Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2022/2830(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B9-0416/2022

Dezbateri :

Voturi :

PV 05/10/2022 - 4.5
CRE 05/10/2022 - 4.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2022)0347

Texte adoptate
PDF 179kWORD 56k
Miercuri, 5 octombrie 2022 - Strasbourg
Răspunsul UE la creșterea prețurilor la energie în Europa
P9_TA(2022)0347RC-B9-0416/2022

Rezoluția Parlamentului European din 5 octombrie 2022 referitoare la răspunsul UE la creșterea prețurilor la energie în Europa (2022/2830(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile(1),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică(2),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică(4),

–  având în vedere Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”)(7),

–  având în vedere Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității(8),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (COM(2022)0473),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 intitulată „Intervenții pe termen scurt pe piața energiei electrice și îmbunătățiri pe termen lung ale organizării pieței energiei electrice – o direcție de acțiune” (COM (2022)0236),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2021 intitulată „Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei” (COM(2021)0660),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 8 martie 2022 intitulată „REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă” (COM(2022)0108),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 intitulată „REPowerEU Plan” (COM(2022)0230),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 martie 2022 intitulată „Cadru temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei” (C/2022/1890),

–  având în vedere planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale,

–  având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), în special Acordul de la Paris din 2015, care a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016,

–  având în vedere concluziile summitului Consiliului European din 24 și 25 martie 2022,

–  având în vedere rezoluția sa din 21 octombrie 2021 referitoare la orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu (OACEM)(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european(10),

–  având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la accesul la locuințe decente și la prețuri abordabile pentru toți(11),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 februarie 2021 referitoare la noul plan de acțiune privind economia circulară(12),

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât războiul de agresiune al Rusiei are un impact semnificativ asupra cetățenilor și asupra economiei UE, în special printr-o creștere dramatică a prețurilor la energie și alimente, cauzează suferințe imense populației Ucrainei și constituie un atac direct asupra valorilor europene;

B.  întrucât rata inflației în zona euro a ajuns treptat la 10 % în septembrie 2022, mai mult de jumătate dintre țările din zona euro suferind de rate ale inflație cu două cifre, iar unele atingând chiar o rată a inflației de 24 %;

C.  întrucât încă din 2020, înainte de începerea spiralei creșterii prețurilor, aproximativ 36 de milioane de europeni nu puteau să își încălzească locuințele în mod adecvat; întrucât peste 50 de milioane de gospodării din UE se confruntă deja cu sărăcie energetică și întrucât această provocare majoră va fi agravată și mai mult de actuala criză energetică, ceea poate duce la întârzieri în accesul la satisfacerea nevoilor de bază, la îngrijire, educație și asistență medicală, în special pentru copii și tineri;

D.  întrucât uzinele dintr-o gamă largă de industrii europene precum industria siderurgică, a aluminiului, a îngrășămintelor și chiar industria energiei electrice au fost obligate să treacă lucrători în șomaj tehnic și să închidă linii de producție, deoarece prețurile ridicate ale gazelor și energiei electrice cauzează pierderi întreprinderilor; întrucât aceste închideri au un efect de domino asupra altor industrii afectate de șocurile de aprovizionare și ar putea afecta pe termen lung baza industrială a Europei;

E.  întrucât societățile comerciale suferă din cauza creșterii costurilor de producție datorate prețurilor mai mari ale materiilor prime, limitării lanțurilor de aprovizionare și creșterii prețurilor la transport și energie, combinate cu schimbarea comportamentului consumatorilor;

F.  întrucât creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie a dus la creșterea la niveluri fără precedent a cerințelor de marjă pentru producătorii de energie electrică care își acoperă vânzările pe piața contractelor la termen;

G.  întrucât tranziția energetică și cea digitală vor mări substanțial cererea pentru anumite tipuri de materii prime, iar UE depinde de un număr mic de țări și companii pentru aprovizionarea sa cu materiile prime respective;

H.  întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei au cauzat perturbarea lanțurilor valorice și de aprovizionare, creând deficite de aprovizionare și conducând la creșterea costurilor de producție;

I.  întrucât principiul 20 din Pilonul european al drepturilor sociale privind accesul la servicii esențiale prevede că orice persoană are dreptul de acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă, salubritate, energie, transporturi, servicii financiare și comunicații digitale; întrucât accesul la aceste servicii ar trebui să fie disponibil;

J.  întrucât cadrul UE privind serviciile de interes economic general ar trebui actualizat pentru a proteja mai bine consumatorii vulnerabili în situația actuală;

K.  întrucât în discursul său din 14 septembrie 2022 privind starea Uniunii, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a afirmat că Rusia continuă să manipuleze activ piața energetică europeană;

L.  întrucât prețurile spot ale gazelor înregistrate în cadrul mecanismului olandez de transfer de titluri (TTF), care s-au situat sub 25 EUR/MWh în ultimii patru ani, au crescut brusc din august 2021, în special de la invadarea Ucrainei de către Rusia, ajungând la peste 200 EUR/MWh la jumătatea lunii august 2022, nivel la care au rămas; întrucât acțiunile Rusiei reprezintă un exemplu de atac neprovocat asupra pieței gazelor din UE;

M.  întrucât Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) a declarat că, deși „piețele deschise și funcționale ale instrumentelor financiare derivate pe mărfuri joacă un rol esențial în descoperirea prețurilor”, din cauza recentei perioade de criză extremă, „măsurile de limitare a volatilității excesive ar putea fi utile pentru îmbunătățirea funcționării globale” a acestor piețe; întrucât ESMA a subliniat, de asemenea, că cadrul celei de a doua Directive privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II) prevede deja „un set de mecanisme de volatilitate (în special întreruperi ale tranzacționării și intervale de prețuri)”, remarcând, în același timp, că „în circumstanțele extreme cu care s-au confruntat piețele instrumentelor financiare derivate pe mărfuri (și, în special, piețele energiei) în ultimele luni numărul de cazuri în care au fost declanșate întreruperi ale tranzacționării în locurile de tranzacționare relevante din UE pare a fi foarte scăzut”(13);

N.  întrucât în discursul său din 14 septembrie 2022 privind starea Uniunii președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că propunerea Comisiei va strânge peste 140 de miliarde EUR „pentru ca statele membre să atenueze impactul direct”; întrucât mai multe state membre au introdus sisteme temporare de impozitare a profiturilor excepționale;

O.  întrucât statele membre ar trebui să fie principalii actori responsabili de propriul mix energetic, de identificarea principalelor probleme cu care se confruntă cetățenii și economiile lor și de soluționarea lor;

P.  întrucât creșterea dramatică a prețurilor la energie electrică exercită presiuni asupra gospodăriilor, asupra numeroși cetățeni europeni, în special asupra celor expuși riscului de sărăcie și celor care provin din grupuri vulnerabile, asupra organizațiilor neguvernamentale, întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și industriei, și riscă să cauzeze pagube sociale și economice mai ample;

Q.  întrucât evaluarea realizată de Agenția UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei cu privire la organizarea pieței angro de energie electrică a UE a arătat că comerțul transfrontalier a adus consumatorilor în 2021 beneficii în valoare de 34 de miliarde EUR, contribuind în același timp la atenuarea volatilității prețurilor, și că sporește securitatea aprovizionării și reziliența fiecărui stat membru la șocurile prețurilor;

R.  întrucât economisirea și reducerea consumului de energie constituie o opțiune accesibilă, sigură și curată pentru a reduce dependența UE de importurile de combustibili fosili din Rusia; întrucât statele membre ale UE economisesc doar 0,8 % din consumul final de energie,

Considerații introductive

1.  consideră că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și utilizarea ca armă a aprovizionării cu energie fosilă pentru a diviza UE au accentuat dramatic instabilitatea existentă pe piața energiei; regretă că această situație a dus la o creștere și mai mare a prețurilor la energie și a avut ca rezultat o inflație extrem de ridicată, creșterea inegalităților sociale, sărăcie energetică și în materie de mobilitate, prețuri ridicate la alimente și o criză a costului traiului zilnic și că persistă un risc semnificativ de închidere a întreprinderilor în diferite sectoare și de șomaj;

2.  este profund îngrijorat de prețurile ridicate la energie în întreaga UE și invită statele membre să ia măsuri imediate de contracarare a impactului pe care acestea și inflația asociată îl au asupra veniturilor gospodăriilor, sănătății și bunăstării, în special asupra celor mai vulnerabile persoane, precum și asupra societăților comerciale, inclusiv asupra IMM-urilor, și asupra economiei în general;

3.  consideră că, în situații excepționale, sunt necesare măsuri de urgență excepționale, prin care UE trebuie să acționeze împreună și mai unitar ca oricând; insistă asupra faptului că toate măsurile adoptate la nivelul UE pentru a contracara criza prețurilor la energie trebuie să fie complet compatibile pe termen lung cu obiectivele climatice ale Uniunii, inclusiv cu Pactul verde european, și să promoveze autonomia strategică deschisă a UE; solicită Comisiei în această privință să analizeze impactul cumulativ al măsurilor de urgență de la nivelul UE și de la nivel național, veghind ca acestea să fie coerente cu obiectivul Uniunii de a atinge neutralitatea climatică până cel târziu în 2050; insistă asupra faptului că toate măsurile propuse ar trebui să ia în considerare diversitatea circumstanțelor naționale și că, prin urmare, ar trebui să se acorde flexibilitatea necesară pentru punerea lor în aplicare; solicită statelor membre și actorilor economici să dea dovadă de mai multă solidaritate pentru a face față acestei crize în mod echitabil;

4.  își reiterează apelul din mai 2022 în favoarea instituirii unui embargou imediat și complet asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze din Rusia și în favoarea abandonării complete a conductelor Nord Stream 1 și 2;

Impactul asupra cetățenilor și economiei

5.  îndeamnă statele membre să asigure accesul la încălzire și energie electrică curată și la prețuri accesibile și să evite ca cetățenii să fie obligați să aleagă între alimentație și încălzire; avertizează statele membre că consumatorii care nu își pot permite facturile tot mai mari la energie nu ar trebui să fie deconectați și subliniază că trebuie evitate evacuările pentru gospodăriile vulnerabile care nu își pot plăti facturile și chiriile; subliniază necesitatea de a proteja mai bine consumatorii de suspendarea sau retragerea contractelor cu rată fixă de către furnizori și de a preveni plățile anticipate exorbitante pentru gaze și energie electrică de către consumatori; invită Comisia să evalueze necesitatea unor cerințe de informare precontractuale mai stricte în sectorul energetic, în special pentru vânzările la distanță;

6.  este profund îngrijorat de impactul prețurilor ridicate la energie asupra gospodăriilor și întreprinderilor și de discrepanțele dintre capacitățile diferitelor state membre de a le sprijini, după cum reiese din anunțurile recente; subliniază necesitatea unei solidarități fără precedent între statele membre și a unui răspuns comun, în locul unor acțiuni unilaterale care dezbină;

7.  invită statele membre să mențină și să consolideze urgent serviciile publice, sociale și culturale puse în pericol de creșterea prețurilor la energie pentru un număr tot mai mare de persoane aflate în dificultate, inclusiv serviciile gestionate de autoritățile locale, cum ar fi locuințele sociale, băile publice, instituțiile de învățământ și spitalele; reamintește că autoritățile locale au fost, de asemenea, afectate de criză și trebuie, de asemenea, protejate;

8.  invită statele membre să pună în aplicare planuri și strategii în domeniul locuințelor, al accesului la nevoile sociale de bază, al protecției infrastructurii sociale, al serviciilor medicale critice și al asistenței financiare pentru IMM-uri; subliniază că acest sprijin ar trebui să vizeze în special grupurile de populație aflate în situația cea mai critică;

9.  subliniază că gospodăriile din statele membre se confruntă cu probleme semnificative cum ar fi erodarea puterii de cumpărare; subliniază că multe persoane din Europa se aflau deja în situații vulnerabile și avertizează că inflația asociată, în special creșterea prețurilor la alimente și energie, ar putea face ca situația gospodăriilor cu venituri mici să devină insuportabilă, clasa de mijloc fiind tot mai afectată; invită statele membre să ia în considerare scutirea de TVA a alimentelor de bază în întreaga UE pe durata crizei, să faciliteze accesul la bunuri esențiale, să combată penuria de alimente și creșterea prețurilor locuințelor;

10.  subliniază că cadrul existent permite statelor membre să scutească temporar gospodăriile de impozitul pe electricitate, gaze naturale, cărbune și combustibili solizi sau să aplice o rată redusă a acestuia; încurajează statele membre să utilizeze pe deplin opțiunile existente pentru a reduce impozitele pe produsele energetice; invită Comisia să ia în considerare posibilitatea de a acorda statelor membre oportunitatea de a introduce noi scutiri sau reduceri temporare ale accizelor și ale impozitelor pe energie pentru a reduce sarcina asupra gospodăriilor și întreprinderilor;

11.  invită statele membre și Comisia să informeze cetățenii și întreprinderile, în special IMM-urile, în legătură cu modul în care se pot pregăti pentru iarna următoare și cu modalitățile de creștere a eficienței energetice și de reducere a cererii lor de energie, oferind inclusiv sfaturi practice, eficiente și realiste de economisire în legătură cu costul vieții și costurile energiei, precum și informații privind drepturile consumatorilor; încurajează statele membre să promoveze dispozitive de economisire a energiei pentru gospodăriile vulnerabile;

12.  solicită statelor membre să ia în considerare acordarea de sprijin temporar utilizatorilor de transport vulnerabili pentru a contribui la absorbția creșterii prețurilor, inclusiv vouchere pentru transportul public; solicită adoptarea de politici structurale pentru a promova în continuare rețele de transport public fiabile și la prețuri accesibile și moduri active de mobilitate, cum ar fi mersul cu bicicleta sau mersul pe jos;

13.  îndeamnă Statele membre să încerce să dezamorseze impactul crizei energetice asupra pieței muncii sprijinind lucrătorii, inclusiv lucrătorii independenți, aflați temporar în „șomaj tehnic” deoarece angajatorii au fost obligați să își limiteze sau să își suspende producția și serviciile și oferind ajutor întreprinderilor mici astfel încât să își poată păstra personalul și continua activitatea; reamintește că măsurile precum reducerea timpului de lucru și-au dovedit utilitatea în timpul pandemiei și ar trebui aplicate cu sprijin financiar din partea UE, dacă va fi nevoie, pentru a evita pierderea locurilor de muncă; invită Comisia și Consiliul să consolideze Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) pentru a sprijini schemele de șomaj tehnic, veniturile lucrătorilor și lucrătorii care ar putea fi concediați temporar din cauza creșterii prețurilor la energie;

14.  cheamă statele membre să sprijine companiile în contextul creșterii vertiginoase a prețurilor, în consultare cu reprezentanții angajatorilor și angajaților din sectoarele care suferă cel mai mare impact și să ia măsuri anticriză inclusiv prin dialog social și negocieri colective; invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a ajuta industriile mari consumatoare de energie, inclusiv oferirea de garanții adecvate de protecție a mediului și de păstrare a locurilor de muncă;

15.  subliniază că garanțiile sociale sunt esențiale în criza actuală și îndeamnă statele membre și Comisia să implice sindicatele în elaborarea și luarea de măsuri anticriză prin intermediul dialogului social;

16.  recunoaște că efectul cumulativ al prețurilor ridicate la energie și al perturbării lanțurilor de aprovizionare poate pune în pericol societățile comerciale europene și locurile de muncă pe care le oferă; solicită reducerea imediată a sarcinii asupra întreprinderilor, în special asupra IMM-urilor;

17.  subliniază că obiectivul principal al politicii monetare a Băncii Centrale Europene (BCE) este de a menține stabilitatea prețurilor și, astfel, de a garanta că inflația este scăzută, stabilă și previzibilă; reamintește că rata-țintă a inflației a BCE este de 2 %;

Angajamente privind clima, utilizarea surselor regenerabile de energie, eficiența energetică și infrastructura

18.  reamintește că energia cea mai ieftină este cea pe care nu o consumăm și că eficiența energetică și măsurile de economisire a energiei nu numai că vor ajuta UE pe termen scurt, ci ne vor ajuta și să îndeplinim angajamentele climatice ale Uniunii pentru 2030 cuprinse în pachetul „Pregătiți pentru 55” și în inițiativa RePowerEU, cum ar fi reducerea importurilor și a consumului de gaze;

19.  consideră că realizarea obiectivelor Pactului verde european ne va face sistemele energetice mai eficiente, bazate mai mult pe surse regenerabile de energie, mai puternice în fața crizelor și mai rezistente la șocurile externe, va asigura o energie stabilă și la prețuri accesibile și va contribui la o autonomie strategică deschisă;

20.  invită statele membre și Comisia să accelereze introducerea energiei din surse regenerabile, deoarece este cea mai bună modalitate de a pune capăt dependenței de gazele naturale și de a îndeplini angajamentele Uniunii în materie de climă; reamintește reformarea în curs a Directivei (UE) 2018/2001 (RED III și RED IV) și este convins că o finalizare rapidă a procedurilor legislative va accelera introducerea surselor regenerabile de energie în întreaga UE;

21.  subliniază că încălzirea locuințelor trebuie decarbonizată prin electrificare inteligentă și soluții de termoficare la prețuri accesibile, bazate pe surse regenerabile de energie; invită Comisia și statele membre să ofere un sprijin mai mare pentru renovarea clădirilor și să asigure o finanțare adecvată pentru investițiile în măsuri de eficiență energetică, în special pentru clădirile cu cea mai scăzută performanță energetică și cartierele cele mai vulnerabile; consideră lăudabilă decizia unor state membre de a interzice instalarea de centrale cu gaz în clădirile noi; subliniază importanța și beneficiile imediate ale introducerii rapide a energiei solare în clădiri, a surselor regenerabile de energie locale, a pompelor de căldură și a altor soluții rapide și ușor de instalat;

22.  încurajează Comisia și statele membre să accelereze utilizarea surselor regenerabile de energie, în special prin eliminarea barierelor administrative și prin simplificarea și accelerarea proceselor de autorizare, inclusiv pentru gospodării;

23.  sprijină ideea, ca parte a planului REPowerEU, de a scoate la licitație certificate în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) ca măsură excepțională pentru a genera 20 de miliarde EUR și a finanța astfel infrastructura necesară pentru a ne reduce dependența de gazul și petrolul rusesc, inclusiv investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; solicită accelerarea acestei intervenții pentru a mobiliza veniturile necesare până la sfârșitul anului 2025; salută faptul că acest lucru ar putea avea efectul potențial de atenuare a prețurilor ETS pe termen scurt și, prin urmare, a prețurilor energiei electrice și a costurilor energiei pentru industrie, recunoscând, în același timp, că ETS nu este principalul factor determinant al recentei creșteri a prețurilor la energie; își reiterează propriile obiective climatice pentru 2030, cu care această intervenție ETS este pe deplin conformă;

24.  subliniază că semnalele de preț în timp real la energia electrică pot genera o cerere mai flexibilă, care să reducă, la rândul său, nevoile de aprovizionare din perioadele de vârf, costisitoare și cu consum ridicat de gaze; invită așadar statele membre să gestioneze mai bine nevoile de flexibilitate ale sistemelor energetice ale UE, prin rețele îmbunătățite, producție modulabilă de energie electrică cu emisii scăzute și prin diverse tehnologii de stocare a energiei la scară largă și pe termen lung pentru a reduce cererea industrială de energie electrică și de gaze la orele de vârf;

25.  invită statele membre să transpună integral Directiva (UE) 2018/2001, în special pentru a elimina obstacolele din calea creării de comunități energetice; invită statele membre să adopte măsuri suplimentare pentru autoconsumul de energie din surse regenerabile; invită statele membre să creeze condițiile adecvate pentru dezvoltarea a cel puțin unei comunități de energie din surse regenerabile pentru fiecare administrație locală, astfel încât cetățenii să poată produce, consuma, stoca și revinde propria energie din surse regenerabile;

26.  solicită accelerarea procedurii legislative în curs vizând Directiva privind eficiența energetică, deoarece dispozițiile acesteia vor ajuta utilizatorii să își reducă consumul de energie și, astfel, cheltuielile cu energia;

27.  subliniază că crearea unei piețe unice a energiei pe deplin integrate, care să asigure o rețea energetică europeană cu adevărat robustă, inclusiv construirea de noi interconexiuni, după cum o demonstrează cea care leagă Peninsula Iberică de Franța, și platforme de tranzacționare mai bune ar reduce presiunea prețurilor asupra companiilor și consumatorilor pe termen scurt și ar asigura independența și reziliența energetică pe termen lung; recunoaște că reforma pieței interne a energiei a UE trebuie continuată într-un mod mai consecvent, că dependențele excesiv de mari trebuie evitate și că infrastructura esențială trebuie să rămână în mâinile UE, promovând astfel autonomia strategică deschisă; consideră că toate opțiunile trebuie să fie disponibile pentru a menține energia la prețuri accesibile și pentru a atinge neutralitatea climatică;

28.  subliniază că investițiile în energia din surse regenerabile, eficiența energetică și infrastructura necesară, inclusiv proiecte transfrontaliere bine definite, cu investiții prin intermediul NextGenerationEU și REPowerEU, ajută UE să obțină suveranitatea energetică, autonomia strategică deschisă și securitatea energetică; invită Comisia și statele membre să accelereze astfel de proiecte de infrastructură esențiale bazate pe energie din surse regenerabile și hidrogen curat prin facilitarea procesului de autorizare, ținând seama în același timp de procedurile de participare a publicului și de evaluare a impactului asupra mediului;

29.  constată că unele state membre își reconsideră eliminarea treptată a energiei nucleare și a cărbunelui, în cazurile în care centralele ce funcționează pe baza acestor combustibili ar putea contribui la securitatea aprovizionării cu energie a UE și la reducerea prețurilor la energie; consideră că prelungirea duratei de exploatare a centralelor nucleare existente ar trebui să se facă asigurând, în același timp, funcționarea lor în condiții de siguranță și gestionarea și eliminarea corectă a deșeurilor nucleare; subliniază că, în cazul instalațiilor pe cărbune, prelungirea funcționării acestora ar trebui să fie temporară, doar atât timp cât durează criza actuală, și ar trebui să fie însoțită de un calendar concret pentru înlocuirea sa cu alte surse de energie;

30.  reamintește că aproximativ un sfert din energia electrică și jumătate din energia electrică cu emisii scăzute de dioxid de carbon din UE sunt generate de energia nucleară; constată că, deși unele state membre se opun energiei nucleare, o serie de state membre se pregătesc să construiască noi centrale nucleare; reiterează faptul că statele membre rămân pe deplin responsabile de luarea deciziilor privind mixul lor energetic și de conceperea de opțiuni pentru a asigura o energie la prețuri accesibile, stabilă și curată pentru cetățenii și întreprinderile lor, precum și de alegerea celei mai adecvate căi prin care statele membre să contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii în materie de climă și energie, ținând seama de caracteristicile și constrângerile specifice fiecărui stat membru;

31.  își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu recentul act de sabotaj asupra infrastructurii Nord Stream, care eliberează 300 000 de tone metrice din unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră în atmosferă, potrivit estimărilor germane(14), despre care Programul ONU pentru Mediu afirmă că ar putea fi cea mai mare eliberare de metan înregistrată vreodată; subliniază modul în care efectele acestei explozii și al scurgeri de gaz metan vor contribui la schimbările climatice și la poluarea aerului, subminând eforturile UE în domeniul climei, și subliniază, de asemenea, impactul nociv al exploziilor și al scurgerilor ulterioare de gaze asupra mediului marin; insistă ca emisiile eliberate să fie contabilizate; își exprimă de asemenea îngrijorarea în legătură cu semnalarea de drone neidentificate în apropierea platformelor petroliere și de exploatare a gazelor de pe platforma continentală norvegiană; atrage atenția asupra faptului că aceste incidente au provocat o creștere bruscă a prețurilor gazelor pe piețele TTF și că scurgerile de metan au cauzat „un dezastru climatic și ecologic”;

32.  subliniază că perturbarea intenționată a infrastructurii energetice europene are potențialul de a accentua semnificativ actuala criză energetică, inclusiv la nivel macroregional; îndeamnă statele membre și companiile energetice să adopte imediat măsuri pentru a mări securitatea infrastructurii lor energetice;

Măsuri de urgență pe piața energiei

33.  consideră că firmele care au beneficiat de profituri excepționale enorme trebuie să contribuie la atenuarea impactului negativ al crizei; ia act de discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din 14 septembrie 2022 privind starea Uniunii; salută în principiu (propunerea Comisiei și ulterior) acordul Consiliului de a stabili un plafon temporar de urgență pentru veniturile de pe piață obținute din producerea și vânzarea de energie electrică prin utilizarea tehnologiilor de generare inframarginală și de a crea un mecanism temporar de contribuție de solidaritate din partea sectorului combustibililor fosili, care beneficiază de situația actuală a pieței; reamintește, în acest sens, poziția sa anterioară exprimată în rezoluția sa din 19 mai 2022(15); regretă că Comisia și-a propus planurile sub forma unui regulament al Consiliului folosind ca temei juridic articolul 122 din TFUE, în locul unei proceduri legislative de codecizie; reamintește că acest instrument ar trebui utilizat numai în situații de urgență; confirmă că Parlamentul este pregătit, dacă i se solicită, să acționeze rapid în această chestiune urgentă, care cere o legitimitate și o responsabilitate democratică deplină;

34.  invită statele membre să pună în aplicare rapid aceste măsuri; consideră că intervențiile pe piața energiei trebuie să aibă un caracter temporar și să fie bine direcționate și că principiile fundamentale ale pieței și integritatea pieței unice nu trebuie puse în pericol; observă că mecanismul creat ar putea duce la o disparitate a veniturilor între statele membre;

35.  observă că se propun contribuții de solidaritate pentru întreprinderile din sectorul țițeiului, al gazelor naturale, al cărbunelui și al rafinăriilor; constată cu îngrijorare că este posibil ca unele dintre cele mai mari companii energetice din UE să nu fie supuse contribuției; invită Comisia și Consiliul să conceapă contribuția de solidaritate astfel încât să prevină eludarea obligațiilor fiscale; observă că statele membre ar putea îmbunătăți și mai mult propunerea; invită Comisia să evalueze o marjă de profit adecvată în lumina situației de urgență și să ia măsuri suplimentare pentru introducerea unui impozit pe profiturile excepționale pentru companiile din domeniul energiei care au beneficiat excesiv de pe urma crizei energetice;

36.  reamintește că profiturile excepționale nu corespund niciunui profit regulat pe care firmele mari l-ar fi avut sau ar fi putut să îl obțină în condiții normale dacă nu ar fi avut loc evenimente imprevizibile, cum ar fi pandemia și războiul din Ucraina;

37.  subliniază că veniturile obținute din profituri excepționale ar trebui să aducă beneficii consumatorilor și întreprinderilor, în special pentru a sprijini gospodăriile și IMM-urile vulnerabile, inclusiv prin plafoane tarifare; subliniază că acest lucru trebuie să fie însoțit de inovații și investiții masive în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică și infrastructura energetică, cum ar fi rețelele de distribuție, mai degrabă decât să stimuleze gospodăriile și întreprinderile să consume mai multă energie subvenționată;

38.  subliniază relevanța deosebită, în contextul actual, a veniturilor publice care ar fi generate de punerea în aplicare a Directivei privind pilonul II în UE, care pune în aplicare acordul fiscal global al OCDE privind impozitarea efectivă minimă a societăților; își reiterează apelul adresat Consiliului de a adopta rapid Directiva privind pilonul II pentru a asigura că acordul produce efecte cel târziu din ianuarie 2023;

39.  salută obligațiile și obiectivele privind cererea de energie introduse de propunerea de regulament al Consiliului care vizează soluționarea problemelor legate de prețurile ridicate la energie și de securitatea aprovizionării cu energie; îndeamnă statele membre să se asigure că măsurile pe care au ales să le adopte pentru a introduce obligațiile de mai sus nu trebuie să creeze sarcini suplimentare pentru gospodăriile și consumatorii vulnerabili, pentru întreprinderi, IMM-uri sau persoanele care trăiesc în stare de sărăcie energetică;

40.  ia act de intenția Comisiei de a discuta o reformă a organizării pieței energiei electrice și este pregătit să analizeze cu atenție orice propunere; consideră că orice reformă a pieței energiei electrice ar trebui să concorde cu obiectivele UE în materie de climă, în special cu obiectivul de realizare a neutralității climatice în UE până în 2050, și că piețele energiei electrice ar trebui să transmită semnalul de preț corect pentru investirea în decarbonizare și pentru a permite cetățenilor și industriilor să beneficieze de o energie sigură, accesibilă și curată, abordând în același timp problema profiturilor disproporționate de pe piața energiei electrice; invită Comisia să analizeze posibilitatea decuplării prețurilor energiei electrice de prețul gazelor;

41.  invită Comisia să analizeze necesitatea de a lua măsuri suplimentare pentru a face față crizei, inclusiv plafoane temporare ale prețurilor angro și la import; invită Comisia să propună, după o analiză pozitivă, un plafon corespunzător al prețurilor la importurile de gaze prin conducte, în special din Rusia; încurajează Comisia și Consiliul să modernizeze Platforma energetică a UE și să o transforme într-un instrument pentru achizițiile publice comune de surse de energie pentru a mări puterea de negociere a UE și a reduce costul importurilor; salută decizia Comisiei de a înființa un grup operativ care să negocieze prețurile gazelor cu țările terțe;

42.  salută faptul că, la cererea statelor membre, Comisia evaluează posibile soluții pentru a furniza lichiditățile necesare întreprinderilor energetice care se confruntă cu cereri de marjă mari pe piețele la termen ale energiei electrice și gazelor;

Speculația pe piața energiei

43.  reamintește că perturbările aprovizionării cu energie cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au mărit volatilitatea și instabilitatea pe piețele instrumentelor financiare derivate și că acest lucru poate avea un efect în cascadă asupra piețelor financiare;

44.  solicită o mai mare transparență și supraveghere reglementară a comerțului cu gaze bazat pe piață și extrabursier și a prețurilor de achiziție;

45.  salută procesul antitrust inițiat de Direcția Generală Concurență a Comisiei împotriva Gazprom pentru abuz de poziție dominantă și îndeamnă Comisia să încheie rapid procedura și să adopte deciziile necesare; subliniază că Comisia trebuie să utilizeze toate instrumentele disponibile în temeiul legislației concurenței pentru a combate denaturările pieței și manipulările neloiale ale prețurilor pe piețele energiei; consideră că, în ceea ce privește identificarea încălcărilor dreptului concurenței în domeniul energiei electrice și al gazelor, Comisia trebuie să aibă în vedere și aplicarea de măsuri structurale ca măsuri corective;

46.  observă că Comisia recunoaște(16) că Europa se confruntă cu manipulări ale pieței gazelor, care, la rândul lor, au repercusiuni asupra prețurilor energiei electrice; solicită să se pună capăt speculațiilor și manipulărilor de pe piața gazelor și să se ia măsuri în ceea ce privește funcționarea TTF și a entităților care au dreptul să opereze pe piață; consideră că aceste măsuri ar putea include aplicarea unui mecanism de întrerupere a tranzacționării în cadrul TTF în cazul unor fluctuații excesive ale prețurilor și a unor intervale de preț, așa cum a propus ESMA, pentru a decupla indexarea contractelor de platforma TTF; salută propunerea Comisiei de a studia un criteriu de referință alternativ al UE la TTF pentru gaz prin conducte și gaz natural lichefiat; invită Comisia, în special Direcția Generală Concurență, și ESMA să monitorizeze îndeaproape piața europeană a gazelor în cazurile posibile de poziție dominantă pe piață sau de lipsă de transparență;

47.  invită autoritatea competentă relevantă să investigheze, să semnaleze și să se ocupe de posibilele cazuri de abuz de piață sau de manipulare de pe piețele de mărfuri în general și de pe piața gazelor în special;

48.  invită Comisia să analizeze îndeaproape activitățile actorilor financiari care au contribuit la volatilitatea prețului carbonului; îndeamnă Comisia să ia măsuri pentru a elimina influența capitalului speculativ pe piața certificatelor de emisii;

o
o   o

49.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 328, 21.12.2018, p. 82.
(2) JO L 328, 21.12.2018, p. 210.
(3) JO L 156, 19.6.2018, p. 75.
(4) JO L 158, 14.6.2019, p. 54.
(5) JO L 158, 14.6.2019, p. 125.
(6) JO L 280, 28.10.2017, p. 1.
(7) JO L 243, 9.7.2021, p. 1.
(8) JO L 283, 31.10.2003, p. 51.
(9) JO C 184, 5.5.2022, p. 163.
(10) JO C 270, 7.7.2021, p. 2.
(11) JO C 456, 10.11.2021, p. 145.
(12) JO C 465, 17.11.2021, p. 11.
(13) Scrisoarea directoarei executive a ESMA, Verena Ross, adresată directorului general al Direcției Generale Stabilitate Financiară a Comisiei, John Berrigan, 22 septembrie 2022.
(14) Ministerul Federal al Mediului, Protecției Naturii, Siguranței Nucleare și Protecției Consumatorilor.
(15) Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la Consecințele sociale și economice pe care le are asupra UE războiul declanșat de Rusia în Ucraina – întărirea capacității de acțiune a UE (Texte adoptate, P9_TA(2022)0219).
(16) Declarația președintei Comisiei von der Leyen privind energia, 7 septembrie 2022.

Ultima actualizare: 26 ianuarie 2023Aviz juridic - Politica de confidențialitate