Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia și Ucraina, în special cea din 6 octombrie 2022 referitoare la escaladarea de către Rusia a războiului său de agresiune împotriva Ucrainei(1), cea din 19 mai 2022 referitoare la lupta împotriva impunității pentru crimele de război din Ucraina(2), și cea din 25 noiembrie 2021 referitoare la încălcările drepturilor omului săvârșite de companiile militare și de securitate private, în special de Wagner Group(3),

–  având în vedere Carta Națiunilor Unite, Convenția din 9 decembrie 1948 privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid și A patra Convenție de la Geneva privind protecția civililor în timp de război din 12 august 1949,

–  având în vedere cadrul juridic internațional pentru prevenirea și combaterea terorismului, inclusiv Rezoluția 2341 a Consiliului de Securitate al ONU privind protecția infrastructurii critice împotriva actelor teroriste, adoptată la 13 februarie 2017,

–  având în vedere Convenția europeană privind reprimarea terorismului din 27 ianuarie 1977 și convențiile internaționale care au urmat,

–  având în vedere cadrul juridic al UE privind terorismul, inclusiv Poziția Comună 2001/931/PESC a Consiliului din 27 decembrie 2001 privind aplicarea de măsuri specifice pentru combaterea terorismului(4) și Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului din 27 decembrie 2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului(5),

–  având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),

–  având în vedere Rezoluția 2463 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 13 octombrie 2022 referitoare la escaladarea în continuare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei,

–  având în vedere declarația din 10 octombrie 2022 a Președintelui Consiliului European, Charles Michel, privind atacurile violente ale Rusiei împotriva Kievului și a altor orașe din Ucraina,

–  având în vedere declarația Înaltului Reprezentant în numele Uniunii Europene la 22 septembrie 2022 privind războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei,

–  având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 14 noiembrie 2022 prin care se recomandă crearea unui registru pentru a documenta daunele cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, începând din 2014, și mai ales după 24 februarie 2022, când Rusia a relansat războiul ilegal, neprovocat și nejustificat de agresiune împotriva Ucrainei, forțele sale au desfășurat atacuri fără discriminare împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, au ucis mii de civili ucraineni și au comis acte de teroare în întreaga țară, vizând diverse elemente ale infrastructurii civile, precum zone rezidențiale, școli, spitale, gări feroviare, teatre și rețele de apă și electricitate; întrucât aceste acte brutale și inumane provoacă moarte, suferințe, distrugeri și strămutări;

B.  întrucât forțele armate ruse și interpușii lor au comis execuții sumare, răpiri, violență sexuală, tortură și alte atrocități în teritoriile Ucrainei ocupate recent și în trecut, inclusiv masacrele civililor din orașe precum Bucea, Irpin, Izium și Liman, atacul deliberat asupra unui teatru din Mariupol, care a ucis sute de persoane, și atacul împotriva gării feroviare Kramatorsk, care a ucis 60 de civili;

C.  întrucât mai multe mii de civili au fost omorâți în Ucraina, printre care sute de copii, și mult mai mulți au fost torturați, hărțuiți, agresați sexual, răpiți sau strămutați forțat de către forțele armate ruse și interpușii lor sau au dispărut din cauza lor; întrucât avocații pentru drepturile omului și misiunile internaționale de observare au documentat temeinic numeroase atrocități comise de forțele armate ruse și de interpușii acestora împotriva civililor ucraineni, precum execuții sumare, tortură, viol și detenția în masă a civililor în așa-numite „centre de filtrare”, dar și adopții forțate de copii ucraineni și deportări forțate; întrucât numărul de crime de război documentate în Ucraina se apropie de 40 000 și se preconizează că va crește după documentarea crimelor de război în părțile recent eliberate ale regiunii Herson; întrucât, potrivit datelor de monitorizare colectate de Institutul de informare în masă din Ucraina, Federația Rusă a comis 457 de crime împotriva jurnaliștilor și a mass-mediei din Ucraina, iar ocupanții ruși au ucis peste 40 de jurnaliști ucraineni și străini de la începutul războiului de agresiune; întrucât Federația Rusă și interpușii săi au utilizat aceleași metode în teritoriile ocupate începând din 2014, cel mai izbitor exemplu fiind cel al „închisorii Izoleațiia” din Donețk;

D.  întrucât Federația Rusă continuă să încalce în mod constant principiile Cartei ONU prin actele sale de agresiune împotriva suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei și să încalce flagrant și grav dreptul internațional umanitar, printre altele prin vizarea deliberată a unor obiecte civile care nu ar trebui să facă obiectul atacurilor, în conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din Protocolul adițional I din 1977 la Convențiile de la Geneva din 1949; întrucât aceste crime reflectă o indiferență grotescă față de normele și legile războiului care limitează exercitarea puterii militare, după cum au arătat, de exemplu, tratamentul inuman aplicat prizonierilor de război, utilizarea pe scară largă a torturii și a execuțiilor sumare ale prizonierilor de război ucraineni, precum și refuzul accesului organizațiilor umanitare internaționale precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii;

E.  întrucât Federația Rusă a lansat deja peste 4 000 de rachete împotriva Ucrainei și a bombardat țara de peste 24 000 de ori, chiar și de pe teritoriul Belarusului; întrucât atacurile Rusiei cu rachete, drone și forțe de artilerie au deteriorat sau distrus până în prezent 60 982 de unități de infrastructură civilă din Ucraina, printre care 42 818 clădiri și case de locuit, 1 960 instituții de învățământ, 396 de instituții medicale, 392 de așezăminte culturale, 87 de așezăminte religioase și 5 315 instalații de alimentare cu apă și electricitate; întrucât atacurile deliberate cu rachete și drone lansate de Federația Rusă, inclusiv cu drone furnizate de Iran, au distrus 40 % din infrastructura energetică critică din Ucraina;

F.  întrucât, în timpul asediului asupra orașului Mariupol, autoritățile Federației Ruse au creat o criză umanitară de mare amploare, care a dus la moartea a zeci de mii de civili și a distrus 95 % din oraș;

G.  întrucât din octombrie 2022, forțele ruse țintesc în mod deliberat infrastructura critică ucraineană din întreaga țară pentru a teroriza populația și a limita accesul acesteia la gaze, electricitate, apă, internet și la alte bunuri și servicii de bază, ceea ce are efecte catastrofale mai ales pe timp de iarnă; întrucât scopul acestor atacuri este acela de a teroriza populația Ucrainei, de a-i distruge rezistența și determinarea de a-și apăra în continuare țara, precum și de a o forța să accepte puterea de ocupație și să fie de acord cu încercarea ilegală de a anexa mai multe părți ale Ucrainei; întrucât teritoriul Poloniei a fost lovit în timpul acestor atacuri, fiind uciși doi cetățeni polonezi;

H.  întrucât Rusia este responsabilă de criza mondială a securității alimentare ca urmare a războiului împotriva Ucrainei și a blocadei asupra porturilor maritime ucrainene; întrucât Rusia s-a folosit de penuria de alimente și de foamete ca de o armă încă de la începutul războiului; întrucât acțiunile deliberate ale Rusiei, printre care distrugerea stocurilor, perturbarea producției și impunerea de restricții cantitative asupra propriilor exporturi de produse alimentare și îngrășăminte au amplificat criza mondială în materie de securitate alimentară;

I.  întrucât Rusia a anexat ilegal Republica Autonomă Crimeea din Ucraina și orașul Sevastopol, precum și regiunile Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia din Ucraina; întrucât ocuparea de către Rusia a centralei nucleare de la Zaporijia reprezintă o amenințare gravă la adresa siguranței și securității centralei; întrucât Rusia a răpit lucrătorii centralei nucleare și i-a forțat să lucreze, a depozitat echipamente militare în incintă și a deschis focul asupra unor ținte din imediata ei vecinătate; întrucât Rusia a pus în pericol deopotrivă siguranța și securitatea centralei nucleare de la Cernobîl;

J.  întrucât Rusia prezintă un risc pentru siguranța și securitatea întregului continent european și a ordinii internaționale bazate pe norme prin eforturile sale de a submina securitatea și siguranța instalațiilor nucleare ale Ucrainei și prin amenințările de utilizare a armelor nucleare; întrucât oficialii ruși au amenințat în mai multe rânduri țările europene, inclusiv cu „măsuri tehnico-militare”, din cauza sprijinului acordat Ucrainei și/sau a aspirațiilor lor de a adera la NATO; întrucât încercarea Rusiei de a mobiliza exporturile de energie ca instrument de constrângere geopolitică echivalează cu utilizarea aprovizionării cu energie ca armă; întrucât daunele provocate conductelor Nord Stream 1 și 2 la 26 septembrie 2022 au dus la scurgeri de gaze masive în Marea Baltică, ceea ce constituie un atac ecologic asupra UE;

K.  întrucât forțe armate ruse, grupări ruse controlate de stat și interpuși, precum Grupul Wagner, au vizat în mod repetat populația civilă din alte zone de conflict, de exemplu în timpul celui de-al doilea război cecen, al războiului din 2008 dintre Rusia și Georgia și al războiului civil sirian, precum și în Libia, Republica Centrafricană și Mali; întrucât Grupul Wagner primește un important sprijin politic, economic și logistic din partea statului rus, în special din partea Ministerului Apărării din Rusia;

L.  întrucât, timp de mulți ani, Rusia a sprijinit și a finanțat regimuri și organizații teroriste, în special regimul Assad din Siria, căruia Rusia i-a furnizat arme și în apărarea căruia a comis atacuri deliberate asupra populației civile siriene, a orașelor și a infrastructurii civile siriene; întrucât Rusia a comis atacuri în alte țări suverane și pe teritoriul său, inclusiv uciderea sau tentativa de asasinare a multor opozanți ai dictaturii lui Putin, printre care jurnaliști, politicieni, activiști și lideri străini – în special Anna Politkovskaia, Viktor Iușcenko, Boris Nemțov, Stanislav Markelov, Anastasia Baburova, Serghei Protazanov, Natalia Estemirova, Serghei Magnițki, Serghei Yușenkov, Iuri Șcekocihin, Boris Berezovski, Djohar Dudaev și Zelimhan Hangoșvili – precum și otrăvirea cu agenți neurotoxici a familiei Skripal în Regatul Unit, otrăvirea lui Alexandr Litvinenko, Vladimir Kara-Murza, Alexei Navalnîi și a altora, precum și atacul cu bombă asupra depozitelor de muniții în 2014 în Republica Cehă; întrucât reprimarea sistematică a propriului popor de către actualul regim rus a căpătat un caracter totalitar și are o lungă istorie de folosire a violenței împotriva oponenților săi politici;

M.  întrucât Federația Rusă îl sprijină în mod activ și îl ajută pe Alexandr Lukașenko în acțiunile sale de oprimare a poporului belarus printr-un val enorm de măsuri represive în masă, inclusiv tortură; întrucât, potrivit anchetelor, înalți funcționari belaruși au complotat recurgând la o amenințare falsă cu bombă pentru a deturna ilegal un zbor de pasageri Ryanair ca să aresteze un disident belarus, într-o operațiune specială comună a serviciilor secrete belaruse și ruse; întrucât deturnarea unui avion civil constituie un act de terorism de stat; întrucât Lukașenko ar trebui tratat drept complice la războiul de agresiune împotriva Ucrainei pentru rolul său în facilitarea atacurilor de pe teritoriul Belarusului și în sprijinirea deschisă a agresorilor ruși;

N.  întrucât, la 15 noiembrie 2022, o instanță neerlandeză a condamnat în lipsă doi ruși și un separatist ucrainean filorus pentru asasinarea a 298 de persoane, în urma doborârii zborului 17 al companiei Malaysia Airlines; întrucât statul rus continuă să nege responsabilitatea pentru doborârea zborului 17 al companiei Malaysia Airlines și refuză să colaboreze cu organismele judiciare internaționale; întrucât, de asemenea, Federația Rusă refuză în continuare să returneze epava și cutiile negre ale aeronavei TU-154 a guvernului polonez, care s-a prăbușit lângă Smolensk (Federația Rusă) în aprilie 2010;

O.  întrucât Rusia duce și un război informațional activ, răspândind știri false despre Ucraina, Europa și valorile democratice liberale, și desfășurând operațiuni speciale de destabilizare a societății în Ucraina și de discreditare a relațiilor Ucrainei cu partenerii săi internaționali;

P.  întrucât UE ține o listă a persoanelor, grupurilor și entităților implicate în acte teroriste care fac obiectul unor sancțiuni, dar cadrul juridic actual, spre deosebire de cel din țări precum Statele Unite și Canada, nu prevede desemnarea unui stat drept sponsor al terorismului;

Q.  întrucât acțiunile întreprinse de forțele ruse și de interpușii lor corespund definiției terorismului acceptată de UE, de Consiliul de Securitate al ONU și de Adunarea Generală a ONU, cuprinsă în Rezoluția 1566 din 2004 a Consiliului de Securitate al ONU, Rezoluția 49/60 a Adunării Generale a ONU din 9 decembrie 1994 și pozițiile comune 2001/931/PESC și 2009/468/PESC ale Consiliului(6);

R.  întrucât, în ultimele luni, parlamentele sau camerele parlamentelor din Lituania, Letonia, Estonia, Polonia și Cehia, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Conferința organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii ale parlamentelor Uniunii Europene (COSAC) au adoptat rezoluții prin care Rusia este declarată stat terorist sau sponsor statal al terorismului sau prin care actualul regim rus este desemnat drept terorist; întrucât Rezoluția Senatului SUA din 27 iulie 2022 și Rezoluția Camerei Reprezentanților a SUA din 12 mai 2022 au solicitat Departamentului de Stat să desemneze Federația Rusă drept sponsor statal al terorismului;

S.  întrucât președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat în observațiile sale de la dezbaterea extraordinară a Parlamentului din 1 martie 2022 privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei că agresiunea Rusiei constituie „terorism geopolitic, pur și simplu”; întrucât președintele Michel a declarat la 23 septembrie 2022, în discursul său adresat celei de a 77-a Adunări Generale a ONU privind Federația Rusă, că „atunci când un membru permanent al Consiliului de Securitate începe un război neprovocat și nejustificat, care a fost condamnat de Adunarea Generală, suspendarea sa din Consiliul de Securitate ar trebui să fie automată”;

T.  întrucât în declarația sa din 14 martie 2022, Zbigniew Rau, președintele în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a calificat atacurile guvernului Federației Ruse împotriva civililor nevinovați și a infrastructurii civile din Ucraina drept „terorism de stat”,

1.  își reafirmă sprijinul fără echivoc pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional; condamnă din nou războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei; solicită Rusiei și interpușilor săi să înceteze toate acțiunile militare, în special atacurile împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile; cere ca Rusia să retragă toate forțele militare, interpușii și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei recunoscut la nivel internațional, să pună capăt deportărilor forțate ale civililor ucraineni și adopțiilor forțate ale copiilor ucraineni, să elibereze toate persoanele pe care le ține în detenție în Ucraina și să înceteze definitiv încălcarea sau amenințarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei;

2.  subliniază că atacurile și atrocitățile deliberate comise de Federația Rusă împotriva populației civile din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile și alte încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar reprezintă acte de terorism împotriva populației ucrainene și constituie crime de război; își exprimă indignarea și condamnă fără rezerve aceste atacuri și atrocități, precum și alte acte pe care Rusia le-a comis în urmărirea obiectivelor sale politice distructive în Ucraina și pe teritoriul altor țări; având în vedere cele de mai sus, recunoaște Rusia drept sponsor statal al terorismului și stat care recurge la mijloace teroriste;

3.  își reafirmă solidaritatea de neclintit cu poporul ucrainean, care dă dovadă în continuare de un curaj și o reziliență remarcabile în fața amenințărilor și atacurilor neîncetate, începând cu 24 februarie 2022 și în ultimii nouă ani de agresiune a Rusiei, precum și cu alte victime ale agresiunii Rusiei în lume; își exprimă solidaritatea cu familiile victimelor incidentului cu rachete din 15 noiembrie 2022 din Polonia și sprijinul său pentru Polonia;

4.  solicită UE și statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic al UE pentru desemnarea unor state drept sponsori statali ai terorismului și state care recurg la mijloace teroriste, ceea ce va declanșa numeroase și importante măsuri restrictive împotriva acestor țări și ar avea implicații restrictive profunde pentru relațiile UE cu aceste țări; invită Consiliul să ia în considerare adăugarea Federației Ruse pe o astfel de listă a UE cu sponsorii statali ai terorismului; invită partenerii UE să adopte măsuri similare;

5.  invită UE și statele sale membre să ia măsuri pentru a iniția o izolare internațională globală a Federației Ruse, inclusiv în ceea ce privește participarea Rusiei ca membru în organizații și organisme internaționale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, și să nu organizeze evenimente oficiale pe teritoriul Federației Ruse; solicită ca relațiile diplomatice cu Rusia să se reducă și mai mult, iar contactele cu reprezentanții săi oficiali la toate nivelurile să se mențină la nivelul minim necesar; invită statele membre ale UE să închidă și să interzică instituțiile afiliate statului rus, precum centrele ruse pentru știință și cultură și organizațiile și asociațiile rusei din diaspora, care își desfășoară activitatea sub auspiciile și conducerea misiunilor diplomatice ruse și promovează propaganda de stat rusă în întreaga lume;

6.  invită Consiliul să includă Grupul Wagner și Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut și sub numele de „Kadîroviți”, precum și alte grupări armate, miliții și interpuși finanțați de Rusia, precum cei activi în teritoriile ocupate ale Ucrainei, pe lista UE a persoanelor, grupurilor și entităților implicate în acte teroriste (lista UE a teroriștilor); salută decizia UE din 13 decembrie 2021 de a sancționa chiar Grupul Wagner, împreună cu opt persoane și trei entități care au legături cu el, în temeiul a patru regimuri diferite de sancțiuni ale UE; îndeamnă toate țările să își înceteze relațiile cu companiile afiliate Grupului Wagner și să își respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional, trăgând la răspundere toți autorii încălcărilor grave ale drepturilor omului și ai încălcărilor dreptului internațional umanitar comise pe teritoriul lor;

7.  invită Consiliul să țină seama de escaladarea actelor de terorism ale Federației Ruse împotriva populației Ucrainei și, prin urmare, să își finalizeze rapid lucrările la al nouălea pachet de sancțiuni; solicită Comisiei și statelor membre să asigure punerea în aplicare rapidă și respectarea strictă a tuturor sancțiunilor; invită statele membre să prevină, să investigheze și să urmărească penal în mod activ orice eludare a sancțiunilor; invită toate statele membre să rămână unite în răspunsul dat războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și invită toate țările candidate și posibile candidate la aderarea la UE să se alinieze la politica de sancțiuni a UE; cere Comisiei și statelor membre să aibă în vedere posibile măsuri împotriva țărilor care încearcă să ajute Rusia pentru a eluda sancțiunile impuse; îndeamnă Comisia să se asigure că sancțiunile naționale pentru încălcarea sancțiunilor UE sunt eficace, proporționale și disuasive;

8.  condamnă cu fermitate sprijinul acordat de Rusia altor dictaturi care folosesc teroarea pentru a înăbuși aspirațiile democratice ale societăților lor, în special regimurilor Lukașenko și Assad, dar și regimurilor din Iran, Cuba și din alte părți;

9.  solicită Consiliului să extindă lista persoanelor vizate de sancțiuni pentru a le include pe cele implicate în deportări forțate, adopții forțate ale copiilor ucraineni, „referendumuri” ilegale în regiunile Luhansk, Herson, Zaporijia și Donețk și în „alegerile” ilegale din Crimeea și Sevastopol, precum și pe toți membrii partidelor din Duma de Stat care dețin funcții în parlamentele alese la toate nivelurile, inclusiv la nivel regional și municipal; solicită interzicerea importurilor, achiziționării sau transferurilor direct sau indirect de diamante, brute sau prelucrate, originare din Federația Rusă; solicită ca Rusia și Belarus să fie incluse pe lista UE a țărilor terțe cu grad ridicat de risc în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului; îndeamnă statele membre să remedieze lacunele în aplicarea sancțiunilor, mai ales în domeniul criptoactivelor și al nerespectării normelor de combatere a spălării banilor de către facilitatorii profesioniști, și să suspende toate schimburile automate de informații fiscale și acordurile privind dubla impunere atât cu Rusia, cât și cu Belarus; solicită un embargo imediat și total asupra importurilor UE de combustibili fosili și uraniu din Rusia și abandonarea completă a conductelor Nord Stream 1 și 2, pentru a opri finanțarea războiului de agresiune al Rusiei; invită UE și statele sale membre să interzică apologia publică intenționată sau negarea agresiunii militare a Rusiei și a crimelor de război sub orice formă;

10.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă de modificare a actualului regim mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (Legea Magnițki a UE) prin extinderea domeniului său de aplicare astfel încât să includă actele de corupție și să adopte rapid sancțiuni specifice împotriva persoanelor responsabile de corupție la nivel înalt din Rusia și Belarus, precum și a facilitatorilor și beneficiarilor lor cu sediul în UE;

11.  își reiterează solicitarea fermă ca toate persoanele responsabile de comiterea, sprijinirea sau organizarea actelor ce încalcă drepturilor omului, a atrocităților și a crimelor de război în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei să fie identificate cât mai rapid posibil, urmărite penal și trase la răspundere; solicită reînnoirea sprijinului pentru anchetele independente în curs privind crimele de război și crimele împotriva umanității comise de Rusia, care ar trebui să garanteze că cei implicați în planificarea, organizarea, comiterea sau facilitarea acestor crime sunt trași la răspundere în mod individual; invită UE și statele sale membre să ofere sprijinul adecvat pentru înființarea unui tribunal special care să se ocupe de crima de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei; invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să includă crima de agresiune armată în legislația lor națională; sprijină întru totul ancheta lansată de procurorul CPI cu privire la situația din Ucraina, activitatea comisiei de anchetă din cadrul Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și eforturile organizațiilor independente ale societății civile de a aduna și păstra probe privind crimele de război; încurajează statele membre ale UE să recurgă și mai mult la principiul jurisdicției universale și să sprijine și mai intens eforturile internaționale de anchetare și urmărire penală a tuturor autorilor și persoanelor responsabile de crime de război în Ucraina; subliniază că UE trebuie să includă o perspectivă de gen în aceste anchete, de exemplu urmărirea penală a infracțiunilor de violență sexuală împotriva femeilor, care pot constitui și ele crime de război și crime împotriva umanității;

12.  invită Comisia și statele membre să depună eforturi pentru a institui un mecanism internațional de despăgubiri, cu un registru internațional al daunelor și să coopereze activ cu autoritățile ucrainene în această privință; invită Comisia și colegiuitorii să finalizeze regimul juridic care permite confiscarea activelor rusești înghețate de UE și utilizarea lor pentru a remedia diferitele consecințe ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv reconstrucția Ucrainei și despăgubirea victimelor agresiunii Rusiei;

13.  invită Consiliul și statele membre să își sporească de urgență și în mod semnificativ sprijinul politic, financiar, militar, tehnic și umanitar acordat Ucrainei, pentru a o ajuta să se apere împotriva războiului de agresiune al Rusiei și împotriva încercărilor Rusiei de a destabiliza instituțiile statului ucrainean, de a submina stabilitatea macroeconomică a țării, de a distruge infrastructura critică în domeniul energiei, comunicațiilor, apei și al transporturilor, precum și infrastructura civilă în domeniile educației, sănătății și culturii;

14.  salută propunerea Comisiei din 9 noiembrie 2022 privind un pachet de sprijin fără precedent în valoare de 18 miliarde EUR pentru Ucraina în 2023, pentru a asigura stabilitatea sa macroeconomică, a restabili infrastructura critică și a menține serviciile publice esențiale și își afirmă sprijinul pentru adoptarea rapidă a propunerii; reliefează importanța punerii rapide în aplicare a angajamentelor de a oferi asistență financiară și tehnică, în special având în vedere apropierea iernii, anotimp în care un număr mare de cetățeni ucraineni riscă să nu aibă acces la servicii de bază, cum ar fi apa, încălzirea și electricitatea;

15.  denunță ocuparea de către Rusia a centralei electrice Zaporijia, prin care se vizează terorizarea populației ucrainene și condamnă Rusia pentru că a făcut din centralele electrice ținte militare;

16.  face apel la întregul popor rus să nu se lase atras în acest război și să protesteze împotriva crimelor de război atroce comise asupra poporului ucrainean de Federația Rusă și în numele poporului rus; își exprimă sprijinul pentru cetățenii ruși care protestează și luptă din interiorul sau din afara Rusiei împotriva regimului actual ori care sprijină refugiații din Ucraina; invită Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre să intensifice sprijinul și cooperarea cu societatea civilă și cu mass-media liberă din Rusia și să ofere în continuare protecție și adăpost temporar rușilor care sunt persecutați din cauza opoziției lor față de regim; apreciază activitatea jurnaliștilor ucraineni și internaționali care spun lumii adevărul despre războiul din Ucraina, adesea riscându-și viața; solicită anchetarea crimelor ruse împotriva jurnaliștilor din Ucraina și a activităților celor implicați în campanii infracționale de dezinformare care fac parte integrantă din războiul la scară largă împotriva Ucrainei;

17.  evidențiază că actualul război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei subliniază necesitatea unei evaluări istorice și juridice aprofundate și a unei dezbateri publice transparente cu privire la crimele regimului sovietic, cel mai important chiar în Rusia, deoarece absența tragerii la răspundere și a justiției conduce doar la repetarea unor crime similare;

18.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Curții Penale Internaționale, Președintelui, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse, precum și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Ucrainei.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2022)0353. (2) Texte adoptate, P9_TA(2022)0218. (3) JO C 224, 8.6.2022, p. 104. (4) JO L 344, 28.12.2001, p. 93. (5) JO L 344, 28.12.2001, p. 70. (6) Poziția comună 2009/468/PESC a Consiliului din 15 iunie 2009 de actualizare a Poziției comune 2001/931/PESC privind aplicarea unor măsuri specifice pentru combaterea terorismului și de abrogare a Poziției comune 2009/67/PESC (JO L 151, 16.6.2009, p. 45).