Parlamentul European,

–  având în vedere titlul III și articolele 113, 115, 116 și 326 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 4 și 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere declarația Cadrului incluziv al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)/G20 privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor (BEPS) intitulată „O soluție bazată pe doi piloni pentru a aborda provocările fiscale generate de digitalizarea economiei”, la care au aderat și pe care au aprobat-o 137 din cei 141 de membri la 4 noiembrie 2021,

–  având în vedere regulile-model pentru pilonul II din Cadrul incluziv al OCDE/G20 privind BEPS pentru punerea în aplicare pe plan intern;

–  având în vedere propunerea Comisiei din 22 decembrie 2021 de directivă a Consiliului privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor multinaționale în Uniune (COM(2021)0823),

–  având în vedere poziția sa din 19 mai 2022 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind stabilirea unei cote minime globale de impozitare a grupurilor multinaționale în Uniune(1),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 15 ianuarie 2019 intitulată „Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE” (COM(2019)0008),

–  având în vedere analiza Observatorului fiscal al UE din 25 octombrie 2021 intitulată „Efectele impozitului minim global asupra veniturilor: estimări în funcție de țară”,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 5 aprilie 2022 și rezultatul reuniunii din 17 iunie 2022,

–  având în vedere raportul final al Conferinței privind viitorul Europei și rezoluția sa din 4 mai 2022 referitoare la acțiunile ulterioare Conferinței privind viitorul Europei(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 29 aprilie 2021 intitulată „Impozitarea economiei digitale: negocierile OCDE, domiciliul fiscal al întreprinderilor digitale și o posibilă taxă digitală europeană”(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 martie 2022 conținând recomandări adresate Comisiei privind o fiscalitate echitabilă și simplificată în sprijinul strategiei de redresare (acțiune subsecventă a PE la planul de acțiune al Comisiei din iulie și la cele 25 de inițiative ale acesteia în domeniul TVA, al impozitării întreprinderilor și al impozitării individuale)(4),

–  având în vedere studiul Fondului Monetar Internațional (FMI) din 25 mai 2021 intitulat „Taxing Multinationals in Europe” (Impozitarea multinaționalelor în Europa),

–  având în vedere cele mai recente estimări ale FMI din Monitorul fiscal din aprilie 2022,

–  având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2022 referitoare la consecințele sociale și economice ale războiului rus din Ucraina pentru UE – consolidarea capacității de acțiune a UE(5),

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 4 noiembrie 2021, 137 din cei 141 de membri ai Cadrului incluziv al OCDE/G20 privind BEPS, inclusiv toate statele membre ale UE, au convenit asupra unei reforme a sistemului fiscal internațional printr-o soluție bazată pe doi piloni pentru a aborda provocările generate de digitalizarea economiei, inclusiv fixarea unor limitări convenite multilateral privind transferul profiturilor și concurența fiscală prin introducerea unei rate minime globale de 15 %; întrucât acordul este rezultatul unui compromis larg și al mai multor runde de negocieri care au avut loc timp de mai mulți ani;

B.  întrucât punerea în aplicare a cotei minime globale de impozitare în temeiul acestei reforme bazate pe doi piloni ar aduce anual țărilor venituri noi de aproximativ 150 miliarde USD(6); întrucât acordul istoric la care s-a ajuns cu ocazia reuniunii Cadrului incluziv al OCDE/G20 privind BEPS din octombrie 2021, care se bucură de un sprijin larg în rândul țărilor care reprezintă mai mult de 90 % din economia mondială, este un mare succes politic care trebuie pus în aplicare rapid și pe scară largă pentru a-l transforma într-un succes social și economic și pentru a promova echitatea fiscală;

C.  întrucât, potrivit celor mai recente estimări ale FMI, se preconizează că impozitul minim va determina o creștere cu 5,7 % a veniturilor globale provenite din impozitul pe profit ca urmare a impozitului suplimentar și, eventual, cu încă 8,1 % ca urmare a limitărilor convenite în ceea ce privește transferul profiturilor și concurența fiscală(7);

D.  întrucât UE de una singură și-ar crește veniturile din impozitul pe profit cu aproximativ 64 miliarde EUR anual prin perceperea unei cote efective minime a impozitului pe profit de 15 % în conformitate cu pilonul II al acestui acord global(8);

E.  întrucât chestiunile fiscale din Uniune fac obiectul unei proceduri legislative speciale și sunt decise în unanimitate în Consiliu; întrucât propunerea Comisiei de directivă a Consiliului din 22 decembrie 2021 de punere în aplicare a pilonului II al cadrului incluziv are la bază articolul 115 din TFUE;

F.  întrucât toate țările OCDE și G20, inclusiv toate cele 27 de state membre ale UE, au sprijinit acordul de reformare a normelor fiscale internaționale în octombrie 2021;

G.  întrucât, în pofida acestui angajament, adoptarea directivei UE pentru a susține și a pune în aplicare pilonul II al acestui acord internațional („Directiva privind pilonul II”) a eșuat de trei ori în formațiunea Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) a Consiliului Uniunii Europene, pentru că nu s-a obținut unanimitatea;

H.  întrucât în cursul negocierilor Consiliului, Polonia și-a invocat dreptul de veto național pentru a împiedica adoptarea Directivei privind pilonul II în întreaga Uniune, deși a fost sprijinită de toate celelalte 26 de state membre; întrucât ulterior Polonia nu s-a mai opus;

I.  întrucât Ungaria, deși a fost de acord cu punerea în aplicare a directivei la reuniunile anterioare ale ECOFIN, și-a invocat dreptul de veto la reuniunea ECOFIN din iunie 2022, după ce Polonia și-a retras vetoul;

J.  întrucât veniturile publice provenite din punerea în aplicare a Directivei privind pilonul II în UE ar fi deosebit de importante dat fiind impactul fără precedent al combinației dintre agresiunea Rusiei în Ucraina, perturbarea lanțurilor de aprovizionare mondiale și nevoia de a asigura redresarea economică după pandemie și investițiile necesare pentru realizarea obiectivelor climatice ale UE;

K.  întrucât de-a lungul ultimelor câteva decenii au existat numeroase încercări de a stabili o cotă minimă a impozitului pe profit în Uniune;

L.  întrucât rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei a inclus propuneri privind politicile fiscale și bugetare, astfel cum au fost prezentate în raportul pe această temă din 9 mai 2022;

M.  întrucât implicarea Parlamentului European prin procedura legislativă ordinară ar consolida procesul decizional în domeniul fiscal și ar conduce la rezultate mai eficace, mai relevante și mai ambițioase pentru politica fiscală a UE,

Considerații generale

1.  afirmă că normele fiscale internaționale existente sunt în mare măsură depășite și nu pot să abordeze digitalizarea tot mai mare a economiei și să reducă în mod eficace evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale; evidențiază că este imperios necesar ca normele să fie reformate prin adoptarea acordului fiscal global al OCDE/G20, pentru a asigura că sistemele fiscale internaționale, ale UE și naționale sunt adecvate pentru noile provocări economice, sociale și tehnologice ale secolului al XXI-lea;

2.  observă cu mare îngrijorare fragmentarea cotelor naționale ale impozitului pe profit în interiorul UE, ceea ce poate avea un efect de denaturare a pieței unice și poate dăuna economiei UE; ia act, în plus, de scăderea continuă a ratelor medii ale impozitului pe profit în UE în ultimele decenii; reiterează necesitatea urgentă de a stabili o bază de impozitare largă și de a reduce spațiul de manevră pentru evaziunea fiscală, frauda fiscală și planificarea fiscală agresivă, inclusiv prin punerea în aplicare a acordului OCDE/G20 la nivelul UE;

3.  subliniază că normele fiscale existente și neconcordanțele dintre normele fiscale din statele membre, dar și mai departe, împreună cu lipsa cooperării internaționale, printre alte aspecte, le permit întreprinderilor multinaționale să practice planificarea fiscală agresivă, ceea ce le reduce în mod semnificativ cotele efective de impozitare; reamintește că această situație creează și un dezavantaj concurențial important pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), deoarece acestea plătesc cote de impozitare efective considerabil mai mari decât întreprinderile multinaționale, ceea ce este inacceptabil;

4.  subliniază poziția sa adoptată recent în legătură cu Directiva privind pilonul II, prin care solicită punerea în aplicare rapidă a acesteia, până în ianuarie 2023;

5.  subliniază că solicitările formulate de Ungaria, în special în ceea ce privește excluderile pentru activitățile cu substanță economică, au fost deja luate în considerare în mare măsură în acordul internațional;

6.  reamintește tuturor statelor membre, în acest context, angajamentul lor față de acordul global al OCDE; subliniază că o punere în aplicare rapidă și pe scară largă a acordului va fi decisivă pentru succesul global al procesului; subliniază că este important ca UE să își asume un rol de lider la nivel mondial în combaterea paradisurilor fiscale, devenind prima regiune care să pună în aplicare acordul OCDE; subliniază riscurile care decurg din și sunt asociate cu nepunerea în aplicare a Directivei privind pilonul II în UE; subliniază că dacă Directiva privind pilonul II nu este pusă în aplicare în UE, există pericolul ca pilonul II să nu fie pus în aplicare de către SUA și de către alte jurisdicții;

Procesul decizional actual și impactul vetourilor naționale

7.  reamintește statelor membre că unanimitatea, astfel cum apare în tratate, trebuie contrabalansată de un nivel foarte ridicat de responsabilitate și trebuie să respecte principiul cooperării loiale, întemeiat pe articolul 4 alineatul (3) din TUE;

8.  subliniază că votul în unanimitate în Consiliu asupra politicii fiscale nu asigură schimbările necesare pentru a face față dificultăților actuale; regretă că situația actuală conduce adesea la întârzieri și la lipsa de progrese în ceea ce privește armonizarea și coordonarea normelor fiscale în întreaga Uniune, ceea ce ar fi în beneficiul tuturor;

9.  subliniază că vetourile naționale au împiedicat în mod constant realizarea de progrese în multe domenii importante ale impozitării; deplânge faptul că propuneri precum baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), revizuirea Directivei privind dobânzile și redevențele, reforma Codului de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor au rămas blocate în Consiliu;

10.  condamnă faptul că anumite state membre au abuzat de vetourile naționale în materie fiscală pentru a obține concesii în alte domenii de politică; subliniază că existența acestor vetouri amenință să perpetueze practici fiscale dăunătoare și injustiția socială care subminează capacitatea Uniunii de a funcționa în mod eficace, de a promova condiții de concurență echitabile și de a proteja interesul suprem al cetățenilor săi și al IMM-urilor;

Recomandări de acțiune și domenii de reformă

11.  își reiterează apelul adresat Consiliului de a adopta rapid Directiva privind pilonul II pentru a asigura că acordul produce efecte cel târziu din ianuarie 2023;

12.  îndeamnă Ungaria să înceteze de îndată să blocheze acordul fiscal global în Consiliu; regretă faptul că un singur stat membru are capacitatea de a ține pe loc atât punerea în aplicare a unui astfel de acord istoric, cât și celelalte 26 de state membre;

13.  îndeamnă Comisia și Consiliul să nu intre în negocieri politice cu statele membre care abuzează de dreptul lor de veto;

14.  își reiterează apelul adresat Comisiei și Consiliului de a insista asupra condiționalității convenite a politicilor UE și asupra transparenței procesului decizional și de a se abține de la aprobarea planului național de redresare și reziliență al Ungariei până când Ungaria nu respectă pe deplin toate criteriile prevăzute în regulament, în special recomandările specifice fiecărei țări în domeniul statului de drept, al independenței sistemului judiciar și al prevenirii, detectării și combaterii fraudei, conflictelor de interese și corupției;

15.  subliniază că toate scenariile posibile ar trebui să rămână în discuție în contextul actual și că trebuie să se întreprindă rapid acțiuni dacă Ungaria își menține vetoul național în următoarele luni; îndeamnă Comisia și Consiliul să exploreze opțiuni alternative pentru a permite UE să își onoreze angajamentele asumate la nivelul OCDE/G20;

16.  invită Comisia și statele membre să se gândească la posibile măsuri pe termen scurt care să permită UE să își îndeplinească angajamentele internaționale, de exemplu să analizeze dacă, în ultimă instanță, ar fi oportun ca acordul fiscal global să fie pus în aplicare prin procedura de cooperare consolidată prevăzută la articolul 20 din TUE; consideră că, în cazul în care nu se poate ajunge la un acord în privința unor alternative pentru punerea în aplicare la nivelul UE, punerea în aplicare unilaterală a Directivei privind pilonul II de către toate statele membre ar conduce la rezultate acceptabile;

17.  invită Comisia să folosească, după caz, procedura pentru anumite politici fiscale prevăzută la articolul 116 din TFUE; reamintește, în acest sens, manifestul Ursulei von der Leyen de când era candidată la funcția de președintă a Comisiei, care a inclus angajamentul de „a utiliza clauzele din tratate care permit adoptarea propunerilor privind impozitarea prin codecizie și luarea deciziilor prin votul cu majoritate calificată în Consiliu”;

18.  reamintește discursul privind starea Uniunii din 2018 al fostului președinte al Comisiei, Jean Claude Juncker, care a solicitat ca deciziile să fie luate cu majoritate calificată pentru anumite chestiuni fiscale;

19.  subliniază că, pe termen lung, statele membre ar trebui să aibă în vedere valoarea adăugată a trecerii la votul cu majoritate calificată, astfel cum a recomandat Conferința privind viitorul Europei; invită Comisia, în acest sens, să relanseze discuțiile privind utilizarea votului cu majoritate calificată în anumite chestiuni fiscale printr-o abordare etapizată, ca acțiune ulterioară la comunicarea sa din 2019 pe această temă și ca răspuns la rezultatul Conferinței privind viitorul Europei;

o
o   o

20.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2022)0216. (2) Texte adoptate, P9_TA(2022)0141. (3) JO C 506, 15.12.2021, p. 54. (4) Texte adoptate, P9_TA(2022)0082. (5) Texte adoptate, P9_TA(2022)0219. (6) https://www.oecd.org/tax/international-community-strikes-a-ground-breaking-tax-deal-for-the-digital-age.htm (7) FMI, Fiscal Policy from Pandemic to War, p. 28, https://www.imf.org/en/Publications/FM/Issues/2022/04/12/fiscal-monitor-april-2022 (8) https://www.taxobservatory.eu/wp-content/uploads/2021/10/Note-2-November-2021-1.pdf