membre, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului37.
(14) Pentru a specifica cerințele prevăzute în prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește stabilirea alocărilor anuale de obiective pentru statele membre pentru LULUCF, precum și metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată la obiectivele statelor membre și în vederea realizării expertizei independente, precizând criterii minime pentru includerea monitorizării biodiversității în sistemul de monitorizare a terenurilor și adoptarea unei metodologii de evaluare a impactului perturbărilor ecosistemice create de schimbările climatice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare36a. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
______________
______________
36a JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
37 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 40 Propunere de regulament Considerentul 15 a (nou)
(15a) În Europa, inventarele forestiere naționale sunt utilizate pentru a furniza informații pentru evaluările serviciilor ecosistemice forestiere. Sistemul de monitorizare a inventarelor forestiere diferă de la țară la țară, întrucât fiecare țară are propriul sistem de inventariere forestieră, cu propria sa metodologie. Comisia și statele membre ar trebui să armonizeze indicatorii, definiția și diferitele sisteme de inventariere și să stabilească un sistem de monitorizare forestieră consecvent în întreaga Uniune.
Amendamentul 41 Propunere de regulament Considerentul 16
(16) Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203038, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic39, Strategia UE pentru păduri40, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului revizuită41 și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”42 vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune. Monitorizarea și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale.
(16) Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate și măsurate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203038, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic39, Strategia UE privind solul39a, Strategia UE pentru păduri40, Comunicarea Comisiei referitoare la ciclurile durabile ale carbonului39b, Strategia actualizată a UE privind bioeconomia40b, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului revizuită41 și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”42 vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune și la stimularea sinergiilor între politicile Uniunii în domeniul climei și al biodiversității. Monitorizarea prin satelit și la fața locului și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și utilizând pe deplin instrumentele deja existente, cum ar fi anchetele LUCAS (Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor) și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale. În acest context, Comisia ar trebui să ofere asistență statelor membre pentru ca acestea să aplice metodologia de nivel 3 începând cu 2026, pentru a asigura coerența și transparența datelor, și să continue să lucreze la datele geospațiale GIS la nivelul Uniunii.
__________________
__________________
38 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre (COM(2020)0380).
38 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre (COM(2020)0380).
39a Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind solul pentru 2030 – Valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase pentru ființele umane, alimentație, natură și climă (COM(2021)0699).
40 […]
40 […]
40a Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu referitoare la ciclurile durabile ale carbonului (COM(2021)0800).
40b Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O bioeconomie durabilă pentru Europa: consolidarea legăturilor dintre economie, societate și mediu (COM/2018/0673).
41 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
41 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
Amendamentul 42 Propunere de regulament Considerentul 16 a (nou)
(16a) În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2030 și al noii strategii a UE pentru păduri pentru 2030, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexei V la Regulamentul (UE) 2018/1999 pentru a adăuga noi categorii de terenuri la cele vizate de sistemul de monitorizare a unităților de utilizare a terenurilor care fac obiectul protecției și la cele vizate de sistemul de monitorizare a unităților de utilizare a terenurilor care fac obiectul refacerii.
Amendamentul 43 Propunere de regulament Considerentul 17
(17) Schimbările antropice preconizate în ceea ce privește utilizarea mediului marin și de apă dulce, de exemplu prin extinderea planificată a surselor de energie offshore, creșterea potențială a producției de acvacultură și creșterea nivelurilor de protecție a naturii în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei UE în domeniul biodiversității, vor influența emisiile de gaze cu efect de seră și sechestrarea acestora. În prezent, aceste emisii și absorbții nu sunt incluse în tabelele standard de raportare către CCONUSC. Ulterior adoptării metodologiei de raportare, Comisia va lua în considerare raportarea cu privire la progresele, fezabilitatea analizei și impactul extinderii raportării la mediul marin și de apă dulce pe baza celor mai recente dovezi științifice ale acestor fluxuri atunci când efectuează revizuirea în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament.
(17) Se preconizează că schimbările antropice ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale absorbțiilor din ecosistemele marine, costiere și de apă dulce vor varia în viitor ca urmare a modificărilor utilizării, de exemplu prin extinderea planificată a surselor de energie offshore, creșterea potențială a producției de acvacultură și creșterea nivelurilor de protecție a naturii necesare îndeplinirii obiectivelor Strategiei UE în domeniul biodiversității.Zonele umede costiere prezintă un interes specific pentru biodiversitatea Uniunii, precum și pentru regiunile și ecosistemele ultraperiferice vizate de acțiunile externe ale Uniunii, și pot declanșa o reducere importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, sub forma așa-numitelor ecosisteme de „carbon albastru”. În prezent, aceste emisii și absorbții nu sunt incluse în tabelele standard de raportare către CCONUSC. Ulterior adoptării metodologiei de raportare, Comisia va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare al prezentului regulament pentru a include emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile din ecosistemele marine, costiere, inclusiv zonele umede care formează o deltă, și de apă dulce pe baza celor mai recente dovezi științifice ale acestor fluxuri și ale cauzelor lor, și va aplica acestor emisii și absorbții obiective specifice atunci când efectuează revizuirea în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament.
Amendamentul 44 Propunere de regulament Considerentul 17 a (nou)
(17a) Regulamentul LULUCF ar trebui să fie modificat pentru a fi în conformitate cu articolul 6 din Acordul de la Paris și cu rezultatele Reuniunii la nivel înalt privind clima de la Glasgow și pentru a evita dubla contabilizare. În același timp, Uniunea și statele membre ar trebui să încurajeze partenerii internaționali și părțile terțe să ia măsuri suplimentare și în sectorul LULUCF, în contextul viitoarelor conferințe ale ONU privind schimbările climatice, precum și în alte contexte internaționale.
Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 1 – paragraful 1 – litera d b (nouă)
(db) angajamentele instituțiilor relevante ale Uniunii și ale statelor membre de a lua măsurile necesare pentru a îmbunătăți absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF începând din 2031, astfel încât să contribuie la punerea în aplicare a articolului 5 alineatul (1) din Acordul de la Paris și să asigure o contribuție sustenabilă și previzibilă pe termen lung a absorbanților naturali la atingerea obiectivului Uniunii de neutralitate climatică până cel târziu în 2050 și la atingerea ulterior a emisiilor negative, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119;
Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 1 – paragraful 1 – litera e
(e) angajamente ale statelor membre de a lua măsurile necesare pentru realizarea colectivă a neutralității climatice în Uniune până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, inclusiv emisiile din agricultură altele decât cele de CO2.”;
3. Prezentul regulament se aplică și în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și care se produc pe teritoriile statelor membre începând cu 2031, în oricare dintre categoriile de terenuri enumerate la alineatul (2) literele (a)-(j) și în oricare dintre următoarele sectoare:
eliminat
(a) fermentație enterică;
(b) gestionarea gunoiului de grajd;
(c) cultivarea orezului;
(d) soluri agricole;
(e) incendierea programată a savanelor;
(f) arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil;
(g) stropire cu var;
(h) aplicarea ureei;
(i) alte îngrășăminte cu conținut de carbon;
(j) „altele.”
Amendamentele 97 și 50cp2 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 4 – paragraful 2
2. Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră este de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018.
2. Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii este de cel puțin 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018. Acest obiectiv este amplificat și mai mult prin măsuri și inițiative suplimentare la nivelul Uniunii, pentru a sprijini sechestrarea carbonului în solurile agricole.Astfel de măsuri și inițiative, precum și metodologia de calculare a obiectivelor și de repartizare între statele membre completează prezentul regulament la un an de la intrarea în vigoare a prezentei legislații.
Fiecare stat membru se asigură că, ținând seama de flexibilitățile prevăzute la articolele 12, 13 și 13b, cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor sale de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), în fiecare an din perioada 2026-2030, nu depășește limita stabilită de o traiectorie liniară, care se încheie în 2030 cu privire la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv în anexa IIa. Traiectoria liniară a unui stat membru începe în 2022.
Fiecare stat membru se asigură că, ținând seama de flexibilitățile prevăzute la articolele 12 și 13b, cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor sale de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), în fiecare an din perioada 2026-2030, nu depășește limita stabilită de o traiectorie liniară, care se încheie în 2030 cu privire la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv în anexa IIa. Traiectoria liniară a unui stat membru începe în 2022.
3. Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc obiectivele anuale pe baza traiectoriei liniare pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru, pentru fiecare an din perioada 2026-2029, în ceea ce privește tonele de CO2 echivalent. Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea absorbțiilor nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa poate face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre. Metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată obiectivelor statelor membre se stabilește în aceste acte de punere în aplicare. În sensul respectivelor acte de punere în aplicare, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
3. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament stabilind obiectivele anuale pentru sectorul LULUCF pe baza traiectoriei liniare pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru, pentru fiecare an din perioada 2026-2029, în ceea ce privește tonele de CO2 echivalent. Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea absorbțiilor nete de cel puțin 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa poate face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre, sub rezerva unei expertize independente care să confirme necesitatea și proporționalitatea corecției tehnice pe baza unei precizii mai bune a datelor monitorizate și raportate. Metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată obiectivelor statelor membre și de expertiză independentă se stabilește în aceste acte delegate și este pusă la dispoziția publicului. În sensul respectivelor acte delegate, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 16a.
Amendamentul 108 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 4 – alineatul 3 a (nou)
3a. În cazul în care statele membre doresc să atingă niveluri mai ridicate, sunt încurajate să facă acest lucru.
Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 4 – alineatul 3 b (nou)
3b. Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre iau măsurile necesare la nivelul Uniunii și, respectiv, la nivel național pentru a îmbunătăți în continuare absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF începând din 2031, astfel încât să contribuie la aplicarea articolului 5 alineatul (1) din Acordul de la Paris și să asigure o contribuție sustenabilă și previzibilă pe termen lung a absorbanților naturali la obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până cel târziu în 2050 și la obiectivul de a realiza ulterior emisii negative, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119.
Până la 1 ianuarie 2025, Comisia, ținând seama de avizul Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice și de bugetul Uniunii pentru gazele cu efect de seră prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima transmise de statele membre până la 30 iunie 2024 în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, prezintă o propunere de modificare a prezentului regulament cu scopul de a stabili obiective ale Uniunii și ale statelor membre pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură cel puțin pentru 2035, 2040, 2045 și 2050.
4. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectoarele prevăzute la articolul 2 alineatul (3) literele (a)-(j) urmăresc să atingă valoarea netă de zero până în 2035, iar ulterior Uniunea să realizeze emisii negative. Uniunea și statele membre iau măsurile necesare pentru a permite îndeplinirea colectivă a obiectivului pentru 2035. Până la 31 decembrie 2025și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, până la 30 iunie 2024, Comisia prezintă propuneri privind contribuția fiecărui stat membru la reducerea netă a emisiilor.”;
4. Până la 31 decembrie 2024, pe baza rapoartelor naționale integrate privind energia și a planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolelor 14 și 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999 până la data respectivă și ținând seama de avizul Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice și de bugetul Uniunii în materie de gaze cu efect de seră prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește creșterea absorbției nete de gaze cu efect de seră în terenuri cultivate, pășuni și zone umede în temeiul domeniului de aplicare al prezentului regulament și în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de agricultură în temeiul domeniului de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 și evaluează dacă tendințele actuale și proiecțiile viitoare sunt coerente cu obiectivul de a realiza reduceri pe termen lung ale emisiilor de gaze cu efect de seră în toate sectoarele în conformitate cu obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și cu obiectivele intermediare ale Uniunii în materie de climă stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1119.
Raportul respectiv include o evaluare a impactului care analizează opțiunile, inclusiv obiectivele naționale, pentru a asigura o contribuție echitabilă a fiecărui sector și a fiecărui stat membru la obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și la obiectivele intermediare ale Uniunii în materie de climă prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, ținând seama totodată de obiectivele Strategiei în domeniul bioeconomiei din 2018, de producția alimentară locală durabilă și de securitatea alimentară, de Strategia „De la fermă la consumator” și de Strategia privind biodiversitatea, precum și de viitoarea legislație privind sistemul alimentar durabil, evaluând sinergiile și compromisurile legate de accelerarea înlocuirii combustibililor fosili cu bioproduse și evaluând impactul până la nivelul fermelor.
În urma acestui raport, Comisia prezintă, dacă consideră necesar, propuneri legislative pentru a asigura contribuții din partea tuturor sectoarelor, în conformitate cu obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și cu obiectivele intermediare ale Uniunii în materie de climă prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119.
Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 4 – alineatul 4 a (nou)
4a. Atunci când adoptă măsuri pentru a-și îndeplini obiectivele naționale astfel cum se prevede la alineatul (2), statele membre țin seama de principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și de garanțiile minime în sensul articolelor 17 și 18 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului1a, ținând seama, în același timp, de principiile consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale. Comisia emite orientări pentru a stabili norme și metodologii comune în vederea atingerii obiectivului prevăzut la prezentul alineat. Comisia este, de asemenea, împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament, stabilind criterii minime pentru a include monitorizarea biodiversității în sistemele de monitorizare a terenurilor.
__________________
1a Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
Amendamentul 57 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 4 a (nou)
(3a) Se introduce următorul articol 4a:
„Articolul 4a
Sprijin financiar și tranziție echitabilă pentru intensificarea acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în sectorul LULUCF
1. Până la ... [patru luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a disponibilității și coerenței tuturor instrumentelor de finanțare existente ale Uniunii pentru o mai mare atenuare a schimbărilor climatice și adaptare la acestea în sectorul LULUCF, cu scopul de a contribui la obiectivele stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (3) în conformitate cu articolul 4 alineatul (4a). În raportul respectiv, Comisia emite, după caz, recomandări adresate statelor membre cu privire la modul în care planurile lor strategice PAC trebuie modificate în temeiul articolului 120 din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului pentru a oferi sprijinul financiar necesar și personalizat proprietarilor sau administratorilor de terenuri și păduri pentru a atinge obiectivele stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (3), în conformitate cu articolul 4 alineatul (4a), acordând prioritate promovării abordărilor ecosistemice la nivelul pădurilor, terenurilor agricole și agrosilviculturii. Aceste recomandări țin seama de necesitatea de a asigura caracterul permanent al absorbțiilor facilitate de acest sprijin financiar și de riscul ca absorbțiile respective să fie eliberate în orice moment în atmosferă, accidental sau intenționat.
2. Atunci când statele membre utilizează venituri publice obținute din licitarea certificatelor EU ETS în temeiul Directivei 2003/87/CE pentru a sprijini măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea adoptate de proprietarii sau administratorii de terenuri și păduri în vederea atingerii obiectivelor stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (3), în conformitate cu articolul 4 alineatul (4a), se acordă prioritate promovării abordărilor ecosistemice la nivelul pădurilor și terenurilor agricole. Proiectele sunt selectate pe baza unor criterii comune obiective, bazate pe știință și transparente și recompensează practici ale căror beneficii climatice și de mediu sunt dovedite științific și care duc la creșterea durabilă și pe termen lung a sechestrării carbonului în soluri și biomasă, asigurând totodată beneficii conexe pentru societate.
3. În scopul alineatului (3), Comisia adoptă orientări pentru a stabili criterii comune de selecție a proiectelor, bazate, printre altele, pe orientările existente adoptate de Comisie. Înainte de a adopta respectivele orientări, Comisia consultă Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119, precum și societatea civilă și părțile interesate relevante.
4. Până la 31 decembrie 2022, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere legislativă în vederea instituirii unui cadru de reglementare pentru certificarea absorbțiilor de carbon solide din punct de vedere științific, durabile, fiabile și permanente, inclusiv prin practici de sechestrare a carbonului în solurile agricole, care asigură integritatea mediului și respectă principiile ecologice favorabile biodiversității.
5. Până la ... [doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] și, ulterior, o dată la doi ani, statele membre evaluează impactul social și asupra forței de muncă, inclusiv asupra egalității de gen și a condițiilor de muncă, atât la nivel național, cât și la nivel regional, pe care obligațiile stabilite în prezentul regulament îl au în oricare dintre categoriile de terenuri și în oricare dintre sectoarele care intră sub incidența articolului 2.”
Amendamentul 58 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 b (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 5 – alineatul 1
(3b) la articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
1. Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu acuratețe emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2. Statele membre se asigură că aceste conturi și alte date furnizate în temeiul prezentului regulament sunt exacte, au un caracter complet și sunt consecvente, comparabile și transparente. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (-).
„1. Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu acuratețe emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2. Statele membre se asigură că aceste conturi și alte date furnizate în temeiul prezentului regulament sunt exacte, au un caracter complet și sunt consecvente, accesibile publicului, comparabile și transparente. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (-).”
Amendamentul 59 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 c (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 5 – alineatul 4
(3c) La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4. Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon, cu condiția ca rezervorul de carbon să nu fie o sursă. Cu toate acestea, opțiunea de neincludere a variațiilor stocului de carbon în conturi nu se aplică în ce privește rezervoarele de carbon de biomasă de suprafață, de lemn mort și de produse lemnoase recoltate, din categoria de contabilizare a terenurilor de terenuri forestiere gestionate.
„4. Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon, cu condiția ca rezervorul de carbon să nu fie o sursă. Cu toate acestea, opțiunea de neincludere a variațiilor stocului de carbon în conturi nu se aplică în ce privește rezervoarele de carbon de biomasă de suprafață, de carbon din sol mineral și organic, de lemn mort și de produse lemnoase recoltate, din categoria de contabilizare a terenurilor de terenuri forestiere gestionate.
Amendamentul 60 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 d (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 5 – alineatul 4 – paragraful 1 a (nou)
(3d) La articolul 5 alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:
„Cel târziu în termen de un an de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare], Comisia adoptă un act delegat de stabilire a unei valori recalibrate a stocului de carbon pentru categoriile principale de păduri primare și seculare ale Uniunii din categoria de terenuri forestiere gestionate pe baza datelor măsurate.
Comisia utilizează seturile de date furnizate de proiectele de cercetare finalizate sau derulate în prezent pentru tipurile de păduri primare și seculare relevante și utilizează alte instrumente ale Uniunii pentru a finanța proiectele pentru tipuri de păduri cu lacune în materie de date. Dacă este relevantă, poate fi creată în acest scop o cerere de propuneri specializată, în cadrul misiunilor UE din Orizont Europa legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.”
Amendamentul 61 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 e (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 5 – alineatul 5 a (nou)
(3e) La articolul 5 se introduce următorul alineat:
„5a. Colectarea datelor se consolidează și mai mult printr-o monitorizare armonizată la nivelul Uniunii a evoluției conținutului de carbon organic din sol și a factorilor care influențează starea solului și stocurile de carbon ale acestuia, prin intermediul studiilor anuale LUCAS (Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor) elaborate de serviciile competente ale Comisiei Europene.”
Amendamentul 62 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera a Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 9 – titlu
„Produse de stocare a carbonului”;
Produse sustenabile de stocare a carbonului;
Amendamentul 63 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 9 – alineatul 2
2. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse de stocare a carbonului, inclusiv produse lemnoase recoltate, care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.
2. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse lemnoase recoltate care au un efect de sechestrare a carbonului, cu condiția ca metodologiile pentru noile categorii să fie fundamentate științific, transparente, verificabile, să evite dubla contabilizare și să se bazeze pe Orientările IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.
Amendamentul 64 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b a (nouă) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 9 – alineatul 2 a (nou)
(ba) se introduce următorul alineat:
„2a.În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a unui act legislativ privind un cadru de reglementare al Uniunii pentru certificarea absorbțiilor de carbon pe baza unor cerințe și norme de contabilizare solide din punct de vedere științific în ceea ce privește calitatea măsurătorilor, standardele de monitorizare, protocoalele de raportare și mijloacele de verificare, asigurarea integrității de mediu și evitarea efectelor negative asupra biodiversității și ecosistemelor, și în cazul în care au fost adoptate noi orientări IPCC de către Conferința părților la CCONUSC sau Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la Acordul de la Paris, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind posibilele beneficii și compromisuri în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea și protecția biodiversității ca urmare a includerii bioproduselor de stocare a carbonului cu durată lungă de viață obținute în mod sustenabil, care au un efect net pozitiv de sechestrare a carbonului pe baza unei evaluări a ciclului de viață, inclusiv a impactului asupra utilizării terenurilor și a schimbării destinației terenurilor, în asociere cu creșterea recoltării, și cu condiția ca datele disponibile să fie bazate pe date științifice, transparente și verificabile. Raportul Comisiei poate fi însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare în consecință a prezentului regulament, asigurând în același timp integritatea de mediu, evitând dubla contabilizare și garantând că resursele naturale sunt utilizate și reciclate cât mai mult timp posibil și alocate celor mai importante scopuri posibile în fiecare etapă.Comisia ține seama, de asemenea, de necesitatea ca ciclul de viață al produselor de stocare a carbonului să nu afecteze semnificativ alte obiective de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.”
Amendamentul 65 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera a a (nouă) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 11 – alineatul -1
(aa) înainte de alineatul (1) se introduce următorul alineat (-1):
„-1. În cazul în care Comisia constată că un stat membru nu și-a îndeplinit obiectivul anual stabilit la articolul 4 alineatul (3) timp de doi ani consecutivi, aceasta adresează recomandări statului membru respectiv, indicând măsurile suplimentare necesare în sectorul LULUCF pentru a remedia respectiva situație. Comisia face publice aceste recomandări. De asemenea, Comisia poate oferi sprijin tehnic suplimentar statului membru respectiv.
Dacă se emit recomandări în conformitate cu primul paragraf, statul membru în cauză își modifică, în termen de șase luni de la primirea recomandărilor, planul național privind energia și clima și strategia pe termen lung menționate la articolele 3 și 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999 pentru a adopta măsuri suplimentare adecvate, ținând seama de recomandările adoptate de Comisie. Măsurile respective sunt motivate și justificate în mod corespunzător.
Statul membru în cauză notifică Comisiei planul național privind energia și clima și strategia pe termen lung revizuite, anexând o declarație în care se descrie în ce mod revizuirea propusă va remedia neîndeplinirea obiectivelor anuale și cum s-a ținut cont de recomandările Comisiei.
Dacă statul membru în cauză nu dă curs recomandărilor Comisiei, aceasta analizează adoptarea măsurilor necesare în conformitate cu tratatele.”
Amendamentul 66 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera b Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 11 – alineatul 1
1. Un stat membru poate utiliza:
1. Fără a aduce atingere alineatului (-1), un stat membru poate utiliza:
(a) flexibilitățile generale prevăzute la articolul 12; și
(a) flexibilitățile generale prevăzute la articolul 12; și
(b) pentru a respecta angajamentul de la articolul 4, flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută la articolele 13 și 13b.
(b) pentru a respecta angajamentele și obiectivele prevăzute la articolul 4, flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută la articolul 13 și mecanismul instituit la articolul 13b.
Pe lângă flexibilitățile menționate la primul paragraf literele (a) și (b), Finlanda poate utiliza compensările suplimentare în temeiul articolului 13a.
Pe lângă flexibilitățile menționate la primul paragraf literele (a) și (b), Finlanda poate utiliza compensările suplimentare în temeiul articolului 13a.
Amendamentul 67 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera b a (nouă) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 11 – alineatul 2
(ba) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2. În cazul în care un stat membru nu respectă cerințele de monitorizare stabilite la articolul 7 alineatul (1) litera (da) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, administratorul central desemnat în temeiul articolului 20 din Directiva 2003/87/CE (denumit în continuare „administratorul central”) interzice temporar statului membru respectiv transferarea sau reportul („banking”) în temeiul articolului 12 alineatele (2) și (3) din prezentul regulament, precum și utilizarea flexibilității privind terenurile forestiere gestionate în temeiul articolului 13 din prezentul regulament.”
„2. În cazul în care un stat membru nu respectă cerințele de monitorizare stabilite la articolul 7 alineatul (1) litera (da) din Regulamentul(UE) nr. 525/2013, administratorul central desemnat în temeiul articolului 20 din Directiva2003/87/CE (denumit în continuare „administratorul central”) interzice temporar statului membru respectiv transferarea în temeiul articolului 12 alineatul (2) din prezentul regulament, precum și utilizarea flexibilității privind terenurile forestiere gestionate în temeiul articolului 13 din prezentul regulament.”
Amendamentul 68 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera -a (nouă) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 12 – alineatul 2
(-a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2. În măsura în care absorbțiile totale depășesc emisiile totale într-un stat membru și după deducerea oricărei cantități luate în considerare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) 2018/842, respectivul stat membru poate transfera cantitatea rămasă de absorbții unui alt stat membru. Cantitatea transferată este luată în considerare atunci când se evaluează respectarea de către statul membru destinatar a angajamentului său asumat în temeiul articolului 4 din prezentul regulament.
„2. În măsura în care absorbțiile totale depășesc emisiile totale într-un stat membru în perioada 2021-2025 sau absorbțiile nete de gaze cu efect de seră dintr-un stat membru depășesc obiectivul său anual, astfel cum este stabilit la articolul 4 alineatul (3), respectivul stat membru poate transfera cantitatea rămasă de absorbții unui alt stat membru, cu condiția ca statul membru destinatar să plătească o contribuție echivalentă cel puțin cu media prețurilor de închidere ale certificatelor EU ETS pe platforma comună de licitație în timpul anului corespunzător transferului. Cantitatea transferată este luată în considerare atunci când se evaluează respectarea de către statul membru destinatar a angajamentului și obiectivelor sale asumate în temeiul articolului 4 din prezentul regulament.”
Amendamentul 69 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera b Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 12 – alineatul 5
5. Statele membre pot folosi veniturile generate de transferurile efectuate în temeiul alineatului(2) pentru combaterea schimbărilor climatice în Uniune sau în țări terțe și informează Comisia cu privire la orice astfel de măsuri luate.
5. Statele membre utilizează toate veniturile generate de transferurile efectuate în temeiul alineatului (2) pentru a finanța măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în sectorul LULUCF în Uniune sau în țări terțe, inclusiv abordări ecosistemice, ținând seama totodată de principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și de garanțiile minime prevăzute la articolul 17 și, respectiv, articolul 18 din Regulamentul (UE) 2020/852. Statele membre informează Comisia despre utilizarea acestor venituri și măsurile luate în rapoartele menționate la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
Amendamentul 70 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 13
Articolul 13
Articolul 13
Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate
Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate
1. În cazul în care, în perioada 2021-2025, emisiile totale depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) [contabilizate în conformitate cu prezentul regulament] într-un stat membru, respectivul stat membru poate utiliza flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută în prezentul articol pentru a respecta dispozițiile articolului 4 alineatul (1).
1. În cazul în care, în perioada 2021-2025, emisiile totale depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) [contabilizate în conformitate cu prezentul regulament] într-un stat membru, respectivul stat membru poate utiliza flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută în prezentul articol pentru a respecta dispozițiile articolului 4 alineatul (1).
2. În cazul în care, în perioada 2021-2025, rezultatul calculului menționat la articolul 8 alineatul (1) este o valoare pozitivă, statul membru în cauză are dreptul să compenseze emisiile rezultate din calcul, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
2. În cazul în care, în perioada 2021-2025, rezultatul calculului menționat la articolul 8 alineatul (1) este o valoare pozitivă, statul membru în cauză are dreptul să compenseze emisiile rezultate din calcul, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) statul membru a inclus, în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere; și
(a) statul membru a inclus, în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere într-un mod care să contribuie la sporirea biodiversității și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale; și
(aa) statul membru respectă Directiva 92/43/CEE a Consiliului* și Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului**; și
(b) emisiile totale din Uniune nu depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament pentru perioada 2021-2025.
(b) emisiile totale din Uniune nu depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament pentru perioada 2021-2025.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (b), Comisia se asigură că dubla contabilizare este evitată de către statele membre, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) sau articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (b), Comisia se asigură că dubla contabilizare este evitată de către statele membre, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) sau articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842.
3. Compensarea menționată la alineatul (2) poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu nivelul de referință pentru păduri al statului membru respectiv și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru respectivul stat membru prevăzut în anexa VII pentru perioada 2021-2025.
3. Compensarea menționată la alineatul (2) poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu nivelul de referință pentru păduri al statului membru respectiv și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru respectivul stat membru prevăzut în anexa VII pentru perioada 2021-2025.
4. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale calculat în conformitate cu anexa VI pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu nivelul lor de referință pentru păduri, până la valoarea totală a compensărilor neutilizate acordate de alte state membre, stabilite în anexa VII pentru perioada 2021-2025. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.”;
4. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale calculat în conformitate cu anexa VI și măsurile pe care intenționează să le adopte pentru a preveni sau a atenua efecte similare în viitor pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu nivelul lor de referință pentru păduri, până la valoarea totală a compensărilor neutilizate acordate de alte state membre, stabilite în anexa VII pentru perioada 2021-2025. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză. Comisia pune la dispoziția publicului dovezile prezentate de statele membre.”;
____________________
* Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
** Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
Amendamentele 94 și 98 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 13 b
Articolul 13b
Articolul 13b
Mecanismul de flexibilitate a utilizării terenurilor pentru perioada 2026-2030
Mecanismul legat de perturbările naturale pentru perioada 2026-2030
1. În registrul Uniunii se înființează un mecanism de flexibilitate a utilizării terenurilor care corespunde unei cantități de până la 178demilioane de tone de CO2 echivalent în temeiul articolului40 din Regulamentul (UE) 2018/1999, sub rezerva îndeplinirii obiectivului Uniunii menționat la articolul 4 alineatul (2). Mecanismul de flexibilitate este disponibil în plus față de flexibilitățile prevăzute la articolul 12.
1. În registrul Uniunii se înființează un mecanism care corespunde unei cantități de până la 178 de milioane de tone de CO2 echivalent în temeiul articolului 40 din Regulamentul (UE) 2018/1999, pentru a se ține seama de impactul perturbărilor naturale, cu condiția ca acestea să nu fi putut fi anticipate sau prevenite, în special prin punerea în aplicare a adaptării, sub rezerva îndeplinirii obiectivului Uniunii menționat la articolul 4 alineatul (2). Mecanismul este disponibil în plus față de flexibilitățile prevăzute la articolul 12.
2. În cazul în care, în perioada 2026-2030, diferența dintre cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul unui stat membru și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul corespunzător este pozitivă, contabilizată și raportată în conformitate cu prezentul regulament, statul membru respectiv poate utiliza flexibilitatea prevăzută la prezentul articol pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit în temeiul articolului 4 alineatul (2).
2. În cazul în care, în perioada 2026-2030, diferența dintre cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul unui stat membru și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul corespunzător este pozitivă, contabilizată și raportată în conformitate cu prezentul regulament, statul membru respectiv poate utiliza mecanismul prevăzut la prezentul articol pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit în temeiul articolului 4 alineatul (2).
3. În cazul în care, în perioada 2026-2030, rezultatul calculului menționat la alineatul (2) este pozitiv, statul membru în cauză are dreptul de a compensa emisiile excedentare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
3. În cazul în care, în perioada 2026-2030, rezultatul calculului menționat la alineatul (2) este pozitiv, statul membru poate utiliza mecanismul prevăzut la prezentul articol, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(-a) statul membru a furnizat Comisiei dovezi suficiente că rezultatul pozitiv este direct legat de impactul perturbărilor naturale, calculat pe baza anexei VI. Comisia pune la dispoziția publicului dovezile prezentate de statele membre și poate respinge dovezile prezentate de statul membru dacă, după verificarea informațiilor primite de la acesta, consideră că nu sunt justificate corespunzător sau sunt disproporționate și;
(a) statul membru a inclus în actualizarea planului său național integrat privind energia și clima, prezentat în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a tuturor absorbanților și rezervoarelor de teren și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale;
(a) statul membru și-a revizuit efectiv planul național integrat privind energia și clima și strategia pe termen lung în temeiul articolului 11 alineatul (-1) și a adoptat noi măsuri pentru îmbunătățirea tuturor absorbanților și rezervoarelor de teren astfel încât să contribuie la creșterea biodiversității, precum și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale și impactul schimbărilor climatice;
(b) statul membru a epuizat toate celelalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12 din prezentul regulament sau al articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842;
(b) statul membru a epuizat toate celelalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12 din prezentul regulament sau al articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842;
(ba) statul membru respectă Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE;
(c) diferența în Uniune dintre cuantumul anual al tuturor emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul Uniunii [de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2] echivalent este negativă în perioada 2026-2030.
(c) diferența în Uniune dintre cuantumul anual al tuturor emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul Uniunii stabilit la articolul 4 alineatul (2), după epuizarea tuturor celorlalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12, este negativă în perioada 2026-2030.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (c), Comisia stabilește dacă include 20 % din absorbțiile nete nereportate de statele membre din perioada 2021-2025 pe baza impactului perturbărilor naturale și aplicând informațiile transmise de statele membre în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol. În evaluarea respectivă, Comisia se asigură, de asemenea, că statele membre evită dubla contabilizare, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (c), Comisia stabilește dacă include 20 % din absorbțiile nete nereportate de statele membre din perioada 2021-2025 pe baza impactului perturbărilor naturale și aplicând informațiile transmise de statele membre în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol. În evaluarea respectivă, Comisia se asigură, de asemenea, că statele membre evită dubla contabilizare, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842.
4. Cuantumul compensării menționate la alineatul (3) din prezentul articol poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu obiectivul statului membru din anexa IIa la prezentul regulament și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru statul membru în cauză prevăzut în anexa VII pentru perioada 2026-2030.
4. Cuantumul compensării menționate la alineatul (3) din prezentul articol poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu obiectivul statului membru din anexa IIa la prezentul regulament și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru statul membru în cauză prevăzut în anexa VII pentru perioada 2026-2030.
5. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale, calculat în conformitate cu anexa VI, pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu obiectivul unui stat membru în cauză stabilit în anexa IIa, până la valoarea totală a compensării neutilizate de alte state membre, stabilită în anexa VII pentru perioada 2026-2030. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.
5. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul de 178 de milioane de tone de CO2 echivalent disponibil în cadrul mecanismului, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.
5a. Statele membre au dreptul să compenseze absorbanții sau absorbțiile nete considerate ca emisii în raport cu obiectivele stabilite pentru statele membre respective la articolul 4 alineatul (2) pentru perioada 2026-2030, până la cantitatea maximă de 50 de milioane de tone de CO2 echivalent pentru întreaga Uniune, ca o compensare nefolosită de alte state membre, stabilită în anexa VII pentru perioada 2021-2025, după luarea în considerare a alineatului (3) din prezentul articol, cu condiția ca statele membre respective:
(a) să fi epuizat toate celelalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12 din prezentul regulament sau al articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842, precum și al alineatului (3) din prezentul articol;
(b) să fi prezentat Comisiei suficiente dovezi despre impactul perturbărilor ecosistemelor cauzate de schimbările climatice care conduc la emisii suplimentare sau la diminuarea absorbțiilor nete, într-un mod care nu poate fi controlat de acestea și care nu ar fi putut fi anticipat sau prevenit, în special prin aplicarea unor măsuri de adaptare suficiente pentru a asigura reziliența zonei afectate la schimbările climatice. Comisia pune la dispoziția publicului dovezile prezentate de statele membre și poate respinge dovezile prezentate de statul membru dacă, după verificarea informațiilor primite de la acesta, consideră că nu sunt justificate corespunzător sau sunt disproporționate;
(c) să fi prevăzut în actualizarea planului său național integrat privind energia și clima, prezentat în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate, pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a tuturor absorbanților și rezervoarelor de teren și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale cauzate de schimbările climatice; și
(d) diferența în Uniune dintre cuantumul anual al tuturor emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul Uniunii stabilit la articolul 4 alineatul (2), după epuizarea tuturor celorlalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12, este negativă în perioada 2026-2030. În cazul în care cererea de compensare depășește suma maximă a compensării disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză. 5b. Până la... [șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament prin adoptarea unei metodologii de evaluare a impactului perturbărilor ecosistemice create de schimbările climatice menționat la alineatul (5a) litera (b).
Amendamentul 72 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 13 c
Articolul 13c
Articolul 13c
Guvernanța obiectivelor
Guvernanța obiectivelor
În cazul în care emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră revizuite ale unui stat membru în 2032 depășesc obiectivele anuale ale statului membru respectiv pentru orice an specific din perioada 2026-2030, ținând seama de flexibilitățile utilizate în temeiul articolelor 12 și 13b, se aplică următoarea măsură:
În cazul în care, în urma revizuirii cuprinzătoare efectuate de Comisie în 2032 în temeiul articolului 14 alineatul (2), Comisia constată că nu sunt îndeplinite obiectivele și angajamentele unui stat membru stabilite în temeiul articolului 4, pentru orice an specific din perioada 2026-2030, se aplică următoarea măsură:
O cantitate egală cu cuantumul exprimat în tone de CO2 echivalent a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,08 se adaugă la valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră raportată de statul membru respectiv în anul următor, în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 15.
O cantitate egală cu cuantumul exprimat în tone de CO2 echivalent a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,08 se adaugă la valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru categoriile de terenuri respective, raportată de statul membru respectiv în anul următor, în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 15.
Dacă Comisia constată că statele membre nu respectă prezentul regulament, ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele.
Amendamentul 73 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14 a (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 13 d (nou)
(14a) Se introduce următorul articol 13d:
„Articolul 13d
Cooperare internațională
În cazul în care un stat membru decide să autorizeze utilizarea creditelor de carbon din sectorul LULUCF pentru compensare de către entități publice sau private, inclusiv prin intermediul articolului 6 alineatul (2) sau (4) din Acordul de la Paris, cuantumul absorbțiilor transferate sau utilizate nu este luat în considerare în cadrul obiectivului de atingere a obiectivelor anuale ale statului membru în cauză stabilite la articolul 4 alineatul (3) din prezentul regulament.”
„1. Până la 15 martie 2027 pentru perioada 2021-2025 și până la 15 martie 2032 pentru perioada 2026-2030, statele membre prezintă Comisiei un raport de conformitate care să conțină bilanțul emisiilor totale și al absorbțiilor totale pentru perioada relevantă privind fiecare din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(f), pentru perioada 2021-2025, și la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), pentru perioada 2026-2030, aplicând normele de contabilizare stabilite în prezentul regulament.
„1. Până la 15 martie 2027 pentru perioada 2021-2025 și până la 15 martie 2032 pentru perioada 2026-2030, statele membre prezintă Comisiei un raport de conformitate care să conțină bilanțul emisiilor totale și al absorbțiilor totale pentru perioada relevantă privind fiecare din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(f), pentru perioada 2021-2025, și la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), pentru perioada 2026-2030, aplicând normele de contabilizare stabilite în prezentul regulament.
Raportul de conformitate include o evaluare a:
Raportul de conformitate include o evaluare a:
(a) politicilor și măsurilor privind compromisurile;
(a) politicilor și măsurilor privind posibilele compromisuri cu alte obiective și strategii de mediu ale Uniunii, cum ar fi cele prevăzute în cel de-al 8-lea Program de acțiune pentru mediu și în strategiile UE în domeniul biodiversității și al bioeconomiei;
(aa) măsurilor luate de statele membre pentru a respecta articolul 4 alineatul (4a);
(b) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;
(b) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, inclusiv a politicilor și măsurilor de reducere a vulnerabilității terenurilor la perturbări naturale și la climă;
(c) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și biodiversitate.
(c) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și biodiversitate;
Un astfel de raport conține, de asemenea, după caz, detalii privind intenția de utiliza flexibilitățile menționate la articolul 11 și cuantumurile aferente, sau privind utilizarea unor astfel de flexibilități și cuantumuri aferente.”;
Un astfel de raport conține, de asemenea, după caz, detalii privind intenția de utiliza flexibilitățile menționate la articolul 11 și cuantumurile aferente, sau privind utilizarea unor astfel de flexibilități și cuantumuri aferente. Rapoartele sunt puse la dispoziția publicului, într-o formă ușor accesibilă.
Raportul de conformitate se bazează pe seturi de date anuale, inclusiv pe informațiile obținute din sistemele de monitorizare a solului, cum ar fi studiile LUCAS, utilizând eșantioane cu o adâncime de cel puțin 30cm și incluzând toți parametrii relevanți care afectează potențialul solului de a sechestra carbonul.”
Amendamentul 75 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16 a (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 15 a (nou)
(16a) Se introduce următorul articol 15a:
„Articolul 15a
Accesul la justiție
1. Statele membre se asigură că, în conformitate cu sistemul juridic național, membrii publicului în cauză care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (2) au acces la o cale de atac în fața unei instanțe judecătorești sau a unui alt organism independent și imparțial instituit prin lege, pentru a contesta nerespectarea obligațiilor legale prevăzute la articolele 4-10.
2. Se consideră că membrii publicului în cauză au acces la o cale de atac, astfel cum se prevede la alineatul (1), atunci când:
(a) au un interes suficient; sau
(b) invocă încălcarea unui drept, atunci când dispozițiile de procedură administrativă ale unui stat membru impun acest aspect drept condiție preliminară.
Ceea ce constituie un interes suficient se stabilește de către statele membre, în conformitate cu obiectivul de a oferi membrilor publicului în cauză acces larg la justiție, precum și cu Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu.
În acest sens, interesul oricărei organizații neguvernamentale care activează în domeniul protecției mediului și care îndeplinește condițiile prevăzute de dreptul intern este considerat suficient în sensul prezentului alineat.
3. Alineatele (1) și (2) nu exclud posibilitatea de a recurge la o cale de atac preliminară în fața unei autorități administrative și nu aduc atingere cerinței de a epuiza toate căile de atac administrative înainte de a recurge la căile de atac judiciare, dacă dreptul intern prevede o astfel de obligație. Orice astfel de procedură trebuie să fie corectă, echitabilă și rapidă și să nu implice costuri prohibitive.
4. Statele membre se asigură că informațiile practice privind accesul la căile de atac administrative și judiciare sunt puse la dispoziția publicului într-o manieră accesibilă.”
Amendamentul 76 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 16 a (nou)
(17) se introduce următorul articol 16a:
eliminat
Articolul 16a
Procedura comitetului
1. Comisia este asistată de Comitetul privind schimbările climatice instituit prin articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului44.
2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011;
__________________
44 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
2. Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport în termen de șase luni de la [...] evaluarea la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv, dacă este relevantă, o evaluare a impactelor flexibilităților menționate la articolul 11, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, în vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune, și formulează propuneri, dacă este cazul.
2. Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului, în 2025, 2027 și 2032, un raport intermediar cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament și progresele înregistrate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 4.
2a. În termen de cel mult șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind contribuția prezentului regulament la obiectivul Uniunii de neutralitate climatică și la obiectivele intermediare în materie de climă stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1119, la obiectivele Acordului de la Paris și la alte obiective de mediu ale Uniunii și la obiectivele Pactului verde european și la strategiile și legislația relevantă care îl însoțesc, inclusiv o evaluare a impactului flexibilităților menționate la articolul 11 asupra realizării obiectivelor prezentului regulament. Raportul evaluează necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, în vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune și a necesității de a atinge obiectivele de mediu ale Uniunii, ținând seama de orice îmbunătățire viitoare a sistemului de monitorizare, de colectare a datelor și de raportare privind pădurile și solurile.Raportul ține seama de cele mai bune și mai recente dovezi științifice disponibile, inclusiv de ultimele rapoarte ale IPCC, IPBES și ale Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119.
În urma raportului, Comisia face propuneri legislative atunci când consideră necesar. În special, propunerile stabilesc obiective anuale și guvernanța care vizează atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2035, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (4), politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, precum și un cadru post2035, inclusiv în domeniul de aplicare al regulamentului privind emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră din sectoare suplimentare, cum ar fi mediul marin și cel de apă dulce.
În urma acestui raport, Comisia face propuneri legislative atunci când consideră necesar. În special, propunerile stabilesc politici și măsuri suplimentare ale Uniunii pentru atingerea obiectivelor LULUCF după 2030 menționate la articolul 4 alineatul (3) și extind domeniul de aplicare al prezentului regulament pentru a include emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră din ecosistemele marine, de coastă și de apă dulce, pe baza unor metodologii științifice solide, și pentru a stabili obiective suplimentare separate de absorbții nete pentru aceste ecosisteme.
2b. După intrarea în vigoare a unui act legislativ privind un cadru de reglementare al Uniunii pentru refacerea naturii, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a coerenței prezentului regulament, în special a angajamentelor și obiectivelor stabilite la articolul 4, cu obiectivele actului legislativ respectiv. Raportul poate fi însoțit, după caz, de propuneri legislative de modificare a prezentului regulament.”
Amendamentul 78 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 Regulamentul (UE) 2018/1999 Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 1 – subpunctul ii
angajamentele și obiectivele naționale ale statului membru privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatele(1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/841 și contribuțiile acestuia vizează atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2035 și, ulterior, obținerea de emisii negative în temeiul articolului 4 alineatul (4) din regulamentul respectiv;
angajamentele și obiectivele naționale ale statului membru privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/841;
Amendamentul 79 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou) Regulamentul (UE) 2018/1999 Articolul 26 – alineatul 6
(2a) La articolul 26 alineatul (6) se adaugă următoarea literă:
„(aa) modificarea anexei V partea 3 literele (b) și (c) în vederea adăugării categoriilor de terenuri la cele vizate de sistemul de monitorizare a unităților de utilizare a terenurilor care fac obiectul protecției și, respectiv, la cele vizate de sistemul de monitorizare a unităților de utilizare a terenurilor care fac obiectul refacerii, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii în domeniul mediului.”;
Amendamentul 80 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3 – litera c Regulamentul (UE) 2018/1999 Articolul 38 – paragraful 4
La finalizarea revizuirii cuprinzătoare efectuate în temeiul alineatului (1), Comisia determină, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, suma totală a emisiilor pentru anii relevanți, care rezultă din datele de inventar corectate, pentru fiecare stat membru, separate în date privind emisiile relevante pentru articolul 9 din Regulamentul (UE) 2018/842 și date privind emisiile menționate în partea 1 litera (c) din anexa V la prezentul regulament, și determină suma totală a emisiilor și a absorbțiilor relevante pentru articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841.;
La finalizarea revizuirii cuprinzătoare efectuate în temeiul alineatului (1), Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 43, de completare a prezentului regulament prin stabilirea sumei totale a emisiilor pentru anii relevanți, care rezultă din datele de inventar corectate, pentru fiecare stat membru, separate în date privind emisiile relevante pentru articolul 9 din Regulamentul (UE) 2018/842 și date privind emisiile menționate în partea 1 litera (c) din anexa V la prezentul regulament, și determină suma totală a emisiilor și a absorbțiilor relevante pentru articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841.
Amendamentul 81 Propunere de regulament Anexa II Regulamentul (UE) 2018/841 Anexa IIa – tabel
Textul propus de Comisie
Obiectivul Uniunii și obiectivele naționale ale statelor membre privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatul (2), care trebuie atinse în 2030
Stat membru
Valoarea reducerii nete a emisiilor de gaze cu efect de seră în kt de echivalent CO2 în 2030
Belgia
-1 352
Bulgaria
-9 718
Cehia
-1 228
Danemarca
5 338
Germania
-30 840
Estonia
-2 545
Irlanda
3 728
Grecia
-4 373
Spania
-43 635
Franța
-34 046
Croația
-5 527
Italia
-35 758
Cipru
-352
Letonia
-644
Lituania
-4 633
Luxemburg
-403
Ungaria
-5 724
Malta
2
Țările de Jos
4 523
Austria
-5 650
Polonia
-38 098
Portugalia
-1 358
România
-25 665
Slovenia
-146
Slovacia
-6 821
Finlanda
-17 754
Suedia
-47 321
EU-27
-310 000
Amendamentul
Obiectivul Uniunii și obiectivele naționale ale statelor membre privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatul (2), care trebuie atinse în 2030
Stat membru
Valoarea reducerii nete a emisiilor de gaze cu efect de seră în kt de echivalent CO2 în 2030
Belgia
Cel puțin - 1 352
Bulgaria
Cel puțin - 9 718
Cehia
Cel puțin - 1 228
Danemarca
Cel puțin - 5 338
Germania
Cel puțin - 30 840
Estonia
Cel puțin -2 545
Irlanda
Cel puțin - 3 728
Grecia
Cel puțin - 4 373
Spania
Cel puțin - 43 635
Franța
Cel puțin - 34 046
Croația
Cel puțin - 5 527
Italia
Cel puțin - 35 758
Cipru
Cel puțin - 352
Letonia
Cel puțin - 644
Lituania
Cel puțin - 4 633
Luxemburg
Cel puțin - 403
Ungaria
Cel puțin - 5 724
Malta
Cel puțin 2
Țările de Jos
Cel puțin - 4 523
Austria
Cel puțin -5 650
Polonia
Cel puțin - 38 098
Portugalia
Cel puțin -1 358
România
Cel puțin - 25 665
Slovenia
Cel puțin - 146
Slovacia
Cel puțin - 6 821
Finlanda
Cel puțin - 17 754
Suedia
Cel puțin - 47 321
EU-27
Cel puțin - 310 000
Amendamentul 82 Propunere de regulament Anexa III Regulamentul (UE) 2018/1999 Articolul V – partea 3
Partea 3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 se înlocuiește cu următorul text:
Partea 3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 se înlocuiește cu următorul text:
„Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES. Inventarul gazelor cu efect de seră funcționează cu ajutorul bazelor de date electronice și a sistemelor de informații geografice și cuprinde:
„Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, cu completarea acestora din 2013 și cu perfecționarea acestora din 2019. Inventarul gazelor cu efect de seră funcționează cu ajutorul bazelor de date electronice și al sistemelor de informații geografice pentru care instituțiile Uniunii oferă sprijin și asistență adecvate statelor membre cu scopul de a asigura coerența și transparența datelor colectate și cuprinde:
(a) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor pe terenuri cu stocuri mari de carbon, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001;
(a) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor pe terenuri cu stocuri mari de carbon, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001;
(b) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul protecției, definit ca teren acoperit de una sau mai multe dintre următoarele categorii:
(b) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul protecției, definit ca teren acoperit de una sau mai multe dintre următoarele categorii:
– terenuri bogate în biodiversitate, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001;
– terenuri bogate în biodiversitate, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001;
– siturile de importanță comunitară și ariile speciale de conservare, astfel cum sunt definite la articolul 4 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului1, și unitățile terestre din afara acestora care fac obiectul măsurilor de protecție și de conservare în temeiul articolului 6 alineatele (1) și (2) din directiva respectivă în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;
– siturile de importanță comunitară și ariile speciale de conservare, astfel cum sunt definite la articolul 4 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului1, și unitățile terestre din afara acestora care fac obiectul măsurilor de protecție și de conservare în temeiul articolului 6 alineatele (1) și (2) din directiva respectivă în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;
– ariile de reproducere și de odihnă ale speciilor enumerate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE care fac obiectul măsurilor de protecție prevăzute la articolul 12 din directiva respectivă;
– ariile de reproducere și de odihnă ale speciilor enumerate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE care fac obiectul măsurilor de protecție prevăzute la articolul 12 din directiva respectivă;
– habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se găsesc în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care contribuie la atingerea unui stadiu corespunzător de conservare a acestor habitate și specii în conformitate cu articolul 2 din directiva respectivă sau care pot face obiectul unor măsuri preventive și de remediere în temeiul Directivei 2004/35/CE2;
– habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se găsesc în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care contribuie la atingerea unui stadiu corespunzător de conservare a acestor habitate și specii în conformitate cu articolul 2 din directiva respectivă sau care pot face obiectul unor măsuri preventive și de remediere în temeiul Directivei 2004/35/CE2;
– ariile de protecție specială clasificate în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului3 și unitățile de teren din afara acestora care fac obiectul unor măsuri de protecție și de conservare în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CE și al articolului 6 alineatul (2) din Directiva 92/43/CEE în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;
– ariile de protecție specială clasificate în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului3 și unitățile de teren din afara acestora care fac obiectul unor măsuri de protecție și de conservare în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CE și al articolului 6 alineatul (2) din Directiva 92/43/CEE în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;
– unitățile de teren care fac obiectul unor măsuri de conservare a păsărilor declarate ca nefiind în stare de siguranță în temeiul articolului 12 din Directiva 2009/147/CE pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 4 alineatul (4) a doua teză din directiva respectivă de a depune eforturi pentru a evita poluarea și deteriorarea habitatelor sau pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 3 din directiva respectivă de a conserva și menține o diversitate și o suprafață pentru habitate suficientă pentru speciile de păsări;
– unitățile de teren care fac obiectul unor măsuri de conservare a păsărilor declarate ca nefiind în stare de siguranță în temeiul articolului 12 din Directiva 2009/147/CE pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 4 alineatul (4) a doua teză din directiva respectivă de a depune eforturi pentru a evita poluarea și deteriorarea habitatelor sau pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 3 din directiva respectivă de a conserva și menține o diversitate și o suprafață pentru habitate suficientă pentru speciile de păsări;
– orice alte habitate pe care statul membru le desemnează în scopuri echivalente cu cele prevăzute în Directivele 92/42/CEE și 2009/147/CE;
– orice alte habitate pe care statul membru le desemnează în scopuri echivalente cu cele prevăzute în Directivele 92/42/CEE și 2009/147/CE;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru protejarea și asigurarea nedeteriorării stării ecologice a acelor corpuri de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului4;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru protejarea și asigurarea nedeteriorării stării ecologice a acelor corpuri de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului4;
– zonele inundabile naturale sau zonele de retenție a apelor din inundații protejate de statele membre în ceea ce privește gestionarea riscului de inundații în temeiul Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului5;
– zonele inundabile naturale sau zonele de retenție a apelor din inundații protejate de statele membre în ceea ce privește gestionarea riscului de inundații în temeiul Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului5;
– zonele protejate desemnate de statele membre în vederea atingerii obiectivelor privind zonele protejate;
(c) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul refacerii, definit ca teren acoperit de una sau mai multe dintre următoarele categorii:
(c) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul refacerii, definit ca teren acoperit de una sau mai multe dintre următoarele categorii:
– siturile de importanță comunitară, ariile speciale de conservare și ariile de protecție specială, astfel cum sunt descrise la litera (b) de mai sus, împreună cu unitățile de teren din afara acestora care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere sau măsuri compensatorii care vizează îndeplinirea obiectivelor de conservare a siturilor;
– siturile de importanță comunitară, ariile speciale de conservare și ariile de protecție specială, astfel cum sunt descrise la litera (b) de mai sus, împreună cu unitățile de teren din afara acestora care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere sau măsuri compensatorii care vizează îndeplinirea obiectivelor de conservare a siturilor;
– habitatele speciilor de păsări sălbatice menționate la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2009/147/CE sau enumerate în anexa I la aceasta, care se găsesc în afara ariilor de protecție specială și care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere în sensul Directivei 2009/147/CE;
– habitatele speciilor de păsări sălbatice menționate la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2009/147/CE sau enumerate în anexa I la aceasta, care se găsesc în afara ariilor de protecție specială și care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere în sensul Directivei 2009/147/CE;
– habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se află în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care sunt identificate ca necesitând măsuri de refacere în scopul atingerii unui stadiu corespunzător de conservare în temeiul Directivei 92/43/CEE și/sau identificate ca necesitând măsuri de remediere în sensul articolului 6 din Directiva 2004/35/CE;
– habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se află în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care sunt identificate ca necesitând măsuri de refacere în scopul atingerii unui stadiu corespunzător de conservare în temeiul Directivei 92/43/CEE și/sau identificate ca necesitând măsuri de remediere în sensul articolului 6 din Directiva 2004/35/CE;
– zonele identificate ca având nevoie de refacere în conformitate cu un plan de refacere a naturii aplicabil într-un stat membru;
– zonele identificate ca având nevoie de refacere sau cele care fac obiectul măsurilor pentru asigurarea nedeteriorării în conformitate cu un plan de refacere a naturii aplicabil într-un stat membru;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru readucerea la o stare ecologică bună a corpurilor de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE sau al măsurilor necesare pentru readucerea acestor corpuri la o stare ecologică foarte bună, în cazul în care legea impune acest lucru;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru readucerea la o stare ecologică bună a corpurilor de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE sau al măsurilor necesare pentru readucerea acestor corpuri la o stare ecologică foarte bună, în cazul în care legea impune acest lucru;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor de recreere și de refacere a zonelor umede, astfel cum se menționează în anexa VI.B punctul (vii) la Directiva 2000/60/CE;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor de recreere și de refacere a zonelor umede, astfel cum se menționează în anexa VI.B punctul (vii) la Directiva 2000/60/CE;
– zonele care necesită refacerea ecosistemelor astfel încât să se obțină o stare bună a ecosistemului în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului6;
– zonele care necesită refacerea ecosistemelor astfel încât să se obțină o stare bună a ecosistemului în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului6;
(d) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor cu risc climatic ridicat:
(d) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor cu risc climatic ridicat:
– zonele care fac obiectul compensării pentru perturbări naturale în temeiul articolului 13b alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2018/841;
– zonele care fac obiectul compensării pentru perturbări naturale în temeiul articolului 13b alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2018/841;
– zonele menționate la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2007/60/CE
– zonele menționate la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2007/60/CE
– domeniile identificate în strategia națională de adaptare a statelor membre cu riscuri naturale și provocate de om ridicate, care fac obiectul unor măsuri de reducere a riscurilor de dezastre legate de schimbările climatice.
– domeniile identificate în strategia națională de adaptare a statelor membre cu riscuri naturale și provocate de om ridicate, care fac obiectul unor măsuri de reducere a riscurilor de dezastre legate de schimbările climatice.
(da) un sistem de monitorizare a stocurilor de carbon din sol, utilizând, printre altele, seturile de date anuale furnizate de „Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor” (LUCAS).
Inventarul gazelor cu efect de seră trebuie să permită schimbul și integrarea de date între bazele de date electronice și sistemele de informații geografice.
Inventarul gazelor cu efect de seră trebuie să permită schimbul și integrarea de date între bazele de date electronice și sistemele de informații geografice, precum și comparabilitatea și accesibilitatea publică a acestora.
Pentru perioada 2021-2025, metodologia de nivelul 1 în conformitate cu orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale GES (gazelor cu efect de seră). În cazul emisiilor și al absorbțiilor pentru un rezervor de carbon care reprezintă cel puțin 25-30 % din emisiile sau absorbțiile dintr-o categorie de surse sau de absorbanți ce constituie o prioritate în sistemul național de inventariere al unui stat membru, deoarece estimarea sa are o influență semnificativă asupra inventarului total de GES al unei țări în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și absorbțiilor, tendința înregistrată la nivelul emisiilor și al absorbțiilor sau incertitudinea emisiilor și a absorbțiilor din categoriile de destinație a terenurilor, și, începând cu 2026, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon, cel puțin metodologia de nivelul 2 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES.
Pentru perioada 2021-2025, metodologia de nivelul 1 în conformitate cu orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale GES (gazelor cu efect de seră), cu completarea acestora din 2013 și cu perfecționarea acestora din 2019. În cazul emisiilor și al absorbțiilor pentru un rezervor de carbon care reprezintă cel puțin 25-30 % din emisiile sau absorbțiile dintr-o categorie de surse sau de absorbanți ce constituie o prioritate în sistemul național de inventariere al unui stat membru, deoarece estimarea sa are o influență semnificativă asupra inventarului total de GES al unei țări în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și absorbțiilor, tendința înregistrată la nivelul emisiilor și al absorbțiilor sau incertitudinea emisiilor și a absorbțiilor din categoriile de destinație a terenurilor, și, începând cu 2026, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon, cel puțin metodologia de nivelul 2 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, cu completarea acestora din 2013 și cu perfecționarea acestora din 2019.
Începând din 2026, statele membre aplică metodologia de nivelul 3, în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, cu completarea acestora din 2013 și cu perfecționarea acestora din 2019, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon care se încadrează în zone cu stocuri mari de unități privind destinația terenurilor menționate la litera (c) de mai sus, în zone cu unități privind destinația terenurilor aflate sub protecție sau în curs de refacere menționate la literele (d) și (e) de mai sus și în zone cu risc climatic viitor ridicat, menționate la litera (f) de mai sus.”
______________________
____________________
1 Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
1 Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
2 Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).
2 Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).
3 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
3 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
4 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
4 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
5 Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (JO L 288, 6.11.2007, p. 27).
5 Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (JO L 288, 6.11.2007, p. 27).
6 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
6 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A9-0161/2022).