Parlamentul European,

–  având în vedere declarația comună a Consiliului și reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei Europene din 30 ianuarie 2008 intitulată „Consensul european privind ajutorul umanitar”(1),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 30 aprilie 2014 intitulat „Set de instrumente – O abordare privind cooperarea pentru dezvoltare bazată pe drepturi a UE, care cuprinde toate drepturile omului” (SWD(2014)0152),

–  având în vedere rezoluția ONU din 21 octombrie 2015 intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, adoptată la Summitul ONU din 25 septembrie 2015 de la New York privind dezvoltarea durabilă, și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD),

–  având în vedere cea de-a treia Conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare, care a avut loc la Addis Abeba în perioada 13-16 iulie 2015, precum și Agenda de acțiune de la Addis Abeba,

–  având în vedere acordul adoptat la cea de a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP 21) de la Paris, din 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

–  având în vedere declarația comună din 30 iunie 2017 a Consiliului și reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei Europene intitulată „Noul Consens european privind dezvoltarea – Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”(2),

–  având în vedere raportul din octombrie 2019 al Grupului la nivel înalt de înțelepți privind arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare intitulat „Europa în lume – viitorul arhitecturii europene pentru dezvoltare”,

–  având în vedere studiul de fezabilitate al Consiliului din 14 aprilie 2021 privind opțiunile de consolidare a viitoarei arhitecturi financiare europene pentru dezvoltare,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 10 iunie 2021 privind consolidarea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare,

–  având în vedere Foaia de parcurs a Comisiei din 24 martie 2022 pentru îmbunătățirea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare și raportul privind progresele înregistrate pentru 2021 (COM(2022)0139),

–  având în vedere raportul comun BEI-BERD din 25 noiembrie 2021 privind acțiunile întreprinse în contextul concluziilor Consiliului referitoare la Arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare (EFAD),

–  având în vedere avizul nr. 7/2020 al Curții de Conturi Europene din 11 septembrie 2020 care însoțește raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la o nouă strategie UE-Africa – un parteneriat pentru o dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2021 referitoare la raportul privind execuția fondurilor fiduciare ale UE și a Instrumentului pentru refugiații din Turcia(4),

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 1 decembrie 2021 intitulată „Inițiativa «Global Gateway»” (JOIN(2021)0030),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului(5),

–  având în vedere cel de-al 6-lea Summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană din 17-18 februarie 2022 și declarația finală conexă intitulată „O viziune comună pentru 2030”,

–  având în vedere articolul 209 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și statutul Băncii Europene de Investiții (BEI), care este anexat la tratate și prevede că BEI este instituția Uniunii Europene de finanțare, este deținută exclusiv de toate cele 27 de state membre ale UE și are sarcina de a contribui la punerea în aplicare a politicii de dezvoltare a UE,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare (A9-0270/2022),

A.  întrucât pandemia de COVID-19 a adâncit deficitul deja semnificativ de finanțare a ODD-urilor și a cauzat o scădere generală a resurselor cu 700 de miliarde USD și, în același timp, o creștere a nevoilor cu 1 000 de miliarde USD, cauzând un efect de foarfecă, astfel încât se prognozează că deficitul anual de finanțare a ODD anterior pandemiei în țările în curs de dezvoltare, de 2,5 mii de miliarde USD, va crește cu 70 % după pandemia de COVID-19, ajungând la 4,2 mii de miliarde USD (3,7 mii de miliarde EUR)(6);

B.  întrucât există un deficit anual de finanțare de 148 de miliarde USD în țările cu venituri mici și medii inferioare în ceea ce privește realizarea ODD 4 până în 2030; întrucât costurile suplimentare generate de închiderea școlilor legate de COVID-19 riscă să crească acest deficit de finanțare cu până la o treime;

C.  întrucât agresiunea militară a Rusiei în Ucraina a exacerbat drastic situația ODD-urilor în Ucraina și în țările învecinate; întrucât actuala agresiune militară rusă în Ucraina va avea un impact asupra punerii în aplicare la nivel mondial a ODD-urilor, în special în ceea ce privește combaterea sărăciei și a foametei, ceea ce sporește riscurile de agravare a tulburărilor civile, a conflictelor și a migrației neregulamentare; întrucât consecințele distructive cauzate de războiul criminal al lui Putin au deturnat semnificativ resursele deja limitate ale ajutorului pentru dezvoltare; întrucât consecințele pe termen lung ale acestui război sunt încă necunoscute; întrucât deficitul major de finanțare a ODD și consecințele pandemiei de COVID-19, care a fost devastatoare în întreaga lume în curs de dezvoltare, necesită un răspuns susținut extraordinar din partea tuturor actorilor UE și o revizuire la nivel de sistem a arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare (EFAD);

D.  întrucât actualul rol de lider al UE în domeniul politic și financiar și eforturile sale nu sunt suficiente pentru realizarea ODD și a obiectivelor Acordului de la Paris și pentru abordarea altor provocări globale acute, în special agravarea schimbărilor climatice, creșterea dramatică a datoriei țărilor partenere, consecințele pandemiei de COVID-19 și conflictele violente și, prin urmare, este necesar un angajament comun la nivel internațional pentru a se asigura că EFAD este în măsură să răspundă acestor provocări emergente;

E.  întrucât, pentru a realiza ODD și pentru a depăși pandemia de COVID-19, este nevoie urgentă de o coerență a politicilor și de o cooperare strânsă între toate instituțiile oficiale de finanțare a dezvoltării, acționarii lor guvernamentali, instituțiile UE și toți partenerii existenți, pentru a se asigura că fondurile publice limitate sunt utilizate în modul cel mai eficace și mai eficient; întrucât mobilizarea cu succes de capital suplimentar, atât privat, cât și public, pe lângă asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) și alte forme existente de finanțare pentru dezvoltare, este esențială și trebuie aliniată la obiectivele politicii de dezvoltare, în special în scopul reducerii inegalităților și a sărăciei ca prim obiectiv al Agendei 2030;

F.  întrucât, inclusiv în vederea dezvoltării durabile a sudului global, este extrem de important ca fluxurile de energie la nivel mondial să fie reorganizate în viitor și ca continentul african să joace un rol important; întrucât consolidarea rolului său în ceea ce privește producția, utilizarea și exporturile de energie sustenabilă va oferi șansa unei dezvoltări economice sustenabile și orientate spre viitor și ar putea îmbunătăți condițiile de viață ale marii majorități a populației;

G.  întrucât insecuritatea alimentară reprezintă un obstacol semnificativ în calea realizării ODD, în special în Africa, unde 2 din 10 persoane sunt subnutrite; întrucât această provocare va deveni și mai acută ca urmare a creșterii populației; întrucât cooperarea UE cu țările partenere trebuie să abordeze efectiv această provocare, într-un mod sustenabil;

H.  întrucât instituțiile UE și cele 27 de state membre ale UE constituie împreună cel mai mare donator pentru țările în curs de dezvoltare, fiind responsabile pentru aproximativ 46 % din totalul AOD furnizate de toți membrii OCDE țărilor în curs de dezvoltare;

I.  întrucât crearea abordării „Echipa Europa” ca răspuns global al UE la COVID-19 ar putea contribui la stabilirea unui cadru strategic unic de coordonare pentru răspunsul extern al UE la pandemie și la alte provocări majore, cum ar fi consecințele agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, în sprijinul țărilor partenere; întrucât această abordare este un proces promițător care permite continuarea cooperării dintre instituțiile UE, statele membre și instituțiile europene bilaterale și multilaterale de finanțare a dezvoltării, BEI și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), sporind în permanență eficacitatea și vizibilitatea colectivă a UE;

J.  întrucât intrarea în vigoare a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (IVCDCI – Europa globală), cu un buget total de 79,5 miliarde EUR, constituie o schimbare istorică în politicile externe și de dezvoltare ale UE, conducând la raționalizarea și consolidarea cheltuielilor UE pentru dezvoltare și dând un nou impuls unei cooperări mai strânse între actorii europeni din domeniul dezvoltării; întrucât IVCDCI – Europa globală modifică semnificativ cadrul de investiții externe, reunind finanțarea mixtă și garanțiile din cadrul Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus (FEDD+) – Garanția pentru acțiunea externă (GAE); întrucât FEDD+ extinde considerabil domeniul geografic de aplicare și pachetul financiar al predecesorului său, FEDD, și va fi în măsură să garanteze operațiuni de până la 53,4 miliarde EUR prin intermediul GAE; întrucât principiul „politicile pe primul loc” aflat în centrul IVCDCI – Europa globală reprezintă o trecere la o cooperare bazată pe obiective de politică și asigură faptul că utilizarea garanțiilor bugetare ale UE este acoperită de procesul de programare;

K.  întrucât FEDD+, instituit în cadrul instrumentului IVCDCI – Europa globală, oferă finanțare pentru operațiunile de finanțare mixtă și de garantare bugetară, care urmează să fie puse în aplicare de partenerii eligibili în cadrul unei abordări deschise și colaborative;

L.  întrucât articolul 36 din Regulamentul privind IVCDCI – Europa globală stabilește rolul specific al BEI în cadrul acestui instrument;

M.  întrucât întreprinderile și instituțiile financiare din UE care și-au desfășurat activitatea în țările în curs de dezvoltare în ultimul deceniu s-au confruntat din ce în ce mai mult cu concurența neloială din partea unor actori mondiali ce acționează în afara sistemului multilateral de finanțare a dezvoltării, care prevede un set internațional de norme și reglementări, cum ar fi cerințe specifice pentru AOD, credite care beneficiază de susținere oficială, împrumuturi sustenabile și sustenabilitatea datoriilor, interzicerea subvențiilor la export și standarde internaționale pentru combaterea mitei și a corupției;

N.  întrucât buna funcționare a coerenței politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) și sprijinul pentru mobilizarea resurselor interne fac parte integrantă din buna gestiune financiară și vizează creșterea eficacității ajutorului prin inițiative concrete, cum ar fi sprijinirea luptei împotriva corupției, dezvoltarea unor sisteme fiscale progresive și combaterea eludării și evaziunii fiscale;

O.  întrucât raportul Grupului la nivel înalt al înțelepților publicat în octombrie 2019 a inclus printre recomandările sale înființarea unei bănci europene pentru climă și dezvoltare durabilă, opțiune respinsă imediat de statele membre ca fiind prea costisitoare și necesitând prea mult timp pentru a fi pusă în aplicare în noua perioadă bugetară; întrucât, în schimb, Consiliul a ales altă opțiune decât cele sugerate de Grupul la nivel înalt al înțelepților, denumită „statu-quo +”, care nu modifică fundamental structurile existente, dar solicită îmbunătățirea acestora; întrucât opțiunea „statu-quo +” prevede următoarele îmbunătățiri fără costuri suplimentare pentru statele membre: îmbunătățirea prezenței BEI pe teren și schimbarea modelului său de afaceri în direcția unei bănci mai orientate către dezvoltare, extinzând treptat sfera de acțiune a BERD în Africa Subsahariană și sporind capacitatea Comisiei, a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și a delegațiilor UE;

P.  întrucât statele membre au solicitat băncilor de dezvoltare și instituțiilor financiare europene să își intensifice colaborarea și coordonarea, atât între ele, cât și cu alte instituții financiare multilaterale și internaționale, valorificând punctele forte și expertiza fiecărei instituții, sporind astfel eficiența, vizibilitatea și impactul EFAD și încurajând mobilizarea în continuare a sectorului privat, continuând totodată să completeze și să sprijine implicarea sectorului public,

Principiile și obiectivele arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare

1.  ia act de concluziile Consiliului privind consolidarea EFAD și de Foaia de parcurs a Comisiei pentru îmbunătățirea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare și raportul privind progresele înregistrate pentru 2021 din 24 martie 2022 (COM(2022)0139); subliniază rolul esențial al IVCDCI – Europa globală, al FEDD+ și al GAE în a asigura un cadru strategic pentru finanțare mixtă, reducerea riscurilor investițiilor și garanții și în a mobiliza resurse din sectorul privat cu sprijinul bugetului UE, în special având în vedere concurența geopolitică și economică tot mai mare;

2.  accentuează că EFAD ar trebui să prevadă o arhitectură eficientă, eficace, coerentă și favorabilă incluziunii, bazată pe principiul „politicile pe primul loc”, care reprezintă coloana vertebrală a structurii EFAD, și în conformitate cu interesele și valorile strategice ale UE; insistă ca toți partenerii de implementare care fac parte din EFAD și care accesează fonduri din bugetul UE în cadrul FEDD+ să aplice întreaga gamă de standarde, politici și proceduri ale UE în domeniul social, al drepturilor omului, al achizițiilor publice, al transparenței, al mediului și al statului de drept; invită Comisia să evalueze, să monitorizeze și să raporteze cu privire la respectarea acestor norme ale UE; subliniază că EFAD, care acordă prioritate politicilor, ar trebui să fie ghidată de principiile și obiectivele stabilite în Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, în Acordul de la Paris și în Agenda de acțiune de la Addis Abeba și ar trebui să contribuie la realizarea ODD; reiterează că proiectele care implică actori EFAD trebuie să facă obiectul unei verificări a sustenabilității în domeniul climei și al mediului, precum și a sustenabilității sociale, cu scopul de a reduce la minimum orice posibil impact negativ și de a maximiza beneficiile în ceea ce privește clima, mediul și dimensiunea socială, în conformitate cu angajamentele UE și ale statelor sale membre în temeiul articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris; insistă cu fermitate ca operațiunile din cadrul noului EFAD să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea; insistă, de asemenea, în acest context, că operațiunile ce implică actori EFAD nu finanțează sectoare care agravează criza climatică, ci contribuie, dimpotrivă, la tranziția către o producție sustenabilă de energie; reamintește că angajamentul politic al UE ar trebui să fie încorporat în cadrul său financiar multianual și să se reflecte pe deplin în arhitectura sa financiară europeană pentru dezvoltare;

3.  insistă ferm că EFAD trebuie să consolideze parteneriatele strategice dintre Uniunea Europeană și partenerii săi globali pentru dezvoltare; reiterează că astfel de parteneriate ar trebui să se bazeze întotdeauna pe respect reciproc și demnitate, interese și valori comune, în special drepturile omului, egalitatea de gen, responsabilitatea de mediu, socială și climatică, sănătate și securitate, menite să reducă inegalitățile și sărăcia; repetă că parteneriatele respective ar trebui să fie întotdeauna stabilite în conformitate cu ODD și într-un efort de realizare a acestora; subliniază, în acest sens, influența multidimensională a regimului lui Putin și sprijinul de care beneficiază pe continentul african și solicită UE și statelor sale membre să se adreseze acestor țări partenere africane și să stabilească parteneriate fiabile; invită Comisia să implice organizațiile societății civile și ONG-urile, inclusiv organizațiile locale, în crearea și punerea în aplicare a unor astfel de parteneriate; evidențiază că o condiție prealabilă pentru proiectele de parteneriat finanțate prin EFAD este de a asigura dezvoltarea și adiționalitatea financiară, precum și asumarea responsabilității la nivel național și eficacitatea dezvoltării; susține politicile și inițiativele UE care sprijină coordonarea și cooperarea dintre statele membre în domeniul politicii de dezvoltare, precum și acțiunile UE care completează și sprijină inițiativele statelor membre; subliniază că eradicarea sărăciei (ODD 1), promovarea unei stări bune de sănătate și a bunăstării (ODD 3), asigurarea accesului la o educație de calitate pentru toți (ODD 4), reducerea inegalităților (ODD 10) și promovarea acțiunilor climatice (ODD 13), cu un accent deosebit pe grupurile cele mai marginalizate și fără a lăsa pe nimeni în urmă, reprezintă provocări deosebit de acute în lumea de astăzi; insistă, de asemenea, că ar trebui luate mai multe măsuri pentru a răspunde nevoilor de investiții pentru industriile oceanice sustenabile, întrucât ODD 14 privind „viața subacvatică” rămâne unul dintre ODD cele mai subfinanțate;

4.  accentuează interconexiunea dintre ajutorul umanitar, cooperarea pentru dezvoltare și pace; reliefează rolul pe care îl joacă dezvoltarea în prevenirea conflictelor, rezolvarea durabilă a conflictelor și consolidarea gestionării crizelor; insistă asupra importanței dezvoltării în continuare a unei legături triple bine adaptate, axate pe o redresare centrată pe oameni, structurală și sustenabilă pe termen lung, pentru a aborda complexitatea crizelor prelungite și previzibile și a situațiilor violente; reamintește că, fără pace și securitate, dezvoltarea și eradicarea sărăciei nu sunt posibile, iar fără dezvoltare și eradicarea sărăciei nu se poate institui o pace sustenabilă și nici securitatea oamenilor sau a statelor; constată, de asemenea, că lipsa securității exacerbează vulnerabilitățile deja existente în țările în curs de dezvoltare și crește deficitul de finanțare pentru realizarea ODD; observă că securitatea, statul de drept și instituțiile reziliente sunt esențiale pentru investiții și pentru dezvoltarea durabilă; ia act de activitățile părților interesate de la nivel local, inclusiv ale organismelor guvernamentale locale, ale organizațiilor societății civile, ale partenerilor sociali și ale organizațiilor confesionale în soluționarea și gestionarea conflictelor, care contribuie la pace și securitate; reamintește că AOD ar trebui utilizată întotdeauna în conformitate cu obiectivele de dezvoltare convenite la nivel internațional și cu IVCDCI – Europa globală;

5.  reliefează rolul unei abordări colective și coerente la nivelul UE, care să fie susținută și aprobată de toate statele membre ale UE, bine concepută din punct de vedere politic și adaptată la particularitățile țării partenere și care ar putea fi eficace în a promova extinderea sistemelor de protecție socială conforme cu convențiile relevante ale OIM, precum și a serviciilor publice esențiale din țările în curs de dezvoltare; subliniază că o astfel de abordare a UE ar contribui la transformarea protecției sociale într-una dintre bazele contractului social, deschizând calea către o reziliență sporită; consideră că finanțarea mixtă reprezintă o opțiune în setul de instrumente pentru finanțarea dezvoltării care ar putea completa investițiile publice într-un context bugetar limitat; cere ca operațiunile de finanțare mixtă să se limiteze la domeniile în care pot aduce valoare adăugată economiei locale și solicită, în acest context, o evaluare atentă, în special atunci când se vizează țările cel mai puțin dezvoltate, cu scopul de a limita datoriile, de a garanta serviciile publice esențiale, cum ar fi sănătatea, educația și protecția socială, și de a nu adânci inegalitățile existente;

6.  atrage atenția că coerența între toate politicile, strategiile, inițiativele și instrumentele de finanțare ale UE, în special noul instrument IVCDCI – Europa globală, inițiativa „Echipa Europa” și noua strategie „Global Gateway”, precum și alinierea strânsă la strategia UE privind CPD și coerența politicilor în favoarea dezvoltării durabile (CPDD) sunt esențiale pentru a maximiza răspunsul global al UE pentru creștere durabilă, dezvoltare și pace; consideră că EFAD ar trebui să îmbunătățească vizibilitatea UE și impactul finanțării sale pentru dezvoltare în lume, pentru a se asigura că rolul perceput al UE în lume corespunde amplorii sprijinului său;

7.  este alarmat de modul în care pandemia de COVID-19 a scos la iveală factorii structurali de lungă durată ai inegalităților în materie de sănătate; consideră că EFAD ar trebui să contribuie la investiții în sisteme de sănătate publică reziliente, îngrijiri de sănătate și servicii de asistență medicală, precum și în cercetarea și dezvoltarea de noi tehnologii medicale, precum și de vaccinuri, tratamente și axarea pe bolile recurente în țările în curs de dezvoltare; solicită să se examineze posibilitatea de a crea o platformă pentru schimbul de inovații, educație și formare, cunoștințe și expertiză, care să sprijine parteneriatele între mai multe părți interesate, să promoveze dialogul public-privat și să exploreze soluții inovatoare de afaceri pentru a accelera dezvoltarea durabilă; subliniază rolul investițiilor publice și private și al parteneriatelor public-privat, precum și importanța mobilizării resurselor interne în țările partenere și a utilizării mai eficiente a fondurilor UE în eliminarea deficitului de finanțare de 2,5 mii de miliarde USD identificat pentru îndeplinirea ODD până în 2030, consolidând în același timp buna guvernanță și combaterea corupției;

Provocările care trebuie abordate

8.  accentuează că toate țările, atât cele dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare, au responsabilitatea comună de a realiza ODD; evidențiază că contribuția financiară a UE la dezvoltarea durabilă în țările partenere ar trebui să permită țărilor partenere să contribuie la propria dezvoltare economică și socială și să realizeze ODD; subliniază importanța capitală a asumării responsabilității la nivel național în acest context; evidențiază că EFAD și strategia mult așteptată a UE privind ODD trebuie să reflecte și să faciliteze un set coordonat și coerent de politici și angajamente interne și externe ale UE, inclusiv prin setul de instrumente existente ale politicii de dezvoltare; subliniază că finanțarea publică și privată trebuie să fie aliniată la obiectivele ODD și ale Acordului de la Paris; regretă, în acest context, că Comisia nu a elaborat încă o strategie integrată și holistică de punere în aplicare a ODD, ceea ce reprezintă o provocare semnificativă în ceea ce privește ambiția de a realiza coerența politicilor, din cauza lipsei unor obiective clare, măsurabile și încadrate în timp la nivelul UE pentru toate ODD ca referință de raportare;

9.  consideră că EFAD ar trebui să se bazeze pe expertiza și pe rețelele existente ale tuturor actorilor săi diferiți [și anume BEI, BERD, instituțiile europene de finanțare a dezvoltării (IFD) și altele]; recunoaște progresele și îmbunătățirile înregistrate în ceea ce privește viitoarea EFAD după concluziile Consiliului, dar observă că statu-quo-ul actual se caracterizează încă prin lipsa orientării politice și a coordonării, fragmentare, duplicare și concurență contraproductivă între actorii menționați anterior; solicită eforturi suplimentare pentru o mai bună coordonare și cooperare pentru ca sistemul actual să devină mai eficace, colaborativ și axat pe asigurarea unei utilizări optime a resurselor care valorifică expertiza geografică, sectorială și financiară relevantă a partenerilor-cheie pentru a obține o rentabilitate mai bună a banilor contribuabililor din UE și un impact mai puternic asupra dezvoltării;

10.  recunoaște necesitatea de a consolida și îmbunătăți structura instituțională a UE și de a aborda „deficitul de eficacitate a dezvoltării”, de a reduce coordonarea birocratică greoaie și de a consolida flexibilitatea instituțională în vederea maximizării potențialului EFAD și a creșterii impactului său asupra dezvoltării;

11.  invită Comisia să lucreze la o guvernanță eficace a strategiei „Global Gateway”, care trebuie promovată sub conducerea generală a Președintei Comisiei, și să colaboreze îndeaproape în acest sens cu Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, cu SEAE, cu Consiliul și cu Parlamentul; subliniază că strategia ar trebui să fie în concordanță cu EFAD și că recurgerea la rezerva de finanțare IVCDCI – Europa globală pentru provocările și prioritățile emergente nu este adecvată; îndeamnă Comisia să furnizeze informații suplimentare despre modul în care a calculat indicatorul efectului de levier pentru operațiunile de investiții ale inițiativei „Global Gateway” a UE, anunțată recent;

12.  este preocupat că principalele caracteristici ale principiului CPDD lipsesc sistematic din inițiativele de reglementare ale UE; subliniază că sunt necesare mai multe eforturi pentru a respecta pe deplin principiile CPDD, pentru a atinge obiectivele privind eficacitatea ajutorului; insistă că mecanismele de asigurare a CPDD trebuie să fie consacrate în EFAD; solicită mai multe evaluări ex ante ale impactului și instituirea unui sistem de alertă timpurie pentru incoerențele politice în cadrul delegațiilor UE; recomandă ca CPDD să fie utilizată mai sistematic și mai eficient de către toate instituțiile relevante ale UE și statele membre, inclusiv la cel mai înalt nivel politic, și să fie integrată în elaborarea și punerea în aplicare a diverselor politici ale UE, pentru a se asigura că acestea nu afectează în mod negativ realizarea ODD; reamintește că mecanismele CPDD ar trebui, de asemenea, să fie puse în aplicare de BEI, BERD, IFD și intermediarii acestora; subliniază că CPDD trebuie să fie integrată în special în politicile externe ale UE și abordată pentru a realiza ODD;

13.  recunoaște eforturile Comisiei pentru o mai bună legiferare cu scopul de a crea investiții sustenabile pe termen lung care să promoveze sănătatea și bunăstarea atât a oamenilor, cât și a planetei și care să protejeze drepturile omului; solicită ca EFAD să fie în concordanță cu viitoarea legislație a UE privind diligența necesară și responsabilitatea întreprinderilor, asigurând respectarea de către întreprinderi a standardelor privind drepturile omului, a evoluțiilor în materie de reglementare și a obligației de diligență și respectarea angajamentelor internaționale privind afacerile și drepturile omului; accentuează că EFAD trebuie să respecte cele mai înalte standarde de transparență și răspundere; invită membrii EFAD să consolideze diligența necesară a operațiunilor lor, să asigure o consultare semnificativă a populației locale pe tot parcursul punerii în aplicare a proiectelor, să își dezvolte în continuare expertiza în materie de dezvoltare și capacitatea specifică și resursele umane pe teren, să integreze perspectiva de gen și să protejeze drepturile omului în toate operațiunile, să fie dotați cu mecanisme solide de responsabilizare pentru comunitățile afectate și să monitorizeze îndeaproape și să raporteze despre deficiențele implicării lor și rolul intermediarilor lor în proiectele care au avut un impact negativ asupra populațiilor locale din țările în curs de dezvoltare;

14.  reafirmă că toți partenerii de implementare și intermediarii financiari implicați în proiecte legate de garanțiile UE sau finanțate de la bugetul UE trebuie să respecte pe deplin standardele, politicile, normele și procedurile UE sociale, de mediu, fiscale, de transparență, antifraudă și anticorupție; invită Curtea de Conturi Europeană să examineze pe deplin și să raporteze periodic cu privire la operațiunile sprijinite de garanții de la bugetul UE, abordând eventualele deficiențe ale metodelor sale de lucru care o împiedică în prezent să facă acest lucru; subliniază că este important să se efectueze o evaluare independentă a FEDD+ și a abordării „Echipa Europa” în timp util pentru a le evalua eficacitatea, performanța și impactul asupra dezvoltării;

15.  observă că abordarea „Echipa Europa” a apărut ca răspuns la pandemia de COVID-19; consideră că abordarea „Echipa Europa” ar trebui să joace un rol esențial în îmbunătățirea suplimentară a cooperării strategice și a coordonării globale, precum și a coerenței și eficacității eforturilor de dezvoltare, în special la nivelul țărilor partenere, precum și la nivelul UE și al statelor membre, inclusiv la nivelul administrației regionale; se așteaptă la o mai bună orientare și axare a politicilor, precum și la mecanisme mai solide de comunicare și vizibilitate în cazul instrumentului FEDD+/IVCDCI – Europa globală; insistă, totodată, asupra punerii în aplicare adecvate a mecanismului de control al Parlamentului European pentru a permite legitimitatea democratică a activităților Echipei Europa;

16.  invită Comisia să prezinte o direcție politică puternică a UE pentru politicile de dezvoltare și să coordoneze EFAD într-un mod care să permită alinierea în continuare a activităților instituțiilor financiare de dezvoltare ale UE în cadrul noii arhitecturi deschise, colaborative, transparente și favorabile incluziunii, pentru a atinge obiectivele politicii de dezvoltare a UE, a consolida parteneriatele strânse cu regiunile și a contribui la dezvoltarea acestora;

17.  subliniază că procesul de programare IVCDCI – Europa globală oferă oportunitatea de a crește utilizarea garanțiilor bugetare ale UE, în special a FEDD+; reliefează că viitoarea arhitectură financiară ar trebui să permită participarea tuturor actorilor interesați din domeniul finanțării dezvoltării, inclusiv a actorilor mici și mijlocii, precum și a băncilor de dezvoltare și părților interesate din afara UE; solicită, în acest context, condiții echitabile solide în ceea ce privește guvernanța FEDD+ și accesul la resursele UE; subliniază cât de importante sunt un cadru adecvat de gestionare a riscurilor, precum și gestionarea și supravegherea eficientă a implementării instrumentelor de finanțare a dezvoltării; invită Comisia să își utilizeze mai eficient resursele existente din domeniul expertizei bancare și capacitățile financiare și tehnice;

18.  salută publicarea primei foi de parcurs a Comisiei pentru îmbunătățirea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare și raportul privind progresele înregistrate pentru 2021; reamintește că IVCDCI – Europa globală impune Comisiei să comunice Consiliului și Parlamentului componența, mandatul și regulamentul de procedură ale grupului de evaluare tehnică și să asigure imparțialitatea și absența conflictelor de interese ale membrilor săi; îndeamnă Comisia să pună în aplicare măsuri similare pentru a asigura transparența și imparțialitatea grupului de experți la nivel înalt, care va oferi Comisiei recomandări privind accelerarea în continuare a fluxului de capital privat către țările cu venituri mici și medii;

19.  invită Comisia să se asigure că EFAD urmărește obiectivul de a restabili sistemul multilateral de finanțare a dezvoltării pentru a contribui la stoparea practicilor de creditare nesustenabile ale unor țări care operează în afara acestui sistem, ceea ce nu numai că amenință condițiile de concurență echitabile pentru UE și alte țări care respectă normele, ci și mărește dramatic datoria externă deja ridicată a multor țări în curs de dezvoltare, care au devenit și mai vulnerabile ca urmare a pandemiei de COVID-19; subliniază, în acest context, că agresiunea militară a Rusiei în Ucraina agravează și mai mult povara datoriei în multe țări în curs de dezvoltare; evidențiază că țările cel mai puțin dezvoltate nu sunt în măsură să pună în aplicare ODD fără sprijin financiar și, prin urmare, solicită cu fermitate măsuri de reducere a datoriilor în conformitate cu angajamentele de sustenabilitate;

20.  consideră că taxonomia UE ar trebui să contribuie la reorientarea fluxurilor de capital către investiții sustenabile și să introducă sustenabilitatea printre criteriile care trebuie luate în considerare pentru gestionarea riscurilor; invită Comisia să dezvolte în continuare taxonomia UE și să încurajeze instituțiile de finanțare a dezvoltării, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, precum și actorii privați activi în domeniul dezvoltării, să își alinieze activitățile, în special cele din țările în curs de dezvoltare, la obiectivele ODD și la obiectivele Acordului de la Paris;

Instituțiile financiare europene și naționale

21.  reafirmă rolul specific al BEI în cadrul UE și pe plan mondial, astfel cum este prevăzut la articolul 209 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la articolul 36 din Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală; reliefează rolul important al BEI în realizarea de investiții ale UE și în crearea de parteneriate cu Comisia în cadrul punerii în aplicare a strategiei „Global Gateway”;

22.  recunoaște rolul emblematic al BEI în contextul Pactului verde european și în economia albastră sustenabilă, precum și contribuția sa substanțială la răspunsul economic al UE la pandemia de COVID-19; solicită UE să valorifice și mai mult potențialul BEI ca instrument de îmbunătățire a autonomiei strategice a UE și de promovare a intereselor și priorităților sale de politică externă în relațiile sale cu țările din afara UE; invită BEI să își îmbunătățească politicile și practicile, precum și transparența, în special prin punerea în aplicare a recomandărilor formulate de Ombudsmanul European de a lua câteva măsuri de transparență pentru a permite publicului să vadă mai ușor impactul potențial asupra mediului al proiectelor pe care le finanțează, astfel cum se prevede în cauzele 1065/2020/PB, 1251/2020/PB și 1252/2020/PB;

23.  salută înființarea BEI Global, definită de BEI ca o sucursală a Grupului BEI dedicată dezvoltării, care este operațională de la 1 ianuarie 2022; invită BEI să își consolideze prezența pe teren, exploatând în același timp posibilele sinergii cu SEAE, cu delegațiile UE, cu BERD și cu alte IFD europene; subliniază că lipsa de informații cu privire la modul în care BEI Global este finanțată pune în pericol mandatul său încă de la început, având în vedere și angajamentele acestei noi entități în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare; solicită, prin urmare, un mandat de dezvoltare concret și solid pentru noua BEI Global; se așteaptă ca această nouă structură și consiliul său consultativ, obiectivele și dispozițiile sale bugetare, funcționarea organizațională și obiectivele specifice ale sucursalei, precum și mecanismele sale de coordonare cu alte instituții de dezvoltare financiară să fie pe deplin transparente, inclusiv prin publicarea proactivă a documentelor, prin asigurarea unei reprezentări semnificative a țărilor beneficiare și prin schimburi periodice cu Parlamentul European și printr-un dialog deschis cu părțile interesate, în special cu organizațiile societății civile și cu actorii locali;

24.  încurajează BEI să continue să se implice activ în dezvoltarea planificării, monitorizării și evaluării la nivel de țară, în colaborare cu delegațiile UE și prin intermediul cofinanțării cu instituțiile de finanțare a dezvoltării; solicită o coordonare mai strânsă între Comisie și SEAE și delegațiile UE pentru a facilita discuțiile și cooperarea cu actorii relevanți de pe teren, în vederea identificării proiectelor care îndeplinesc cel mai bine obiectivele de eficacitate a dezvoltării;

25.  încurajează BEI și BERD să își consolideze în continuare complementaritatea și modelele de afaceri prin inițiative de consolidare a încrederii reciproce, deoarece nevoile sunt mai mari decât resursele lor comune; invită BEI și BERD să își coordoneze activitatea pe diferite traiectorii și să își clarifice diviziunea muncii pentru a ajuta fiecare bancă să se concentreze asupra competențelor sale de bază, evitând astfel duplicarea și subminarea; constată că este necesar să se adapteze metodele și instrumentele de lucru ale BEI și BERD la nevoile de investiții din Africa, în special pentru a facilita investițiile la scară largă, menținând, în același timp, sprijinul UE pentru proiectele locale la scară mai mică; evidențiază că este esențial ca investițiile europene să fie însoțite de o prezență vizibilă a UE și de un dialog politic continuu; observă că EFAD trebuie să maximizeze avantajele diferitelor medii structurale și metode de lucru ale băncilor de dezvoltare și instituțiilor financiare europene existente, pentru a spori eficiența contribuției UE la dezvoltarea durabilă; se așteaptă ca BEI, BERD și alte IFD europene să asigure și să furnizeze dovezi, sub forma unor evaluări ex ante ale impactului, că fiecare proiect, în special proiectele de finanțare mixtă, contribuie la obiectivele de dezvoltare ale UE, inclusiv cele referitoare la țările cel mai puțin dezvoltate, și respectă standardele internaționale în domeniul drepturilor omului; invită Comisia, BEI, BERD și IFD europene să se asigure că echipele lor de consiliere și asistență tehnică sunt echipate pentru a promova egalitatea de gen și dezvoltarea favorabilă incluziunii;

26.  invită Comisia, statele membre, BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și celelalte bănci de dezvoltare și instituții financiare europene, inclusiv IFD mai mici, să își consolideze cooperarea, în special în cadrul IVCDCI – Europa globală și al obiectivelor sale, precum și în ceea ce privește realizarea pe plan mondial a obiectivelor Agendei 2030, să le încurajeze să pună în comun resursele și finanțarea și să îmbunătățească coordonarea și comunicarea în cadrul proiectelor comune, bazându-se pe expertiza lor financiară respectivă; invită Comisia să joace un rol mai important în furnizarea de asistență tehnică pentru proiecte și în sprijinirea IFD și a altor actori din domeniul dezvoltării în ceea ce privește coordonarea; solicită o abordare incluzivă față de IFD mai mici din statele membre în ceea ce privește accesul la finanțare în cadrul arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare;

27.  subliniază importanța utilizării mai eficiente a sinergiilor și a unei mai bune armonizări a inițiativelor de finanțare ale BERD, BEI și ale altor IFD care vizează țările din vecinătatea europeană, acordând o importanță deosebită țărilor candidate la UE; reamintește, în contextul războiului în curs din Ucraina, că finanțarea europeană în țările învecinate și în țările candidate este un element indispensabil al reformelor necesare pentru îndeplinirea criteriilor de aderare, în acord cu interesele de politică externă ale UE;

28.  invită BEI să colaboreze mai strâns cu Banca Africană de Dezvoltare și să evalueze avantajele înființării unei filiale comune în urma punerii în aplicare a planului de acțiune în desfășurare privind parteneriatul BEI-Banca Africană de Dezvoltare; invită BEI să informeze Parlamentul cu privire la următoarele măsuri luate; evidențiază necesitatea de a finanța investiții pe termen lung care să promoveze dezvoltarea durabilă și să se bazeze pe cooperare până în prezent, pentru a dezvolta în continuare oportunități de dezvoltare durabilă pentru continentul african; încurajează crearea de centre de proiect și de consiliere, gestionate în comun de BEI și de Banca Africană de Dezvoltare, pentru a crea puncte de contact eficiente pentru consiliere și inițierea de proiecte pentru actorii locali și pentru a răspunde mai bine nevoilor de dezvoltare de pe teren, precum și pentru a îmbunătăți asumarea responsabilității la nivel local pentru proiectele comune de dezvoltare; solicită, în acest sens, sprijinirea dezvoltării sectorului privat local în Africa, în special acordând mai multe fonduri microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii africane;

29.  subliniază, în acest context, că, în general, sunt necesare asumarea responsabilității la nivel local și o abordare colaborativă și incluzivă, care să fie susținute de un cadru solid pentru consultări sistematice la nivel local cu părțile interesate și cu beneficiarii, pentru a obține un impact de durată asupra dezvoltării; solicită Comisiei să evalueze modul în care ar putea fi îmbunătățit în continuare cadrul pentru consultări sistematice la nivel local cu părțile interesate și cu beneficiarii;

30.  invită instituțiile de finanțare a dezvoltării din statele membre să extindă și mai mult incluziunea financiară pentru a sprijini accesul la finanțare sustenabilă al persoanelor care au cea mai mare nevoie de finanțare, inclusiv al femeilor, deoarece acesta contribuie la capacitarea lor economică; invită, în acest context, EFAD să contribuie la punerea deplină în aplicare a celui de-al treilea Plan de acțiune al UE pentru egalitatea de gen; reamintește obiectivul ca minimum 85 % dintre acțiuni să aibă ca obiectiv principal sau semnificativ egalitatea de gen, dintre care cel puțin 5 % ar trebui să aibă ca obiectiv principal egalitatea de gen, precum și drepturile și capacitarea femeilor și a fetelor; solicită o obligație ca pentru toate operațiunile EFAD să se colecteze date defalcate în funcție de gen și să se efectueze evaluări ex ante și ex post ale impactului de gen;

31.  încurajează toate băncile și instituțiile de dezvoltare să își asume angajamente sustenabile și să facă investiții îndrăznețe în conformitate cu obiectivele politicii de dezvoltare, în special reducerea inegalităților și eradicarea sărăciei, mai degrabă decât din perspectiva randamentului investițiilor; recunoaște, așadar, importanța încurajării investițiilor mai riscante în contexte de dezvoltare mai dificile, cum ar fi țările fragile sau afectate de conflicte, precum și în sectoare insuficient deservite, cum ar fi clima, biodiversitatea, educația și sănătatea; subliniază, în același timp, necesitatea de a minimiza orice risc asociat pentru bugetul UE, cum ar fi creșterea cererii de garanții bugetare ale UE, și de a menține ratingul de credit ridicat al BEI; încurajează IFD să își asume mai multe riscuri în programele lor de investiții prin intermediul FEDD+, pentru a include și cele mai fragile economii; invită Comisia, în acest sens, să joace un rol mai important în a garanta efecte măsurabile și suplimentare asupra dezvoltării, fără a denatura piața locală și fără a concura în mod neloial cu actorii economici locali, și contribuind la dezvoltarea ofertei de proiecte, sprijinind pregătirea proiectelor și ajutând IFD să se coordoneze, asigurând, în același timp, integrarea IFD mai mici;

32.  recunoaște importanța și potențialul băncilor de dezvoltare din statele membre în cadrul structurii EFAD; este preocupat totuși de rolul intermediarilor care colaborează cu IFD, în special în ceea ce privește încălcările raportate ale drepturilor omului; reliefează rolul important pe care dezvoltarea sectorului privat local din Africa Subsahariană îl poate juca în capacitarea țărilor partenere pentru a se angaja pe calea dezvoltării durabile;

33.  invită Comisia să raporteze anual despre inițiativele Echipei Europa, pe baza unor indicatori cantitativi și calitativi în cadrul IVCDCI – Europa globală, evaluând, în același timp, resursele mobilizate, planificarea dezvoltării, precum și impactul, armonizarea și aplicarea standardelor UE, perspectiva integrării în UE și implicarea statelor membre; insistă ca o astfel de raportare să fie comunicată Parlamentului și făcută publică; subliniază că Parlamentul trebuie să joace un rol esențial în monitorizarea obiectivelor politice și a rezultatelor preconizate ale acestor inițiative, atât la nivel general, cât și la nivel de proiect, asigurându-se că inițiativele respective se desfășoară în paralel cu mecanismele existente și completează, fără să înlocuiască, programele indicative multianuale;

34.  reiterează că controlul instituțional și verificarea finanțării acordate de UE stimulează dezbaterea democratică și contribuie la creșterea credibilității și transparenței UE; subliniază rolul important al Parlamentului și funcția sa de control în cadrul IVCDCI – Europa globală în această privință; solicită obligații care să asigure o vizibilitate adecvată a punerii în aplicare a EFAD; invită Comisia să ia măsuri în mod corespunzător și în timp util în cazul în care aceste obligații nu sunt îndeplinite; invită Curtea de Conturi Europeană să elaboreze rapoarte periodice despre punerea în aplicare a EFAD, care vor fi făcute publice și vor conduce la recomandări de politică, inclusiv cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse pentru îmbunătățiri; regretă lipsa de informații furnizate publicului larg despre rolul UE în sprijinirea comunităților locale și încurajează o mai bună comunicare cu publicul;

35.  invită Comisia și instituțiile EFAD să promoveze transparența în procedurile lor de achiziții publice; reamintește că întreprinderile din UE ar trebui să poată concura în condiții egale cu întreprinderile cu sediul în țări din afara UE;

36.  subliniază că obținerea de informații relevante, coerente și comparabile în timp util este esențială pentru a măsura progresele și rezultatele reale și pentru a identifica dacă finanțarea UE pentru dezvoltare a fost eficace și suplimentară altor surse de finanțare; regretă absența unui cadru unificat de raportare și de măsurare a rezultatelor cu indicatori comparabili pentru FEDD+; încurajează Comisia să dezvolte un astfel de cadru pentru a permite o gestionare armonizată a rezultatelor; invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la conținutul și punerea în aplicare a acestui cadru;

37.  așteaptă cu interes raportul special al Curții de Conturi Europene privind programarea ajutorului pentru dezvoltare, în care se va evalua dacă ajutorul pentru dezvoltare acordat de UE pentru perioada 2021-2027 a fost alocat în conformitate cu o strategie bine definită; reliefează că este important să se evalueze adiționalitatea finanțării mixte pentru a determina eficacitatea acestor instrumente în atingerea rezultatelor în materie de dezvoltare și a obiectivelor de politică bazate pe valorile UE; invită Curtea de Conturi Europeană să ia în considerare efectuarea unei astfel de evaluări;

Finanțarea pentru dezvoltare

38.  insistă ca statele membre să își onoreze angajamentul de a cheltui 0,7 % din venitul lor național brut (VNB) pentru AOD; este alarmat de faptul că, în 2020, AOD din partea economiilor avansate a reprezentat, în medie, doar 0,32 % din VNB – mai puțin de jumătate din angajamentul de 0,7 %, îndeplinit doar de patru state membre; subliniază că impactul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina asupra cheltuielilor publice din întreaga lume va exercita o presiune suplimentară asupra bugetelor de asistență care sunt deja scăzute; observă că statele membre care au aderat la UE după 2002 s-au angajat să depună eforturi pentru a-și majora AOD/VNB la 0,33 %; salută eforturile depuse până în prezent de aceste state membre și de alte state membre pentru a-și majora treptat cheltuielile cu AOD; le încurajează să continue pe această cale; subliniază rolul important al AOD drept catalizator al schimbării și pârghie pentru mobilizarea altor resurse; consideră că UE ar trebui să depună eforturi pentru a-și menține poziția de lider mondial în domeniul AOD; reamintește că cel puțin 93 % din cheltuielile din cadrul IVCDCI – Europa globală trebuie să îndeplinească criteriile pentru AOD;

39.  evidențiază importanța angajamentului UE de a mobiliza resurse pentru combaterea schimbărilor climatice și rolul BEI și al altor membri ai EFAD în realizarea de progrese în acest domeniu; ia act de angajamentele Consiliului de a orienta EFAD către realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, a ODD și a Acordului de la Paris pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C; reamintește obiectivul global de 30 % al IVCDCI – Europa globală pentru cheltuielile în domeniul climei și obiectivul de a cheltui 7,5 % din PIB pentru biodiversitate până în 2024, prevăzut în cadrul financiar multianual; regretă că Comisia nu și-a asumat angajamente mai specifice în ceea ce privește obiectivele politicii climatice în foaia sa de parcurs și se așteaptă ca acest lucru să fie remediat într-un viitor document de programare; solicită să se interzică toate operațiunile de finanțare a sectoarelor care contribuie la criza climatică, în special a industriei combustibililor fosili; recunoaște că EFAD ar trebui să fie favorabil incluziunii pentru toate regiunile și țările partenere și, în același timp, că o parte considerabilă a investițiilor este direcționată către Balcanii de Vest și vecinătatea estică și sudică;

40.  recunoaște rolul microîntreprinderilor, al întreprinderilor mici și mijlocii, al cooperativelor, inclusiv al modelelor de afaceri și al institutelor de cercetare ca motoare ale creșterii economice, ale ocupării forței de muncă și ale inovării la nivel local, care, la rândul lor, vor contribui la realizarea ODD; reliefează necesitatea de a simplifica accesul la finanțare, de a consolida incluziunea și de a sprijini actorii mai mici, inclusiv prin îmbunătățirea accesibilității la datele relevante disponibile public; subliniază că IMM-urile locale trebuie, prin urmare, să aibă un acces facil la serviciile financiare în cadrul EFAD; constată că politicile UE trebuie să încurajeze cooperarea firmelor și a întreprinderilor, în special a IMM-urilor, pentru a juca un rol activ în inițiativele care contribuie la dezvoltarea durabilă în țările în curs de dezvoltare;

41.  invită Comisia să stabilească o legătură între posibilele activități de reducere a riscurilor și sprijinul financiar pentru accesul la educație și formare profesională, în special cu scopul de a crea o infrastructură și formare adecvată pentru profesori, în cadrul IVCDCI – Europa globală, pentru a facilita realizarea ODD 4;

42.  ia act de importanța deosebită a investițiilor UE în domeniul agriculturii sustenabile, inclusiv al practicilor agroecologice, în care lipsesc investițiile publice și private; subliniază că agricultorii locali, micii agricultori și fermele familiale trebuie să aibă acces la servicii financiare și, în special, la microfinanțare;

43.  constată că lipsa accesului pe piață din cauza problemelor de conectivitate este unul dintre principalele obstacole în calea securității alimentare în multe regiuni din Africa; consideră că investițiile UE în acest domeniu ar putea avea un impact puternic;

44.  ia act de soluția bazată pe doi piloni pentru abordarea provocărilor fiscale generate de digitalizarea și globalizarea economiei, astfel cum a fost convenită de membrii Cadrului incluziv al OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor; invită UE și statele sale membre să se asigure că rata minimă convenită la nivel mondial a impozitului pe profit de 15 % pentru întreprinderile multinaționale este aplicată efectiv; accentuează că, potrivit estimărilor, acest impozit minim ar urma să genereze anual venituri fiscale suplimentare de aproximativ 150 de miliarde USD pe plan mondial;

45.  invită Comisia să promoveze cooperarea internațională în domeniul fiscal pentru a combate evaziunea fiscală, fluxurile financiare ilicite și corupția, cu scopul de a promova finanțarea adecvată și sustenabilă a dezvoltării, care contribuie la reducerea inegalităților și a sărăciei;

o
o   o

46.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO C 25, 30.1.2008, p. 1. (2) JO C 210, 30.6.2017, p. 1. (3) JO C 494, 8.12.2021, p. 80. (4) JO C 132, 24.3.2022, p. 88. (5) JO L 209, 14.6.2021, p. 1. (6) JO L 209, 14.6.2021, p. 1.