Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Carta energiei (TCE) semnat în 1994 și care a intrat în vigoare în 1998,

–  având în vedere procesul de modernizare a Tratatului privind Carta energiei, inițiat în 2017, și propunerea UE referitoare la acesta,

–  având în vedere acordul adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice de la Paris, din 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul ecologic european (COM(2019)0640),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”)(1),

–  având în vedere recomandarea (UE) 2021/1749 a Comisiei din 28 septembrie 2021 intitulată „Eficiența energetică înainte de toate: de la principii la practică”(2) și orientările anexate la aceasta,

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Directiva privind energia din surse regenerabile)(3),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică(4),

–  având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special avizul său 2/15 din 16 mai 2017 privind Acordul de liber schimb dintre UE și Republica Singapore(5), hotărârea sa din 6 martie 2018 în cauza C-284/16 (decizie preliminară în cauza Republica Slovacă/Achmea BV)(6), avizul său 1/17 din 30 aprilie 2019 privind Acordul economic și comercial cuprinzător dintre Canada și UE și statele sale membre(7), hotărârea sa din 2 septembrie 2021 în cauza C-741/19 (decizie preliminară în cauza Republica Moldova/Komstroy LLC)(8) și hotărârea sa din 26 octombrie 2021 în cauza C-109/20 (decizie preliminară în cauza Republica Polonă/PL Holdings Sàrl)(9),

–  având în vedere mandatul acordat în 2017 Grupului de lucru III al Comisiei ONU pentru dreptul comercial internațional (UNCITRAL) de a lucra la o reformă a mecanismelor de soluționare a litigiilor dintre investitori și state (ISDS),

–  având în vedere decizia Italiei de a se retrage din TCE începând cu 1 ianuarie 2016,

−  având în vedere proiectul de lege privind denunțarea TCE, adoptat de guvernul polonez la 10 august 2022 și transmis Parlamentului Poloniei la 25 august 2022,

−  având în vedere anunțul guvernului spaniol din 12 octombrie 2022, anunțul guvernului neerlandez din 19 octombrie 2022, anunțul guvernului francez din 21 octombrie 2022, anunțul guvernului sloven din 10 noiembrie 2022, anunțul guvernului german din 11 noiembrie 2022 și anunțul guvernului luxemburghez din 18 noiembrie 2022 privind intenția lor de a se retrage din TCE,

–  având în vedere Acordul privind încetarea tratatelor bilaterale de investiții dintre statele membre ale Uniunii Europene, semnat la 5 mai 2020(10),

−  având în vedere cele mai recente rezoluții ale sale, în special cea din 23 iunie 2022 referitoare la viitorul politicii UE în domeniul investițiilor internaționale(11) și cea din 20 octombrie 2022 referitoare la Conferința Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 2022 de la Sharm El-Sheikh, Egipt (COP27)(12),

−  având în vedere că în Consiliu nu s-a întrunit majoritatea calificată în favoarea modernizării TCE ca bază a poziției UE la cea de a 33-a reuniune a Conferinței privind Carta energiei,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 octombrie 2022 privind acordul dintre statele membre, Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice referitor la interpretarea Tratatului privind Carta energiei (COM(2022)0523),

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât TCE este un acord internațional; întrucât tratatul a fost semnat în decembrie 1994 și a intrat în vigoare în aprilie 1998; întrucât există 53 de semnatari și părți contractante la TCE, inclusiv Uniunea Europeană și Euratom și toate statele sale membre, cu excepția Italiei, care s-a retras în 2016; întrucât UE și statele sale membre reprezintă peste jumătate din membrii cu drept de vot ai TCE;

B.  întrucât scopul inițial al TCE a fost de a crea un forum pentru cooperarea est-vest în materie de politici în domeniile energiei, protecției investițiilor, comerțului și tranzitului; întrucât dispozițiile privind protecția investițiilor din acest tratat nu au fost actualizate din anii '90 și sunt depășite în raport cu noile standarde stabilite de abordarea reformată a UE privind politica de investiții; întrucât până în 2018 nu s-a încercat să se integreze caracterul urgent al atenuării schimbărilor climatice și al eliminării treptate a investițiilor în combustibilii fosili;

C.  întrucât statele membre au circa 1500 de tratate bilaterale de investiții (TBI), ratificate înainte de Tratatul de la Lisabona, care protejează încă investițiile în combustibili fosili, includ modelul vechi de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) și conțin dispoziții și mecanisme depășite, care sunt incompatibile cu valorile și principiile dreptului UE; întrucât niciunul dintre noile acorduri internaționale de investiții care se ghidează după o abordare modernă, negociată de UE de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, nu a intrat în vigoare;

D.  întrucât pentru a evita crizele climatice grave și a ne proteja securitatea energetică va trebui să accelerăm procesul de eliminare treptată a combustibililor fosili și va fi nevoie de o tranziție rapidă către energia din surse regenerabile;

E.  întrucât Pactul verde european urmărește să răspundă provocărilor reprezentate de schimbările climatice și degradarea mediului; întrucât toate politicile Uniunii, inclusiv politica de investiții, trebuie să contribuie la atingerea acestui obiectiv;

F.  întrucât Grupul interguvernamental privind schimbările climatice a descris TCE ca fiind „un obstacol major în calea atenuării schimbărilor climatice” în raportul său din 2022 privind atenuarea schimbărilor climatice, publicat în aprilie 2022;

G.  întrucât tranziția energetică cere să se accelereze investițiile globale în energia curată și să se ofere stimulente pentru ca întreprinderile energetice europene să investească în energia din surse regenerabile;

H.  întrucât, având în vedere preocupările juridice și politice tot mai numeroase cu privire la TCE, în noiembrie 2018 a fost inițiat un proces de modernizare condus de UE și de statele sale membre, axat pe standardele de protecție a investițiilor, pe limitarea protecției acordate combustibililor fosili și pe promovarea dezvoltării sustenabile; întrucât la 27 noiembrie 2018 Conferința privind Carta energiei a aprobat lista elementelor ce vor fi modernizate; întrucât Consiliul a acordat Comisiei un mandat de negociere a modernizării TCE în iulie 2019; întrucât în mai 2020 UE a prezentat o propunere de modernizare a TCE; întrucât la 15 februarie 2021 UE a prezentat Secretariatului Tratatului privind Carta energiei o propunere suplimentară pentru a rezolva problema definirii activității economice în sectorul energetic, cunoscută și sub denumirea de „excluderea combustibililor fosili”;

I.  întrucât la 24 iunie 2022 părțile contractante au ajuns la un acord de principiu cu privire la modernizarea TCE; întrucât modificările tratatului includ modificări ale standardelor de protecție a investițiilor ale TCE și o trimitere la dreptul țărilor de a lua măsuri de reglementare din motive precum protecția mediului sau combaterea schimbărilor climatice;

J.  întrucât textul juridic al acordului final nu a fost încă publicat oficial, neridicându-se la nivelul de transparență al altor acorduri comerciale și de investiții ale UE;

K.  întrucât de la încheierea negocierilor Germania, Franța, Spania, Țările de Jos, Polonia, Slovenia și Luxemburg, care împreună reprezintă peste 70 % din populația UE, și-au anunțat intenția de a se retrage din TCE; întrucât Italia s-a retras din TCE în 2016; întrucât alte state membre evaluează în continuare posibilitatea de a se retrage din TCE;

L.  întrucât în Consiliu nu s-a întrunit majoritatea calificată în favoarea modernizării TCE ca bază a adoptării modernizării la Conferința privind Carta energiei din noiembrie 2022; întrucât, prin urmare, modernizarea a fost scoasă de pe ordinea de zi a Conferinței privind Carta energiei;

M.  întrucât UE dispune de un număr de voturi egal cu numărul statelor sale membre care sunt părți contractante la TCE; întrucât statele sale membre își pot exercita dreptul de vot numai în cazul în care UE nu și-l exercită pe al său; întrucât ratificarea de către statele membre ale UE care sunt părți la TCE ar trebui să se desfășoare în conformitate cu normele lor naționale de ratificare și cu repartizarea competențelor între UE și statele membre;

N.  întrucât Parlamentul ar trebui să aprobe modernizarea TCE înainte ca UE să poată începe să aplice provizoriu tratatul modernizat, în concordanță cu orientările politice ale Comisiei; întrucât Parlamentul ar trebui să aprobe ieșirea UE din TCE;

O.  accentuează că un număr alarmant de mare de reclamații privind investițiile vizează măsuri de mediu; întrucât diverse țări, inclusiv statele membre, sunt acționate în justiție pentru politicile privind clima sau tranziția justă; întrucât TCE este cel mai disputat dintre toate acordurile de protecție a investițiilor; întrucât peste 40 de cauze de arbitraj în materie de investiții intra-UE sunt pe rol în prezent; întrucât potrivit Secretariatului Tratatului privind Carta energiei, începând din 1 iunie 2022 s-au inițiat cel puțin 150 de cauze de arbitraj în materie de investiții în temeiul TCE, o treime dintre acestea având de-a face cu investiții în combustibili fosili, iar 70 % fiind cauze de arbitraj în materie de investiții intra-UE inițiate în temeiul TCE;

P.  întrucât TCE este în prezent incompatibil cu tratatele UE, deoarece permite tribunalelor pentru investiții să interpreteze și să aplice dreptul UE fără a introduce garanțiile necesare care mențin autonomia în materie de reglementare a UE și deoarece afectează funcționarea instituțiilor UE în conformitate cu cadrul constituțional al UE;

Q.  întrucât în hotărârea sa din 6 martie 2018 în cauza C-284/16 (decizie preliminară în cauza Republica Slovacă/Achmea BV), CJUE a susținut că clauzele de arbitraj privind litigiile dintre investitori și stat din acordurile internaționale încheiate între statele membre ale UE sunt contrare tratatelor UE și, în consecință, nu pot fi aplicate după data la care ultima dintre părțile la un tratat bilateral de investiții (TBI) intra-UE a devenit stat membru al UE; întrucât, aplicând aceleași principii, în hotărârea sa din 2 septembrie 2021 în cauza C-741/19 (decizie preliminară în cauza Republica Moldova/Komstroy LLC), CJUE a susținut că la articolul 26 alineatul (2) din TCE litera (c) trebuie interpretată ca nefiind aplicabilă litigiilor dintre un stat membru al UE și un investitor din alt stat membru al UE referitoare la o investiție realizată de acesta din urmă în primul stat membru; întrucât este consacrat faptul că hotărârile CJUE se aplică ex tunc; întrucât arbitrii au ignorat aceste hotărâri ale CJUE în deliberările lor;

R.  întrucât UE a preluat poziția de lider în reforma politicii de investiții; întrucât de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la insistențele și cu sprijinul Parlamentului, UE a adoptat un model reformat de protecție a investițiilor și a decis să înlocuiască ISDS cu sistemul jurisdicțional în materie de investiții, a lansat negocieri privind un tribunal multilateral pentru investiții (TMI), a adoptat acte legislative de reglementare a subvențiilor străine care denaturează piața internă și acte legislative referitoare la examinarea investițiilor străine directe; întrucât aceste evoluții reprezintă pași importanți în direcția cea bună pentru o politică de investiții modernizată și sustenabilă; întrucât mai sunt multe de făcut pentru ca acest program de reforme să avanseze;

S.  întrucât UE susține negocierile în curs din cadrul Grupului de lucru III al UNCITRAL și înființarea TMI,

1.  recunoaște că TCE a făcut obiectul unor critici severe ca un obstacol în calea tranziției către energia din surse regenerabile și a protecției securității energetice în UE și în statele sale membre; consideră că actualul TCE este un instrument depășit, care nu mai coincide cu interesele Uniunii Europene, în special în ceea ce privește obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050;

2.  salută eforturile UE și ale statelor sale membre de a impulsiona procesul de modernizare a TCE; salută eforturile de negociere ale Comisiei pentru a realiza alinierea TCE la mandatul pe care l-a primit din partea Consiliului pentru a menține capacitatea UE de a elabora măsuri de politică publică în concordanță cu Acordul de la Paris, cu obiectivele Pactului verde european și cu prioritățile Parlamentului European;

3.  recunoaște că TCE modernizat a fost negociat ca răspuns la cererea puternică din partea statelor membre ale UE începând din noiembrie 2018; subliniază că modificarea TCE necesită unanimitatea tuturor părților contractante care votează la conferința anuală privind TCE;

4.  își reafirmă îngrijorarea că numeroase părți contractante, inclusiv țări industrializate cu venituri mari, par să nu împărtășească ambițiile UE în domeniul modernizării TCE, al atenuării schimbărilor climatice, al dezvoltării durabile și al sprijinirii tranziției energetice, deși toate sunt și semnatare ale Acordului de la Paris;

5.  subliniază că textul final al TCE modernizat cuprinde elemente ale mandatului de negociere acordat Comisiei, nu se aliniază la Acordul de la Paris, la Legea UE a climei și la obiectivele Pactului verde european, nu este în concordanță cu obiectivele stipulate de Parlament în rezoluția sa din 23 iunie 2022 referitoare la viitorul politicii UE în domeniul investițiilor internaționale, inclusiv, cel mai important, interzicerea imediată a posibilității investitorilor în combustibili fosili de a acționa în justiție părțile contractante pentru că aplică politici de eliminare treptată a combustibililor fosili în conformitate cu angajamentele lor internaționale, scurtarea substanțială a intervalului de eliminare treptată a protecției investițiilor existente în combustibilii fosili și eliminarea mecanismului ISDS; subliniază că Parlamentul și-a exprimat poziția potrivit căreia UE și statele sale membre nu ar trebui să semneze sau să ratifice tratate de protecție a investițiilor care prevăd mecanismul ISDS; repetă că, odată instituit, TMI s-ar putea aplica direct tuturor acordurilor bilaterale și multilaterale de investiții în curs – inclusiv TCE – ale țărilor semnatare;

6.  salută intenția UE și a Regatului Unit de a exclude investițiile în combustibili fosili de la protecția TCE; salută faptul că, pentru UE și statele sale membre, majoritatea noilor investiții în combustibilii fosili își vor pierde protecția începând cu 15 august 2023;

7.  constată că propunerea modernizată privind TCE menține protecția investițiilor existente în combustibili fosili pe o perioadă de cel puțin 10 ani; ia act de faptul că numărătoarea inversă de 10 ani ar începe de la intrarea în vigoare a TCE modernizat, perioadă care ar începe la 15 august 2023 dacă UE, statele sale membre și celelalte părți contractante ar conveni să aplice cu titlu provizoriu acordul și că, în caz contrar, aceasta ar începe numai după ratificarea de către trei sferturi dintre părțile contractante, prelungind protecția pentru investițiile în combustibili fosili pe o perioadă apropiată de cei 20 de ani prevăzuți în clauza de limitare în timp a TCE; ia act de faptul că TCE modernizat stabilește anul 2040 ca termen-limită, după care nicio investiție în combustibilii fosili nu va mai fi protejată dacă părțile contractante optează pentru excludere; se declară foarte îngrijorat de faptul că acest calendar este în contradicție cu cunoștințele actuale privind viteza de eliminare treptată a combustibililor fosili necesară pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și că va submina obiectivele UE privind clima; reamintește că poziția adoptată de Parlament a fost că TCE ar trebui „să interzică imediat investitorilor din sectorul combustibililor fosili să dea în judecată părțile contractante care duc politici de eliminare treptată a combustibililor fosili, în conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris”; ia act de faptul că definiția investițiilor existente acoperă proiectele aflate în faza de explorare și potențialul lor viitor de exploatare;

8.  regretă că, bazându-se pe TCE modernizat, majoritatea părților contractante au decis să mențină protecția oferită investitorilor în combustibili fosili pe termen nelimitat;

9.  subliniază că TCE modernizat poate fi utilizat ca bază pentru noi cereri numai după intrarea sa deplină în vigoare sau dacă atât statul-gazdă al investitorului, cât și statele respondente aplică cu titlu provizoriu TCE modernizat; regretă profund lipsa de claritate pe care o creează această situație, deoarece generează o punere în aplicare fragmentată și întârzieri și riscă să prelungească aplicarea TCE nereformat;

10.  consideră bine-venit faptul că în TCE modernizat s-au inclus noi dispoziții care orientează interpretarea tratatului, în special dispoziții privind dreptul de a reglementa în interesul obiectivelor legitime de politică publică, necesitatea urgentă de a combate cu eficacitate schimbările climatice, drepturile și obligațiile părților contractante în temeiul acordurilor multilaterale în domeniul mediului și al muncii, inclusiv al Acordului de la Paris, angajamentul părților contractante de a promova investițiile în energie în așa mod încât să contribuie la dezvoltarea durabilă și la o conduită profesională responsabilă; ia act de includerea unui mecanism bazat pe conciliere pentru soluționarea litigiilor legate de dezvoltarea durabilă;

11.  își reamintește poziția potrivit căreia Uniunea și statele sale membre nu ar trebui să semneze sau să ratifice tratate de protecție a investițiilor care prevăd mecanismul ISDS; regretă că TCE modernizat a menținut acest mecanism depășit de soluționare a litigiilor și subliniază dovezile considerabile conform cărora arbitrii pentru investiții nu țin seama de intenția statului de a-și proteja obiectivele de politică publică, în special în ceea ce privește eliminarea treptată a combustibililor fosili sau protecția mediului;

12.  sprijină negocierile în curs din cadrul Grupului de lucru III al UNCITRAL, în care UE și statele sale membre urmăresc instituirea TMI, care ar putea deveni organismul său judiciar competent pentru soluționarea litigiilor internaționale în materie de investiții; subliniază că, odată instituit, TMI s-ar aplica direct tuturor acordurilor bilaterale și multilaterale de investiții în curs – inclusiv TCE – ale țărilor semnatare; reamintește că, în conformitate cu articolul 30 alineatul (3) din Convenția de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor, sistemul TMI ar avea, prin urmare, prioritate față de mecanismele ISDS pentru țările semnatare; invită Comisia să încheie cu succes negocierile Grupului de lucru III al UNCITRAL cât mai curând posibil;

13.  invită Comisia să sprijine în mod expres includerea în procesul și rezultatele UNCITRAL a unui mecanism prin care statele să poată retrage în mod eficient consimțământul pentru ISDS din tratatele lor sau să își poată rezilia tratatele;

14.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că clauza de limitare în timp de 20 de ani în caz de retragere rămâne neschimbată în textul modernizat și regretă că aceasta nu a făcut parte din mandatul de negociere al UE, continuând astfel să priveze țările care rămân părți la TCE de posibilitatea de a se retrage cu ușurință din tratat în cazul în care arbitrii continuă să submineze capacitatea de reglementare a statelor; subliniază că retragerea din TCE ar face obiectul clauzei de limitare în timp de 20 de ani din TCE, conform căreia toate investițiile existente care nu sunt acoperite de un acord inter se ar continua să fie protejate, în conformitate cu normele cuprinse în TCE nemodernizat; consideră însă bine-venit faptul că în cazul tuturor investițiilor noi protecția ar înceta imediat după retragere; constată că, în cadrul unui TCE modernizat, majoritatea investițiilor noi în combustibilii fosili nu vor mai fi protejate începând cu 15 august 2023;

15.  regretă că TCE modernizat nu abordează problema critică a tehnicilor de evaluare, permițând acordarea de compensații care depășesc cu mult sumele investite; observă că modificările propuse ale dispozițiilor privind acordarea de despăgubiri ar avea un impact redus, deoarece arbitrii tind să interpreteze conceptul de „pierdere” în sens foarte larg, ca incluzând veniturile viitoare estimate; constată că aceste metode sunt extrem de controversate din cauza marjei lor foarte largi de discreție și a dependenței lor de ipoteze extrem de complexe și în mod inerent speculative;

16.  salută clarificarea Curții de Justiție, potrivit căreia dispozițiile privind ISDS din TCE nu se aplică în cazul litigiilor intra-UE, precum și includerea în TCE modernizat a principiului conform căruia dispozițiile ISDS nu se aplică în rândul membrilor aceleiași organizații regionale de integrare economică; își exprimă totuși îngrijorarea față de posibilitatea ca arbitrii să decidă în continuare să audieze litigiile din UE și ca instanțele din alte țări să decidă în continuare în cauzele de competența Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții; constată cu îngrijorare că hotărârea Achmea nu a descurajat arbitrii să continue să ignore în mod repetat hotărârea și să audieze litigii intra-UE; salută proiectul Comisiei privind un acord inter se care clarifică faptul că TCE și clauza de limitare în timp conținută în acesta nu se aplică și nu s-a aplicat niciodată într-un context intra-UE; îndeamnă toate statele membre să ratifice aceste acorduri cât mai curând posibil; invită Comisia să stabilească contacte cu țările partenere și să propună un al doilea acord care să le permită părților contractante TCE din afara UE care doresc să se retragă să neutralizeze clauza de limitare în timp pe bază de reciprocitate;

17.  ia act de absența unei majorități calificate a statelor membre ale UE care doresc să sprijine modernizarea TCE, ceea ce a dus la prăbușirea eforturilor de modernizare; consideră că nici UE, nici statele sale membre nu pot rămâne parte la TCE actual din cauza incompatibilității sale cu legislația UE și cu politicile UE;

18.  repetă că Parlamentul a solicitat Comisiei și statelor membre să înceapă pregătirea unei retrageri coordonate din TCE și a unui acord care să excludă aplicarea clauzei de limitare în timp între părțile contractante care doresc acest lucru; reamintește că UE poate ratifica TCE modernizat numai cu aprobarea finală a Parlamentului și că Parlamentul va lua în considerare pozițiile sale anterioare și deficiențele modernizării dacă i se va solicita aprobarea; este de părere că Parlamentul va sprijini retragerea UE din TCE atunci când i se va solicita aprobarea;

19.  salută anunțul făcut de guvernele Poloniei, Spaniei, Țărilor de Jos, Franței, Sloveniei, Germaniei și Luxemburgului cu privire la intenția lor de a se retrage din TCE și constată că, în majoritatea cazurilor, decizia a fost luată pe baza rezultatului procesului de modernizare;

20.  subliniază că este nevoie să se acționeze în mod coordonat, pentru a fi mai puternici în negocierile de retragere, pentru a limita efectele negative ale clauzei de limitare în timp și pentru a preveni efectiv litigiile intra-UE; îndeamnă Comisia să inițieze imediat procesul de retragere coordonată a UE din TCE și invită Consiliul să sprijine o astfel de propunere; consideră că aceasta este cea mai bună opțiune pentru ca UE să obțină securitate juridică și să împiedice TCE să pună în pericol și mai mult ambițiile UE în materie de climă și securitate energetică;

21.  subliniază că Comisia nu a pregătit în mod adecvat această retragere coordonată și nici nu a comunicat informații în acest sens, în pofida mai multor solicitări din partea Parlamentului de la începutul negocierilor de modernizare încoace, ca alternativă în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare sau al eșecului procesului de modernizare;

22.  atrage atenția asupra lipsei de coerență între pozițiile unor state membre cu privire la TCE și TBI ale acestora, care protejează în continuare investițiile în combustibili fosili și dispozițiile depășite care contravin obiectivelor și valorilor UE;

23.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretariatului Tratatului privind Carta energiei, precum și guvernelor țărilor membre ale Tratatului privind Carta energiei.

(1) JO L 243, 9.7.2021, p. 1. (2) JO L 350, 4.10.2021, p. 9. (3) JO L 328, 21.12.2018, p. 82. (4) JO L 328, 21.12.2018, p. 210. (5) Avizul din 16 mai 2017, EU:C:2017:376. (6) Hotărârea din 6 martie 2018, Republica Slovacă/Achmea BV, C-284/16, EU:C:2018:158. (7) Avizul din 30 aprilie 2019, EU:C:2019:341. (8) Hotărârea din 2 septembrie 2021, Republica Moldova/ Komstroy LLC, C-741/19, EU:C:2021:655. (9) Hotărârea din 26 octombrie 2021, Republica Polonă/PL Holdings Sàrl, C-109/20, EU:C:2021:875. (10) JO L 169, 29.5.2020, p. 1. (11) Texte adoptate, P9_TA(2022)0268. (12) Texte adoptate, P9_TA(2022)0373.