Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 175 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență(1) („Regulamentul privind MRR”),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii(2) („Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept”),

–  având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la dreptul Parlamentului de a fi informat în legătură cu evaluarea în curs a planurilor naționale de redresare și reziliență(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 iunie 2021 referitoare la poziția Parlamentului față de evaluarea în curs a planurilor naționale de redresare și reziliență efectuată de Comisie și Consiliu(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 aprilie 2022 referitoare la concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 martie 2022: inclusiv ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei și implementarea acestora(5) și rezoluția sa din 19 mai 2022 referitoare la consecințele sociale și economice ale războiului rus din Ucraina pentru UE – consolidarea capacității de acțiune a UE(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2022 referitoare la statul de drept și posibila aprobare a planului național de redresare al Poloniei (MRR)(7),

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2021/2106 din 28 septembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență prin stabilirea indicatorilor comuni și a elementelor detaliate ale tabloului de bord privind redresarea și reziliența(8),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2021/2105 al Comisiei din 28 septembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență prin definirea unei metodologii de raportare a cheltuielilor sociale(9),

–  având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European din 20 octombrie 2021 referitor la Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă(10),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 24 noiembrie 2021 intitulată „Analiza anuală a creșterii durabile 2022” (COM(2021)0740),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 24 noiembrie 2021 intitulată „Proiectele de planuri bugetare pentru 2022: evaluare generală” (COM(2021)0900),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 24 noiembrie 2021 intitulat „Analiza economiei zonei euro”, care însoțește documentul „Recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro” (SWD(2021)0362),

–   având în vedere Avizul Comitetului European al Regiunilor din 1 decembrie 2021 privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență(11),

–   având în vedere primul raport anual al Comisiei privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (COM(2022)0075), publicat la 1 martie 2022,

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 8 martie 2022 intitulată „RePowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă” (COM(2022)0108).

–   având în vedere analiza comună a Comitetului European al Regiunilor și a Consiliului localităților și regiunilor europene privind implicarea municipiilor, a orașelor și a regiunilor în pregătirea planurilor naționale de redresare și reziliență și rezultatele consultării lor focalizate din 27 aprilie 2022 intitulate „Implementarea MRR: perspectiva autorităților locale și regionale”,

–   având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2022 referitoare la statul de drept și consecințele hotărârii CEJ(12) și Rezoluția sa din 5 mai 2022 referitoare la audierile în curs în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) cu privire la Polonia și Ungaria(13),

–  având în vedere tabloul de bord privind redresarea și reziliența și analizele sale tematice, precum și prezentările făcute în fața Parlamentului(14),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 12 februarie 2021 intitulată «Orientări tehnice privind aplicarea principiului de a nu prejudicia în mod semnificativ în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență» (C(2021)1054),

–  având în vedere analizele și informările serviciilor sale de cercetare privind MRR(15),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, cel al Comisiei pentru control bugetar și cel al Comisiei pentru cultură și educație,

–  având în vedere scrisorile trimise de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisia pentru comerț internațional și Comisia pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere raportul întocmit de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare (A9-0171/2022),

A.  întrucât Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este elementul central al pachetului de stimulente NextGenerationEU (NGEU);

B.  întrucât se pun la dispoziție granturi și împrumuturi în valoare de 672,5 miliarde EUR, pentru a finanța măsurile naționale menite să atenueze consecințele economice și sociale ale pandemiei de COVID-19 (denumită în continuare „pandemia”); întrucât Parlamentul a pledat inițial pentru o pondere mai mare a granturilor în MRR;

C.  întrucât finanțarea din MRR sprijină politici esențiale, precum tranziția verde, transformarea digitală, coeziunea economică, socială și teritorială, reziliența instituțională și pregătirea pentru crize, precum și copiii și tineretul, inclusiv educația și competențele;

D.  întrucât agresiunea Rusiei asupra Ucrainei începută la 24 februarie 2022 a determinat Uniunea Europeană să impună sancțiuni economice fără precedent; întrucât conflictul generat de Rusia a determinat mulți cetățeni ucraineni să părăsească Ucraina și să călătorească și să se stabilească în UE; întrucât invazia militară va genera consecințe economice și sociale pe întregul continent european, îndeosebi în țările din Europa de Est, asociate inclusiv cu nevoia urgentă de a reduce dependența energetică de combustibilii fosili importați;

E.  întrucât UE întâmpină greutăți în încercarea de a-și procura anumite materii prime critice, cu posibile consecințe pentru implementarea MRR;

F.  întrucât pandemia a avut un efect devastator asupra situației economice și sociale a cetățenilor și a întreprinderilor din Europa; întrucât economia UE a suferit o contracție semnificativă în timpul pandemiei; întrucât întreprinderile din UE, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), au fost afectate de pandemie, cu consecințe negative pentru creșterea economică și competitivitatea UE, precum și pentru productivitatea și capacitatea lor de a crea locuri de muncă; întrucât piața unică a UE este principalul motor al creșterii economice în UE, drept pentru care ar trebui întărită și protejată de efectele negative ale pandemiei promovând, în același timp, investițiile în cercetare și inovare; întrucât unele țări au înregistrat din nou o creștere peste medie a șomajului în timpul pandemiei; întrucât femeile, tinerii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și familiile numeroase sunt mai amenințate de această situație; întrucât sectorul sănătății din UE a fost întins la maximum în timpul pandemiei, iar reziliența sa a fost serios pusă la încercare și afectată; întrucât rata șomajului în rândul tinerilor rămâne mai mare decât rata generală a șomajului; întrucât tinerii riscă mai mult să ajungă săraci și să fie excluși din societate, fiindu-le mult mai greu să aibă acces la locuri de muncă de calitate;

G.  întrucât dezvoltarea constantă a competențelor digitale, precum și dezvoltarea competențelor cu potențial economic, precum competențele verzi sau antreprenoriale, sunt esențiale pentru o piață europeană a muncii competitivă, corectă, incluzivă și orientată către viitor și ar trebui să asigure fiecărui cetățean european acces și șanse de a fi acceptat la locuri de muncă de calitate; întrucât același lucru este valabil în cazul învățământului profesional, al competențelor profesionale și al abilităților de viață; întrucât UE trebuie să depășească orice necorelare a competențelor pentru a-și valorifica judicios capitalul uman; întrucât toată lumea ar trebui să aibă acces la o infrastructură digitală adecvată și la formare în domeniul competențelor digitale pentru a evita agravarea discrepanțelor dintre oameni ca nivel de alfabetizare digitală și pentru a asigura șanse egale pentru toți în sistemul de educație și pe piața muncii;

H.  întrucât, pentru a fi eligibile pentru finanțare, planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) trebuie să includă reforme și investiții care intră în domeniul de aplicare al celor șase piloni din Regulamentul MRR și să respecte obiectivele generale și specifice, principiile orizontale și cele 11 criterii de evaluare prevăzute în Regulamentul MRR;

I.  întrucât dialogul și transparența între instituțiile UE și statele membre sunt esențiale pentru implementarea optimă a MRR;

J.  întrucât Comisia Europeană, căreia îi revine sarcina de a monitoriza implementarea MRR, trebuie să informeze regulat Parlamentul cu despre stadiul evaluării PNRR-urilor și despre modul în care statele membre au pus în aplicare obiectivele de etapă și țintele, inclusiv contribuția adusă la atingerea obiectivelor verzi și digitale; întrucât Comisia trebuie să țină cont de opiniile Parlamentului;

K.  întrucât statele membre trebuie să înființeze și să întrețină sisteme de control robuste și să efectueze auditurile necesare pentru a asigura protecția intereselor financiare ale Uniunii pe tot parcursul ciclului de viață al MRR;

L.  întrucât rapoartele anuale ale Comisiei privind statul de drept ajută la identificarea hibelor în domeniul statului de drept, ajutând statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre;

M.  întrucât regulamentul prevede posibilitatea ca un stat membru să transmită o cerere motivată de modificare a PNRR-ului său în perioada de implementare, în cazul în care o astfel de acțiune este justificată de circumstanțe obiective;

N.  întrucât controlul democratic și controlul parlamentar asupra implementării MRR sunt posibile doar dacă Parlamentului se implică la maximum și dacă se ține cont de toate recomandările sale în toate etapele și întrucât Parlamentul va analiza în continuare implementarea MRR;

O.  întrucât, până la 31 iulie 2022, Comisia va prezenta Parlamentului și Consiliului un raport de reexaminare privind implementarea MRR;

Atenuarea impactului economic și social al crizei

1.  subliniază că Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument de solidaritate cum nu s-a mai văzut și o piatră de temelie a instrumentului NGEU, care se încheie în 2026 și este principalul instrument al răspunsului UE la pandemia de COVID-19 menit să pregătească economiile UE să facă față noilor provocări;

2.   reamintește că răspunsul UE la pandemie a fost hotărât, coordonat, cuprinzător, a venit la momentul oportun și s-a bazat pe solidaritate, antrenând o mobilizare masivă a instrumentelor existente și a unor instrumente financiare suplimentare; mai amintește că statele membre au luat măsuri fiscale de proporții, ca răspuns la pandemie și pentru a sprijini redresarea (5,2 % din PIB în 2021 și 2,8 % din PIB în 2022);

3.  subliniază că MRR a avut un efect stabilizator pentru statele membre într-o perioadă de mare incertitudine economică, ținând în frâu criza și atenuând consecințele sale economice și sociale negative și ajutând guvernele să mențină nivelurile de investiții, răspunzând totodată presiunii imense suportate de bugetele naționale;

4.  mai subliniază și că MRR a jucat un rol principal în promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, prevenind fragmentarea pieței interne și adâncirea divergențelor macroeconomice;

5.  consideră îmbucurător că, deși efectele economice ale MRR nu pot fi complet disociate de alte evoluții, concluzia corectă pare să fie că până acum MRR a avut efecte pozitive asupra PIB-ului și că implementarea sa cu succes va fi esențială pentru creșterea economică a UE; evidențiază că MRR a reușit să apere cu succes spațiul fiscal al statelor membre de șocul economic substanțial al pandemiei; recunoaște că, deși principalul efect asupra creșterii PIB-ului este așteptat să se producă pe parcursul anilor următori, MRR a contribuit deja la atenuarea celor mai grave consecințe ale pandemiei și contribuie pozitiv la redresarea și reziliența UE, inclusiv la coeziunea economică și socială, la coeziune, crearea de locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare și la o piață internă funcțională cu IMM-uri puternice; subliniază că există diferențe însemnate între statele membre în ceea ce privește reziliența economică, socială și instituțională, care au ca efect o dinamică inegală a redresării; subliniază că MRR catalizează tranzițiile verde și digitală și joacă un rol primordial în consolidarea tranziției sustenabile și ridicarea nivelului de trai al oamenilor pentru o economie rezilientă, dreaptă, pentru toți, competitivă și adaptată exigențelor viitorului, prin reforme și investiții ambițioase;

6.  observă impactul consistent al instrumentului NGEU, estimat de Comisie, BCE și FMI, de remarcat fiind creșterea cu până la 1.5 puncte procentuale mai mare a PIB-ului decât dacă nu ar fi fost investițiile NGEU, dacă este bine implementat;

7.  mai constată și că după previziunile Comisiei în 2022 granturile MRR o să finanțeze 24 % din totalul măsurilor de sprijin pentru redresare; subliniază efectele pozitive de propagare macroeconomică și potențialul unor reforme și investiții bine focalizate; subliniază că granturile MRR vor continua să ofere un sprijin bugetar substanțial statelor membre, permițându-le astfel să continue reformele structurale și investițiile cu efecte pe termen lung asupra redresării și rezilienței economiilor și societăților lor; îndeamnă statelor membre să fructifice la maximum această oportunitate;

8.   subliniază că dacă ar fi implementat cu bine și în mod transparent MRR ar contribui la transformarea economiilor și societăților din UE, făcându-le mai sustenabile, mai incluzive și mai reziliente, mai competitive pe termen lung, mai autonome din punct de vedere strategic și mai bine pregătite pentru provocările actuale și viitoare; subliniază că executarea cu succes a PNRR-urilor va stimula convergența economică și socială și coeziunea teritorială, reducând inegalitățile sociale;

9.  consideră că, pentru ca MRR să își atingă obiectivele generale și să ajute UE să-și revină după criză și a mări la maximum impactul pe termen lung asupra societății și economiei UE, statele membre trebuie neapărat să pună în aplicare cu rigurozitate și la timp reformele și investițiile stabilite; reamintește că MRR este un mecanism bazat pe performanță, care condiționează finanțarea de îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor legate de măsuri; reamintește că participarea autorităților locale, regionale și naționale și a celor responsabile cu elaborarea acestor politici este esențială pentru succesul MRR, așa cum se prevede la articolul 28 din Regulamentul privind MRR;

10.  avertizează că MRR va atenua impactul social și economic al crizei doar dacă fondurile sunt absorbite și cheltuite înțelept, astfel încât să ajungă în economia reală și la oameni; invită statele membre să ia deciziile corespunzătoare și să asigure structuri administrative și resurse umane dedicate, pentru a cheltui la timp fondurile din MRR;

11.  subliniază că pandemia a evidențiat nevoia de a mări autonomia strategică a Uniunii la nivelul lanțurilor esențiale de aprovizionare și al infrastructurilor și serviciilor de importanță critică; reține că investițiile în MRR în tranziția verde și transformarea digitală ar trebui să contribuie la creșterea autonomiei strategice și a independenței UE, în special la reducerea dependenței de combustibilii fosili importați; reține estimările Comisiei, care se așteaptă ca MRR să dea un impuls hotărâtor implementării strategiei industriale a UE, ceea ce va avea ca efect dezvoltarea și mai susținută a industriilor din UE;

12.  subliniază că pachetele de reforme și investiții, în special cele de stimulare a creșterii din cadrul MRR, ar trebui, de asemenea, să genereze valoare adăugată la nivelul UE; constată că, potrivit Comisiei, efectele asupra PIB-ului din UE sunt cu aproximativ o treime mai mari atunci când se iau în considerare în mod explicit efectele de propagare ale măsurilor adoptate de fiecare țară în parte; subliniază că pachetele de reforme și investiții din MRR ar trebui să contribuie și la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a priorităților din Pactul verde european și agenda digitală și la promovarea și integrarea egalității de gen și a egalității de șanse pentru toți;

13.  invită Comisia să evalueze dacă a avut loc o dublare inutilă a investițiilor în PNRR-le unor state membre învecinate și să sprijine statele membre să evite suprapunerile inutile;

14.  regretă că femeile(16), copiii(17), tinerii, persoanele în vârstă și grupurile vulnerabile au fost cei mai afectați de criza COVID-19; reamintește că trebuie să se garanteze că UE nu lasă pe nimeni în urmă și că, pe calea sa către redresare, combate consecințele socioeconomice care afectează specific anumite genuri și că o serie de consecințe specifice anumitor genuri nu sunt pomenite în PNRR-uri; apreciază îmbunătățirea accesibilității și a calității centrelor de îngrijire, dar regretă că rămân prea limitate;

15.  reiterează importanța celor șase piloni pentru a oferi statelor membre o structură care să propună și să pună în aplicare reforme și investiții care să abordeze tranziția verde și cea digitală, economia, productivitatea și competitivitatea, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența instituțională, precum și măsurile pentru copii și tineri; subliniază că toate statele membre trebuie să includă în planurile lor naționale de redresare și reziliență măsuri care abordează toți pilonii, în conformitate cu Regulamentul privind MRR; regretă că nu toate statele membre au ales să respecte structura pe piloni prevăzută în regulament, ceea ce ar fi permis o monitorizare mai facilă;

Aspecte financiare ale MRR

16.  constată că, în cele 26 de planuri naționale de redresare și reziliență care au fost prezentate până în prezent, statele membre au solicitat granturi în valoare totală de 331,7 miliarde EUR din cele 338 de miliarde EUR disponibile; constată, de asemenea, că nu toate statele membre au solicitat, în PNRR-urile lor actuale, cuantumul integral al granturilor care le sunt puse la dispoziție, menționat la articolul 11 din Regulamentul MRR;

17.  este preocupat totuși de faptul că doar șapte state membre au solicitat împrumuturi în valoare totală de 166 miliarde EUR din cele 385,8 miliarde EUR disponibile pentru împrumuturi, rămânând disponibilă o sumă considerabilă în cazul în care statele membre solicită împrumuturi într-o etapă ulterioară; este preocupat de faptul că dobânda limitată pentru componenta de împrumut poate duce la pierderea oportunităților și poate împiedica Mecanismul de redresare și reziliență să își realizeze întregul potențial; subliniază că, în cazul în care statele membre ale căror PNRR-uri au fost deja aprobate doresc să solicite împrumuturi, PNRR-urile în cauză vor trebui modificate, acolo unde este cazul, cu un set suplimentar de reforme, obiective de etapă și ținte, fără a da înapoi în privința măsurilor deja introduse; încurajează statele membre să valorifice din plin potențialul MRR, inclusiv prin împrumuturi, pentru a combate efectele pandemiei și provocările viitoare;

18.  încredințează Comisiei sarcina de a analiza motivele pentru care statele membre nu au solicitat împrumuturi până la limita maximă a sumelor care le-au fost alocate, fapt care poate împiedica MRR să își atingă potențialul maxim; reamintește că un stat membru poate solicita sprijin sub formă de împrumut cu ocazia transmiterii unui plan de redresare și reziliență sau la o altă dată, până la 31 august 2023, în conformitate cu Regulamentul MRR în vigoare;

19.  reamintește că, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul privind MRR, un stat membru poate, în situații obiective, să înainteze Comisiei o cerere motivată de a-și modifica sau înlocui planul aprobat; reamintește că, în cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru justifică o modificare a PNRR-ului, aceasta evaluează PNRR-ul modificat în conformitate cu articolul 19 și prezintă o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului, în conformitate cu articolul 20 din regulament; reamintește că o astfel de solicitare de modificare presupune o procedură de evaluare și de aprobare identică cu prima procedură de evaluare și de aprobare a planurilor, drept pentru care invită statele membre să țină cont cu mare atenție de riscul de a întârzia implementarea PNRR-urilor; constată că, până în prezent, niciun stat membru nu a solicitat modificarea sau înlocuirea planului aprobat; încurajează statele membre să apeleze la articolul 21 din Regulamentul privind MRR și observă că potențiala creștere a costurilor planurilor naționale de redresare și reziliență din cauza inflației galopante poate determina statele membre să ceară actualizarea PNRR-urilor;

20.  constată că, potrivit previziunilor actuale, dezvoltarea PIB-ului statelor membre diferă de previziunile Comisiei din toamna anului 2020, astfel încât este de așteptat să se modifice cuantumul granturilor puse la dispoziția statelor membre pentru a doua componentă de finanțare de 30 % din MRR; arată că modificările semnificative ale ponderii granturilor alocate pot atrage după sine modificări ale PNRR-urilor;

21.   subliniază că sprijinul din MRR trebuie să respecte principiul adiționalității, menționat la articolul 9 din Regulamentul privind MRR; așteaptă cu interes date mai detaliate și dezagregate care să permită o mai bună înțelegere a efectelor de adiționalitate ale Mecanismului de redresare și reziliență; îndeamnă statele membre să furnizeze în timp util Comisiei informații detaliate și transparente pentru a asigura raportarea judicioasă cu privire la impactul Mecanismului de redresare și reziliență; reiterează că Tabloul de bord privind redresarea și reziliența joacă un rol important, oferind informații de bază pentru cetățeni despre progresele generale în implementarea PNRR-urilor; invită Comisia să mărească nivelul de transparență și de vizualizare a datelor în tabloul de bord și să asigure o raportare mai detaliată, concentrându-se mai degrabă pe indicatori de rezultat și de impact decât pe indicatori cantitativi și să întocmească o analiză calitativă a reformelor și investițiilor propuse;

22.  constată că, până la mijlocul lunii iunie 2022, Comisia și statele membre au semnat doar douăsprezece acorduri operaționale; invită Comisia și statele membre să semneze acorduri operaționale cât mai curând posibil și solicită Comisiei să comunice aceste acorduri Parlamentului; roagă, totodată, statele membre să își publice la timp acordurile operaționale și acordurile de finanțare și de împrumut, pentru mai multă transparență și răspundere;

23.  observă că 21 de state membre au primit o prefinanțare de până la 13 % din alocarea lor totală, că un stat membru nu a solicitat prefinanțare și că până acum șapte state membre au solicitat primele plăți din MRR, în timp ce un singur stat membru a solicitat a doua plată;

24.  reiterează că întârzierile în implementarea mecanismului și a PNRR-urilor nu ar trebui să încetinească procesul de redresare post-pandemie, nici să reducă nivelul de reziliență a Uniunii;

25.  reamintește că Regulamentul privind MRR prevede posibilitatea de a include măsuri în PNRR începând cu 1 februarie 2020 și că unele state membre au recurs la această posibilitate;

26.  felicită Comisia și statele membre pentru că au început devreme dialogul pentru pregătirea cererilor de plată, apreciind disponibilitatea manifestată de Comisie de a evalua cererile de plată; încurajează Comisia să evalueze în continuare prompt și temeinic dacă sunt respectate obiectivele de etapă și țintele, consultându-se la nevoie cu experți în domeniu; îndeamnă Comisia să asigure efectuarea rapidă a plăților și să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor;

27.  reamintește că trebuie să se purceadă rapid la introducerea de noi resurse proprii pentru a acoperi integral rambursarea instrumentului NGEU și îndeosebi a MRR, cel mai târziu până în 2058, în conformitate cu foaia de parcurs prevăzută în acordul interinstituțional încheiat în decembrie 2020 de Parlamentul European, Consiliu și Comisie; consideră o idee bună emiterea de „obligațiuni verzi europene” pentru a finanța partea de cheltuieli legate de climă din MRR; observă că primele oferte de obligațiuni verzi emise de Comisie au fost în mare parte suprasubscrise;

Rolul MRR în atenuarea consecințelor produse de invadarea Ucrainei de către Rusia

28.  subliniază necesitatea de a spori contribuția instrumentelor de finanțare ale UE, în special a MRR, la contracararea provocărilor actuale, inclusiv a celor cauzate de agresiunea și invazia militară neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia;

29.  este preocupat că această agresiune împotriva Ucrainei și sancțiunile pe care UE le-a dat ca răspuns împotriva Rusiei și Belarusului vor avea un impact grav asupra strategiei de redresare economică și socială și de reziliență a Uniunii; constată că impactul sancțiunilor asupra statelor membre este eterogen; se arată îngrijorat de efectele inegale asupra economiei UE, de consecințele economice și sociale aferente și de agravarea și mai mare a inegalităților sociale, cauzate în special de creșterea prețurilor la energie și alimente; subliniază că inflația poate duce și la o modificare negativă a rezultatului preconizat al MRR și a costurilor estimate ale PNRR-urilor statelor membre; speră ca în răspunsul la această nouă criză UE să dea dovadă și pe mai departe de aceeași hotărâre, unitate și promptitudine;

30.  subliniază, încă o dată, apelul său de a da noi sancțiuni, inclusiv un embargo total și imediat asupra diferitelor importuri de energie din Rusia și abandonarea infrastructurii aferente, în conformitate cu rezoluția sa din 7 aprilie 2022, precum și un plan de asigurare în continuare a securității aprovizionării cu energie a UE, ceea ce va necesita, printre altele, o recalibrare a politicii energetice europene, ținând seama de diferitele grade de dependență energetică a statelor membre de importurile rusești de combustibili fosili;

31.  este preocupat că situația actuală din Ucraina are un impact puternic asupra prețurilor la energie și subliniază necesitatea de a consolida independența și securitatea energetică, de a diversifica sursele de energie, inclusiv prin intermediul surselor de energie ale UE, și de a accelera tranziția energetică; subliniază rolul MRR în implementarea RePowerEU și subliniază că împrumuturile disponibile în cadrul MRR ar putea fi mobilizate într-o mare măsură pentru a completa inițiativa RePowerEU și a promova investiții în tranziția energetică, inclusiv în dezvoltarea energiei curate; se așteaptă, așadar, ca Mecanismul de redresare și reziliență să contribuie semnificativ la suveranitatea energetică a UE prin eficiență energetică, diversificare și investiții în tranziția verde justă;

32.  salută, în acest sens, diferitele măsuri din PNRR menite să accelereze tranziția energetică și să consolideze securitatea energetică, precum și măsurile de întărire a autonomiei strategice, de reducere a dependenței statelor membre de importurile de combustibili fosili și de accelerare a diversificării surselor de energie, a eficienței energetice și a dezvoltării energiilor curate; subliniază că ar trebui să se promoveze proiectele transfrontaliere, îmbunătățirea interconectării rețelelor energetice europene și sincronizarea completă a rețelelor electrice în întreaga UE pentru a intensifica sinergiile și cooperarea dintre țările UE și a reflecta preocupările și prioritățile comune;

33.  ia act de propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului privind MRR în contextul inițiativei REPowerEU și își exprimă angajamentul de a-și adopta poziția cu privire la propunere fără întârziere; îndeamnă statele membre, dacă nu au de gând să utilizeze întreaga sumă din volumul maxim de împrumuturi alocat lor din Mecanismul de redresare și reziliență, să informeze oficial Comisia; salută, în acest context, propunerea de a stimula utilizarea optimă a împrumuturilor disponibile în cadrul MRR, propunând inclusiv o realocare a împrumuturilor către alte state membre care se confruntă cu mai multe provocări ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia și permițând statelor membre să solicite împrumuturi mai mari de 6,8 % din venitul lor național brut (VNB), în special pentru a atenua consecințele economice, sociale și energetice ale invadării Ucrainei de către Rusia asupra UE, precum și efectele secundare ale măsurilor restrictive ale UE împotriva Rusiei și Belarusului;

34.  recunoaște că trebuie luate măsuri pentru a-i sprijini pe refugiații din Ucraina, cu cazarea, îngrijirea socială și a copiilor, educația, asistența medicală și locuințele, contribuind la alinarea situației lor socioeconomice; subliniază deci că trebuie majorate investițiile în acest sens;

Planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR)

35.  salută faptul că 24 de planuri naționale de redresare și reziliență (PNRR) au fost aprobate și constată că, la mijlocul lunii iunie 2022, un stat membru nu își prezentase încă propriul PNRR; constată totodată că un PNRR este în curs de evaluare de către Comisie; îndeamnă țara cu un PNRR în curs de evaluare să se implice în discuții constructive cu Comisia, pentru ca planul să fie pregătit de aprobare fără întârzieri suplimentare; invită Comisia să aplice cu diligență Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență pentru a asigura respectarea celor 11 criterii de evaluare, astfel cum sunt prevăzute în regulament, atunci când evaluează restul planurilor;

36.   constată că evaluările Comisiei au concluzionat că toate PNRR aprobate abordează toți cei șase piloni ai MRR și îndeplinesc în mod satisfăcător toate criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență și reprezintă un pachet echilibrat de reforme și investiții; consideră că statele membre ar fi putut să își alinieze mai bine PNRR la cei șase piloni ai Mecanismului de redresare și reziliență și la cerințele Regulamentului privind MRR;

37.  reamintește Comisiei că respectarea statului de drept și a articolului 2 din TFUE sunt condiții prealabile pentru a avea acces la fond și că mecanismul de condiționalitate privind statul de drept este pe deplin aplicabil MRR; invită Comisia și Consiliul să se abțină de la aprobarea proiectului de PNRR al Ungariei atât timp cât persistă preocupări legate de respectarea statului de drept, de independența sistemului judiciar și prevenirea, de detectarea și combaterea fraudei, a conflictelor de interese și a corupției; insistă că obiectivele de etapă și țintele legate de protecția intereselor financiare ale Uniunii, crearea unui sistem de control adecvat, independența sistemului judiciar și prevenirea, depistarea și combaterea fraudei, a conflictelor de interese și a corupției sunt condiții prealabile și trebuie să fie îndeplinite înainte de depunerea unei prime cereri de plată și reamintește că nicio plată în cadrul MRR nu poate fi efectuată înainte de îndeplinirea lor; reamintește statelor membre că nerespectarea pe deplin a dispozițiilor din Regulamentul privind MRR și întârzierile ulterioare în aprobarea PNRR afectează semnificativ capacitatea autorităților locale și regionale de a gestiona în mod adecvat impactul pandemiei asupra comunităților, a întreprinderilor și a cetățenilor lor și pot conduce la o înrăutățire pe termen lung a situației economice locale și regionale; regretă că, din cauza acțiunilor guvernului polonez și guvernului ungar, populația și regiunile Poloniei și Ungariei nu beneficiază încă de finanțarea prin MRR;

38.  reamintește că nicio măsură nu ar trebui să fie finanțată în cadrul MRR dacă acestea contravin valorilor UE consacrate la articolul 2 din TUE; îndeamnă Comisia să monitorizeze foarte atent riscurile pentru interesele financiare ale UE în contextul punerii în aplicare a MRR și orice încălcări reale sau potențiale ale principiilor statului de drept și să ia imediat măsuri dacă interesele financiare ale UE riscă să fie lezate; invită deci Comisia ca, în acord cu Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept, să fie deosebit de strictă cu statele membre veghind ca ele să respecte principiul protecției intereselor financiare ale Uniunii, consacrat la articolul 22 din regulamentul respectiv;

39.  în plus, reamintește că respectarea statului de drept și buna gestiune financiară a fondurilor UE trebuie evaluate continuu, pe tot parcursul ciclului de viață al MRR, și că Comisia se abține de la a acorda finanțare și, acolo unde este cazul, va recupera fondurile dacă aceste condiții nu mai sunt îndeplinite;

40.  constată că, potrivit evaluării Comisiei, se preconizează ca toate planurile naționale de redresare și reziliență aprobate să atingă obiectivul ecologic de cel puțin 37 % prevăzut în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență și că cheltuielile globale legate de climă ale tuturor planurilor naționale de redresare și reziliență aprobate ating aproape 220 miliarde EUR; arată însă că evaluările externe ale cheltuielilor identifică valori mai scăzute ale cheltuielilor verzi; evidențiază, în acest sens, că obiectivele de etapă și țintele asociate măsurilor climatice ar fi trebuit definite într-o manieră care să asigure că măsurile puse în aplicare sunt favorabile pentru climă, astfel cum s-a anunțat; subliniază că PNRR ar trebui să contribuie la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate; ia act de preocupările existente cu privire la contribuția efectivă a tuturor măsurilor relevante la realizarea obiectivelor;

41.  reamintește că PNRR trebuie să fie în acord cu planurile naționale privind energia și clima (PNEC) și cu actualizările acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999(18); invită Comisia să evalueze contribuția investițiilor alocate pentru tranziția verde în cadrul PNRR pentru atingerea noilor obiective climatice și în materie de energie pentru 2030 prevăzute în PNEC revizuite;

42.  reamintește că MRR ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor în domeniul biodiversității în politicile Uniunii; ia act de faptul că mai multe PNRR contribuie la biodiversitate, dar insistă asupra faptului că statele membre ar fi putut utiliza mai mult MRR pentru a îmbunătăți biodiversitatea;

43.  avertizează cu privire la riscul de „dezinformare ecologică” în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență, în special în ceea ce privește unele măsuri identificate ca contribuind la cerințele privind cheltuielile ecologice, inclusiv cele privind renovarea clădirilor din punct de vedere energetic;

44.  constată că se preconizează ca toate planurile naționale de redresare și reziliență aprobate să atingă obiectivul digital de cel puțin 20 % prevăzut în Regulamentul privind MRR, în timp ce unele state membre au alocat mai mult de jumătate din fondurile MRR unor măsuri care se califică pentru obiectivul digital, și că cheltuielile digitale totale ale tuturor planurilor naționale de redresare și reziliență aprobate ating aproape 29 %, și anume 130 miliarde EUR; salută faptul că în PNRR se pune un accent puternic pe sprijinirea IMM-urilor și pe digitalizarea serviciilor publice, inclusiv a sectorului sănătății, și pe competențele digitale, pe digitalizarea întreprinderilor, pe conectivitate, pe cercetarea-dezvoltarea digitală și pe tehnologiile avansate; constată că două treimi din statele membre au inclus în PNRR lor o autoevaluare a securității pentru investițiile în capacități digitale și conectivitate;

45.  reamintește Comisiei și statelor membre că, potrivit Regulamentului de instituire a MRR, investițiile în tehnologiile digitale ar trebui să respecte principiile interoperabilității, eficienței energetice și protecției datelor cu caracter personal, să permită participarea IMM-urilor și a start-upurilor și să promoveze utilizarea soluțiilor cu sursă deschisă; subliniază că procedurile de achiziții publice digitale trebuie să fie concepute cu atenție, în special pentru a asigura accesul IMM-urilor la investițiile publice relevante;

46.  ia act de faptul că mai multe PNRR conțin propuneri de investiții pentru conectivitatea 5G; reamintește că statele membre ar trebui să asigure coerența și complementaritatea în implementarea conectivității 5G, a serviciilor mobile în bandă largă și expansiunea infrastructuri în toate zonele, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă;

47.  subliniază că este important ca planurile naționale de redresare și reziliență să aloce aproape 50 % din cheltuielile totale, și anume 203 miliarde EUR, pentru măsuri în beneficiul bunei funcționări a pieței unice, al îmbunătățirii mediului de afaceri și al promovării investițiilor private; reiterează importanța sectorului privat pentru punerea cu succes în aplicare a MRR; îndeamnă statele membre să faciliteze investițiile private în proiectele finanțate prin MRR prin eliminarea tuturor obstacolelor inutile care ar împiedica IMM-urile să acceseze finanțarea relevantă din MRR și, în acest scop, invită Comisia să furnizeze analize detaliate ale accesului sectorului privat la finanțarea MRR; invită statele membre să pună în aplicare PNRR conform unui program transparent, pentru a permite sectorului privat să-și planifice activitățile și proiectele în acord cu măsurile aplicabile;

48.   constată că Comisia estimează că cheltuielile sociale din PNRR reprezintă aproximativ 20 % din granturile și împrumuturile solicitate; observă că aceste cheltuieli se concentrează asupra stimulentelor pentru ocuparea forței de muncă pentru anumite grupuri defavorizate, asupra reformelor legislației privind protecția locurilor de muncă și asupra reglementării contractelor de muncă; reamintește că consecințele sociale ale pandemiei au fost multiple și au împovărat în mod inechitabil și disproporționat grupurile vulnerabile și cu venituri mai scăzute, consolidând totodată necesitatea serviciilor publice; regretă că măsurile de investiții sociale au fost mai degrabă limitate la infrastructura socială și că doar unele PNRR conțin măsuri pentru dezvoltarea unor servicii de îngrijire adecvate și a unor măsuri temporare de sprijin;

49.  sprijină obiectivul Comisiei, prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, de a construi o piață a muncii mai rezilientă și mai favorabilă incluziunii, constatând totodată că măsurile relevante ar trebui să promoveze ocuparea de locuri de muncă de calitate ridicată;

50.  arată că toate PNRR aprobate până în prezent abordează provocări sociale și în materie de ocupare a forței de muncă, inclusiv prin măsuri de îmbunătățire a participării pe piața muncii, de promovare a perfecționării și a reconversiei profesionale, modernizarea instituțiilor și serviciilor pentru piața muncii, precum și a sistemelor de protecție socială și de asistență medicală; regretă faptul că unele state membre au rămas în urmă în ceea ce privește consolidarea dimensiunii sociale a planurilor lor;

51.  subliniază importanța reformelor și a investițiilor în domeniul sănătății, al rezilienței economice, sociale și instituționale pentru a crește gradul de pregătire pentru situații de criză și capacitatea de reacție în situații de criză, care reprezintă peste 17 % din totalul alocărilor PNRR, și anume 76 miliarde EUR; evidențiază că, potrivit Comisiei, în cadrul acestui pilon al MRR, statele membre trebuie să pună în aplicare 789 de măsuri asociate unui număr de 1 900 de obiective de etapă și ținte; subliniază că pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța îmbunătățirii rezilienței instituțiilor publice la crize;

52.   constată că PNRR aprobate prevăd cheltuieli pentru măsuri legate de asistența medicală în valoare de 37 de miliarde EUR, ceea ce corespunde unui procent de 8 % din totalul cheltuielilor PNRR; observă că cea mai mare contribuție este alocată pentru renovarea și extinderea infrastructurii spitalicești, urmată de îmbunătățirea asistenței medicale primare și a măsurilor profilactice și de tranziția digitală în domeniul sanitar și al îngrijirii pe termen lung; se așteaptă ca aceste măsuri legate de asistența medicală să contribuie la creșterea rezilienței sistemelor de sănătate și a gradului lor de pregătire pentru crizele viitoare; este îngrijorat că numeroase state membre nu au inclus suficiente măsuri pentru ca serviciile de îngrijire a sănătății mintale să fie accesibile și disponibile tuturor grupelor de vârstă și subliniază că sănătatea mintală ar trebui să reprezinte o componentă a redresării socioeconomice a UE după pandemie și o prioritate în ceea ce privește sănătatea în muncă; este îngrijorat că unele state membre nu au inclus suficiente măsuri pentru a combate provocările de durată în materie de asistență medicală publică;

53.  observă că modernizarea administrației publice este o prioritate în numeroase PNRR, valoarea investițiilor așteptate pentru îmbunătățirea administrației publice ridicându-se la aproximativ 1,8 miliarde de euro; evidențiază că PNRR ar putea contribui la a crește capacitatea administrațiilor publice de a gestiona fondurile europene într-o manieră eficace la nivel național, regional și local; subliniază că beneficiile reformelor depășesc costurile asociate acestora, ceea ce ar trebui să conducă la un impact concret pozitiv asupra cetățenilor;

54.  constată că planurile naționale de redresare și reziliență aprobate prevăd cheltuieli dedicate copiilor și tinerilor, inclusiv educația și îngrijirea copiilor preșcolari, șomajul în rândul tinerilor și competențele, în valoare de 49 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă aproximativ 11,5 % din totalul cheltuielilor PNRR; constată că suma reprezintă un prim pas în asigurarea punerii în aplicare în toate cele 27 de state membre a măsurilor coordonate dedicate generației următoare; este preocupat de faptul că multe PNRR nu reflectă în mod corespunzător ambițiile stabilite de Garanția europeană pentru copii și că le reflectă doar parțial pe cele stabilite de Garanția pentru tineret consolidată; regretă că două state membre au ales să nu includă în planurile lor măsuri dedicate în mod special copiilor și tineretului, ci au preferat să prezinte măsuri care stimulează competențele și competențele digitale pentru toți cetățenii;

55.  observă că aproape toate PNRR aprobate conțin investiții în educația digitală, ceea ce reprezintă aproximativ 30 % din cheltuielile totale pentru educație; salută prioritizarea modernizării infrastructurii și echipamentelor educaționale în statele membre;

56.  constată că, până în prezent, statele membre au prezentat în total 228 de măsuri care pun accentul pe sprijinirea copiilor și a tineretului; constată că 74 % dintre măsuri se axează pe capacitatea învățământului general, profesional și superior și pe capacitatea de formare, precum și pe accesibilitate, un preț abordabil, calitate și incluziune, inclusiv digitalizarea și infrastructura; constată, de asemenea, că 14 % dintre măsuri gestionează educația și îngrijirea timpurie, abandonul școlar timpuriu și sărăcia în rândul copiilor; constată că 12 % dintre măsuri pun accentul pe combaterea șomajului în rândul copiilor prin crearea de locuri de muncă, angajări, stimulente pentru tranziția profesională și sprijin pentru lucrătorii independenți; subliniază că Parlamentul a îndemnat în repetate rânduri statele membre să aloce culturii cel puțin 2 % din bugetul fiecărui PNRR și 10 % educației; constată că 16 state membre au inclus măsuri în domeniul culturii în PNRR lor; consideră că statele membre ar fi putut recurge mai mult la MRR pentru a sprijini aceste sectoare;

57.  invită Comisia să monitorizeze în continuare punerea în aplicare a celor șase piloni și să se asigure că în tabloul de bord pentru MRR sunt puse la dispoziție date detaliate; invită Comisia să faciliteze metode la nivel regional de monitorizare a punerii în aplicare prin tabloul de bord și salută inițiativele de monitorizare de la nivelul UE și de la nivel național care îmbunătățesc monitorizarea punerii în aplicare a MRR; observă, ca pe un fapt pozitiv, că mai multe state membre furnizează date la nivel regional și invită celelalte state membre să furnizeze date la nivel regional;

58.   subliniază că MRR nu trebuie utilizat pentru a înlocui cheltuielile bugetare naționale recurente, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat în mod corespunzător; ia act de faptul că Comisia a aprobat PNRR doar pentru a acoperi costurile inițiale ale instituirii și lansării reformelor; reamintește statelor membre că MRR trebuie să fie pus în aplicare într-o manieră care nu subminează responsabilitatea statelor membre pentru gestionarea finanțelor publice; invită Comisia să ofere detalii privind evaluarea conformității cu acest principiu orizontal și orice justificare aferentă;

59.  subliniază că principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” a fost evaluat de Comisie pentru fiecare măsură în conformitate cu orientările sale tehnice; subliniază că aplicarea criteriilor de „a nu aduce prejudicii semnificative”, astfel cum sunt dezvoltate în nota de orientare a Comisiei, trebuie să prevină măsurile dăunătoare pentru mediu; solicită Comisiei să divulge evaluările prezentate privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și subliniază că Comisia ar trebui să examineze și să monitorizeze cu atenție respectarea deplină a acestui principiu în faza de punere în aplicare; constată că, pentru a se conforma principiului, unele state membre au trebuit să îmbunătățească anumite măsuri; ia act de faptul că respectarea principiului a condus și la neconcordanțe inițiale între cerințele Comisiei și cele ale Băncii Europene de Investiții și ale Fondului european de investiții pentru țările care și-au provizionat pachetele InvestEU cu fonduri MRR, ceea ce este posibil să fi condus la întârzieri în procesul de punere în aplicare;

60.  observă că marea majoritate a PNRR includ o secțiune specifică în care se explică modul în care planul abordează preocupările și provocările legate de gen; ia act de faptul că PNRR conțin măsuri axate pe participarea femeilor pe piața muncii și pe reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, dar își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că acestea nu includ o explicație specifică cu privire la modul în care planul va aborda aceste probleme; subliniază importanța unor servicii de îngrijire publică de calitate ridicată pentru a reduce povara asociată activităților neremunerate de îngrijire, care sunt desfășurate în prezent în mare parte de femei, cu consecințe negative asupra PIB-ului; solicită Comisiei să furnizeze un studiu pentru a verifica în ce măsură MRR contribuie la crearea de locuri de muncă în sectoarele în care unul dintre sexe este reprezentat în mod predominant, iar măsurile de însoțire contribuie suficient la creșterea prezenței sexului cel mai puțin reprezentat în aceste sectoare;

61.   constată că douăzeci de state membre prevăd în PNRR lor proiecte transfrontaliere, care se axează în principal pe infrastructură, precum conexiunile feroviare sau de energie electrică, hidrogen, tehnologia cuantică, conectivitatea 5G, capacități de cloud și centre de inovare; se declară dezamăgit de faptul că PNRR nu au inclus un număr mai mare de proiecte transfrontaliere pentru a spori efectele de propagare și a contribui la valoarea adăugată a UE; constată că douăzeci de state membre prevăd în PNRR lor proiecte transfrontaliere, precum proiecte importante de interes european comun, care se axează în principal pe infrastructură; invită statele membre să clarifice rolul părților interesate relevante în introducerea și punerea în aplicare a proiectelor multinaționale, acolo unde este cazul; consideră că în PNRR ar fi trebuit să fie incluse măsuri transfrontaliere suplimentare, pentru a îmbunătăți efectul de propagare al acestora și a le spori valoarea adăugată pentru UE;

62.  constată în special importanța proiectelor transfrontaliere legate de transportul energiei între statele membre; consideră că, în contextul actual, PNRR ar fi beneficiat mai mult de pe urma altor proiecte transfrontaliere, în special în domeniul energiei; subliniază că aceste investiții sunt esențiale pentru realizarea suveranității energetice și a tranziției verzi; subliniază că situația actuală arată cât de importantă este diversificarea surselor de energie ale UE și buna funcționare a pieței interne a energiei electrice între statele membre; solicită îmbunătățirea interconectării rețelelor energetice europene și sincronizarea completă a rețelelor electrice în întreaga UE; subliniază și importanța intensificării eforturilor de îmbunătățire a eficienței energetice pentru a limita creșterea preconizată a cererii de energie electrică;

63.  observă că niciun stat membru nu a propus transferul de fonduri structurale către PNRR său, că numai două state membre intenționează să își doteze pachetele financiare InvestEU cu fonduri din MRR și că numai patru state membre prevăd integrarea costurilor asistenței tehnice în PNRR lor; regretă că dispoziția privind transferul de fonduri din MRR către compartimentele naționale ale InvestEU nu a fost folosită la potențialul maxim; reamintește că sinergiile între diferite fonduri ale UE sunt esențiale pentru o redresare corespunzătoare și pentru o reziliență consolidată a Uniunii și le reamintește statelor membre că utilizarea acestei dispoziții contribuie la îmbunătățirea sinergiilor;

64.  reamintește că, potrivit Regulamentului privind MRR, planurile de redresare și reziliență trebuie să fie conforme și cu informațiile incluse de statele membre în acordurile de parteneriat și în programele operaționale asociate fondurilor Uniunii; reiterează că această dispoziție este importantă nu numai pentru a evita dubla finanțare sau suprapunerea obiectivelor, ci și pentru a asigura o abordare coordonată și a maximiza beneficiile finanțării din partea UE; solicită Comisiei să ofere o analiză privind modul în care este asigurată această coordonare; constată că adoptarea PNRR a condus, în unele cazuri, la întârzieri în adoptarea acordurilor de parteneriat și se declară preocupat de consecințele acestor întârzieri; invită Comisia și statele membre să evite întârzierile suplimentare în pregătirea și adoptarea acordurilor de parteneriat și solicită să fie abordate cu repeziciune aceste întârzieri;

65.  subliniază că sinergiile și coerențele dintre MRR și alte programe de finanțare ale Uniunii sunt esențiale pentru a asigura o redresare corespunzătoare și o reziliență consolidată a Uniunii; invită Comisia și statele membre să promoveze sinergiile dintre PNRR și alte programe de finanțare ale Uniunii, în special acordurile de parteneriat; pune sub semnul întrebării modul în care Comisia a încurajat statele membre să stimuleze sinergiile cu PNRR altor state membre;

66.  reamintește statelor membre că se preconizează că PNRR vor contribui la abordarea în mod eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în ceea ce privește aspectele lor fiscale, și, după caz, în recomandările adoptate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011(19), adresate statului membru în cauză, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul contextul semestrului european; ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia toate planurile naționale de redresare și reziliență abordează cel puțin un subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante ale semestrului european, dar nu toate provocările sunt abordate;

67.  recunoaște impactul pozitiv al reformelor fiscale necesare din statele membre care sunt incluse în unele planuri naționale, dar regretă că niciunul dintre statele membre preocupate de recomandările specifice fiecărei țări în ceea ce privește planificarea fiscală agresivă, evitarea obligațiilor fiscale, evaziunea fiscală și spălarea de bani nu a abordat aceste provocări în propriul PNRR;

68.  invită Comisia să evalueze în mod adecvat atingerea tuturor obiectivelor de etapă și țintelor, inclusiv a celor legate de recomandările specifice fiecărei țări în PNRR, în etapa de efectuare a plăților a mecanismului și să reducă proporțional plățile, în funcție de importanța obiectivelor de etapă și a țintelor, dacă obiectivele de etapă și țintele convenite nu sunt îndeplinite în mod satisfăcător, inclusiv să nu afecteze obiectivele de etapă și țintele atinse anterior; în plus, invită Comisia, dacă este nevoie, să folosească dispozițiile prezentului regulament, permițându-i să recupereze granturi sau să solicite rambursarea anticipată a împrumuturilor în cazul în care statele membre își încalcă obligațiile ce le revin în temeiul acordurilor de finanțare;

69.   constată că, potrivit evaluării Comisiei, toate statele membre au primit un rating A pentru aproape toate criteriile prevăzute în Regulamentul privind MRR; reamintește că, potrivit evaluării Comisiei, toate statele membre au primit un rating B pentru criteriile care evaluează dacă costurile totale estimate ale PNRR sunt rezonabile; solicită Comisiei să se asigure că costurile sunt plauzibile și că se efectuează o analiză adecvată a costurilor, pentru a combate frauda și corupția; îndeamnă Comisia să evalueze în mod riguros îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivelor de etapă și a țintelor înainte de a accepta cereri de plată și să se asigure că nu au fost inversate obiectivele de etapă și țintele îndeplinite anterior;

Transparență, mecanisme de monitorizare și control

70.  subliniază importanța transparenței și a bunei gestiuni procedurale prin procedurile și practicile de achiziții; în acest sens, invită statele membre să asigure egalitatea și corectitudinea, dar mai ales accesul pentru toți, inclusiv pentru microîntreprinderi și pentru întreprinderile mici și mijlocii, la procedurile de achiziții;

71.  îndeamnă statele membre să lanseze în mod oportun proceduri de achiziții publice pentru punerea în aplicare a măsurilor menite să asigure respectarea calendarului obiectivelor de etapă și țintelor;

72.  subliniază că transparența este esențială pentru un sistem solid de monitorizare a PNRR, care ar permite o implicare publică semnificativă; își reiterează regretul cu privire la faptul că Consiliul a refuzat crearea, sprijinită de Parlament și de Comisie, a unei platforme online pe care să fie publicați beneficiarii finali; observă că, prin natura instrumentelor utilizate, controlul se axează pe atingerea rezultatelor și pe realizări, nu pe verificarea costurilor; constată că această abordare poate simplifica punerea în aplicare și poate contribui la obținerea rezultatelor dorite; avertizează că, fără o monitorizare adecvată, acest lucru ar putea îngreuna detectarea utilizării abuzive a fondurilor UE; îndeamnă însă Comisia să ia măsurile adecvate pentru a asigura depistarea timpurie a utilizării abuzive a fondurilor UE; invită Comisia să monitorizeze riguros orice posibilă apariție a dublei finanțări și, dacă astfel de cazuri sunt confirmate, să procedeze fără întârziere la recuperarea fondurilor;

73.  invită Comisia să informeze autoritatea bugetară cu privire la utilizarea sistemelor informatice instituite de Comisie pentru ca statele membre să raporteze informațiile relevante privind punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență;

74.  îndeamnă statele membre să colecteze și să înregistreze date privind destinatarii și beneficiarii finali ai finanțării din partea Uniunii într-un format electronic standardizat și interoperabil și să utilizeze instrumentul unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor pus la dispoziție de Comisie; îndeamnă Comisia să insiste asupra utilizării sistemului de monitorizare integrat și interoperabil, inclusiv a unui instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor (ARACHNE) pentru toate cheltuielile MRR, și să se asigure că ARACHNE este interoperabil cu toate programele informatice și seturile de date relevante pentru a menține birocrația la un nivel cât mai scăzut posibil; în plus, reiterează importanța digitalizării tuturor activităților de raportare, monitorizare și audit;

75.  reamintește că statele membre ar trebui să colecteze și să asigure accesul la datele privind beneficiarul/beneficiarii real(i) al/ai destinatarului fondurilor și privind beneficiarii programului și reiterează importanța de a asigura transparența beneficiarilor finali, fără a crea o sarcină suplimentară pentru raportare; invită Comisia și statele membre să publice periodic date actualizate privind beneficiarii finali și fondurile transferate, din motive de încredere publică și transparență; invită Comisia să instituie un sistem integrat și interoperabil, ușor de utilizat care să conțină informații privind toate proiectele cofinanțate de UE, beneficiarii și beneficiarii reali, contractanții și subcontractanții și să poată agrega toate sumele primite de același beneficiar sau beneficiar real;

76.  reamintește Comisiei că, la evaluarea PNRR și a cererilor de plată, poate fi asistată de experți și o invită să folosească pe deplin această dispoziție, acolo unde este cazul, mai ales dacă nu deține capacitatea internă de a analiza în mod riguros planurile sau îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor; ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea suficientă a Consiliului de a analiza în mod corespunzător PNRR sau cererile de plată și solicită ca acestea să fie corect evaluate;

77.  îndeamnă Comisia să se asigure că evaluarea obiectivelor de etapă și a țintelor atinse de statele membre în cadrul PNRR lor se va baza pe o evaluare cantitativă și calitativă riguroasă și transparentă a obiectivelor de etapă și a țintelor în toate dimensiunile lor, în special în ceea ce ține de calitatea lor;

78.  reamintește că statele membre sunt obligate să instituie sisteme solide de control și de audit pentru a garanta protecția intereselor financiare ale Uniunii și pentru a preveni și a combate frauda, corupția și conflictele de interese și pentru a asigura transparența, iar Comisia are responsabilitatea de a se asigura că aceste sisteme sunt instituite și complet funcționale înainte de aprobarea primelor plăți; reamintește că plățile urmează să fie efectuate după îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor;

79.  constată că Comisia se bazează în mare măsură pe statele membre pentru un audit riguros al punerii în aplicare a PNRR; îndeamnă Comisia să asigure monitorizarea, auditul și asigurarea respectării efective a punerii în aplicare depline a acestor cerințe și să monitorizeze respectarea continuă a oricăror astfel de măsuri pe parcursul întregului ciclu de viață al MRR; invită Comisia să asigure un mecanism solid pentru auditarea periodică a sistemelor de control ale statelor membre;

80.  reiterează rolul important al Curții de Conturi Europene, al Parchetului European, al Oficiului European de Luptă Antifraudă, al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală și al altor organisme și agenții relevante ale UE în a sprijini statele membre și Comisia să protejeze interesele financiare ale Uniunii în cursul punerii în aplicare a NextGenerationEU și invită aceste instituții și organisme să își utilizeze pe deplin prerogativele care le revin în temeiul Regulamentului privind MRR și al altor acte legislative relevante pentru a preveni, a detecta, a corecta și a investiga fraudele, actele de corupție și conflictele de interese, controlând cu atenție executarea fondurilor MRR; reamintește că aceste organisme și agenții ale UE ar trebui să dispună de resurse adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile; invită Comisia să coopereze cu aceste instituții și organisme și să se asigure că există capacități de control adecvate și că statele membre le acordă acces deplin la toate informațiile relevante pentru a-și exercita prerogativele;

81.  salută organizarea Forumului de aplicare a legii privind NextGenerationEU, precum și operațiunea Sentinel, care contribuie, într-un spirit de cooperare, la prevenirea și la combaterea amenințărilor împotriva fondurilor NextGenerationEU și, în sens mai larg, împotriva intereselor financiare ale UE, la cartografierea vulnerabilităților sistemelor naționale de alocare;

82.  reiterează importanța unei monitorizări continue și ex-post de către Comisie a cheltuielilor din MRR, a executării sale și a datelor despre cum este desfășurat, pentru a asigura transparența deplină împreună cu statele membre necesară pentru a analiza rezultatele MRR, și a identificării și eliminării oricăror deficiențe în această privință;

83.  reamintește că în cadrul procedurii de descărcare de gestiune către Comisie, în conformitate cu articolul 319 din TFUE, MRR face obiectul raportării în temeiul rapoartelor financiare și de răspundere integrate menționate la articolul 247 din Regulamentul financiar și, în special, separat în cadrul raportului anual privind gestiunea și performanța;

Guvernanța, transparența și vizibilitatea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență

84.  reafirmă rolul Parlamentului în monitorizarea punerii în aplicare a MRR, în special prin intermediul a cinci dezbateri plenare desfășurate în 2021, a două rezoluții adoptate, a patru dialoguri privind redresarea și reziliența organizate cu Comisia în 2021, a 20 de reuniuni ale grupului de lucru dedicat controlului MRR, a întrebărilor parlamentare, precum și a fluxului regulat de informații și a solicitărilor ad-hoc de informații din partea Comisiei; reamintește că, potrivit articolului 25 din Regulamentul privind MRR, Comisia trebuie să transmită Parlamentului și Consiliului documentele și informațiile relevante simultan și în condiții de egalitate; ia act de demararea lentă a procesului adecvat de transmitere a documentelor și de dificultățile întâmpinate de Parlament în ceea ce privește accesul la informațiile primite de Comisie și transmise de statele membre; apreciază că, între timp, au fost instituite proceduri de comunicare mai bune și solicită menținerea acestui flux de informații;

85.  invită Comisia să urmărească o abordare deschisă, transparentă și constructivă în timpul dialogurilor privind redresarea și reziliența și să respecte dispoziția de la articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul privind MRR în ceea ce privește interacțiunile regulate cu Parlamentul; reamintește că cooperarea interinstituțională stabilită prin MRR ar trebui să devină un standard minim în toate programele de finanțare;

86.  invită parlamentele naționale și părțile interesate relevante, în conformitate cu cadrele juridice naționale, să urmeze exemplul Parlamentului și să examineze punerea în aplicare a planurilor lor PNRR într-un mod deschis, transparent și democratic;

87.  regretă că în toate statele membre autoritățile locale și regionale, organizațiile societății civile, partenerii sociali, oameni de știință sau alte părți interesate relevante nu au fost implicate în mod suficient în proiectarea și punerea în aplicare a PNRR, în conformitate cu cadrul juridic național și solicită implicarea acestora în funcție de principii clare și transparente, în punerea în aplicare a PNRR în măsura maximă posibilă conform legislației naționale;

88.  reamintește că autoritățile locale și regionale, organizațiile societății civile, partenerii sociali și alte părți interesate relevante se află în prima linie a punerii în aplicare a PNRR la nivel local și reamintește Comisiei și statelor membre că implicarea și coordonarea corespunzătoare cu autoritățile locale și regionale, cu organizațiile societății civile, cu partenerii sociali și cu alte părți interesate relevante în punerea în aplicare și monitorizarea planurilor sunt decisive pentru succesul redresării în Uniune, de maximă importanță pentru eficacitatea și asumarea PNRR; invită Comisia să exploreze modalități de inițiere a unui dialog cu reprezentanții la nivelul UE ai părților interesate relevante din cadrul MRR;

89.  invită statele membre să se asigure de claritatea distribuirii responsabilităților și că sistemele adecvate de gestionare a fondurilor MRR țin cont de nevoile specifice ale cetățenilor de la nivel regional și local, respectând totodată principiile nediscriminării și egalității de tratament; reamintește că punerea în aplicare a măsurilor din PNRR respectă toate legile aplicabile, în conformitate cu cadrul juridic național;

90.  speră ca raportul de revizuire privind punerea în aplicare a MRR, pregătit de Comisie, să furnizeze date și analize extinse privind contribuțiile PNRR la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv în ceea ce privește impactul PNRR în materie de gen și contribuția lor eficace la egalitatea de gen, precum și la sprijinirea IMM-urilor și a autonomiei strategice;

91.  invită Comisia să evalueze dacă este probabil ca obiectivele de cheltuieli prevăzute în legislație, și anume 37 % cheltuieli ecologice și 20 % cheltuieli digitale, să fie atinse conform planificării în faza de punere în aplicare a MRR și, după caz, invită statele membre să ia măsurile pe care le consideră necesare pentru a atinge aceste obiective în cazul în care anticipează că acestea ar putea fi ratate, cu sprijinul Comisiei, dacă este necesar;

92.  se așteaptă ca raportul de revizuire privind punerea în aplicare a MRR, elaborat de Comisie, să furnizeze informații cu privire la blocajele eventuale care împiedică punerea în aplicare adecvată a PNRR;

93.  salută lansarea, în decembrie 2021, a tabloului de bord privind redresarea și reziliența, care va permite fiecărui cetățean să monitorizeze punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență; constată că, în conformitate cu Actul delegat privind indicatorii comuni, statele membre raportează cu privire la mai mulți indicatori, inclusiv pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și pentru IMM-urile sprijinite; invită Comisia să îmbunătățească și să sporească capacitățile tabloului de bord de a asigura un grad ridicat de vizibilitate și de responsabilitate pentru MRR; salută faptul că tabloul de bord conține date defalcate în funcție de gen pentru indicatorii exprimați printr-un efectiv;

94.  îndeamnă Comisia să aplice dispoziția conform cărora statele membre furnizează datele necesare pentru a raporta asupra progreselor în ceea ce privește cei șase piloni ai Regulamentului privind MRR și, prin aceasta, să îi permită fiecărui cetățean să monitorizeze punerea în aplicare a MRR; regretă însă că statele membre au fost reticente în a furniza date mai detaliate, care să fie incluse în tabloul de bord privind redresarea și reziliența; constată că existența unor date mai detaliate le-ar fi permis cetățenilor să își tragă mai bine la răspundere guvernele;

95.  subliniază că unul dintre obiectivele Regulamentului MRR este de a contribui la realizarea obiectivelor sociale ale UE și subliniază că este important să existe metodologii pentru evidențierea progreselor înregistrate în aplicarea sa și modul în care contribuie la Pilonul european al drepturilor sociale; se declară îngrijorat că actul delegat privind cheltuielile sociale și privind tabloul de bord pentru reziliență nu va fi suficient pentru a urmări și pentru a raporta asupra dimensiunii sociale și de gen și a efectelor MRR; invită Comisia să reflecte mai bine urmărirea punerii în aplicare a celor 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale prin indicatori sociali și de gen complementari incluși în analiza tematică a tabloului de bord;

96.  invită Comisia să prezinte indicatori complementari incluși în analiza tematică a tabloului de bord pentru a urmări performanța statelor membre în ceea ce privește biodiversitatea, coeziunea și competitivitatea;

97.  reamintește că, potrivit Regulamentului privind MRR, Comisia trebuie să pună în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind mecanismul; încurajează Comisia ca, prin reprezentanțele sale din statele membre și în cooperare cu birourile de legătură ale Parlamentului European din statele membre, să lanseze evenimente în statele membre care să promoveze tabloul de bord și să prezinte diferitele analize efectuate de Comisie, inclusiv asupra celor șase piloni; încurajează Comisia să publice analize detaliate privind efectele pozitive ale MRR evidențiind bune practici în punerea în aplicare a PNRR naționale și a recomandărilor pentru depășirea obstacolelor la punerea în aplicare și pentru îmbunătățirea utilizării fondurilor;

98.  arată că administrațiile publice naționale se confruntă cu o provocare considerabilă în absorbirea tuturor fondurilor din MRR într-un timp atât de scurt; îndeamnă Comisia să sprijine în mod activ statele membre în absorbția fondurilor, astfel ca fondurile MRR să fie distribuite cu succes pe întreg teritoriul Uniunii;

99.  își declară angajamentul și intenția de a folosi pe deplin gama de posibilități oferite de Regulamentul privind MRR pentru a evalua, a monitoriza și a promova MRR, inclusiv prin evenimente și activități la nivel local, regional și național;

100.  salută inițiativa Ombudsmanului European de a pregăti principii de bune practici pentru transparența activităților guvernamentale în utilizarea fondurilor pentru redresare;

101.  ia act de faptul că PNRR ale statelor membre raportează cu privire la strategiile lor de comunicare; regretă totuși că, în absența unui standard clar, se preconizează că aceste campanii de comunicare vor fi foarte diverse, limitând astfel vizibilitatea Mecanismului de redresare și reziliență și a finanțării UE, în ansamblul său; felicită majoritatea statelor membre pentru că au urmat recomandările Comisiei de a crea site-uri web dedicate unde sunt afișate informații legate de MRR, dar regretă că există diferențe majore în ceea ce privește amploarea informațiilor publicate;

102.  solicită o mai bună armonizare a informațiilor disponibile cetățenilor în ceea ce privește punerea în aplicare la nivel național și strategiile naționale de comunicare privind MRR, pentru a stimula transparența și responsabilitatea, consolidând astfel asumarea punerii în aplicare; invită Comisia să recomande o abordare și un standard armonizate pentru afișarea de informații privind punerea în aplicare a MRR la nivel național și regional, și solicită statelor membre să respecte acest standard sau să explice abaterile;

Lecții învățate din MRR

103.  reiterează importanța unei puneri în aplicare reușite a MRR de către statele membre pentru a asigura un impact pe termen lung asupra economiei și societății UE; subliniază că revizuirea cadrului de guvernanță economică a UE va reprezenta o șansă de a trage învățăminte din succesele, dar și din eșecurile MRR; îndeamnă Comisia să analizeze și să prezinte diferite scenarii cu privire la modul în care lecțiile învățate din conceperea și punerea în aplicare a MRR ar putea inspira revizuirea cadrului de guvernanță macroeconomică al UE, în special în ceea ce privește realizarea unui grad mai mare de transparență, democrație, implicare, coordonare și supraveghere;

104.  subliniază că MRR a demonstrat importanța unei implicări dedicate a Parlamentului European, împreună cu Consiliul, în definirea priorităților comune ale UE, a răspunsului la noile probleme și a elaborării orientărilor politice și a mecanismelor de guvernanță subiacente, precum și în monitorizarea punerii în aplicare pentru o asumare solidă la nivel european; reafirmă că Parlamentul ar trebui să se afle pe picior de egalitate cu Consiliul în ceea ce privește controlul punerii în aplicare a instrumentului și invită Comisia să se asigure că în viitoarele inițiative ale UE se va aplica un tratament egal pentru ambele instituții; subliniază importanța actelor delegate pentru consolidarea responsabilității democratice și a legitimității procesului;

105.  ia act cu satisfacție de faptul că sprijinul UE acordat reformelor și investițiilor sub formă de pachete, împreună cu stimulentele, a jucat un rol esențial în consolidarea asumării la nivel național a MRR și a semestrului european, pe baza priorităților comune ale UE; în plus, subliniază că dialogurile sociale și teritoriale semnificative, cu un nivel ridicat de implicare a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, în cadrul juridic național, sunt esențiale pentru asumarea la nivel național, pentru punerea în aplicare cu succes și pentru responsabilitatea democratică și că acestea ar trebui consolidate și aplicate mai atent și ar putea inspira inițiative și mecanisme viitoare în UE și în statele sale membre;

106.  admite, pe baza bunului exemplu oferit de MRR, ca parte a NextGenerationEU, valoarea adăugată puternică a unui răspuns comun, modern și eficace al UE, care poate fi mobilizat rapid pentru a face față crizelor și problemelor nou-apărute;

107.   invită Comisia să țină seama pe deplin de punctul de vedere al Parlamentului în viitorul raport de evaluare privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, pe care Comisia îl prezintă Parlamentului și Consiliului până la 31 iulie 2022; invită Comisia să țină cont și de contribuția părților implicate atunci când elaborează acest raport;

o
o   o

108.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi Europene, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 57, 18.2.2021, p. 17. (2) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1. (3) JO C 15, 12.1.2022, p. 184. (4) JO C 67, 8.2.2022, p. 90. (5) Texte adoptate, P9_TA(2022)0121. (6) Texte adoptate, P9_TA(2022)0219. (7) Texte adoptate, P9_TA(2022)0240. (8) JO L 429, 1.12.2021, p. 83. (9) JO L 429, 1.12.2021, p. 79. (10) JO C 155, 30.4.2021, p. 45. (11) JO C 97, 28.2.2022, p. 21. (12) Texte adoptate, P9_TA(2022)0074. (13) Texte adoptate, P9_TA(2022)0204. (14) https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/ (15) https://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/research/advanced-search?textualSearch=RRF&startDate=01%2F07%2F2019&endDate=&firstCameToPage=false (16) Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, COVID-19 and its economic impact on women and women’s poverty – Insights from 5 European Countries, mai 2021. https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2021/693183/IPOL_STU (2021) 693183_EN.pdf (17) Eurochild, Growing up in lockdown: Europe’s children in the age of COVID-19, 17 noiembrie 2020. https://www.eurochild.org/resource/growing-up-in-lockdown-europes-children-in-the-age-of-covid-19/ (18) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1). (19) Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).