Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–   având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Copenhaga din 21 și 22 iunie 1993, cunoscute și sub denumirea de Criteriile de la Copenhaga,

–   având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 29 și 30 aprilie 1997 privind aplicarea condiționalității în vederea elaborării unei strategii coerente a UE pentru relațiile cu țările din regiunea Balcanilor de Vest,

–  având în vedere declarația adoptată la summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la Salonic la 21 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de aderare la Uniunea Europeană,

–  având în vedere Procesul de la Berlin, lansat la 28 august 2014,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare pe această temă, în special cea din 24 octombrie 2019 referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania(1), recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020(2), rezoluțiile sale referitoare la rapoartele Comisiei din 2021 privind țările implicate în procesul de aderare și rezoluția sa din 23 iunie 2022 referitoare la statutul de țară candidată al Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei(3),

–  având în vedere Strategia globală a UE din 2016, conform căreia o politică de extindere credibilă constituie o investiție strategică în securitatea și prosperitatea Europei și a contribuit deja în mare măsură la instaurarea păcii în zonele care, anterior, au fost devastate de război,

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0057),

–   având în vedere summiturile UE-Balcanii de Vest, care au avut loc la Sofia și Zagreb la 17 mai 2018 și la 6 mai 2020, precum și declarațiile respective ale acestora,

–  având în vedere Declarația de la Brdo, adoptată la summitul UE-Balcanii de Vest din 6 octombrie 2021,

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 24 și 25 martie 2022,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 30 mai 2022 referitoare la Ucraina, Republica Moldova și Georgia,

–  având în vedere cererile de aderare la UE prezentate de Ucraina, Republica Moldova și Georgia, precum și avizele favorabile conexe ale Comisiei și concluziile Consiliului European, și anume cele din 23 și 24 iunie 2022 privind Europa în sens larg, Ucraina, cererile de aderare la UE prezentate de Ucraina, Republica Moldova și Georgia, Balcanii de Vest, chestiuni economice, Conferința privind viitorul Europei și relațiile externe, care au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată și au exprimat disponibilitatea de a face același lucru pentru Georgia,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 26 iunie 2018, din 18 iunie 2019, din 25 martie 2020 și din 14 decembrie 2021 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere, concluziile Consiliului din 15 iulie 2019 și din 14 octombrie 2019 privind activitățile ilegale de foraj ale Turciei în zona de est a Mării Mediterane, concluziile Consiliului European din 12 decembrie 2019, din 1 și 2 octombrie 2020 și din 15 și 16 octombrie 2020, declarația miniștrilor de externe ai UE din 15 mai 2020 și principalele rezultate ale videoconferinței lor din 14 august 2020 privind situația din estul Mării Mediterane, precum și rezultatul reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE de la Gymnich, din 27 și 28 august 2020,

–  având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte(4), inclusiv o Zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, și programul de asociere aferent,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III)(5),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată „Un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0641),

–  având în vedere raportul special 01/2022 al Curții de Conturi Europene din 10 ianuarie 2022 intitulat „Sprijinul UE pentru supremația legii în Balcanii de Vest: în pofida eforturilor, persistă probleme fundamentale”,

–  având în vedere raportul special 09/2021 al Curții de Conturi Europene din 3 iunie 2021 intitulat „Dezinformarea care afectează UE: un fenomen sub supraveghere, dar nu încă sub control”,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2021 intitulată „Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE” (COM(2021)0644),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 13 iulie 2020 intitulate „Promovarea unor valori și a unei cooperări paneuropene bazate pe norme și sprijinirea unui Consiliu al Europei redinamizat”,

–  având în vedere Busola strategică pentru securitate și apărare, aprobată oficial de Consiliu la 21 martie 2022,

–  având în vedere acordul politic din 12 iunie 2022 privind principiile pentru a asigura că Bosnia și Herțegovina este funcțională și avansează pe calea europeană,

–  având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune – raportul anual pe 2021(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2022 referitoare la convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor(7),

–  având în vedere recomandarea sa din 8 iunie 2022 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind politica externă, de securitate și apărare a UE după războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei(8),

–  având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0251/2022),

A.  întrucât extinderea este cel mai eficient instrument de politică externă al UE și una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii și continuă să fie o investiție geopolitică strategică și orientată spre viitor în pacea, securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european; întrucât, având în vedere amenințarea tot mai mare a Rusiei la adresa păcii și stabilității europene, o politică de extindere consolidată rămâne cel mai puternic instrument geopolitic de care dispune UE;

B.  întrucât extinderea constituie un proces reciproc avantajos și un instrument foarte eficient și de succes pentru stimularea reformelor necesare atât în interiorul UE, cât și în țările candidate, contribuind la încurajarea transformării democratice; întrucât eficacitatea sa a fost diminuată considerabil de-a lungul anilor din cauza faptului că UE nu a reușit să-și respecte promisiunile;

C.  întrucât politica de extindere nu ar trebui considerată drept un proces pur politic, administrativ sau tehnocratic, ci ar trebui să devină mai dinamică și mai orientată spre exterior, deoarece negocierile de aderare implică transferul progresiv și consolidarea valorilor și politicilor UE în țările candidate;

D.  întrucât UE s-a angajat să sprijine țările candidate și potențial candidate la UE care împărtășesc valorile comune ale UE; întrucât UE continuă să fie cel mai mare partener comercial și cel mai mare furnizor de investiții și asistență financiară prin intermediul IPA III, al Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, al Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – „Europa globală” și al asistenței macrofinanciare;

E.  întrucât UE ar trebui să întreprindă o reflecție cuprinzătoare asupra credibilității și a eficacității politicii de extindere, reformându-se și consolidându-se, în special în ceea ce privește funcționarea instituțiilor, a politicilor și a procedurilor sale de vot;

F.  întrucât este nevoie urgentă de un impuls, de un angajament politic și de o viziune care să fie noi, clar definite și orientate strategic, politic și geopolitic pentru a depăși statu-quoul, pentru a aborda lipsa de voință politică a UE din ultimul deceniu și pentru a redinamiza procesul de extindere în UE și, în special, în țările candidate, asigurând totodată continuitatea, coerența, credibilitatea și impactul acestuia, obținând rezultate concrete în țările implicate în procesul de extindere prin punerea în aplicare a unor reforme concrete și îndeplinind criteriile de referință ale noii metodologii de extindere;

G.  întrucât Parlamentul European rămâne un partener de încredere al țărilor în curs de aderare și un susținător al procesului de extindere, făcând posibilă realizarea de reforme instituționale și socioeconomice în beneficiul cetățenilor;

H.  întrucât, din cauza blocajelor interne din ultimii câțiva ani, Consiliul nu și-a respectat angajamentele față de țările implicate în procesul de aderare, blocând procesul de aderare și neîndeplinind promisiunile restante ale UE, conducând la întârzieri în ceea ce privește începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, precum și liberalizarea vizelor pentru Kosovo, în pofida faptului că aceste state îndeplinesc în mod consecvent criteriile de referință necesare, astfel cum a confirmat Comisia însăși; întrucât lipsa de implicare și de credibilitate a UE din ultimii câțiva ani a creat un vid, deschizând astfel calea pentru Rusia și China, precum și pentru alți actori terți răuvoitori;

I.  întrucât progresele limitate înregistrate se datorează, de asemenea, lipsei unei voințe politice reale din partea unor lideri politici din țările implicate în procesul de aderare de a realiza reforme fundamentale, deoarece declarațiile pe care le-au făcut nu au fost întotdeauna proporționale cu nivelul reformelor din cadrul procesului de aderare a țărilor respective;

J.  întrucât politica de extindere trebuie actualizată astfel încât să devină mai flexibilă, mai dinamică și mai avantajoasă, ținând seama atât de realitățile politice, cât și de noul context geopolitic creat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, păstrând, în același timp, procesul de aderare pe bază de merit; întrucât, pentru a deveni mai eficace, politica de extindere a UE trebuie să îmbine axarea în mare măsură pe aspectele fundamentale, cum ar fi statul de drept, standardele democratice, reformele economice și drepturile și libertățile fundamentale, cu introducerea treptată a țărilor candidate în diferite sectoare ale integrării în UE, avansând în mod vizibil și constant către statutul de membru deplin, pentru a menține dinamica reformelor în țările candidate și potențial candidate;

K.  întrucât noua strategie de extindere a UE ar trebui să se bazeze strict pe respectarea principiului conform căruia fiecare țară își poate alege în mod liber propria cale, ținând seama de lecțiile învățate în cadrul procesului în curs cu țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic; întrucât părților terțe nu ar trebui să li se permită să șantajeze sau să amenințe UE, susținând că extinderea UE este îndreptată împotriva lor;

L.  întrucât țările în curs de aderare la UE se confruntă cu provocări generate de ingerințele străine răuvoitoare și de campaniile de dezinformare; întrucât evoluțiile din trecut au arătat că neextinderea UE are un cost strategic grav și poate submina securitatea și stabilitatea pe continentul nostru;

M.  întrucât parteneriatul transatlantic a fost și este o platformă fiabilă și constantă pentru sprijinirea extinderii UE; întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a reconfirmat importanța acestui parteneriat;

N.  întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a determinat trei țări care au încheiat acorduri de asociere cu UE – Ucraina, Georgia și Republica Moldova – să depună cereri de aderare, exprimând dorința popoarelor lor de a trăi în țări libere și democratice, ferm ancorate în familia europeană; întrucât, la 17 iunie 2022, Comisia și-a publicat avizele privind cererile de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, recomandând Consiliului ca tuturor celor trei țări să li se ofere perspectiva de a deveni membre ale Uniunii Europene, precum și, în special, ca Ucrainei și Republicii Moldova să li se acorde statutul de țară candidată, iar Georgiei să îi fie atribuit odată ce îndeplinește anumite criterii;

O.  întrucât, la 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, recunoscând, în același timp, perspectiva europeană a Georgiei;

P.  întrucât Balcanii de Vest reprezintă o zonă de concurență strategică și geopolitică, iar unele țări din regiune sunt predispuse la destabilizare, constituind o amenințare pentru securitatea și stabilitatea continentului nostru; întrucât țările terțe exploatează aceste vulnerabilități, inclusiv prin investiții strategice și campanii de dezinformare; întrucât stabilitatea, securitatea și reziliența democratică a statelor în curs de aderare sunt legate în mod indisolubil de securitatea, stabilitatea și reziliența democratică a UE;

Q.  întrucât, în concluziile sale din 23 și 24 iunie 2022, Consiliul European și-a exprimat angajamentul deplin și fără echivoc față de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest și a solicitat accelerarea procesului de aderare;

R.  întrucât, în Busola strategică pentru securitate și apărare, Consiliul a subliniat că este necesar ca țările din Balcanii de Vest să continue să realizeze progrese concrete privind statul de drept și reformele bazate pe valorile, normele și standardele europene pentru a avansa pe calea lor europeană;

S.  întrucât decizia Consiliului ar trebui să se bazeze pe un plan de acțiune concret care nu doar să includă rezultatele preconizate din partea țărilor candidate, ci să și garanteze că Republica Moldova și Ucraina beneficiază de tot sprijinul necesar pentru a deveni state membre ale UE; întrucât planul ar trebui, de asemenea, să ofere Georgiei o foaie de parcurs clară cu cerințele concrete pe care trebuie să le îndeplinească pentru a obține statutul de țară candidată și perspectiva aderării la UE;

T.  întrucât războiul energetic purtat de Rusia și distrugerea de către aceasta a infrastructurii critice din Ucraina au exacerbat dependența și vulnerabilitățile țărilor candidate, evidențiind oportunitatea și nevoia urgentă ca UE să le acorde un sprijin financiar substanțial și imediat, precum și să investească în interconectivitatea lor energetică sustenabilă și pe termen lung cu UE, în diversificarea energetică și în autonomia strategică;

U.  întrucât Turcia este o țară candidată la aderarea la UE; întrucât Turcia rămâne foarte departe de valorile și cadrul normativ ale UE, un decalaj care crește în domenii fundamentale, cum ar fi respectarea dreptului internațional, statul de drept, drepturile omului, libertățile individuale, drepturile civile și libertatea de exprimare, precum și relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională;

V.  întrucât fiecare țară implicată în procesul de aderare ar trebui să fie evaluată pe baza meritelor individuale, iar progresele pe calea aderării la UE ar trebui să depindă de realizarea unor progrese susținute și ireversibile prin reforme necesare în raport cu UE, în special în domeniul statului de drept;

W.  întrucât aderarea la UE trebuie să aibă loc în conformitate cu articolul 49 din TUE, pe baza respectării procedurilor pertinente și sub rezerva îndeplinirii criteriilor stabilite;

X.  întrucât UE trebuie să își apere principiile și valorile, dând dovadă de solidaritate cu cei care susțin idealurile comune;

Y.  întrucât în UE sau în țările care aspiră să devină state membre nu trebuie tolerate în niciun fel retorica instigatoare, negarea genocidului sau glorificarea criminalilor de război din nicio parte; întrucât recunoașterea trecutului este singura modalitate de a realiza o reconciliere veritabilă, care este esențială pentru societățile prospere și pentru o integrare reușită;

1.  recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate:

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor în curs de aderare, pentru informare.

(1) JO C 202, 28.5.2021, p. 86. (2) JO C 362, 8.9.2021, p. 129. (3) Texte adoptate, P9_TA(2022)0249. (4) JO L 161, 29.5.2014, p. 3. (5) JO L 330, 20.9.2021, p. 1. (6) JO C 342, 6.9.2022, p. 148. (7) Texte adoptate, P9_TA(2022)0244. (8) Texte adoptate, P9_TA(2022)0235.