Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Nicaragua, în special cele din 16 decembrie 2021(1), 8 iulie 2021(2), 8 octombrie 2020, 19 decembrie 2019(3), 14 martie 2019(4) și 31 mai 2018(5),

–  având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant (VP/ÎR) a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, făcute în numele UE, din 15 august 2021, 8 noiembrie 2021 și 14 martie 2022,

–  având în vedere declarațiile Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru Drepturile Omului din cadrul celei de a 48-a și a 49-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului și Raportul său anual privind drepturile omului în Nicaragua din 7 martie 2022,

–  având în vedere declarațiile Comisiei interamericane pentru drepturile omului din 23 iunie 2021, 20 noiembrie 2021 și 11 februarie 2022,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere orientările UE privind apărătorii drepturilor omului din iunie 2004, actualizate în 2008,

–  având în vedere Acordul de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte (Acordul de asociere între UE și America Centrală),

–  având în vedere regulamentele și deciziile Consiliului privind măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor grave împotriva drepturilor omului comise în Nicaragua,

–  având în vedere Convenția americană privind drepturile omului din 1969 (Pactul de la San José),

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, normele minime ale ONU privind tratamentul deținuților (normele Nelson Mandela), normele ONU privind tratamentul deținutelor și măsurile neprivative de libertate pentru infractoare (normele de la Bangkok) și Convenția de la Viena,

–  având în vedere Rezoluția A/HRC/49/L.20 privind promovarea și protecția drepturilor omului în Nicaragua, adoptată la 31 martie 2022 de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului,

–  având în vedere Constituția Republicii Nicaragua,

–  având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, din aprilie 2018, regimul Ortega-Murillo a instituit în Nicaragua un cadru de represiune de stat, marcat de impunitatea sistemică în fața încălcărilor drepturilor omului, de deteriorarea instituțională și a statului de drept și de punerea în aplicare a unei strategii orchestrate cu complicitatea clară a sistemului judiciar, care vizează reducerea la tăcere a oricărei voci disidente;

B.  întrucât, din 2018, autoritățile nicaraguane au efectuat încarcerări sistematice și țintite, hărțuirea și intimidarea oponenților politici, a opoziției, a liderilor studenților și ai celor din mediul rural, a jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului, a reprezentanților mediului de afaceri și a artiștilor, care s-au confruntat în mod repetat cu amenințări cu moartea, intimidări, campanii de defăimare online, hărțuire, supraveghere, agresiune, persecuție judiciară și privare arbitrară de libertate; întrucât, în pofida acestor numeroase riscuri, jurnaliștii și alți apărători ai drepturilor omului continuă să joace un rol esențial în monitorizarea situației drepturilor omului și a libertăților în Nicaragua;

C.  întrucât, în ultimii ani, regimul Ortega-Murillo a adoptat și a aplicat un cadru de reglementare tot mai represiv;

D.  întrucât, până în prezent, cel puțin 182 de opozanți politici sunt deținuți în condiții inumane care nu respectă obligațiile internaționale în materie de drepturi ale omului, cum ar fi normele Nelson Mandela, în conformitate cu Mecanismul special de monitorizare pentru Nicaragua (MESENI); întrucât șapte dintre acești deținuți politici au fost pre-candidați la președinție la alegerile din 2021; întrucât criticii regimului nicaraguan au fost supuși unor abuzuri sistematice în timpul detenției, inclusiv tratamente inumane, umilitoare și degradante, constând în tortură, care au dus, printre altele, la moartea deținutului politic și a fostului lider al rebelilor Hugo Torres; întrucât autoritățile nicaraguane au hărțuit și familiile și rudele deținuților politici, aceștia fiind victime ale persecuțiilor și amenințărilor;

E.  întrucât lipsa separării puterilor și controlul deplin al instituțiilor de către regimul nicaraguan a dus la supunerea sistemului judiciar și a Parchetului General în fața voinței regimului, obliterând statul de drept, independența sistemului judiciar, precum și organizațiile societății civile și, prin urmare, democrația, pentru a institui o dictatură în Nicaragua;

F.  întrucât instanțele nicaraguane au dat sentințe de vinovăție și sentințe dure împotriva oricărei voci disidente, în urma unor procese cu ușile închise care nu au respectat garanțiile elementare ale unui proces echitabil;

G.  întrucât judecătorii și procurorii din aceste procese au încălcat în mod constant garanțiile procedurale; întrucât prezumția de nevinovăție a fost încălcată de Parchetul General într-o notă publică;

H.  întrucât reprimarea și represiunea continue au determinat mii de cetățeni nicaraguani să fugă din țară; întrucât se observă modele similare de represiune, dat fiind că atacurile la adresa libertății de exprimare s-au intensificat; întrucât amenințările din partea Parchetului General împotriva mai multor jurnaliști și lucrători din mass-media i-au determinat pe mulți dintre aceștia să părăsească Nicaragua pentru a solicita protecție;

I.  întrucât, în 2022, regimul Ortega-Murillo a interzis aproape 400 de organizații non-profit, privându-le de statutul lor juridic; întrucât biserica catolică a fost și ea victimă a regimului Ortega-Murillo, precum și Academia Lingvistică din Nicaragua, la fel și membri ai grupurilor indigene și ai altor grupuri minoritare, printre alții;

J.  întrucât regimul Ortega-Murillo a încălcat dreptul internațional, în special Convenția de la Viena, luând cu asalt și ocupând sediul Organizației Statelor Americane, care a fost expulzată din Nicaragua la 25 aprilie 2022;

K.  întrucât, în urma unei inițiative sprijinite pe larg, organizată de societatea civilă, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a înființat un grup de experți în domeniul drepturilor omului care să desfășoare anchete riguroase și independente cu privire la toate presupusele încălcări și abuzuri ale drepturilor omului comise începând din aprilie 2018, inclusiv cu privire la dimensiunea de gen a acestora; întrucât atât UE, cât și SUA au impus sancțiuni Nicaraguei,

1.  condamnă în termenii cei mai fermi posibil reprimarea sistematică a partidelor politice din opoziție, suprimarea actorilor societății civile, a apărătorilor drepturilor omului și a mass-mediei, a altor lucrători din mass-media, a jurnaliștilor, precum și a membrilor familiilor acestora, a studenților și a membrilor Bisericii Catolice, printre alții, precum și corupția persistentă practicată de funcționarii regimului nicaraguan;

2.  condamnă cu fermitate moartea în detenție a dlui Hugo Torres;

3.  condamnă arestarea, la 1 iunie 2022, a părintelui Manuel Salvador Garcia, care este în continuare în arest preventiv, și solicită eliberarea sa imediată;

4.  cere din nou extrădarea imediată a lui Alessio Casimirri către Italia;

5.  condamnă detenția abuzivă, lipsa garanțiilor procedurale și condamnările ilegale ale deținuților politici care au loc în Nicaragua; îndeamnă autoritățile nicaraguane să restabilească garanțiile pentru exercitarea deplină a drepturilor civile și politice ale tuturor cetățenilor nicaraguani, să pună capăt persecutării opoziției democratice, a presei și a societății civile și să elibereze imediat și necondiționat persoanele deținute din aprilie 2018 și până în prezent, precum și să anuleze procedurile judiciare împotriva acestora și să permită întoarcerea în siguranță a tuturor refugiaților și a exilaților la casele lor;

6.  solicită restabilirea statului de drept, separarea puterilor și independența și imparțialitatea sistemului judiciar, iar autorităților publice le solicită să respecte Codul Penal și prezumția de nevinovăție și să pună capăt incriminării opoziției;

7.  condamnă hotărârile judecătorești nelegitime care nu fac decât să confirme deriva represivă a regimului nicaraguan, precum și faptul că judecătorii au devenit brațul represiunii și sunt responsabili de încălcări ale drepturilor omului;

8.  îndeamnă Uniunea Europeană să tragă la răspundere regimul nicaraguan, în special judecătorii săi, pentru represiunea din țară și pentru procedurile judiciare inițiate împotriva unor personalități din opoziție și a altor critici ai regimului; invită Consiliul să înceapă imediat procedurile pentru a include următorii judecători pe lista persoanelor sancționate de UE: Nadia Camila Tardencilla, Angel Jeancarlos Fernández González, Ulisa Yaoska Tapia Silva, Rosa Velia Baca Cardoza, Veronica Fiallos Moncada, Luden Martin Quiroz García, Karen Vanesa Chavarría, Felix Ernesto Salmerón Moreno, Nancy Aguirre Gudiel, William Irving Howard López, Erick Ramón Laguna Averruz, Melvin Leopoldo Vargas García, Irma Oralia Laguna Cruz și Rolando Sanarrusia, printre alții, precum și judecătorii din cadrul instanței de apel din Managua, care au fost, de asemenea, implicați în privarea de drepturi procedurale și materiale a celor condamnați ilegal: Octavio Rothschuh Andino, Ángela Dávila și Argentina Solís;

9.  invită statele membre și Consiliul de Securitate al ONU, în conformitate cu articolele 13 și 14 din Statutul de la Roma, să deschidă o anchetă oficială prin intermediul Curții Penale Internaționale împotriva statului Nicaragua și a lui Daniel Ortega pentru crime împotriva umanității în temeiul articolului 7 din Statutul de la Roma;

10.  își exprimă sprijinul față de cetățenii nicaraguani care protestează pașnic împotriva regimului Ortega-Murillo; regretă profund că nu au fost luate măsuri judiciare pentru a asigura sentințe și despăgubiri în cazul victimelor încălcărilor grave ale drepturilor omului de la represiunea din 2018;

11.  îndeamnă Nicaragua să abroge legislația adoptată începând din 2018, care restricționează în mod nejustificat spațiul civic și democratic, în special Legea specială privind criminalitatea informatică (Legea 1042), Legea 1040 privind reglementarea agenților străini și Legea 1055 privind apărarea drepturilor popoarelor la independență, suveranitate și autodeterminare pentru pace, precum și reforma Codului de Procedură Penală; reamintește că, potrivit Acordului de asociere dintre UE și țările din America Centrală, Nicaragua trebuie să respecte și să consolideze principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului; își reiterează solicitarea ca, având în vedere circumstanțele actuale, să fie activată clauza democratică din Acordul de asociere;

12.  subliniază că organismelor internaționale din domeniul drepturilor omului trebuie să li se permită să se întoarcă în Nicaragua, inclusiv Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și Comisia Interamericană a Drepturilor Omului; regretă lipsa de cooperare a autorităților nicaraguane cu mecanismele regionale și internaționale din domeniul drepturilor omului; solicită UE să sprijine mandatul celor trei membri independenți ai Grupului de experți în domeniul drepturilor omului pentru Nicaragua înființat recent de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și să colaboreze îndeaproape cu aceștia în vederea promovării tragerii la răspundere pentru încălcările drepturilor omului și abuzurile împotriva drepturilor omului din Nicaragua;

13.  condamnă faptul că aproape 400 de ONG-uri au fost forțate să își înceteze activitatea în Nicaragua, inclusiv Academia Lingvistică din Nicaragua; invită autoritățile nicaraguane să pună capăt închiderilor nejustificate ale ONG-urilor și să restabilească personalitatea juridică a tuturor organizațiilor, partidelor politice, universităților și organelor mass-media care au fost închise în mod arbitrar, precum și să returneze toate bunurile, documentele și echipamentele care au fost confiscate ilegal;

14.  își exprimă profunda preocupare cu privire la reprimarea mass-mediei libere și independente din țară, care a forțat peste 100 de jurnaliști să plece în exil;

15.  solicită UE și statelor sale membre să monitorizeze îndeaproape situația de pe teren prin intermediul reprezentanților lor locali și al ambasadelor lor din Nicaragua; invită delegația UE și statele membre cu misiuni diplomatice în Nicaragua să pună în aplicare pe deplin Orientările UE privind apărătorii drepturilor omului și să ofere tot sprijinul adecvat apărătorilor drepturilor omului care au fost încarcerați, inclusiv vizite în închisori și monitorizarea proceselor, să denunțe public abuzurile împotriva apărătorilor drepturilor omului și mass-mediei independente și să le sprijine activitatea; invită delegația UE și statele membre să utilizeze toate instrumentele disponibile în scopul de a-și spori sprijinul pentru activitatea apărătorilor drepturilor omului, a facilita eliberarea de vize de urgență, după caz, și a oferi adăpost temporar în statele membre ale UE din motive umanitare;

16.  regretă profund faptul că reprezentanții nicaraguani au votat împotriva expulzării Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU pentru atrocitățile comise de forțele sale în timpul războiului din Ucraina și că Nicaragua s-a abținut de la Rezoluția ES-11/1 a Adunării Generale a ONU din 2 martie 2022 prin care aceasta deplângea invadarea Ucrainei de către Rusia și solicita retragerea completă a forțelor ruse;

17.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Statelor Americane, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, Parlamentului Central American, Grupului de la Lima, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Nicaragua.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2021)0513. (2) JO C 99, 1.3.2022, p. 204. (3) JO C 255, 29.6.2021, p. 65. (4) JO C 23, 21.1.2021, p. 126. (5) JO C 76, 9.3.2020, p. 164.