Parlamentul European,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 2, articolul 4 alineatul (3) și articolul 7 alineatul (1),

–  având în vedere Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele adiționale la Convenție,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere tratatele internaționale privind drepturile omului ale Organizației Națiunilor Unite și ale Consiliului Europei,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii(1) (Regulamentul privind condiționalitatea,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize,(3)

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 3 iunie 2021 în cauza C-650/18 de respingere a acțiunii Ungariei împotriva rezoluției Parlamentului din 12 septembrie 2018 care a declanșat procedura de stabilire a existenței unui risc clar de încălcare gravă de către un stat membru a valorilor pe care se întemeiază Uniunea Europeană(4),

–  având în vedere capitolele consacrate fiecărei țări referitoare la Ungaria din rapoartele anuale ale Comisiei privind statul de drept, în special cele din 2021 și 2022,

–  având în vedere jurisprudența CJUE,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special cea din 15 septembrie 2022 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE, a existenței unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea(5), cea din 9 iunie 2022 referitoare la statul de drept și posibila aprobare a planului național de redresare al Poloniei (MRR)(6), cea din 5 mai 2022 referitoare la audierile în curs în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE în ceea ce privește Polonia și Ungaria(7), cea din 10 martie 2022 referitoare la statul de drept și consecințele hotărârii CEJ(8), cea din 8 iulie 2021 referitoare la încălcările legislației UE și ale drepturilor cetățenilor LGBTIQ în Ungaria, ca urmare a modificărilor legislative adoptate de Parlamentul Ungariei(9) și cea din 10 iunie 2021 referitoare la situația statului de drept în Uniunea Europeană și aplicarea Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092 privind condiționalitatea(10),

–  având în vedere notificarea scrisă trimisă de Comisie guvernului ungar la 27 aprilie 2022, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul privind condiționalitatea,

–  având în vedere măsurile de remediere prezentate Comisiei de guvernul Ungariei prin scrisoarea din data de 22 august 2022,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 18 septembrie 2022 de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind măsurile de protecție a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria (COM(2022)0485),

–  având în vedere locul ocupat de Ungaria în Indicele privind statul de drept din cadrul proiectului „World Justice” 2022 (locul 73 din 140 de țări și ultimul loc dintre statele UE, ale Asociației Europene a Liberului Schimb și ale Americii de Nord),

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea a fost întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, reflectate în Cartă și incluse în tratatele internaționale privind drepturile omului; întrucât aceste valori, care sunt comune statelor membre și la care toate statele membre au subscris în mod liber, constituie baza drepturilor de care se bucură cei care trăiesc în Uniune;

B.  întrucât Comisia poate pune în aplicare măsurile prevăzute în Regulamentul privind condiționalitatea atunci când încălcarea principiilor statului de drept afectează direct sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a Uniunii;

C.  întrucât la 18 septembrie 2022 Comisia a prezentat măsurile de protecție a bugetului în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea, prezentând o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului care să protejeze interesele financiare ale UE de încălcările principiilor statului de drept comise în Ungaria și care prevede suspendarea a 65 % din creditele de angajament pentru trei programe ale politicii de coeziune sau, dacă este cazul, suspendarea aprobării celor trei programe, precum și interdicția de a încheia angajamente juridice cu fiduciile de interes public pentru programele puse în aplicare în cadrul gestiunii directe și indirecte;

D.  întrucât măsurile de remediere adoptate de guvernul ungar nu sunt suficiente pentru a dovedi că încălcările principiilor statului de drept în Ungaria nu mai afectează sau nu mai riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale Uniunii și nici nu sunt adecvate pentru a corecta seria limitată de deficiențe pe care Comisia a ales să le trateze în proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului; întrucât se pare că este puțin probabil aceste măsuri, chiar dacă sunt puse în aplicare pe deplin, să fie adecvate pentru a corecta încălcările statului de drept care afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE în Ungaria; întrucât aceste măsuri de remediere nu ar corecta alte încălcări ale principiului statului de drept comise în Ungaria și care nu se încadrează în domeniul de aplicare al regulamentului;

E.  întrucât Ungaria a decis să nu participe la cooperarea consolidată pentru instituirea Parchetului European,

1.  consideră oportună decizia de a declanșa aplicarea Regulamentului privind condiționalitatea în cazul Ungariei, deși vine cu mare întârziere și are un domeniu de aplicare prea limitat;

2.  este de părere că cele 17 măsuri negociate de Comisie și de guvernul Ungariei nu sunt suficiente pentru a face față riscului sistemic actual la adresa intereselor financiare ale UE;

3.  invită Comisia ca în evaluarea sa să evidențieze că riscul continuă să existe și să susțină că sunt necesare în continuare măsuri de remediere, pentru a oferi motive Consiliului să aprobe cu majoritate calificată propunerea Comisiei din 18 septembrie 2022 de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind măsurile de protecție a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria;

4.  invită Consiliul să adopte măsurile în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea, așa cum a propus Comisia la 18 septembrie 2022, și să elimine măsurile adoptate numai după ce constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru adoptarea lor, și anume că măsurile de remediere adoptate de guvernul ungar au avut un efect durabil în practică și mai cu seamă că nu s-a înregistrat niciun regres vizavi de măsurile deja adoptate; subliniază că dacă aceste măsuri sunt anulate în viitor, Uniunea ar trebui să efectueze corecții financiare;

5.  invită Comisia să ia imediat măsuri în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea în cazul altor încălcări ale statului de drept, în special al celor legate de independența sistemului judiciar și alte temeiuri menționate în scrisoarea trimisă de Comisie Ungariei la 19 noiembrie 2021;

6.  regretă faptul că autoritățile ungare continuă să folosească abuziv regula unanimității a UE pentru a bloca deciziile de importanță majoră, cu scopul de a face presiuni asupra Comisiei și Consiliului pentru a debloca fondurile UE, întârziind astfel adoptarea pachetului de ajutoare pentru Ucraina, în valoare de 18 miliarde EUR, și a ratei minime globale a impozitului pe profit; invită Comisia și Consiliul să se asigure că acest lucru nu are niciun impact asupra deciziilor lor referitoare la Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și condiționalitatea privind statul de drept;

7.  invită din nou Comisia să se asigure că destinatarii sau beneficiarii finali ai fondurilor UE nu sunt privați de aceste fonduri dacă se aplică sancțiuni în cadrul mecanismului de condiționalitate privind statul de drept, după cum se prevede la articolul 5 alineatele (4) și (5) din Regulamentul privind condiționalitatea; invită Comisia să găsească moduri de a distribui fondurile UE prin intermediul administrațiilor locale și al ONG-urilor, dacă guvernul în cauză nu cooperează la eliminarea deficiențelor în domeniul statului de drept;

8.  reamintește că scopul MRR este de a stimula redresarea și reziliența UE și a statelor sale membre, inclusiv a Ungariei; regretă că, din cauza acțiunilor guvernului ungar, fondurile din MRR nu au ajuns încă la populația și regiunile Ungariei, nici la administrațiile locale sau la organizațiile societății civile, în timp ce celelalte 26 de planuri de redresare și reziliență au fost aprobate; constată că există riscul ca fondurile din MRR să fie deturnate și cere din nou Comisiei să nu evalueze pozitiv planul Ungariei până când aceasta nu respectă pe deplin toate recomandările din domeniul statului de drept și până când nu execută toate hotărârile pertinente ale CJUE și ale Curții Europene a Drepturilor Omului; se așteaptă ca, înainte de a aproba acordurile de parteneriat și programele politicii de coeziune, Comisia să excludă orice risc ca programele politicii de coeziune să contribuie la deturnarea fondurilor UE sau la nerespectarea statului de drept;

9.  regretă că Parlamentului nu i-au fost transmise informații despre negocierile dintre Comisie și autoritățile ungare așteaptă din partea Comisiei să îl informeze prompt și periodic despre orice evoluție de interes; observă cât de importantă este transparența pentru cetățenii europeni, inclusiv pentru cetățenii maghiari, pentru care miza este incredibil de mare;

10.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1. (2) JO L 57, 18.2.2021, p. 17. (3) JO L 231, 30.6.2021, p. 159. (4) Hotărârea din 3 iunie 2021, Ungaria /Parlamentul, C-650/18, ECLI:EU:C:2021:426. (5) Texte adoptate, P9_TA(2022)0324. (6) Texte adoptate, P9_TA(2022)0240. (7) Texte adoptate, P9_TA(2022)0204. (8) JO C 347, 9.9.2022, p. 168. (9) JO C 99, 1.3.2022, p. 218. (10) JO C 67, 8.2.2022, p. 86.