Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2022/2953(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0512/2022

Texte depuse :

B9-0512/2022

Dezbateri :

Voturi :

PV 24/11/2022 - 5.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2022)0424

Texte adoptate
PDF 166kWORD 52k
Joi, 24 noiembrie 2022 - Strasbourg
Moștenirea Anului european al tineretului 2022
P9_TA(2022)0424B9-0512/2022

Rezoluția Parlamentului European din 24 noiembrie 2022 referitoare la moștenirea Anului european al tineretului din 2022 (2022/2953(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 165 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)(1),

–  având în vedere articolul 165 alineatul (4) și articolul 166 alineatul (4) din TFUE,

–  având în vedere Decizia (UE) 2021/2316 a Parlamentului European și a Consiliului din 22 decembrie 2021 privind Anul european al tineretului (2022)(2),

–  având în vedere Foaia de parcurs de la Bratislava din 16 septembrie 2016,

–  având în vedere Declarația de la Roma din 25 martie 2017,

–  având în vedere Planul de acțiune din 4 martie 2021 privind Pilonul european al drepturilor sociale,

–  având în vedere recomandarea CM/Rec(2017)4 a Consiliului Europei din 31 mai 2017 privind activitățile pentru tineret,

–  având în vedere Strategia pentru sectorul tineretului pentru 2030 a Consiliului Europei din 23 ianuarie 2020,

–  având în vedere Carta europeană revizuită a Consiliului Europei privind participarea tinerilor la viața locală și regională,

–  având în vedere recomandarea CM/Rec(2019)4 a Consiliului Europei privind sprijinirea tinerilor refugiați în tranziția către viața adultă,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027(3),

–  având în vedere planul de acțiune al Comisiei pentru spațiul european al educației din 30 septembrie 2020,

–  având în vedere Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) al Comisiei,

–  având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la definirea politicii în domeniul educației digitale(4),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 7 decembrie 2017 privind activitățile pentru tineret inteligente(5),

–  având în vedere Concluziile Consiliului privind tinerii și viitorul muncii din 5 iunie 2019(6),

–  având în vedere concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului pe tema „Activitățile digitale pentru tineret” din 3 octombrie 2019(7),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind cadrul pentru instituirea unui program european pentru activitățile pentru tineretf(8) și punerea sa în aplicare prin intermediul așa-numitului „Proces de la Bonn”,

–  având în vedere rezoluția sa din 8 octombrie 2020 referitoare la Garanția pentru tineret(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la o Europă socială puternică pentru tranziții juste(10),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 februarie 2021 referitoare la impactul COVID-19 asupra tineretului și asupra sportului(11),

–  având în vedere discursul privind starea Uniunii susținut de Președinta Comisiei la 15 septembrie 2021,

–  având în vedere poziția sa din 18 octombrie 2022 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre(12),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European pe tema Testului UE pentru tineret,

–  având în vedere concluziile Conferinței privind viitorul Europei în ceea ce privește educația și tineretul,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Anul european al tineretului („Anul”) a fost anunțat de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul său privind starea Uniunii din 15 septembrie 2021, subliniind importanța tinerilor europeni în construirea unui viitor mai bun – mai ecologic, mai favorabil incluziunii, mai sustenabil și digital – și oferindu-le oportunități mai multe și mai bune, asigurându-se că vocile lor sunt auzite și punându-i în centrul atenției după pandemia de COVID-19;

B.  întrucât Anul a fost conceput pentru a atinge cele patru obiective generale, și anume să reînnoiască perspectivele pozitive pentru tineri și să-i ajute să depășească efectele pandemiei asupra vieții lor; să-i sprijine și să-i capaciteze pe tineri pentru a deveni cetățeni activi și implicați; să informeze mai bine tinerele generații cu privire la oportunitățile pe care le au la dispoziție în cadrul politicilor publice de la nivelul UE și de la nivel național, regional și local; și să integreze politica pentru tineret în toate domeniile de politică relevante ale Uniunii;

C.  întrucât aceste obiective se bazează pe o serie de inițiative de politică ale UE deja în vigoare, de la Garanția europeană pentru tineret până la Strategia europeană pentru tineret și dialogul UE cu tinerii, programul european pentru activitățile pentru tineret și perspectivele pentru un spațiu european al educației, printre altele; întrucât aceste politici au identificat obiective atât de necesare și urgente pentru a îmbunătăți în mod eficace condițiile de viață, de învățare și de muncă pentru toți tinerii, însă punerea lor în aplicare rămâne în mare măsură fragmentată și incompletă; întrucât, prin urmare, se așteaptă ca Anul să servească drept accelerator pentru punerea în aplicare pe deplin a acestor politici, printr-o abordare coordonată, o metodologie și un proces solid și să ofere tinerilor posibilități de participare mai multe și mai bune în calitate de factori de schimbare în societate;

D.  întrucât așteptările cele mai frecvente ale tinerilor de la Anul european în ceea ce privește democrația sunt ca factorii de decizie să asculte mai mult solicitările lor și să acționeze în acest sens (72 %) și să sprijine dezvoltarea lor personală, socială și profesională (71 %)(13);

E.  întrucât organizațiile de tineret se numără printre principalele mijloace de participare a tinerilor la viața publică și de acces la posibilitățile de dezvoltare prin mobilitate și oportunități de învățare non-formală și informală; întrucât spațiul civic pentru multe organizații de tineret se reduce în mai multe state membre ale UE(14);

F.  întrucât disparitățile persistă între statele membre și în interiorul acestora, afectând adesea în mod negativ tinerii cu mai puține posibilități din zonele rurale sau îndepărtate și cei din toate tipurile de minorități în ceea ce privește posibilitățile de educație, de dobândire de competențe și de muncă; întrucât prea mulți tineri din Europa trăiesc în condiții de viață precare și se confruntă cu riscuri financiare majore pentru a-și continua studiile și a dobândi competențele și experiențele de care au nevoie pentru a începe o viață profesională de calitate;

G.  întrucât tinerii se numără printre cei mai afectați de efectele economice, psihologice și sociale ale pandemiei de COVID-19 și de tensiunile economice și politice cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv de scumpirea facturilor ca urmare a crizei energetice devastatoare și de perspectivele sumbre, având în vedere degradarea tot mai mare a mediului, ceea ce le pune în pericol bunăstarea fizică și mentală;

H.  întrucât instrumentele și resursele existente pentru tineri și includerea lor în procesul de elaborare a politicilor adesea nu sunt disponibile și vizibile pentru toți și, prin urmare, mulți tineri și organizații conduse de tineri nu le cunosc sau nu sunt suficient de consultate sau implicate de factorii de decizie în procesele de elaborare a politicilor;

I.  întrucât, în acest sens, succesul Anului nu ar trebui măsurat numai în contextul numărului de evenimente organizate sau al participării acestora, ci și în funcție de mecanismele și politicile puse în aplicare sau avansate pentru a avea un impact pozitiv asupra poziției și rolului tinerilor în societate;

J.  întrucât adoptarea extrem de rapidă a deciziei s-a dovedit a fi foarte dificilă pentru instituțiile UE și părțile interesate de a pregăti Anul în mod adecvat și cu scopul de a atinge obiectivele stabilite; întrucât acest lucru este cu atât mai regretabil având în vedere nevoile urgente de îmbunătățire a vieții tinerilor în Europa; întrucât, în aceste condiții, timpul disponibil nu a fost suficient pentru a organiza un An semnificativ și cu impact semnificativ; întrucât ar trebui să se tragă învățăminte din această experiență pentru viitorii ani europeni;

K.  întrucât Anul european se apropie deja de sfârșit și sunt în curs pregătiri pentru a asigura impactul său de durată,

Condiții pentru instituirea și desfășurarea anilor europeni

1.  salută Anul european al tineretului 2022 ca fiind angajamentul ferm al UE față de generațiile tinere și viitoare; subliniază că, în timpul pandemiei de COVID-19, tinerii au fost cei mai afectați de măsurile sanitare, care le-au afectat accesul la o viață socială și culturală și accesul la educație;

2.  regretă profund condiția lansării Anului, în special intervalul de timp scurt pentru adoptarea regulamentului, ceea ce a întârziat punerea în aplicare și finanțarea multor proiecte; regretă, de asemenea, că aceasta a afectat comunicarea privind Anul în statele membre, precum și organizațiile de tineret și tinerii înșiși; invită, în acest context, Comisia să prelungească Anul până la următoarea zi a Europei, la 9 mai 2023, fără a aduce atingere începutului Anului european al competențelor;

3.  regretă că deciziile privind viitorii ani europeni pot fi anunțate în continuare în mod tardiv și invită Comisia să implice pe deplin instituțiile relevante și societatea civilă în cauză cu mult timp înainte de data începerii oricărui viitor An european, pentru a maximiza impactul acestora; subliniază că anunțarea anilor cu doar câteva luni înainte de începerea planificată a lor nu poate deveni o nouă normă, deoarece acest lucru pune în pericol forța întregului proiect; invită Comisia să se asigure că, în viitor, anii europeni pot fi pregătiți în timp util pentru toate părțile interesate;

4.  salută conferința finală interinstituțională privind Anul, intitulată „Claim the future”, care a avut loc la 6 decembrie 2022; salută, de asemenea, faptul că conținutul a fost propus și organizat în comun de tineri; recunoaște că subiectele alese s-au axat pe o Europă favorabilă incluziunii prin educație, pe o Europă digitală prin educație, pe bunăstarea europeană prin integrarea îngrijirilor de sănătate mintală și pe bunăstarea europeană prin intermediul îngrijirilor de sănătate mintală accesibile; invită, în acest sens, Comisia să includă aceste subiecte și concluzii în moștenirea Anului și să reflecte asupra lor;

5.  invită Comisia să propună o comunicare care să stabilească acțiunile întreprinse în urma Anului european pentru tineret în vederea atingerii celor patru obiective ale acestuia, oferind sprijin noilor inițiative și permițându-le să se dezvolte, realizând integrarea deplină a politicilor UE pentru tineret în toate domeniile de politică și lansând o evaluare și un raport în fața Parlamentului cu privire la contribuția concretă a Anului la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret pentru perioada 2019-2027 și a Agendei UE pentru activitățile pentru tineret;

6.  subliniază că o moștenire tangibilă și concretă ar trebui să constea, pe de o parte, în punerea în aplicare a unei metodologii privind modul de implicare și ascultare a tinerilor din întreaga UE și, pe de altă parte, în punerea în aplicare a noilor politici europene și naționale care decurg direct din rezultatele Anului;

7.  salută contribuția financiară și inițiativele diferitelor direcții generale ale Comisiei; constată, cu toate acestea, că unele dintre activitățile descrise ar fi avut loc în orice caz sau nu au nicio legătură cu obiectivele Anului; invită Comisia să clarifice proiectele nou create în cadrul Anului european, care existau deja și care au fost reetichetate cu ocazia organizării Anului; insistă să existe o imagine clară a finanțării exacte a Anului de către Comisie și statele membre;

Asigurarea implicării semnificative a tinerilor și a implicării acestora în elaborarea politicilor și în procesul decizional

8.  subliniază că o treime din participanții la grupul de dezbatere al cetățenilor din cadrul Conferinței privind viitorul Europei au fost tineri cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani; sprijină propunerile făcute de plenul Conferinței privind viitorul Europei la 9 mai 2022, în special cele care au solicitat în mod direct sau indirect promovarea politicilor axate pe tineret;

9.  invită Comisia să adopte un veritabil „Test al UE pentru tineret” pentru a asigura implicarea, participarea și angajamentul semnificativ al tinerilor în elaborarea tuturor politicilor UE, să stabilească o evaluare sistematică a impactului propunerilor sale pentru a se asigura că acestea promovează și reflectă nevoile tinerilor și să ia măsuri de atenuare în cazul în care acestea au un impact negativ; consideră că un astfel de proces este esențial pentru a ține seama de opiniile tinerilor, pentru a îmbunătăți impactul pozitiv al politicilor UE asupra lor și pentru a le face vizibile în mod clar pentru ei, întrucât generația următoare este direct interesată de politicile în curs de elaborare; subliniază că Testul UE pentru tineret nu trebuie să devină doar o listă de verificare birocratică, ci ar trebui să implice oamenii într-un mod holistic pentru a-și atinge obiectivul; consideră că rezultatele testului ar trebui să stea la baza proceselor deja existente, cum ar fi dialogul UE cu tinerii, și să fie conectate la acestea;

10.  propune continuarea Anului printr-un dialog structurat periodic cu tinerii în cadrul Comisiei sale pentru cultură și educație, cu ideea de a propune o platformă democratică pentru participarea deschisă și favorabilă incluziunii a tinerilor la procesul de elaborare a politicilor la nivelul UE;

11.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei și statelor membre de a dezvolta și de a implementa module privind cetățenia globală și a UE în programele naționale de învățământ și în experiențele de mobilitate în scop educațional, pentru a contribui la o cetățenie mai activă și mai participativă, la un sistem politic mai favorabil incluziunii tinerilor și la combaterea rasismului în toate formele sale, a discriminării și a violenței de gen, cu scopul de a demasca prejudecățile și de a construi societăți favorabile incluziunii, lipsite de rasism structural și care promovează toleranța, diversitatea și egalitatea de gen; invită Comisia să ofere cadrelor didactice instrumentele și oportunitățile necesare pentru a se implica activ în crearea unui cadru comun al UE privind educația pentru cetățenie, de exemplu prin intermediul academiilor de predare Erasmus+ sau al programelor Jean Monnet de formare a cadrelor didactice;

12.  consideră că organizarea de evenimente descentralizate pentru a aduce UE mai aproape de tineri are un potențial ridicat și propune înființarea unui festival anual al UE dedicat culturii și ideilor, care să încurajeze dezbaterile locale și activitățile culturale pe toate temele de actualitate alese de tineri în jurul datei simbolice de 9 mai;

Intensificarea măsurilor care vizează bunăstarea tinerilor

13.  subliniază legătura dintre bunăstarea tinerilor și posibilitățile și capacitățile de învățare și de muncă, precum și nivelul de trai, care le sunt disponibile în țara lor de reședință; ia act cu îngrijorare de faptul că tinerii suferă tot mai mult de anxietate și afecțiuni mintale cauzate, printre altele, de impactul pandemiei de COVID-19, de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de creșterea costului vieții și de sărăcia energetică și de urgența climatică;

14.  își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre de a elabora un plan european pentru protecția sănătății mintale în educație și formare, inclusiv în învățarea informală și non-formală, pentru a asigura bunăstarea tinerei generații noastre sub toate formele sale; insistă asupra importanței de a oferi sprijin psihologic periodic cursanților, profesorilor și educatorilor ca parte a sistemului de învățământ; încurajează intensificarea legăturilor dintre instituțiile de învățământ și organizațiile culturale, de tineret și sportive, precum și rețelele de consilieri psihologici pentru a oferi activități extrașcolare cu scopul de a mări implicarea socială a tinerilor;

15.  este preocupat de impactul grav al inflației, al creșterii prețurilor locuințelor și al utilităților și de penuria de locuințe din unele țări de destinație asupra mobilității tinerilor, care îi afectează în special pe cei cu mai puține posibilități; subliniază că este important să se asigure că programele UE oferă un sprijin financiar suficient tinerilor și organizațiilor conduse de tineri pentru a beneficia de experiențe de mobilitate, fie pentru învățare, formare sau solidaritate; în acest sens, invită Comisia și statele membre să adapteze cu atenție nivelul sprijinului financiar acordat tinerilor pentru experiențe de mobilitate, pentru a asigura dimensiunea incluzivă din punct de vedere social a programelor UE;

Combaterea precarității în rândul tinerilor și asigurarea unui început de calitate al vieții profesionale

16.  își reiterează apelul adresat statelor membre de a pune în aplicare Garanția pentru copii pentru a se asigura că fiecare copil aflat în dificultate are acces la educație și îngrijire timpurie gratuită și eficace, la educație de calitate, inclusiv la activități școlare, la asistență medicală și la acces efectiv la o alimentație sănătoasă și la locuințe decente; invită, de asemenea, statele membre să pună în aplicare Garanția pentru tineret consolidată, asigurându-se că fiecare tânăr primește o ofertă de bună calitate de muncă, educație continuă, ucenicie și stagii, în funcție de nevoile lor; salută acțiunile Comisiei de facilitare a schimbului de bune practici și a coordonării planurilor naționale de acțiune în acest sens și o încurajează să își continue eforturile până la atingerea deplină a obiectivelor;

17.  insistă asupra rolului esențial al activităților pentru tineret în abordarea provocărilor cu care se confruntă tinerii, în special în ceea ce privește contribuția acestora la dezvoltarea personală, bunăstare și autorealizare; invită statele membre să recunoască mai bine valoarea activităților pentru tineret și să reconstruiască și să consolideze în mod durabil structurile activităților pentru tineret ori de câte ori este necesar;

18.  invită Comisia și statele membre să propună un cadru juridic comun pentru a asigura o remunerare echitabilă pentru stagii și ucenicii; insistă asupra faptului că tuturor stagiarilor ar trebui să li se garanteze condiții de muncă decente și o remunerare echitabilă, pentru a evita practicile de exploatare;

19.  subliniază că tranziția de la școală la muncă depinde foarte mult de recunoașterea diplomelor, a calificărilor sau a perioadelor de învățare ale tinerilor dobândite în străinătate; regretă că persistă obstacole în acest domeniu și îndeamnă Comisia și statele membre să prevadă ca această recunoaștere să fie automată, valorificând în special posibilitățile oferite de digitalizare; încurajează statele membre să valideze și să recunoască, de asemenea, competențele și aptitudinile dobândite prin experiențe de învățare non-formală și informală și prin activități pentru tineret, alături de educația formală în întreaga Uniune și în afara UE; reiterează faptul că acest lucru nu ar trebui să submineze dreptul la un învățământ superior de înaltă calitate;

Investiții în generația următoare prin educație

20.  subliniază că investițiile în posibilitățile de învățare în rândul tinerilor au un impact direct nu numai asupra vieții individuale a tinerilor, ci și asupra sănătății economice și a coeziunii societății în ansamblu; subliniază că trebuie gestionate provocările cu care se confruntă tinerii discriminați sau cu mai puține posibilități în ceea ce privește accesul la diferite niveluri de cadre educaționale formale, informale și non-formale, printre care femeile tinere, tinerii membri ai comunităților LGBTIQ+, tinerii migranți, tinerii solicitanți de azil și refugiații și cursanții cu dizabilități și cu deficiențe; invită, prin urmare, statele membre să crească în mod semnificativ cheltuielile publice pentru educație, inclusiv educația digitală, formarea profesională și educațională, perfecționarea și recalificarea; invită Comisia să promoveze indicatori comuni pentru a evalua impactul investițiilor, inclusiv al NextGenerationEU, și al reformelor în promovarea politicilor dedicate tineretului și educației;

21.  își reiterează apelul adresat statelor membre de a pune pe deplin în aplicare spațiul european al educației până în 2025; salută, prin urmare, progresele deja înregistrate în anumite state membre; invită statele membre să ia măsurile adecvate necesare pentru a-și consolida infrastructura digitală, conectivitatea și programele educaționale și pentru a forma în mod adecvat cadrele didactice și educatorii și să ofere orientări pentru a promova alfabetizarea digitală, cu scopul de a îmbunătăți noile metode de predare și de a le oferi tinerilor posibilitatea de a accesa în mod eficace informații, de a demonta dezinformarea și de a combate violența online, cum ar fi incitarea la ură, rasismul, abuzul sexual online asupra copiilor, violența pe criterii de gen, hărțuirea cibernetică și blocarea utilizatorilor; reamintește disparitatea educațională existentă între femei și bărbați în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei, artelor și matematicii (STIAM) și necesitatea unor măsuri corective pentru a elimina acest decalaj; așteaptă cu interes evaluarea la jumătatea perioadei de către Comisie a Planului de acțiune pentru educația digitală (2012-2027);

o
o   o

22.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 202, 7.6.2016, p. 47.
(2) JO L 462, 28.12.2021, p. 1.
(3) JO C 456, 18.12.2018, p. 1.
(4) JO C 494, 8.12.2021, p. 2.
(5) JO C 418, 7.12.2017, p. 2.
(6) JO C 189, 5.6.2019, p. 28.
(7) JO C 414, 10.12.2019, p. 2.
(8) JO C 415, 1.12.2020, p. 1.
(9) JO C 395, 29.9.2021, p. 101.
(10) JO C 445, 29.10.2021, p. 75.
(11) JO C 465, 17.11.2021, p. 82.
(12) Texte adoptate, P9_TA(2022)0359.
(13) Sondajul Eurobarometru „Tineretul și democrația în Anul european al tineretului” 2022, publicat la 6 mai 2022.
(14) Restrângerea spațiului societății civile: impactul său asupra tinerilor și organizațiilor lor Rezoluție privind combaterea restrângerii spațiului prin creșterea oportunităților pentru organizațiile de tineret, consiliile naționale de tineret și organizațiile internaționale neguvernamentale de tineret Voicify: Part of Europe

Ultima actualizare: 1 martie 2023Aviz juridic - Politica de confidențialitate