Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2022/2039(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0164/2022

Texte depuse :

A9-0164/2022

Dezbateri :

PV 07/06/2022 - 10
CRE 07/06/2022 - 10

Voturi :

PV 08/06/2022 - 16.4
CRE 08/06/2022 - 16.4

Texte adoptate :

P9_TA(2022)0235

Texte adoptate
PDF 192kWORD 61k
Miercuri, 8 iunie 2022 - Strasbourg
Politica externă, de securitate și apărare a UE după războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei
P9_TA(2022)0235A9-0164/2022

Recomandarea Parlamentului European din 8 iunie 2022 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, privind politica externă, de securitate și de apărare a UE după războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei (2022/2039(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere titlurile II, III și V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și angajamentul asumat în preambul de a implementa o politică externă și de securitate comună, în special articolul 10 alineatele (1) și (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 14 alineatul (1), articolul 16 alineatul (1), articolul 24 alineatul (1), articolele 26, 36 și 41, articolul 42 alineatele (2), (3), (6) și (7), articolele 44, 45 și 46, precum și Protocolul nr. 10,

–  având în vedere planul de acțiune „Busola strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale”, aprobat de Consiliu la reuniunea sa din 21 martie 2022 și confirmat de Consiliul European la 25 martie 2022,

–  având în vedere Declarația de la Versailles a șefilor de stat sau de guvern ai UE din 11 martie 2022,

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 18 mai 2022 intitulată „Analiza decalajelor în materie de investiții în domeniul apărării și calea de urmat” (JOIN(2022)0024),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 intitulată „Aplicarea politicii externe și de securitate comune – raportul anual pe 2021”(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 intitulată „Aplicarea Politicii de securitate și apărare comune - raport anual pe 2021”(2),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 15 februarie 2022, intitulată „Contribuția Comisiei la apărarea europeană” (COM(2022)0060),

–  având în vedere Decizia Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 martie 2017 intitulată „Implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune: posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona”(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 aprilie 2022 referitoare la concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 martie 2022, inclusiv ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei și implementarea acestora(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 martie 2022 referitoare la necesitatea unui plan de acțiune urgent al UE pentru a garanta securitatea alimentară în interiorul și în afara UE în contextul invadării Ucrainei de către Rusia(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei(7),

–  având în vedere declarațiile privind Ucraina ale liderilor Parlamentului din 16 și 24 februarie 2022,

–  având în vedere raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei din mai 2022,

–  având în vedere comunicatul de la summitul de la Bruxelles, emis de șefii de stat și de guvern care au luat parte la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord de la Bruxelles, din 14 iunie 2021,

–  având în vedere analiza și recomandările Grupului de reflecție creat de secretarul general al NATO la 25 noiembrie 2020 intitulat „NATO 2030: uniți pentru o nouă eră”,

–  având în vedere rezoluțiile adoptate de Adunarea Generală a ONU la 2 martie 2022 referitoare la agresiunea împotriva Ucrainei, la 24 martie 2022 referitoare la consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei și la 7 aprilie 2022 referitoare la suspendarea drepturilor Federației Ruse de a face parte din Consiliul pentru Drepturile Omului,

–  având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte(8), inclusiv o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, care a intrat pe deplin în vigoare la 1 septembrie 2017,

–  având în vedere deciziile adoptate de Consiliu privind măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei legate de războiul din Ucraina,

–  având în vedere Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte(9) (denumit în continuare „Acordul comercial și de cooperare UE-Regatul Unit”),

–  având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0164/2022),

A.  întrucât agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în urma invaziei Georgiei de către Rusia în 2008 și a altor acțiuni agresive în toată lumea, încalcă flagrant dreptul internațional, Carta ONU și principiile consacrate în Actul final de la Helsinki din 1975, Memorandumul de la Budapesta din 1994 și Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 21 noiembrie 1990, și subminează grav securitatea și stabilitatea europeană și mondială;

B.  întrucât Federația Rusă nu a respectat ordinul Curții Internaționale de Justiție din 16 martie 2022, în care se cerea fără echivoc Rusiei să-și suspende imediat operațiunile militare și să se asigure că nicio unitate militară sau unitate armată nereglementară condusă sau sprijinită de Rusia, și nicio organizație sau persoană sub controlul sau direcția sa nu întreprinde nicio acțiune pentru continuarea actualelor operațiuni militare;

C.  întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia constituie un atac împotriva ordinii europene a păcii și, prin urmare, amenință bazele pe care a fost construită politica externă, de securitate și de apărare a Uniunii; întrucât încercările insistente ale Rusiei de a crea instabilitate în vecinătatea Uniunii și la nivel mondial și de a submina și de a schimba cu forța ordinea europeană de securitate fac necesară o consolidare substanțială și fermă a coeziunii și eficacității politicii externe, de securitate și de apărare a Uniunii;

D.  întrucât mii de ucraineni și-au pierdut viața în războiul purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei din 2014; întrucât mii au fost răniți și peste 10 milioane au fost forțați să-și părăsească locuințele sau au fugit în țările învecinate;

E.  întrucât forțele armate ruse bombardează deliberat și fără discriminare infrastructura civilă, inclusiv locuințe și adăposturi, grădinițe, școli, spitale, structuri de urgență și îngrijire, gări și stații de autobuz;

F.  întrucât, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, aceste atacuri provoacă imense suferințe umane și constituie crime de război și crime împotriva umanității; întrucât torturarea și asasinarea civililor și multiplicarea cazurile raportate de trafic de persoane, violență sexuală, exploatare, viol și abuz ale căror victime sunt femeile și copiii sunt crime de război atroce, care trebuie investigate și documentate urgent, astfel încât făptașii să poată fi judecați; întrucât este în curs o anchetă internațională privind crimele comise la Bucea; întrucât invadarea Ucrainei poate constitui o crimă de agresiune, conform definiției de la articolul 8a din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, iar atrocitățile comise de armata rusă și de cei care acționează în numele ei se încadrează în definiția genocidului din Convenția ONU din 1948; întrucât factorii de decizie și autorii acestei crime trebuie aduși în fața justiției penale internaționale;

G.  întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia a readus războiul în Europa, iar și noi, europenii din Uniunea Europeană, avem acum nevoie de toată hotărârea și determinarea pentru a proteja și a apăra Uniunea, precum și valorile și principiile pe care le susține, inclusiv principiul integrității teritoriale, suveranitatea națională și ordinea internațională bazată pe norme;

H.  întrucât lipsa unui răspuns adecvat la agresiunile Rusiei împotriva Georgiei în 2008 și împotriva Ucrainei în 2014 a permis Rusiei să-și continue campaniile militare și politice agresive, inclusiv invazia pe scară largă a Ucrainei și, astfel, să slăbească și să submineze ordinea internațională bazată pe norme și stabilitatea în Europa și în alte părți;

I.  întrucât obiectivul strategic al lumii libere este de a ajuta Ucraina să înfrângă în cele din urmă agresorul rus și să recâștige controlul asupra teritoriului său recunoscut la nivel internațional;

J.  întrucât războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și atacul acesteia împotriva ordinii păcii europene au loc pe fundalul unei represiuni severe împotriva societății civile și a opoziției politice din Rusia, menită să asigure supraviețuirea unui regim din ce în ce mai totalitar;

K.  întrucât apărarea Europei este, în primul rând, o obligație a tuturor democrațiilor europene; întrucât această obligație trebuie să fie însoțită de obiective adecvate în materie de capacități financiare și militare; întrucât Uniunea a hotărât să facă tot posibilul pentru a împiedica încercările Federației Ruse de a distruge fundația securității și stabilității internaționale, inclusiv în strânsă cooperare cu NATO, baza apărării colective a membrilor săi; întrucât, la 18 mai 2022, Finlanda și Suedia și-au depus oficial cererile de aderare la NATO; întrucât este important ca toți aliații NATO să ratifice rapid protocoalele de aderare ale Finlandei și Suediei; întrucât Turcia dă dovadă de reticență față de primirea cererilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO; întrucât articolul 42 alineatul (7) din TUE rămâne un element important al arhitecturii europene de securitate, oferind sprijin și protecție tuturor statelor membre ale UE; întrucât Parlamentul și-a exprimat recunoștința sinceră pentru reînnoirea asistenței și cooperării SUA în ceea ce privește protejarea și asigurarea apărării teritoriale europene;

L.  întrucât Ucraina are dreptul fundamental la autoapărare, în temeiul articolului 51 din Carta ONU; întrucât Parlamentul salută poporul ucrainean pentru curajul cu care își apără țara și valorile comune ale libertății și democrației, și nu îi va abandona;

M.  întrucât Parlamentul a solicitat, în rezoluția sa din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ca instituțiile UE să depună eforturi pentru a acorda Ucrainei statutul de țară candidată la UE și, între timp, să depună în continuare eforturi în vederea integrării acesteia pe piața unică a UE, după modelul Acordului de asociere UE-Ucraina;

N.  întrucât, în temeiul mandatului reînnoit al misiunii Uniunii Europene de consiliere (EUAM) în Ucraina, misiunea va asigura o cooperare strânsă cu Curtea Penală Internațională, cu agenția Eurojust a Uniunii și cu statele membre care iau măsuri ce sprijină în mod direct investigarea și urmărirea penală a crimelor internaționale în Ucraina;

O.  întrucât Parlamentul ar trebui să inițieze o analiză aprofundată a motivelor pentru care Uniunea, statele sale membre și partenerii săi cu aceeași viziune din comunitatea internațională nu au reușit să împiedice războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, care încalcă Carta ONU și, prin urmare, constituie un atac chiar asupra ceea ce este esențial pentru ordinea păcii și de securitate în Europa, asupra valorilor și prosperității sale și asupra fundamentelor sale democratice, și să învețe din greșelile anterioare în materie de politică față de Rusia, începând cu eșecul de a asigura punerea în aplicare deplină a acordului de încetare a focului din 12 august 2008 mediat de UE, precum și investigarea cazurilor de încălcare a sancțiunilor impuse din 2014;

P.  întrucât Consiliul a recunoscut în Busola strategică că securitatea și stabilitatea în Balcanii de Vest nu este încă realizată întru totul și că există riscul unor posibile repercusiuni în urma deteriorării actuale a situației securității europene;

Q.  întrucât este imperios necesar să fie crescut nivelul de pregătire pentru a putea face față mai bine întregului spectru de crize viitoare, în special crizelor umanitare și de securitate; întrucât Uniunea trebuie să utilizeze toate instrumentele de care dispune, implicându-se la timp, pentru a proteja Uniunea și locuitorii, valorile și interesele sale, precum și pentru a contribui la pacea și securitatea internațională; întrucât este necesar ca Uniunea să colaboreze cu aliații săi;

R.  întrucât femeile, fetele și grupurile vulnerabile sunt afectate disproporționat de conflictele armate; întrucât participarea constructivă a femeilor și a fetelor la prevenirea și la soluționarea conflictelor, precum și la procesul de reconstrucție contribuie la asigurarea unei păci mai sustenabile; întrucât instituțiile UE s-au angajat să integreze egalitatea de gen în Planul de acțiune pentru egalitatea de gen III, care include toate domeniile politicii externe și de securitate comune (PESC) și ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC);

S.  întrucât un rol activ al Parlamentului în definirea unei politici de apărare comune a Uniunii și în crearea unei apărări comune, precum și sprijinul său politic și controlul democratic ar afirma și ar consolida bazele reprezentative și democratice ale Uniunii;

T.  întrucât funcționarea Uniunii se bazează pe democrația reprezentativă, iar cetățenii UE sunt reprezentați direct la nivelul Uniunii în Parlament;

U.  întrucât fiecare instituție a UE ar trebui să facă uz pe deplin de atribuțiile care îi sunt conferite prin tratate, în conformitate cu procedurile, condițiile și scopurile prevăzute de acestea; întrucât instituțiile trebuie coopereze între ele în mod sincer;

V.  întrucât competența Uniunii în materie de PESC acoperă toate domeniile politicii externe și toate chestiunile legate de securitatea Uniunii, inclusiv definirea treptată a unei politici de apărare comune, care ar putea conduce la o uniune a apărării comune, dacă Consiliul European, acționând în unanimitate, decide astfel, în conformitate cu articolul 24 și cu articolul 42 alineatul (2) din TUE;

W.  întrucât rolul particular al Parlamentului în politica externă, de securitate și de apărare a Uniunii este definit în tratate;

X.  întrucât Parlamentul trebuie, împreună cu Consiliul, să exercite funcția bugetară în acest domeniu, astfel cum se prevede la articolul 41 din TUE, și să-și exercite funcția de consultare politică, astfel cum se prevede la articolul 36 din TUE;

Y.  întrucât, când sunt luate deciziile Consiliului European și ale Consiliului, organul executiv pentru politica externă, de securitate și de apărare a Uniunii Europene este compus din Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliu, Comitetul politic și de securitate și agențiile subordonate; întrucât articolul 24 din TUE prevede că: „[s]tatele membre sprijină activ și fără rezerve politica externă și de securitate a Uniunii, în spiritul loialității și solidarității reciproce”, și că „[a]cestea se abțin de la orice acțiune contrară intereselor Uniunii sau care poate dăuna eficienței sale ca forță de coeziune în relațiile internaționale”;

Z.  întrucât Parlamentul este singura instituție care poate exercita în mod legitim funcția de control politic și supraveghere politică asupra executivului la nivelul Uniunii;

AA.  consideră că aprofundarea cooperării în domeniul apărării între statele membre la nivelul UE ar trebui să fie însoțită de consolidarea supravegherii și a controlului parlamentar exercitat de către Parlamentul European și parlamentele naționale;

AB.  întrucât Vicepreședintele Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), împreună cu Comisia, dacă este cazul, trebuie să-i comunice Parlamentului opiniile sale detaliate în legătură cu recomandările de mai jos, în special atunci când sunt legate de funcția de control bugetar și politic a Parlamentului asupra politicii externe, de securitate și de apărare a Uniunii;

AC.  întrucât cooperarea dintre statele membre și parteneri în temeiul articolului 42 alineatul (2), articolului 45 și articolului 46 din TUE ar trebui să dispună de identitatea juridică, de privilegiile și de imunitățile prevăzute în tratate;

AD.  întrucât Uniunea urmărește să promoveze societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, asigurarea accesului la justiție pentru toți și edificarea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile

AE.  întrucât, împreună cu aliații săi, Uniunea trebuie să urmărească să își apere ordinea păcii și de securitate pentru a oferi continentului și locuitorilor săi pacea și securitatea pe care le merită; întrucât războiul din Ucraina a pus în lumină deficiențele actualei arhitecturi mondiale de securitate;

AF.  întrucât, din cauza naturii multidimensionale a acțiunilor ostile ale Rusiei, este important ca apărarea unei Europe libere să fie gândită și concepută de o manieră holistică, încât să includă toate domeniile critice, de la apărare la cooperare internațională, mass-media și infrastructura civilă critică, tehnologie, lanțuri de aprovizionare și energie;

AG.  întrucât Uniunea se confruntă cu cea mai directă amenințare la adresa securității sale teritoriale de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial; întrucât criza actuală a demonstrat că este necesar să se discute despre bugetul UE, în special având în vedere discuțiile în curs cu privire la tipul de echipament sau de sprijin militar care poate fi furnizat de Uniune;

AH.  întrucât dezinformarea și propaganda trebuie combătute urgent, din punct de vedere juridic și tehnic, în special în țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE din Balcanii de Vest și din țările Parteneriatului estic;

AI.  întrucât Busola strategică a fost adoptată de Consiliu în martie 2022; întrucât Busola strategică urmărește să ofere Uniunii instrumentele necesare pentru a fi un furnizor eficace de securitate într-un mediu ostil și un actor global mai asertiv în ceea ce privește pacea și securitatea umană;

AJ.  întrucât toate inițiativele UE care vizează consolidarea apărării europene ar trebui să fie actualizate periodic, în conformitate cu constatările Busolei strategice și cu revizuirile viitoare ale analizei amenințărilor;

AK.  întrucât resursele suplimentare alocate pentru a atinge obiectivul de a cheltui 2 % din PIB pentru apărare ar trebui utilizate în mod coordonat și cooperant, aplicând pe deplin instrumentele UE în domeniul apărării pentru a depăși deficitul de capabilități și pentru a consolida apărarea europeană;

AL.  întrucât o utilizare maximă a eforturilor comune ale UE de dezvoltare a capabilităților de apărare, în special cooperarea structurată permanentă (PESCO) și Fondul european de apărare (FED), va crește securitatea aliaților NATO, dar și a statelor membre;

AM.  întrucât statele membre ar trebui să evite acțiunile necoordonate care ar putea exacerba și mai mult fragmentarea și duplicarea bazei industriale și tehnologice de apărare a Uniunii, pentru a utiliza astfel mai bine banii contribuabililor;

AN.  întrucât aplicarea sancțiunilor rămâne unul dintre elementele-cheie ale setului de instrumente al Uniunii pentru combaterea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și întrucât, prin urmare, trebuie puse la dispoziție toate mijloacele de la nivelul UE și al statelor membre pentru a asigura aplicarea deplină a sancțiunilor; întrucât Consiliul a acționat rapid și unit și a adoptat până în prezent cinci pachete de sancțiuni împotriva Rusiei în urma războiului declanșat de aceasta în Ucraina, inclusiv sancțiuni individuale, cum ar fi înghețarea activelor și restricții de călătorie; sancțiuni economice care vizează sectoarele financiar, comercial, energetic, al transporturilor, al tehnologiei și al apărării; restricții privind mijloacele de informare în masă; măsuri diplomatice; restricții privind relațiile economice cu Crimeea și Sevastopol și zonele Donețk și Luhansk care nu sunt controlate de guvern și măsuri privind cooperarea economică;

AO.  întrucât agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei are consecințe secundare care afectează nivelul macro al relațiilor internaționale, alianțele globale, producția industrială și lanțurile de aprovizionare, afectând astfel securitatea alimentară și mijloacele de subzistență ale oamenilor;

AP.  întrucât Republica Populară Chineză, prin declarațiile și actele sale, dă dovadă de susținere și de înțelegere față de poziția Rusiei, promovând discursurile și evidentele minciuni ale Rusiei și arătându-se reticentă față de o susținere deplină a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei;

AQ.  întrucât PESC este elaborată și pusă în aplicare de Consiliul European și de Consiliu, hotărând în unanimitate, cu excepția cazurilor în care tratatele prevăd excepții, precum articolul 24 din TUE;

AR.  întrucât Parlamentul, reprezentând direct cetățenii UE la nivelul Uniunii, are un rol unic în instituțiile UE și joacă un rol central în asigurarea faptului că procesul decizional al UE, inclusiv în domeniul politicii externe, este aliniat la dorințele cetățenilor, așa cum este menționat în raportul final al Conferinței privind viitorul Europei,

1.  recomandă Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate următoarele:

   (a) să reafirme că sprijină ferm integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional; să ofere tot ajutorul material, militar, financiar și umanitar necesar Ucrainei și să se pregătească să contribuie cât mai mult posibil la reconstrucția țării după război, întrucât democrația și libertatea depind de prosperitate și de stabilitatea economică; să instituie un instrument juridic care să permită confiscarea activelor și fondurilor rusești înghețate și utilizarea lor ca despăgubiri și pentru reconstrucția Ucrainei;
   (b) să profite de hotărârea și unitatea demonstrate la începutul războiului împotriva Ucrainei și să obțină de urgență rezultatele corespunzătoare nivelului comun de ambiție; să realizeze progrese reale în politica externă și în cooperarea în domeniul apărării la nivelul Uniunii, conform celor exprimate în Declarația de la Versailles și în concluziile Consiliului din 24 și 25 martie 2022;
   (c) să convină ca ÎR/HR să fie prezent ex officio în unele formate de negociere inițiate sau conduse de statele membre ale UE;
   (d) să introducă, conform celor deja prevăzute de tratate, votul cu majoritate calificată în anumite domenii ale politicii externe, de exemplu în adoptarea unor regimuri personale ale UE de sancțiuni, și să facă tot posibilul să extindă votul cu majoritate calificată la politica externă în Consiliu, pentru a crește eficiența politicii externe a UE;
   (e) să se asigure că statele membre aderă la principiile tratatelor, în special la articolul 24 din TUE, care menționează că „[s]tatele membre sprijină activ și fără rezerve politica externă și de securitate a Uniunii, în spiritul loialității și solidarității reciproce”;
   (f) să avanseze rapid în direcția creării unei uniuni a apărării, cu obiective mai ambițioase pe termen scurt, mediu și lung prin implementarea acțiunilor concrete prevăzute în Busola strategică, care să servească drept punct de plecare pentru materializarea unei apărări comune a UE, în conformitate cu articolul 42 alineatul (2) din TUE;
   (g) să intensifice cooperarea cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune din întreaga lume, în special cu aliații transatlantici ai NATO, pentru a menține cea mai puternică unitate în apărarea ordinii internaționale bazate pe norme, promovând și apărând astfel pacea, principiile democratice și respectarea drepturilor omului și asigurându-se că dependențele economice nu prevalează asupra apărării drepturilor omului și asupra valorilor pe care le susține Uniunea; să acorde o atenție deosebită acestei cooperări cu țările din sudul global și să utilizeze în acest scop cooperarea pentru dezvoltare și strategia „Global Gateway”; să sublinieze necesitatea cooperării internaționale în ceea ce privește preocupările legate de securitatea alimentară;
   (h) să înființeze un Consiliu permanent al miniștrilor apărării din UE;
   (i) să facă din autonomia strategică a Uniunii un obiectiv global în toate domeniile și o abordare fundamentală și holistică a politicii sale externe, de securitate și apărare și a acțiunii sale externe, pentru a-i oferi capacitatea de a acționa singură atunci când este necesar și împreună cu partenerii atunci când este posibil și, prin urmare, pentru a-i permite să joace un rol important pe scena internațională; să creeze instrumente pentru a contracara constrângerile economice și să realizeze, cât mai curând posibil, suveranitatea alimentară și securitatea deplină a aprovizionării cu energie în scopul de a reduce dependențele energetice; să se asigure în continuare că lanțurile de aprovizionare sunt diversificate pentru a contracara dependențele strategice de materii prime; să se asigure, în acest context, că există, de asemenea, reciprocitate în politica din domeniul investițiilor și al comerțului;
   (j) să colaboreze cu aliații și partenerii pentru a aborda consecințele secundare ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv securitatea alimentară în țările din afara UE, în special în vecinătatea Uniunii;
   (k) să combată propaganda și campaniile de dezinformare în Uniune și în vecinătatea sa și să stimuleze cooperarea cu partenerii din țările candidate și potențial candidate la UE și din întreaga lume, inclusiv prin crearea de urgență a capacităților juridice și tehnice necesare în acest sens, pentru a contracara ingerințele străine dăunătoare, cum ar fi cea a Rusiei înainte și în timpul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei; să consolideze capacitățile grupului operativ East StratCom al Serviciului European de Acțiune Externă; să stabilească o politică de comunicare proactivă, multilingvă și strategică;
  

Acțiunile subsecvente adoptării Busolei strategice

   (l) să tragă învățăminte din utilizarea Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini Ucraina, a-i îmbunătăți capacitatea de a acționa și a valorifica mecanismul de compensare care a fost pus în aplicare pentru prima dată în timpul crizei din Ucraina; să aibă în vedere îmbunătățirea Instrumentului european pentru pace pentru restul perioadei financiare 2021-2027; să analizeze modalitățile de a consolida securitatea și reziliența partenerilor asociați ai UE prin utilizarea posibilităților deschise de Busola strategică și prin creșterea asistenței acordate Georgiei și Moldovei în cadrul Instrumentului european pentru pace;
   (m) să lanseze de urgență o discuție în vederea instituirii unui alt instrument financiar extrabugetar care să abordeze întregul ciclu de viață al capacităților militare la nivelul UE, de la cooperare pentru cercetare și dezvoltare și achiziții comune, până la întreținere, formare și securitate a aprovizionării comune;
   (n) să consolideze în mod semnificativ și să actualizeze schimbul de informații și cooperarea între statele membre, inclusiv la nivelul Uniunii, și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune; să crească resursele și capacitățile financiare și tehnice ale Centrului de situații și de analiză a informațiilor al UE și ale Direcției de informații a Statului Major al Uniunii Europene; să efectueze o actualizare sistematică, periodică și frecventă a analizei amenințărilor, astfel cum s-a angajat în Busola strategică; subliniază că analiza amenințărilor ar trebui să consolideze cultura strategică a Uniunii și să ofere orientări despre prioritizarea obiectivelor de politică în domeniul securității și apărării;
   (o) să acorde Centrului Satelitar al UE finanțare permanentă din partea Uniunii pentru a-i permite să își continue contribuțiile la acțiunile Uniunii în domeniul imaginilor spațiale și al colectării de informații, inclusiv în sprijinul misiunilor și operațiilor PSAC;
   (p) să acționeze rapid pentru a pune în aplicare cele mai urgente aspecte ale Busolei strategice, inclusiv pentru a continua operaționalizarea articolului 42 alineatul (7) din TUE, ținând seama de cadrul constituțional specific și de mecanismele de securitate ale tuturor statelor membre și luând măsuri concrete pentru a consolida reziliența infrastructurii critice din Uniune, a îmbunătăți securitatea aprovizionării, a obține angajamente precise și ferme din partea statelor membre în ceea ce privește o eficientizare a cheltuielilor pentru apărare și a depune eforturi comune pentru a aborda deficiențele în materie de capabilități, în special în domeniul factorilor determinanți strategici, al formării comune și al educației militare, al intensificării eforturilor de stimulare a comunicării strategice și al unui set consolidat de instrumente pentru a combate amenințările hibride și cibernetice și pentru a combate dezinformarea; să dezvolte în continuare politica de apărare cibernetică a Uniunii; să acționeze în vederea identificării colective în cazul incidentelor cibernetice răuvoitoare; să utilizeze pe deplin regimurile de sancțiuni cibernetice ale UE împotriva persoanelor, entităților și organismelor care au o responsabilitate sau au fost implicate în diferitele atacuri cibernetice care vizează Ucraina; să consolideze protecția și securitatea instituțiilor din Uniune împotriva atacurilor cibernetice, la nivelul UE și al statelor membre; să consolideze urgent capacitățile de apărare cibernetică ale organismelor care joacă un rol strategic în răspunsul imediat la conflicte;
   (q) să avanseze în elaborarea și operaționalizarea propunerii privind un instrument pentru capacitatea de desfășurare rapidă și, având în vedere importanța sa semnificativă pentru arhitectura de securitate și apărare a Uniunii, să atingă capacitatea operațională cu mult înainte de 2025;
   (r) să revizuiască urgent conceptul de capacitate de desfășurare rapidă, care nu este suficient de ambițios, și să îi revizuiască structura complexă care nu răspunde în mod adecvat nevoii urgente a Uniunii de a avea o unitate militară multinațională permanentă foarte fiabilă, care ar trebui să includă o brigadă terestră multinațională de aproximativ 5 000 de trupe și componente ale forțelor aeriene, maritime și speciale și ale cărei elemente principale ar trebui să fie pregătite să acționeze în termen de două până la trei zile;
   (s) să clarifice de urgență modul în care va fi pus în aplicare articolul 44 din TUE în practică, pentru a crește flexibilitatea PSAC prin a permite unui grup de state membre care doresc și pot face acest lucru, să planifice și să desfășoare misiuni și operații în cadrul UE în numele întregii Uniuni;
   (t) să încerce să aducă Regatul Unit într-un cadru comun de cooperare în materie de apărare și politică externă, prin adăugarea unor dispoziții relevante în Acordul comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit, pentru a maximiza posibilitățile de cooperare dintre UE și Regatul Unit;
   (u) să acționeze rapid în vederea înființării unui comandament militar al UE pe deplin funcțional, prin fuzionarea structurii Capacității militare de planificare și conducere și a Direcției Capacități Civile de Planificare și Control pentru a crea un comandament operațional civil-militar cu drepturi depline, ținând seama de noul mediu de securitate;
   (v) să înființeze un centru comun de conștientizare a situației, care ar fi instrument esențial pentru a îmbunătăți analiza prospectivă strategică și autonomia strategică a Uniunii;
   (w) să folosească pe deplin inițiativele UE de dezvoltare a capabilităților, în special FEA și PESCO, ca să realimenteze stocurile militare ale statelor membre și să crească capacitățile de apărare ale Uniunii, inclusiv de apărare aeriană și antirachetă, mărind în același timp eficiența PESCO; să recunoască valoarea adăugată a unei cooperări aprofundate cu țările care împărtășesc aceeași viziune cu privire la anumite proiecte concrete în acest context;
   (x) să consolideze în mod semnificativ PSAC civilă în ceea ce privește personalul disponibil, formarea anterioară misiunii, integrarea perspectivei de gen, bugetul acordat și să se asigure că misiunile sale se axează în principal pe nevoile în materie de securitate, justiție și stat de drept ale populației locale și că se încorporează atât un control parlamentar puternic asupra sectorului securității civile, cât și transparență pentru a face modernizarea și reforma mai sustenabile;
   (y) să crească semnificativ investițiile în controlul armelor la nivel regional și mondial, în neproliferare și dezarmare, în special în abordările multilaterale care reduc răspândirea armelor de distrugere în masă și a mijloacelor de furnizare a acestora;
   (z) să sprijine activitatea esențială a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică pentru a garanta securitatea instalațiilor nucleare din Ucraina; să consolideze arhitectura mondială de neproliferare, dezarmare și control al armelor de distrugere în masă; să consolideze în continuare gradul său de pregătire în domeniul chimic, biologic, radiologic și nuclear;
   (aa) să îndemne Comisia să prezinte, fără întârziere, un regim de securitate a aprovizionării pentru apărare, astfel cum a solicitat Consiliul European în 2013 și care a devenit o chestiune de maximă urgență având în vedere situația actuală în materie de securitate;
   (ab) să îmbunătățească includerea femeilor și a grupurilor marginalizate în prevenirea, soluționarea, medierea conflictului și în negocierile de pace, pe toate căile, și să acorde o atenție deosebită egalității de gen și drepturilor femeilor, fetelor și grupurilor marginalizate în cadrul PESC și PSAC, în special în situații de conflict;
  

Impactul asupra misiunilor și operațiunilor PSAC

   (ac) să revizuiască și să consolideze, dacă este nevoie și fără întârziere, mandatul misiunii EUAM Ucraina și al misiunii de asistență la frontieră a Uniunii Europene (EUBAM) în Moldova și Ucraina, în funcție de necesitățile comunicate de autoritățile ucrainene și moldovene, pentru a se adapta la noua realitate geopolitică și să sprijine prompt și eficient autoritățile ucrainene și moldovene;
   (ad) să ia măsuri pentru a asigura reînnoirea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, pentru a permite operațiilor PSAC să îndeplinească sarcini esențiale pentru securitatea globală;
   (ae) să îmbunătățească generarea de forțe și să consolideze personalul, capacitatea de răspuns, resursele și comunicarea strategică pentru toate misiunile și operațiile PSAC, în special pentru cele afectate de deteriorarea situației amenințărilor, în special misiunea de monitorizare a UE în Georgia și operația ALTHEA în Bosnia și Herțegovina, în acest din urmă caz prin asigurarea disponibilității și pregătirii adecvate a unor rezerve suficiente în eventualitatea deteriorării situației în materie de securitate din Bosnia și Herțegovina;
   (af) să îmbunătățească capacitatea serviciilor de informații a operațiilor PSAC la fața locului și să îmbunătățească conștientizarea situației;
   (ag) să mărească reziliența misiunilor și operațiilor PSAC pe teren împotriva atacurilor cibernetice și hibride, cum ar fi campaniile de dezinformare menite să le afecteze credibilitatea în ochii populațiilor locale;
   (ah) să solicite ca țările în care se desfășoară misiuni și operații PSAC ale UE să sprijine consolidarea capacităților pentru aceste misiuni și operații, astfel încât contractele lor cu companii militare private de securitate care ar fi implicate în încălcări ale drepturilor omului să poată fi reziliate;
  

Cooperarea UE-NATO

   (ai) să finalizeze rapid lucrările pentru o a treia Declarație comună UE-NATO, de substanță, și să se asigure că obiectivele și prioritățile Busolei strategice sunt luate în considerare corespunzător în momentul elaborării conceptului strategic al NATO și că sunt adoptate ulterior la summitul de la Madrid; să se asigure că Busola strategică și conceptul strategic al NATO sunt aliniate și duc la o mai mare complementaritate strategică;
   (aj) să crească semnificativ finanțarea și să accelereze realizarea proiectelor esențiale legate de mobilitatea militară în strânsă coordonare cu NATO; subliniază că este extrem de important să se îmbunătățească infrastructura de transport a Europei și să se uniformizeze procedurile vamale pentru a permite desfășurarea de trupe în întreaga Europă în timp util;
   (ak) să se angajeze, în cadrul Uniunii și împreună cu NATO, cu țările relevante din afara UE și cu Ucraina, pentru a discuta despre garanțiile de securitate pentru Ucraina;
   (al) să încurajeze statele membre ale UE să își majoreze bugetele și investițiile în domeniul apărării și să recunoască obiectivul NATO de a cheltui 2 % din PIB pentru apărare, pentru a elimina lacunele existente în materie de capabilități și pentru a asigura protecția adecvată a persoanelor din UE, având în vedere amenințarea militară tot mai mare reprezentată de Rusia din vecinătatea imediată a Uniunii;
   (am) încurajează o consolidare și mai mare a prezenței sporite a NATO în statele membre ale UE cele mai apropiate din punct de vedere geografic de agresorul rus și de conflict;
  

Extinderea și relațiile cu țările din vecinătatea europeană

   (an) să recunoască faptul că integrarea europeană a Balcanilor de Vest este esențială pentru stabilitatea și securitatea pe termen lung a Uniunii Europene, motiv pentru care Parlamentul dorește să ofere acestor țări o perspectivă credibilă de aderare la UE; să solicite o asistență politică și economică sporită și o cooperare mai strânsă în materie de comerț și securitate cu partenerii Uniunii din Balcanii de Vest și din țările Parteneriatului estic, inclusiv în domeniul războiului chimic, biologic, radiologic și nuclear, al securității cibernetice și al rezilienței entităților critice, ca parte a politicii europene de vecinătate;
   (ao) să revizuiască politica europeană de vecinătate cu scopul de a evalua în detaliu impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra cooperării în cadrul Parteneriatului estic; să elaboreze, în plus, propuneri privind modalitățile de continuare a consolidării legăturilor cu țările Parteneriatului estic într-un context marcat de o agresiune militară directă și de alte amenințări concrete la adresa securității, de campanii de dezinformare specifice și de consecințele economice și sociale ale confruntării cu Rusia, inclusiv pentru aspirațiile europene ale Moldovei și Georgiei, precum și pentru progresul continuu al reformelor respective;
   (ap) să întărească prezența diplomatică și angajamentul Uniunii în țările care sunt interesate de o cooperare consolidată cu Uniunea, în special în țările Parteneriatului estic și cele din Balcanii de Vest, precum și în țările în care ingerința Rusiei le amenință stabilitatea, securitatea sau traiectoria democratică;
   (aq) să consolideze urgent strategia de extindere a Uniunii, garantând în același timp că politica de extindere, perspectivele de aderare și procesul de aderare contribuie la consolidarea securității și stabilității, a democrației și a statului de drept, precum și a prosperității economice și sociale, precum și la menținerea credibilității, coerenței și eficacității acțiunii UE și a coeziunii interne a UE;
  

Controlul parlamentar

   (ar) să implice Parlamentul în continuarea concretă a implementării și în controlul Instrumentului european pentru pace, care este un instrument din afara bugetului; să se asigure că Parlamentul este implicat în mod semnificativ în controlul, implementarea și revizuirea periodică a Busolei strategice; să încurajeze schimburile cu miniștrii naționali din Parlamentul European pe teme care reprezintă priorități actuale ale UE; reamintește rolul important al parlamentelor naționale în statele membre, subliniază rolul esențial pe care îl poate juca Adunarea Parlamentară a NATO și, prin urmare, cere o consolidare și mai mare a relațiilor Parlamentului cu Adunarea Parlamentară a NATO;
   (as) să înlocuiască Declarația unilaterală privind responsabilitatea politică cu un acord bilateral cu ÎR/HR, care să stabilească toate aspectele relației lor;
  

Chestiuni bugetare

   (at) să urmărească ca Parlamentul să aibă o funcție bugetară cuprinzătoare în domeniul politicii externe de securitate și apărare, prevăzută la articolul 14 alineatul (1), articolul 16 alineatul (1) și articolul 41 din TUE, în special în ceea ce privește deciziile luate în temeiul articolului 42 alineatul (2), articolului 45 și articolului 46 din TUE;
   (au) să încurajeze UE și statele sale membre să se ridice la înălțimea voinței politice exprimate prin Declarația de la Versailles și să sprijine cu fermitate și să crească nivelul de ambiție al comunicării comune din 18 mai 2022 privind decalajele în materie de investiții în domeniul apărării și calea de urmat, pentru a elimina rapid decalajele identificate în această comunicare și în procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea, asigurând în același timp o veritabilă valoare adăugată europeană; astfel, să efectueze evaluări adecvate ale mijloacelor financiare comune ale Uniunii și ale instrumentelor necesare pentru o politică de securitate și de apărare a UE mai eficace și mai credibilă, sprijinind în același timp posibilitățile de sinergii cu alte fonduri ale UE, cum ar fi completarea FED cu un grup operativ comun pentru achiziții publice și un mecanism comun de achiziții publice, consolidând astfel securitatea statelor membre ale UE și să ofere o securitate adecvată tuturor persoanelor din Uniune;
   (av) să utilizeze pe deplin posibilitățile de finanțare din bugetul Uniunii prevăzute în tratate, așa cum se propune în comunicarea comună privind decalajele în materie de investiții în domeniul apărării și calea de urmat, pentru a facilita și a efectua o revizuire a posibilităților de finanțare în contextul evaluării la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual, cu scopul de a furniza fondurile majorate necesare pentru instrumentele UE și inițiativele relevante ale UE în domeniul apărării; să consolideze FEA și să mărească numărului și relevanța proiectelor colaborative din industria de apărare; să reducă sarcina birocratică pentru întreprinderile care depun cereri de oferte, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; să extindă Instrumentul european pentru pace și proiectul de mobilitate militară; să faciliteze finanțarea generării de forțe pentru operațiunile, misiunile militare și exercițiile în direct ale PSAC; și să pună rapid în aplicare măsurile propuse drept contribuție a Comisiei la apărarea europeană;
   (aw) să se asigure că propunerea de buget pentru 2023 include o finanțare adecvată pentru Agenția Europeană de Apărare, Centrul Satelitar al UE, PESCO, capacitatea de desfășurare rapidă a UE preconizată în cadrul bugetului PESC, precum și, în cadrul aceluiași titlu și al altor titluri, după caz, finanțarea pentru inițiativele menționate mai sus în conformitate cu tratatele;
   (ax) să raționalizeze și să coordoneze eforturile anunțate ale statelor membre de a crește cheltuielile pentru apărare și să elaboreze rapid planul comun al Comisiei și al Serviciului European de Acțiune Externă pentru achizițiile publice comune ale UE de sisteme militare pentru a atinge cel mai înalt nivel de coerență și impact pentru securitatea colectivă și apărarea teritorială ale Europei în scopul de a evita dublarea și fragmentarea;
   (ay) să îmbunătățească posibilitățile de finanțare pentru industria europeană de apărare prin eliminarea echipamentelor militare de pe lista Băncii Europene de Investiții de activități excluse;
  

Ucraina

   (az) să furnizeze fără întârziere arme, în conformitate cu nevoile comunicate de autoritățile ucrainene, în special prin utilizarea Instrumentului european pentru pace și a mecanismului „clearing house”, și în cadrul acordurilor bilaterale ale statelor membre cu Ucraina;
   (ba) să admită că Declarația de la Versailles recunoaște aspirațiile europene ale Ucrainei și cererea sa de aderare la UE și îi acordă statutul de țară candidată la UE ca un semn politic clar de solidaritate cu poporul ucrainean;
   (bb) să evidențieze clar faptul că Ucraina, la fel ca orice altă țară, are dreptul suveran de a decide singură, fără ca țările terțe să intervină în alianțele sale politice și în integrarea sa economică;
   (bc) să sprijine anchetarea crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, inclusiv prin a solicita înființarea unui tribunal special al ONU; să se asigure că autorii crimelor de război și cei care au încălcat drepturile omului sunt trași la răspundere și să solicite Uniunii și statelor sale membre să sprijine Ucraina în anchetele sale internaționale privind crimele de război;
  

Sancțiuni

   (bd) să asigure monitorizarea cuprinzătoare a sancțiunilor UE și a punerii lor în aplicare și să emită orientări destinate statelor membre cu privire la modul corect de punere în aplicare și de asigurare a respectării acestora; să aplice sancțiuni secundare entităților și țărilor terțe care facilitează eludarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei; să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a studia în detaliu impactul sancțiunilor impuse Rusiei până în prezent; să stabilească contacte cu țările din afara UE și, în special, cu țările candidate la UE și să încurajeze o mai mare aliniere la măsurile restrictive ale UE;
   (be) să consolideze capacitatea Comisiei de a pune în aplicare măsuri restrictive și de a publica săptămânal statistici esențiale;
   (bf) să abordeze diferența de niveluri dintre statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a sancțiunilor specifice împotriva persoanelor care au legături cu Kremlinul și să influențeze statele membre care nu au făcut încă acest lucru pentru a acorda Ucrainei toată asistența militară, financiară și umanitară necesară și pentru a impune un embargo total asupra importurilor rusești de gaze, petrol și cărbune în UE;
   (bg) să desfășoare o ofensivă diplomatică în toate statele care s-au abținut sau au votat împotriva rezoluțiilor Adunării Generale a ONU pentru a le face să înțeleagă gravitatea agresiunii ruse și necesitatea unui răspuns unanim din partea comunității internaționale;
   (bh) să aplice o abordare holistică față de Federația Rusă și să abandoneze orice angajament selectiv cu Moscova ca răspuns la atrocitățile și crimele de război orchestrate de elitele politice ruse și comise de trupele ruse, de cei care acționează în numele lor și de mercenari în Ucraina și în alte părți; să tragă la răspundere factorii de decizie responsabili de aceste acte și să îi aducă în fața justiției internaționale;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2022)0039.
(2) Texte adoptate, P9_TA(2022)0040.
(3) JO L 102, 24.3.2021, p. 14.
(4) JO C 263, 25.7.2018, p. 125.
(5) Texte adoptate, P9_TA(2022)0121.
(6) Texte adoptate, P9_TA(2022)0099.
(7) Texte adoptate, P9_TA(2022)0052.
(8) JO L 161, 29.5.2014, p. 3.
(9) JO L 149, 30.4.2021, p. 10.

Ultima actualizare: 27 septembrie 2022Aviz juridic - Politica de confidențialitate