Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolele 8 și 21,

–  având în vedere Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 referitoare la punerea în aplicare a Politicii de securitate și apărare comune - raportul anual pe 2021”(2),

–  având în vedere raportul Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 iunie 2021 intitulat „Raportul PESC – prioritățile noastre în 2021”,

–  având în vedere declarația comună din 17 noiembrie 2021 a Uniunii Europene și a Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) privind sprijinul acordat de Uniunea Europeană către UNRWA (2021-2024),

–  având în vedere Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei din 18 mai 2022 privind un parteneriat strategic cu Golful (JOIN(2022)0013), precum și concluziile Consiliului din 20 iunie 2022 pe această temă,

–  având în vedere Rezoluția 66/290 a Adunării Generale a ONU din 10 septembrie 2012 intitulată „Acțiuni întreprinse în baza punctului 143 privind securitatea umană din Concluziile summitului mondial din 2005”,

–  având în vedere Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU din 31 octombrie 2000 privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere rezoluția 70/1 a Adunării Generale a ONU din 25 septembrie 2015 intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU,

–  având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2020 referitoare la egalitatea de gen în politica externă și de securitate a UE(3),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0256/2022),

A.  întrucât țările din regiunea Orientului Mijlociu extins la care se referă prezentul raport și care cuprinde zona dintre Marea Mediterană și Golful Persic, sunt foarte diverse; întrucât această regiune este strategică pentru UE, date fiind poziția sa geografică și legăturile sale comune, și necesită o abordare pe termen lung și o politică coordonată, ținând seama de obiectivele Uniunii de a promova valorile păcii, securității și protecției drepturilor omului, cu respectarea strictă a dreptului internațional; întrucât stabilitatea și securitatea Europei și a regiunii Orientului Mijlociu extins sunt interdependente și întrucât situația securității în regiune, caracterizată în prezent de conflicte în desfășurare, cu o puternică dimensiune regională și extra-regională, este fragilă și foarte îngrijorătoare;

B.  întrucât regiunea Orientului Mijlociu este victima a numeroase surse de instabilitate, consecințe atât ale tensiunilor geopolitice structurale, cât și ale factorilor endogeni persistenți, cum ar fi problemele de dezvoltare socioeconomică, guvernarea defectuoasă și radicalismul religios; întrucât numeroase țări din Orientul Mijlociu extins s-au confruntat cu războaie, instabilitate și crize sociale și financiare; întrucât organizațiile teroriste au exploatat instabilitatea și situația de securitate și au provocat moartea multor civili; întrucât, în acest context tulbure și ținând seama de relațiile istorice și de vecinătate, Uniunea are un rol-cheie de jucat pentru a contribui la stabilizarea acestei regiuni; întrucât UE, în calitate de actor global, trebuie să se poată afirma ca partener constructiv, bazându-se pe capacitățile sale de mediere pentru a ajuta țările din Orientul Mijlociu să ajungă la stabilitate și prosperitate;

C.  întrucât influența și rolul diferitelor state membre ale UE în regiune sunt foarte inegale, din cauza legăturilor lor istorice, culturale și socioeconomice specifice; întrucât toate statele membre ale UE au obiectivul comun de a asigura securitatea și stabilitatea, precum și de a promova drepturile omului și democrația; întrucât aceste diferențe pot alimenta percepții uneori contradictorii sau antagoniste în rândul țărilor din regiune, precum și strategii rivale profund dăunătoare unei abordări mai coerente și mai eficace a UE; întrucât politica UE se axează tot mai mult pe problemele legate de migrație și azil, precum și pe combaterea terorismului; întrucât este, de asemenea, necesar să se pună accentul pe cauzele profunde ale instabilității, pentru a putea oferi strategii și soluții pe termen lung la provocările comune;

D.  întrucât Golful Persic concentrează rivalități statale, etnice și religioase exacerbate, care au potențialul nu numai să întrețină crizele actuale, precum cea din Yemen, ci și să proiecteze instabilitatea în întreaga regiune;

E.  întrucât conflictele nesoluționate din Libia și Siria reprezintă un motiv de îngrijorare majoră, care împiedică stabilitatea întregii regiuni; întrucât în aceste țări sunt prezenți și actori terți, cum ar fi Iranul, Rusia și Turcia în cazul Siriei, iar în aceste conflicte sunt implicate grupuri militare și paramilitare, cum ar fi Grupul Wagner din Rusia; întrucât Yemenul se află în plină criză politică și umanitară prelungită, care a fost exacerbată de război și întrucât a existat un flux constant de arme către această țară; întrucât 80 % din populație, și anume 24,1 milioane de persoane, au nevoie de ajutor și de protecție umanitară; întrucât războiul din Yemen constituie în prezent cea mai importantă criză umanitară din lume; întrucât în Irak și în Liban există conflicte sociale și politice în curs, în care se implică diferite puteri regionale încercând să influențeze populația locală pentru a-și extinde controlul; întrucât este posibil ca aceste conflicte să se extindă în continuare; întrucât actuala ocupație a teritoriilor palestiniene de către Israel continuă să fie o sursă de instabilitate; întrucât conflictele din regiune au afectat viețile a milioane de refugiați forțați să își părăsească țările, printre care se numără circa 14 milioane de palestinieni(4), 7 milioane de sirieni(5), 2 milioane de irakieni(6) și 1,7 milioane de yemeniți(7);

F.  întrucât UNRWA continuă să contribuie la stabilitatea și la pacea din regiune; întrucât acest organism nu dispune de finanțare adecvată pentru a-și îndeplini mandatul său, care este esențial pentru dezvoltarea umană și sprijinul umanitar pentru unii dintre cei mai vulnerabili refugiați din lume și, prin urmare, sprijinul continuu al UE pentru UNRWA este un element-cheie al strategiei UE de a contribui la promovarea securității, stabilității și dezvoltării în regiune;

G.  întrucât SUA, deși acordă mai puțină prioritate regiunii, continuă să joace un rol relevant, inclusiv printr-o prezență militară și de securitate directă, care s-a redus, dar care joacă în continuare un rol decisiv în multe țări; întrucât Rusia a devenit un actor militar în regiune în urma intervenției sale din 2015 în sprijinul regimului sirian;

H.  întrucât, la 15 septembrie 2020, Emiratele Arabe Unite și Bahrainul au convenit să își normalizeze relațiile diplomatice cu Israelul prin semnarea așa-numitelor Acorduri Abraham;

I.  întrucât summitul din 27-28 martie 2022 dintre Israel, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Egipt și Maroc, care a avut drept scop crearea unei abordări regionale în materie de securitate și intensificarea cooperării dintre aceste țări, la care a participat și Secretarul de Stat al SUA, a pregătit terenul pentru o nouă abordare regională în materie de securitate; întrucât, începând din 2011, Iranul și-a extins în mod semnificativ influența în regiune; întrucât, la summitul anual al Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) de la Al-Ula din 2021, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt și Bahrain au încetat boicotul asupra Qatarului, după aproape patru ani; întrucât, în 2021, discuțiile dintre Arabia Saudită și Iran și dialogurile la nivel înalt dintre Iran și Emiratele Arabe Unite au contribuit la detensionarea conflictului din regiune;

J.  întrucât atât Ucraina, cât și Rusia sunt principalii exportatori de cereale și îngrășăminte pentru produse agricole pentru numeroase țări din regiune, care sunt foarte dependente și vulnerabile; întrucât războiul Rusiei din Ucraina și blocada sa asupra cerealelor din Ucraina cauzează penurii de grâu și cereale și ar putea împinge până la 49 de milioane de persoane să ajungă în prag de foamete; întrucât perturbările generate de război exacerbează prețurile deja în creștere la alimente și adâncesc sărăcia;

K.  întrucât statele membre ale UE continuă să exporte arme în țările din regiune; întrucât UE a stabilit o poziție comună care stabilește norme comune ce reglementează controlul exporturilor de tehnologie și de echipament militar(8);

L.  întrucât țările din regiune sunt parteneri comerciali cheie pentru UE și între cele două părți există legături economice importante; întrucât actuala criză energetică mondială, care a fost exacerbată de războiul Rusiei din Ucraina, a condus la intensificarea contactelor cu CCG și cu alte țări din regiune pentru importul de resurse energetice în UE; întrucât există potențial pentru o cooperare mai strânsă și în alte domenii, cum ar fi tranziția verde, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, turismul, o mai bună guvernanță, educația, cultura și drepturile omului; întrucât Comunicarea comună privind un parteneriat strategic cu Golful a evidențiat mai multe domenii de interes comun între UE, CCG și alte țări din Golf; întrucât statele arabe din Golf și-au intensificat ajutorul umanitar și de dezvoltare internațional;

M.  întrucât Orientul Mijlociu extins se numără printre regiunile cele mai afectate de schimbările climatice de la nivel mondial, temperaturile crescând de două ori mai rapid decât media globală; întrucât țările din regiune se confruntă cu o multitudine de provocări legate de mediu, cum ar fi deșertificarea, pierderea biodiversității, poluarea în zonele marine și costiere, poluarea aerului, precum și deficitul de apă și calitatea acesteia, care vor fi agravate de schimbările climatice; întrucât frecvența și intensitatea furtunilor de nisip crește în mod constant în regiune; întrucât deficitul de apă, deșertificarea și insecuritatea alimentară cauzate de schimbările climatice amenință securitatea umană și pot agrava conflictele existente sau pot declanșa noi conflicte în regiune; întrucât, în contextul actualei crize energetice globale și al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, este necesar să se intensifice contactele cu partenerii din regiune; întrucât există potențial pentru o cooperare mai strânsă în alte domenii, cum ar fi tranziția verde, o mai bună guvernanță și drepturile omului; întrucât Pactul verde european poate crea canale pentru o cooperare constructivă între UE și țările din regiune; întrucât UE va trebui să importe energie din surse regenerabile pentru a-și îndeplini obiectivele climatice; întrucât, în contextul eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de renunțare la combustibilii fosili, țările din Orientul Mijlociu extins trebuie să își diversifice economiile, care sunt bazate în mare măsură pe extracția de hidrocarburi și pe comercializarea acestora; întrucât, în octombrie 2021, Emiratele Arabe Unite s-au angajat să atingă neutralitatea emisiilor până în 2050, Arabia Saudită s-a angajat să atingă neutralitatea emisiilor pe plan intern până în 2060, iar Qatarul s-a angajat să reducă cu 25 % emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030;

N.  întrucât problemele asociate cu guvernanța nefavorabilă incluziunii și încălcarea statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și terorismul, corupția și ingerințele străine în regiune sunt îngrijorătoare și reprezintă surse semnificative de instabilitate și insecuritate; întrucât încarcerarea sau torturarea unor personalități pașnice ale opoziției politice, a apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor sociali din mai multe țări din regiune a crescut ca răspuns la aspirațiile democratice legitime și deschide calea pentru noi conflicte; întrucât, potrivit rapoartelor, în 2021 au fost înregistrate 520 de execuții în șapte țări – Egipt, Iran, Irak, Arabia Saudită, Siria, Emiratele Arabe Unite și Yemen, ceea ce reprezintă o creștere de 19 % față de 2020; întrucât corupția adânc înrădăcinată are efecte negative asupra ocupării forței de muncă, a creșterii și a dezvoltării și afectează capacitatea statelor de a-și îndeplini obligația de a promova, respecta și proteja drepturile omului în rândul persoanelor din jurisdicțiile lor; întrucât cel mai ridicat nivel al șomajului în rândul tinerilor din lume și încarcerarea sau torturarea personalităților opoziției politice și a activiștilor sociali în întreaga regiune alimentează tensiunile și conflictele;

O.  întrucât definiția stabilității și a securității este legată într-un mod pozitiv de dezvoltarea democratică și de respectarea statului de drept; întrucât cercetările recente(9) în domeniul economiei politice confirmă că „democrația are un efect pozitiv semnificativ din punct de vedere economic și statistic asupra viitorului PIB pe cap de locuitor”, acest lucru însemnând că „pe termen lung, PIB-ul crește cu aproximativ 20-25 % în 25 de ani de la inițierea unui proces de democratizare; întrucât reprimarea pluralismului mass-mediei și a libertății presei a destabilizat și mai mult regiunea, prin promovarea sporită a violenței și prin demonizarea tuturor vocilor opoziției;

P.  întrucât, potrivit UNICEF, copiii și tinerii (cu vârste cuprinse între 0 și 24 de ani) din regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord reprezintă în prezent aproape jumătate din populația regiunii; întrucât, în conformitate cu sondajul realizat în rândul tinerilor arabi în 2021, creșterea costului vieții și alte probleme legate de coșul zilnic sunt considerate dificultăți principale cu care se confruntă regiunea, deoarece peste o treime dintre tinerii arabi trăiesc de pe o zi pe alta; întrucât sute de copii europeni au fost ținuți timp de peste patru ani în taberele de detenție Al-Hol și Al-Roj;

Q.  întrucât orientările UE privind drepturile omului, inclusiv cele privind violența împotriva femeilor și fetelor, și promovarea drepturilor femeilor și a egalității de gen ar trebui să fie consolidate și să se afle în centrul strategiei UE pentru regiune; întrucât drepturile femeilor sunt încălcate în mod sistematic, iar activiștii pentru drepturile femeilor continuă să fie hărțuiți, intimidați, deținuți și închiși în închisorile din regiune sau împiedicați să călătorească; întrucât crimele de onoare sunt în continuare foarte frecvente în multe țări din Orientul Mijlociu extins și multe femei continuă să trăiască în captivitate conjugală; întrucât includerea deplină a femeilor în prevenirea și soluționarea conflictelor s-a dovedit a fi benefică în promovarea securității și a stabilității la nivel global; întrucât, în ultimii ani, în cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului s-a pus un accent important pe creșterea nivelului de reprezentare a femeilor în cadrul forței de muncă, precum și al autorităților locale și al parlamentelor;

R.  întrucât persoanele LGBTI continuă să fie victime ale represiunii și violenței în întreaga regiune, iar pedeapsa cu moartea este în continuare în vigoare în multe țări din regiune,

S.  întrucât minoritățile religioase și etnice, inclusiv creștinii, continuă să fie persecutate în multe țări din Orientul Mijlociu și întrucât exercitarea deplină a drepturilor și libertăților acestora ar trebui garantată;

T.  întrucât evenimentele recente din Iran au dus la deteriorarea și mai mare a crizei drepturilor omului care exista deja; întrucât, în urma decesului lui Mahsa Amini, în întreaga țară au izbucnit proteste în masă, iar autoritățile iraniene au reacționat prin măsuri represive inacceptabile, vizând în special femeile care protestează împotriva abuzurilor și a discriminării sistemice;

Situația actuală

1.  subliniază că situația actuală din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu se caracterizează prin desfășurarea persistentă a conflictelor, inclusiv a conflictelor paralizante duse prin interpuși și cu o dimensiune regională și a crizelor cu surse multiple, ceea ce face ca dezvoltarea unei strategii europene globale să fie deosebit de complexă, deoarece orice contribuție trebuie să fie multidimensională și adaptată la particularitățile fiecărei situații, menținând, în același timp, o dimensiune regională și internațională coerentă; subliniază că orice implicare a statelor membre ale UE sau a altor părți externe, în special a Rusiei, trebuie să aibă ca scop soluționarea conflictelor și creșterea nivelului de securitate și de stabilitate; constată că, pe lângă conflictele actuale, există și conflicte latente, de care UE trebuie să țină seama atunci când își stabilește strategia pe termen lung de abordare a cauzelor profunde ale instabilității din regiune;

2.  salută eforturile UE pentru a promova democrația, statul de drept, drepturile omului, dezvoltarea economică și libertățile fundamentale în regiunea Orientului Mijlociu și invită UE să încurajeze mai mult fiecare țară să realizeze reforme politice și economice;

3.  subliniază că UE promovează o agendă de pace și stabilitate și este dispusă să coopereze mai îndeaproape și să partajeze metodele, experiențele și bunele practici în materie de prevenire a conflictelor, de mediere și de combatere a terorismului, atât la nivel bilateral, cât și regional;

4.  subliniază că UE are propriile sale interese în Orientul Mijlociu ca domeniu de interes major care afectează securitatea UE și a cetățenilor săi, și anume promovarea păcii, a stabilității și a dezamorsării tensiunilor în întreaga regiune, combaterea schimbărilor climatice, cooperarea în domeniul producției de energie curată, promovarea și implementarea multilateralismului, promovarea respectării drepturilor omului, a statului de drept și a bunei guvernanțe, creșterea prosperității, satisfacerea nevoilor umanitare și de dezvoltare la nivel mondial și promovarea sănătății la nivel mondial; subliniază că securitatea UE este interdependentă de securitatea din Orientul Mijlociu și că instrumentele de finanțare ale UE, cum ar fi Instrumentul european pentru pace și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală, precum și ajutorul umanitar și operațiunile destinate regiunii ar trebui să aducă o contribuție importantă la stabilitatea și prosperitatea regiunii; subliniază responsabilitatea autorităților competente ale UE de a asigura în continuare responsabilitatea financiară și transparența pe baza metodologiei existente pentru gestionarea performanței și a sistemul de raportare și că nicio finanțare din partea UE nu poate fi deturnată către organizații sau activități teroriste;

5.  subliniază că actorii globali și regionali care nu condiționează în niciun mod ajutorul lor de principiile bunei guvernanțe promovate de UE își consolidează tot mai mult acțiunile, în special în domeniul militar, în țările africane și subminează mecanismele multilaterale care sunt esențiale pentru menținerea păcii;

6.  constată că regiunea a trecut prin schimbări istorice începând cu Primăvara arabă din 2011; subliniază, cu toate acestea, că instabilitatea care a urmat a fost cauzată, printre altele, de decizia anumitor regimuri autoritare de a recurge la violență împotriva protestelor și criticilor pașnice; consideră că polarizarea tot mai mare este contraproductivă pentru obiectivele UE în domeniul stabilității și securității; invită UE să încurajeze multilateralismul și integrarea regională în Orientul Mijlociu extins prin intermediul Parteneriatului instituțional UE-CCG și al Parteneriatului euro-mediteraneean, inclusiv prin intermediul unor relații interparlamentare puternice; încurajează UE, în paralel, să își intensifice discuțiile și parteneriatele bilaterale cu toate părțile interesate angajate în mod serios în instaurarea păcii și stabilității în regiune;

7.  subliniază rolul important pe care UE l-ar putea juca în cooperarea strânsă cu partenerii din regiune, inclusiv cu societatea civilă, cu vocile pașnice ale opoziției, cu sindicatele și cu comunitatea de afaceri, la nivel bilateral, regional și internațional, pentru a contribui la formularea unui răspuns colectiv în vederea stabilizării și dezvoltării, element esențial pentru promovarea stabilității; salută, în acest sens, eforturile depuse de actorii regionali, cum ar fi Irakul, Kuweitul, Omanul și Qatarul, în direcția promovării unui dialog diplomatic intraregional constructiv, inclusiv prin inițiative precum Conferința de la Bagdad pentru cooperare și parteneriat din 2021 și discuțiile pentru normalizarea relațiilor dintre Iran și Arabia Saudită, intermediate de Irak; solicită UE să sprijine aceste eforturi diplomatice ori de câte ori este posibil și să încurajeze asumarea responsabilității la nivel regional pentru dezamorsarea tensiunilor; solicită, prin urmare, consolidarea cooperării cu organizațiile regionale, precum CCG și Liga Arabă;

8.  salută comunicarea comună privind un parteneriat strategic cu Golful pentru a promova o cooperare extinsă cu țările CCG în diferite domenii; consideră că această comunicare reprezintă un pas important pentru ca rolul statelor arabe din Golf să fie recunoscut în regiune și pentru ca relațiile interregionale dintre UE și Golf să fie așezate pe o nouă bază; consideră că această comunicare ar fi putut câștiga de pe urma elaborării unor politici care să vizeze depășirea actualei lipse de încredere dintre diferitele părți interesate din Golf, inclusiv CCG, Irak și Iran; consideră că UE ar trebui să sprijine cooperarea orientată către problemele existente între actorii regionali cu privire la provocările comune, cum ar fi schimbările climatice, dezastrele naturale, comerțul, obiectivele de dezvoltare durabilă, printre altele, ca mijloc de consolidare a încrederii în regiune; salută rolul central al cooperării în realizarea tranziției verzi, însă regretă că țările în cauză nu își asumă un angajament mai serios în ceea ce privește situația precară a drepturilor omului și politica externă și de securitate problematică; invită UE și statele sale membre să sublinieze faptul că un parteneriat mai strâns cu țările din Golf ar trebui corelat cu criterii de referință clare privind drepturile omului în vederea progresului, inclusiv privind responsabilitatea pentru crimele de război din Yemen, drepturile femeilor, libertatea de exprimare și de asociere, eliberarea apărătorilor drepturilor omului, moratoriul privind aplicarea pedepsei cu moartea, drepturile lucrătorilor migranți și alinierea la forurile internaționale; salută propunerea din comunicarea comună de a intensifica colaborarea UE cu țările din Golf în ceea ce privește finanțarea ajutorului umanitar internațional și a ajutorului pentru dezvoltare; invită Comisia să încurajeze donatorii din Golf să canalizeze o parte mai mare din ajutorul umanitar și pentru dezvoltare pe care îl oferă prin instituții multilaterale(10), având în vedere că ajutorul este, în principal, bilateral și doar 1-6 % din ajutor este acordat prin instituții multilaterale; recomandă Comisiei să ofere țărilor respective asistență în reconsiderarea obiectivelor lor în materie de ajutor și în consolidarea cooperării și a coordonării țărilor între ele și cu UE;

9.  condamnă atacurile violente asupra populației yemenite care au loc din 2015 încoace și care sunt responsabile pentru pierderea a mii de vieți omenești, distrugerea infrastructurilor civile esențiale și foamete pe scară largă; reamintește că nu poate exista o soluție militară la conflictul din Yemen și că criza poate fi soluționată în mod sustenabil numai printr-un proces de negociere incluziv, condus de Yemen și asumat de Yemen, care să implice toate componentele societății yemenite și toate părțile implicate în conflict; invită statele membre ale UE să suspende exportul de arme utilizate în războiul din Yemen, având în vedere riscul grav de încălcare a dreptului internațional umanitar sau a dreptului umanitar; condamnă furnizarea unui volum semnificativ de arme și componente de către persoane și entități iraniene mișcării Houthi; salută anunțul de armistițiu mediat de ONU din aprilie 2022 în Yemen între coaliția condusă de Arabia Saudită și rebelii Houthi sprijiniți de Iran, precum și reînnoirea acestuia în iunie 2022; insistă asupra faptului că armistițiul ar trebui să reprezinte primul pas pentru a pregăti terenul pentru negocieri de pace credibile între părțile yemenite, care ar trebui să ducă la încetarea războiului și a unuia dintre cele mai mari dezastre umanitare din lume; subliniază că conflictul nu poate fi soluționat cu adevărat fără ca cei acuzați de crime de război să fie trași la răspundere; invită toate părțile să respecte armistițiul și să se implice în negocieri de bună-credință care să conducă la acorduri politice și de securitate viabile, în conformitate cu Rezoluția 2216 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU, cu mecanismele de punere în aplicare comună ale Misiunii Organizației Națiunilor Unite de sprijinire a Acordului privind Hodeidah, și la încetarea generală a focului, astfel cum prevede Rezoluția 2532 (2020) a Consiliului de Securitate al ONU; atrage atenția asupra dezastrului umanitar cauzat de războiul din Yemen, care s-a desfășurat în continuu din 2016 încoace; invită toate părțile să respecte dreptul internațional umanitar și să se implice pe deplin în negocierile de pace conduse de ONU;

10.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la escaladarea tensiunilor din Irak, inclusiv a ingerințelor străine, care reprezintă o amenințare la adresa activității instituțiilor de stat esențiale din țară; invită toate părțile să dea dovadă de cea mai mare reținere și să își păstreze calmul, deoarece este esențial ca toți actorii să evite orice acțiuni care ar putea duce la noi violențe; reiterează sprijinul ferm al UE pentru securitatea, stabilitatea și suveranitatea Irakului; își exprimă îngrijorarea cu privire la situația din Irak și subliniază frustrarea populară profundă legată de corupția persistentă din țară; încurajează UE și statele sale membre să contribuie la asigurarea stabilității în Irak sprijinind reconstrucția și concilierea post-conflict, precum și consolidarea instituțională responsabilă, pentru a proteja țara de rivalitățile geopolitice și a elimina discrepanțele sociale din ce în ce mai mari; subliniază că distrugerea patrimoniului cultural și jefuirea operelor de artă și a altor bunuri culturale în timpul conflictelor armate trebuie abordate atât în ceea ce privește reconstrucția, cât și restituirea, pentru a proteja și a asigura integritatea patrimoniului cultural și a identității societăților, comunităților, grupurilor și persoanelor; subliniază relevanța misiunii UE de consiliere în Irak; subliniază totuși că această misiune trebuie să se reformeze pentru a avea un impact mai mare pe teren, în cooperare cu autoritățile irakiene;

11.  reamintește că conflictul din Liban este o consecință a clientelismului actorilor politici, corelate cu o corupție endemică, și că orice ajutor financiar din partea UE trebuie să fie condiționat de existența unui guvern democratic și incluziv, care să adopte o poziție clară împotriva corupției; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la prelungirea crizei politice, economice, financiare și sociale din Liban, care continuă să provoace suferințe întregii populații; salută alegerile parlamentare din Liban care au avut loc la 15 mai 2022 și solicită formarea rapidă și incluzivă a unui nou guvern care să se ghideze în funcție de misiuni, să fie credibil și responsabil și care să nu fie supus influenței străine; invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să exercite în continuare o presiune puternică asupra reprezentanților politici ai Libanului pentru realizarea de reforme, inclusiv prin condiționarea sprijinului structural pe scară largă de implementarea unei schimbări reale; invită, în același timp, UE și statele sale membre să crească nivelul asistenței umanitare acordate poporului libanez, precum și al sprijinului furnizat pentru serviciile publice de bază și pentru organizațiile care funcționează la nivel local și societatea civilă;

12.  subliniază responsabilitatea deosebită a regimului sirian; subliniază responsabilitatea deosebită a Rusiei, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, care din 2011 încoace și-a exercitat de 18 ori dreptul de veto împotriva rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU care vizează găsirea unei soluții politice la criza siriană; salută decizia din aprilie 2021 a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice de a suspenda drepturile Siriei în organizație; reamintește că războiul civil din Siria este unul dintre conflictele din regiune soldate cu cel mai mare număr de decese din ultimele decenii, o jumătate de milion de persoane pierzându-și viața, iar 14 milioane de sirieni fiind strămutați forțat; reamintește tragedia umană cauzată de strămutarea a peste jumătate din populația Siriei pe plan intern și ca refugiați în întreaga regiune și în Europa; subliniază că este necesar să se pună capăt actualei ocupații din diferite părți ale Siriei de către actorii regionali; subliniază că este necesară o soluție la actualul conflict din Siria, bazată pe democrație și pe suveranitatea și integritatea teritorială a țării; subliniază că această soluție trebui găsită prin dialog; salută toate eforturile depuse de UE, de statele sale membre și de societatea civilă pentru documentarea și urmărirea penală a crimelor împotriva umanității și solicită UE să își intensifice eforturile pentru a pune capăt impunității; observă că, de la începutul conflictului, niciuna dintre principalele cauze nu a fost soluționată, în timp ce tensiunile regionale au crescut, iar criza economică din Siria s-a deteriorat și mai mult, provocându-le civililor suferințe îngrozitoare; salută sprijinul financiar acordat de UE Turciei, Libanului și Iordaniei pentru primirea refugiaților sirieni; reamintește că Siria nu este o țară sigură în care să se întoarcă cele șapte milioane de refugiați care au fugit de represiune și conflict începând din 2011; subliniază că înfrângerea Daesh/ISIS rămâne o prioritate absolută a coaliției mondiale pentru contracararea Daesh/ISIS, deoarece, în pofida regreselor semnificative suferite de conducerea sa în trecutul recent, Daesh/ISIS continuă să comită atacuri și reprezintă o amenințare regională și mondială permanentă;

13.  invită statele membre ale UE să își îndeplinească obligația de a-și repatria imediat cetățenii, atât minorii, cât și mamele acestora, care au fost ținuți peste patru ani în taberele de detenție Al-Hol și Al-Roj din Administrația autonomă a Siriei de Nord și de Est; subliniază că, în cazul în care mamele sau tații minorilor au vreo răspundere penală, ei ar trebui să fie trași la răspundere la întoarcerea lor în statul membru;

14.  subliniază că o Libie stabilă, sigură, unită și prosperă reprezintă o prioritate pentru UE; recomandă, în acest sens, ca UE să își mențină neutralitatea față de actualele lupte pentru putere din țară, în special după luptele care au avut loc recent; subliniază că UE ar trebui să sprijine proiecte menite să creeze mai multe locuri de muncă, în special în regiunea Fezzan, ceea ce ar juca un rol important în stabilizarea țării;

15.  subliniază angajamentul de lungă durată al UE față de rezoluțiile relevante ale ONU și rezoluția anterioară a Parlamentului din 17 februarie 2022 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune ca poziție a UE privind conflictul israeliano-palestinian și angajamentul său de lungă durată pentru o soluție justă și cuprinzătoare, bazată pe două state; subliniază, de asemenea, că, în conformitate cu dreptul internațional, coloniile ilegale împiedică stabilirea unei soluții bazate pe coexistența a două state, care reprezintă politica confirmată a Uniunii Europene; reamintește că negocierile de pace dintre Israel și Autoritatea Palestiniană pentru a pune capăt definitiv conflictului pe baza unei soluții care să le permită celor două țări să coexiste în condiții de pace și de securitate, în interiorul liniilor trasate în 1967, reprezintă o condiție prealabilă pentru stabilitate, printre altele; își exprimă din nou profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare din Fâșia Gaza și solicită ridicarea tuturor măsurilor restrictive privind circulația persoanelor și a bunurilor impuse de Israel în teritoriu, care au un impact devastator asupra populației; invită Comisia și Consiliul să descurajeze toate activitățile ambelor părți care subminează soluția bazată pe coexistența a două state, cum ar fi extinderea coloniilor; regretă puternic continuarea violențelor, a actelor de terorism și a incitărilor la violență, care sunt fundamental incompatibile cu promovarea unei soluții pașnice bazate pe coexistența celor două state; subliniază importanța organizării de alegeri palestiniene; invită UE să acorde o atenție deosebită conflictului israeliano-palestinian, având în vedere durata excepțională a acestuia și perspectivele actuale care nu permit o cale realistă către stabilitate în Orientul Mijlociu;

16.  ia act de normalizarea relațiilor dintre Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc și Sudan, pe de o parte, și Israel, pe de altă parte; încurajează cooperarea regională și sprijină normalizarea relațiilor dintre Israel și statele arabe, cu includerea deplină a Autorității Naționale Palestiniene, în acord cu eforturile UE și SUA de pace, securitate și stabilitate în regiune și în conformitate cu cadrul ONU, cu Inițiativa arabă pentru pace și cu Acordurile de la Oslo; invită să se profite de această dinamică pentru a promova dialogul și cooperarea în regiune în scopul de a sprijini procesul de pace din Orientul Mijlociu și soluția bazată pe două state, precum și respectarea dreptului internațional; ia act de faptul că Acordurile Abraham reprezintă un factor de reorganizare a relațiilor interstatale în regiune și trebuie luate în considerare în cadrul unei strategii europene menite să ajute stabilitatea în regiune; invită Comisia și Consiliul să analizeze, împreună cu țările arabe respective, modul în care acordurile lor de normalizare a relațiilor cu Israelul pot conduce către soluția bazată pe coexistența a două state;

17.  reafirmă contribuția esențială a UNRWA la stabilitate și securitate într-un context dificil de nevoi umanitare și de dezvoltare din ce în ce mai mari și face apel la UE și la comunitatea internațională în sens larg să asigure un sprijin adecvat agenției, atât din punct de vedere politic, cât și financiar, pentru a asigura îndeplinirea mandatului său și în vederea reînnoirii mandatului său de către Adunarea Generală a ONU în 2022; subliniază că finanțarea din partea UE nu trebuie suspendată fără a avea dovezi de utilizare abuzivă;

18.  îndeamnă UE și statele sale membre să abordeze consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei asupra aprovizionării cu alimente la nivel mondial și asupra prețurilor, pentru a asigura stabilitatea regiunii; invită Comisia să abordeze cu prioritate impactul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei asupra anumitor țări din Orientul Mijlociu extins în ceea ce privește securitatea alimentară, acordând prioritate celor mai vulnerabile țări din cauza nivelului ridicat al dependenței de importuri și a lipsei de securitatea socială, asigurându-se că sprijinul financiar este acordat în mod direct celor mai vulnerabile grupuri; subliniază că actualul conflict din Ucraina ar putea să exacerbeze presiunile inflaționiste deja provocate de pandemia de COVID-19 și să agraveze astfel criza alimentară și umanitară din țările cele mai dependente din Orientul Mijlociu;

Opțiuni de stabilitate și securitate

19.  subliniază că orice formă de cooperare trebuie să se bazeze pe o abordare a securității umane și pe respectarea dreptului internațional, a ordinii mondiale bazate pe norme și a obiectivelor comune în materie de promovare a drepturilor omului și a democrației;

20.  invită toate statele membre ale UE să nu se lase atrase în rivalități regionale; subliniază că, având în vedere conflictele în curs și rapoartele privind represiunea internă, exporturile de arme către anumite țări din regiunea Orientului Mijlociu ar putea contraveni poziției UE, astfel cum este prevăzută în Poziția comună 2008/944/CFSP a Consiliului; solicită să se asigure monitorizarea exporturilor de arme către regiune prin intermediul unui mecanism de consultare între statele membre;

21.  regretă faptul că țările învecinate intervin prea des în crizele interne ale celorlalte părți și că o astfel de ingerință – indiferent dacă este de natură politică sau chiar militară – este dăunătoare, provoacă daune pe termen lung relațiilor interstatale din regiune și împiedică soluționarea conflictelor; invită țările terțe din regiune să nu exporte arme către țări afectate de conflicte interne și combatanților în aceste conflicte și să nu intervină militar în alte țări aflate în conflict prin intermediul unor grupări obișnuite sau paramilitare, deoarece astfel de intervenții contribuie la destabilizarea regională, subminează structurile statului și susțin grupări de luptători cu orientări ideologice diferite; condamnă, în acest sens, încălcările continue de către Turcia ale suveranității și integrității teritoriale a Irakului; condamnă, de asemenea, utilizarea recentă de către Iran a rachetelor balistice și a atacurilor cu drone împotriva regiunii kurde din Irak drept o încălcare nejustificată a suveranității și integrității teritoriale irakiene; se opune ferm utilizării dronelor în execuțiile extrajudiciare și extrateritoriale și solicită un angajament de a se acționa în cadrul forurilor internaționale competente pentru o interdicție la nivel mondial; subliniază, în special, pericolele asociate utilizării sistemelor autonome și operate de la distanță pentru astfel de operațiuni;

22.  invită UE să utilizeze pe deplin noile sale forme de cooperare și sprijin financiar, cum ar fi Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală și Instrumentul european pentru pace, acționând în conformitate cu principiile directoare deja stabilite și într-un mod care să promoveze stabilitatea și dezvoltarea umană;

23.  salută angajamentul UE de a institui o zonă fără arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu, în conformitate cu rezoluția privind Orientul Mijlociu a Conferinței părților privind revizuirea și prelungirea Tratatului de neproliferare nucleară din 1995 și salută promovarea de către UE a unor măsuri de consolidare a încrederii în sprijinul acestui proces în mod complet, verificabil și ireversibil; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la potențiala proliferare nucleară din regiune și solicită UE și statelor sale membre să activeze și să intensifice toate eforturile diplomatice pentru a evita această proliferare și a pune capăt acestui fenomen; ia act de faptul că Israelul, care nu este parte la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, menține de mult timp ambiguitatea în ceea ce privește statutul său nuclear; invită Israelul să semneze Tratatul de neproliferare a armelor nucleare;

24.  condamnă în termenii cei mai fermi represiunea generalizată care are loc în Iran împotriva protestatarilor pașnici în urma asasinării de către autoritățile iraniene a lui Mahsa Amini, în vârstă de 21 de ani, pentru că nu a respectat codul vestimentar obligatoriu impus de regim; își exprimă admirația, respectul și sprijinul deplin față de femeile și bărbații care au protestat și protestează pașnic pentru drepturile și libertățile fundamentale, cum ar fi dreptul femeilor de a nu purta văl; salută sancțiunile specifice suplimentare impuse de Consiliu împotriva funcționarilor de rang înalt din regimul iranian implicați în represiune, inclusiv Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, poliția moravurilor și, în contextul creșterii cenzurii online, împotriva ministrului informației; afirmă că Parlamentul ar trebui să înceteze să mai organizeze reuniuni oficiale cu oficiali iranieni, atât timp cât șase dintre deputații din Parlamentul European fac obiectul unor sancțiuni specifice impuse de Iran; își reiterează sprijinul pentru Planul comun de acțiune cuprinzător, solicitând totodată un acord mai amplu privind programul de rachete al Iranului; regretă profund faptul că Iranul continuă să acorde sprijin pentru regimul represiv din Siria și pentru Hezbollah din Liban, precum și faptul că exportă drone și rachete militare către Rusia, în pofida războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei;

25.  ia notă de dimensiunea strategică a cooperării energetice cu regiunea Orientului Mijlociu; subliniază necesitatea de a diversifica sursele de energie ale UE și solicită SEAE și Comisiei să efectueze o evaluare a implicațiilor în materie de securitate ale oricărui acord de import de petrol, gaze sau hidrogen în UE; subliniază că stabilitatea și prosperitatea regională reprezintă un obiectiv esențial al UE, având în vedere importanța regiunii pentru diversificarea surselor de energie ale UE; invită UE să nu înlocuiască pur și simplu importurile sale de gaze și petrol din Rusia cu cele de hidrocarburi furnizate de țările din Orientul Mijlociu extins, ci să profite de oportunitatea de a reduce cu două treimi dependența de gazul rusesc înainte de 2022, pentru a diminua dependența generală a UE de combustibilii fosili și pentru a stimula investițiile în producția de energie din surse regenerabile, precum și în interconectarea rețelelor electrice; invită UE să își consolideze implicarea în relațiile cu țările din Orientul Mijlociu extins în ceea ce privește Pactul verde european; invită UE să încurajeze și să sprijine țările din regiune în atingerea obiectivelor lor climatice, în special prin valorificarea capacității lor semnificative de a produce energie din surse regenerabile; consideră că dependența regiunii de extracția și de comercializarea hidrocarburilor reprezintă o amenințare la adresa stabilității sale viitoare; invită UE să evidențieze interlocutorilor săi din regiune beneficiile reciproce ale cooperării în vederea realizării tranziției verzi, în special avantajele creșterii durabile; invită UE să ia în considerare crearea unui parteneriat pentru energie din surse regenerabile cu țările din Orientul Mijlociu extins;

26.  subliniază necesitatea de a combate finanțarea organizațiilor și activităților teroriste; subliniază că UE trebuie să contribuie la stoparea spălării banilor și a fluxurilor financiare ilicite prin adoptarea unei strategii clare pentru a remedia deficiențele în ceea ce privește controlul acestor tipuri de fonduri de către mai multe state din regiune; regretă faptul că Emiratele Arabe Unite au oferit un refugiu sigur pentru oligarhii ruși care evită sancțiunile UE împotriva Rusiei; subliniază că parteneriatul pentru securitate strâns și istoric cu regiunea necesită o abordare comună față de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și a intereselor europene fundamentale; regretă, de asemenea, că sancțiunile aplicate de UE împotriva regimului sirian au fost eludate, începând din 2011, prin intermediul Libanului, al Iranului și al Rusiei;

27.  condamnă cu fermitate atacurile teroriste comise de grupările teroriste în regiune; invită, prin urmare, UE și statele sale membre să se angajeze ferm de partea guvernelor legitime care luptă împotriva rețelelor jihadiste; salută eforturile întreprinse de Comisie și de SEAE pentru a institui o rețea de experți la nivelul delegațiilor UE în mai multe țări din regiune în materie de combatere a terorismului și pentru a furniza asistență adaptată solicitată de mai multe guverne; solicită o cooperare mai sistematică în prevenirea și combaterea radicalizării și a terorismului prin programe civile specifice, adaptate și evaluate periodic; salută eforturile depuse de Comisie, îndeosebi de serviciul pentru instrumente de politică externă, pentru a institui programe care vizează dezvoltarea parteneriatului cu mai multe țări din regiune în ceea ce privește combaterea radicalizării și a terorismului; consideră că acest tip de programe, adaptate și dotate cu mijloace materiale și financiare corespunzătoare nevoilor specifice ale statelor beneficiare, pot constitui instrumente performante de cooperare în materie de securitate; invită totodată să se efectueze o evaluare aprofundată a eficacității acestor proiecte și să se garanteze că prestatorii de servicii, adesea proveniți din agenții ale statelor membre, oferă, pe baza unei veritabile expertize profesionale, formări adecvate și adaptate la nevoile exprimate de țările-gazdă;

28.  salută adoptarea de către Consiliu a Legii Magnițki ca instrument important al UE pentru sancționarea celor care încalcă drepturile omului; solicită elaborarea unor măsuri restrictive împotriva funcționarilor iranieni implicați în încălcări grave ale drepturilor omului îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului, a prizonierilor de conștiință și a protestatarilor pașnici în țară;

Cetățenii și drepturile omului

29.  subliniază că contactele interpersonale și cooperarea în domenii precum comerțul, educația, știința și cultura joacă un rol important în regiune și pot aduce o contribuție esențială la stabilitatea regională și la crearea de punți de legătură atât cu UE, cât și între diferitele state; salută, în acest context, propunerea prezentată de Comisie în ceea ce privește acordarea scutirii de viză cetățenilor din Kuweit și Qatar; invită Comisia să se implice rapid în negocieri tehnice pentru a asigura îndeplinirea criteriilor relevante, astfel încât să se obțină în cele din urmă scutirea de viză pentru cetățenii din Kuweit și Qatar; invită Comisia să faciliteze accesul studenților din regiune la programul Erasmus +;

30.  subliniază importanța unei prezențe politice și diplomatice constante și în creștere a UE în regiune pentru promovarea dialogului politic strategic și încurajarea schimburilor dintre țările din regiune, cu scopul de a promova stabilitatea; îndeamnă UE și statele sale membre să își consolideze relațiile diplomatice și politice pentru democrație, drepturile omului și statul de drept, astfel cum s-a solicitat în cadrul mișcărilor populare pașnice din regiunea MENA;

31.  constată că UE și statele sale membre sunt implicate în prezent în mai multe operațiuni militare și de cooperare în regiune: operațiunea ATALANTA din Somalia a Forței navale a UE pentru a proteja navele Programului alimentar mondial și alte nave vulnerabile și pentru a descuraja, a preveni și a reprima pirateria și jaful armat pe mare, operațiunea IRINI a Forței navale a UE în Marea Mediterană, operația Inherent Resolve a SUA pentru a sprijini forțele partenere până când acestea vor putea învinge singure Daesh/ISIS în zone desemnate din Irak și Siria, operațiunea Sea Guardian a NATO pentru consolidarea capacităților în materie de securitate maritimă, sprijin pentru informarea cu privire la situația maritimă și combaterea terorismului maritim, precum și Misiunea europeană de informare privind situația maritimă și de supraveghere în Strâmtoarea Ormuz; consideră că aceste angajamente, care răspund unor amenințări colective recunoscute de dreptul internațional, constituie o contribuție europeană semnificativă la securitate în regiune; constată, cu toate acestea, că implicarea individuală a anumitor state membre în crizele sau conflictele locale nu face parte din eforturile coordonate mai îndeaproape la nivel european, de exemplu în Siria sau Libia; subliniază necesitatea de a monitoriza și evalua prezența UE din perspectiva drepturilor omului și de a lua în considerare criteriile de securitate umană;

32.  regretă că liderii din regiune au răspuns prin reinstaurarea regimului autoritar față de protestele de stradă larg răspândite prin care se solicitau reforme democratice în numeroase țări arabe în 2010, 2011 și ulterior, restricționând și mai mult libertatea de exprimare, libertatea de asociere, libertatea de întrunire și libertatea presei de care ar trebui să beneficieze cetățenii și rezidenții; subliniază că statul de drept și drepturile omului, buna guvernanță și combaterea corupției aduc beneficii populației și favorizează stabilitatea în regiune; subliniază că perspectiva de a fi reținut și torturat în mod arbitrar constituie o formă inacceptabilă de insecuritate pentru toți cetățenii regiunii și provoacă mai multă neliniște socială, neîncredere și resentimente față de instituțiile naționale;

33.  condamnă faptul că, în întreaga regiune, apărătorii drepturilor omului, activiștii, jurnaliștii și persoanele care sunt percepute drept criticii fac în continuare obiectul unei represiuni severe și intense din partea statului; invită delegațiile UE și ale statelor membre de pe teren să acorde prioritate, în interacțiunea lor cu autoritățile locale, problemelor legate de drepturile omului și să asigure punerea în aplicare deplină și riguroasă a tuturor orientărilor UE, inclusiv a Orientărilor cu privire la apărătorii drepturilor omului și a Planului de acțiune privind drepturile omului și democrația; invită UE să promoveze toleranța și libertatea religioasă în regiune; invită Comisia să se asigure că, în toate cazurile în care se încalcă în mod clar drepturile omului, se aplică în mod eficace clauza democratică prevăzută în acordurile noastre de asociere cu țările terțe; invită UE și statele sale membre să utilizeze toate forurile multilaterale la care au acces, inclusiv ONU, pentru a reînnoi sau a institui mecanisme internaționale independente de investigare și de raportare în vederea abordării celor mai grave încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional în domeniul drepturilor omului în Orientul Mijlociu, în special tortura, disparițiile forțate și execuțiile extrajudiciare; solicită, în acest scop, reînființarea Grupului de experți eminenți privind Yemenul al ONU, instituirea unui mecanism al ONU de monitorizare și raportare privind încălcările drepturilor omului în Egipt și reînnoirea mandatului misiunii independente de stabilire a faptelor a ONU în Libia;

34.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul asupra drepturilor omului al vânzării, exportului, actualizării și întreținerii tehnologiei de supraveghere în masă în regiune, având în vedere antecedentele dezastruoase în ceea ce privește utilizarea abuzivă a tehnologiei în activitățile represive de la nivel național; condamnă utilizarea abuzivă în regiune a tehnologiei de spionaj, cum ar fi programul de spionaj Pegasus dezvoltat de compania NSO din Israel; subliniază că orice utilizare abuzivă a software-ului de supraveghere care vizează lideri politici, jurnaliști, activiști sau societatea civilă constituie o încălcare gravă a drepturilor și a libertăților fundamentale; subliniază amenințarea specifică pe care noile tehnologii digitale o reprezintă pentru apărătorii drepturilor omului, personalități din opoziție, jurnaliști și alte persoane privind controlul, restricționarea și subminarea activităților acestora; invită UE să preia inițiativa de a promova un moratoriu global imediat asupra vânzării, transferului și utilizării tehnologiei spyware, până la adoptarea unui cadru de reglementare solid în acest domeniu; invită UE și statele membre să asigure respectarea deplină a obligației de diligență în ceea ce privește drepturile omului și verificarea corespunzătoare a tuturor exporturilor viitoare de tehnologie de supraveghere europeană și de asistență tehnică aferentă; invită UE și statele sale membre să colaboreze cu guvernele țărilor terțe pentru a pune capăt practicilor represive și utilizării în scopuri represive a legislației din domeniul securității cibernetice și al combaterii terorismului; invită autoritățile competente să elibereze toți prizonierii de conștiință, inclusiv jurnaliștii și cetățenii-jurnaliștii, și să permită dezvoltarea unui peisaj mediatic liber, independent și divers, în interesul pe termen lung al asigurării stabilității și securității din aceste țări; subliniază importanța abordării dezinformării și a răspândirii de știri false în regiune și invită UE să ia măsurile adecvate, în special prin sprijinirea mass-mediei independente și a inițiativelor civice educaționale;

35.  invită UE să promoveze mai mult dezvoltarea unei societăți civile puternice și independente în regiune, în special prin implicarea în relațiile cu sindicatele, cu organizațiile de femei și cu organizațiile de mediu; constată că UE are interesul să se implice în relația cu organizațiile locale ale societății civile pentru a-și face mai bine cunoscute, a-și evalua și a-și diversifica politicile care vizează țările din regiune; subliniază că restrângerea spațiului societății civile în mai multe țări reprezintă o amenințare la adresa stabilității regionale; regretă profund deteriorarea bruscă a libertății de asociere și atacurile împotriva organizațiilor societății civile, prin represiune și intimidare legală sau de facto, care au avut loc mai multe țări în ultimul deceniu; reafirmă cu fermitate că apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale civile și politice este un domeniu de activitate legitim pentru organizațiile societății civile, inclusiv în Orientul Mijlociu;

36.  subliniază gravitatea violenței împotriva femeilor în regiune, în special în situații de conflict; invită UE și statele sale membre să le solicite interlocutorilor lor din regiune să sporească participarea femeilor la prevenirea și soluționarea conflictelor, la negocierile de pace, la consolidarea păcii, la menținerea păcii, la răspunsul umanitar și la reconstrucția post-conflict; solicită UE să ofere un bun exemplu în acest sens și să asigure o reprezentare echitabilă a femeilor în propriile delegații și misiuni; invită UE și statele sale membre să includă Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea în toate activitățile lor care vizează soluționarea conflictelor din Orientul Mijlociu extins; își reiterează apelul ca Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen III să fie pus în aplicare pe deplin și să aibă prioritate în fiecare aspect al acțiunii externe a UE; invită UE și statele sale membre să îndemne toate părțile implicate în conflictul din regiune să ia măsuri speciale pentru a proteja femeile și fetele împotriva violenței de gen, în special împotriva violurilor și a altor forme de abuz sexual, în contextul conflictelor armate; subliniază că este important să se sprijine organizațiile locale de femei, ca mijloc de capacitare a acestora;

37.  invită autoritățile din regiune să respecte interdicția torturii în toate circumstanțele, astfel cum este consacrată în special în Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, pe care majoritatea țărilor din regiune au semnat-o și au ratificat-o; cere abolirea pedepsei cu moartea peste tot în regiune; regretă că în comunicarea comună privind un parteneriat strategic cu Golful nu a fost introdusă nicio măsură de protecție a drepturilor omului în cadrul cooperării cu statele din Golf în materie de combatere a terorismului și insistă ca orice cooperare în acest domeniu cu țările din Golf și din Orientul Mijlociu să se facă sub rezerva aplicării stricte a unor astfel de măsuri de protecție; ia act cu profundă îngrijorare de modelul persistent în țările din regiune de a adopta legi de „combatere a terorismului” care sunt concepute vag și a căror punere în aplicare conduce în practică la incriminarea dizidenților legitimi și pașnici; salută dialogurile bilaterale privind drepturile omului purtate cu țările arabe din Golf, precum și cu Israelul, Iordania și Libanul; subliniază totuși că aceste dialoguri nu ar trebui să constituie un exercițiu făcut doar pentru că trebuie făcut, ci ar trebui, în schimb, să vizeze asigurarea unor angajamente și rezultate concrete pentru a se înregistra progrese în domeniul drepturilor omului în țările partenere; subliniază, de asemenea, că dialogurile anuale privind drepturile omului nu ar trebui să fie singura oportunitate pentru discuțiile privind drepturile omului cu țările respective; invită UE și liderii statelor membre să își împărtășească preocupările și să formuleze recomandări pe care să le prezinte în cadrul dialogurilor purtate pe parcursul tuturor interacțiunilor la nivel înalt cu omologii lor din statele membre ale CCG; este profund îngrijorat de deteriorarea constantă a situației drepturilor omului în Arabia Saudită, care se reflectă în creșterea numărului de execuții în 2022 și în condamnarea cetățenilor saudiți, cum ar fi Salma al-Shehab, la 45 de ani de închisoare pentru utilizarea platformelor de comunicare socială; este profund îngrijorat de faptul că responsabilii pentru uciderea jurnalistului de la Washington Post Jamal Khashoggi nu au fost trași la răspundere în mod corespunzător;

38.  subliniază importanța obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite în Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă ca promotori esențiali ai stabilității regionale; subliniază că, pentru îndeplinirea tuturor acestor obiective, în special a celor privind provocările care reclamă o cooperare la nivel mondial, cum ar fi schimbările climatice, este necesar să se consolideze în continuare cooperarea dintre UE și țările din regiune, prin stabilirea de strategii, calendare și obiective clare în aceste domenii; subliniază că cea mai bună modalitate prin care UE poate promova securitatea și stabilitatea în regiune este abordarea cauzelor subiacente;

o
o   o

39.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor din toate statele membre ale UE, Secretariatelor Generale ale Ligii Statelor Arabe, Uniunii pentru Mediterana și Consiliului de Cooperare al Golfului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre ale acestora.

(1) JO L 335, 13.12.2008, p. 99. (2) JO C 342, 6.9.2022, p. 167. (3) JO C 404, 6.10.2021, p. 202. (4) Secretarul general adjunct pentru afaceri umanitare și coordonator al ajutorului de urgență, Martin Griffiths, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, și administratorul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Achim Steiner, „Message from the United Nations humanitarian, refugee, and development chiefs on the situation in Syria and the region” (Mesaj din partea responsabililor ONU pentru ajutor umanitar, refugiați și dezvoltare privind situația din Siria și din regiune), 10 mai 2022. (5) Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, „Syria emergency” (Situația de urgență din Siria), actualizat la 15 martie 2021. (6) Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, „Iraq Refugee Crisis Explained,” (Criza refugiaților din Irak explicată), 7 noiembrie 2019. (7) Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, „Yemen Crisis Explained”, (Criza refugiaților din Yemen explicată), 14 iulie 2022. (8) Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului. (9) Acemoglu, D. et al., „Democracy Does Cause Growth” (Democrația generează creștere), Journal of Political Economy, vol. 127, nr. 1, 2019, p. 47-100. (10) AlMezaini, K., „Humanitarian Foreign Aid of Gulf States – Background and Orientations” (Ajutorul extern umanitar al statelor din Golf – context și orientări), Fundația Konrad Adenauer, Raportul de politică nr. 20, ianuarie 2021.