Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și Rusia, în special rezoluția sa din 23 octombrie 2008 referitoare la comemorarea foametei deliberate - Holodomor - din Ucraina (1932-1933)(1),

–  având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

–  având în vedere Convenția ONU pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte tratate și instrumente ale ONU privind drepturile omului,

–  având în vedere declarațiile comune privind comemorarea Holodomorului, adoptate în cadrul sesiunilor plenare ale Adunării Generale a ONU,

–  având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale,

–  având în vedere rezoluția Radei Supreme a Ucrainei din 2003 prin care se declară foametea provocată deliberat drept act de genocid, Legea ucraineană din 28 noiembrie 2006 privind „Holodomorul din Ucraina din 1932-1933” și apelul lansat de Rada Supremă a Ucrainei la 16 noiembrie 2022 către parlamentele țărilor din lume pentru recunoașterea Holodomorului din 1932-1933 drept genocid împotriva poporului ucrainean,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Convenția ONU pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid incriminează anumite tipuri de acte comise cu intenția de a distruge, în întregime sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios: uciderea de membri ai grupului, vătămarea gravă a integrității fizice sau mintale a unor membri ai grupului, supunerea intenționată a grupului la condiții de existență menite să antreneze distrugerea fizică totală sau parțială, aplicarea unor măsuri care au ca scop prevenirea nașterilor în cadrul grupului și transferarea forțată a copiilor din grup în alt grup;

B.  întrucât foametea Holodomor din 1932-1933, care s-a soldat cu moartea a milioane de ucraineni, a fost planificată cu cinism și pusă în aplicare cu cruzime de regimul sovietic pentru a impune cu forța politica Uniunii Sovietice de colectivizare a agriculturii și pentru a suprima poporul ucrainean și identitatea sa națională; întrucât regimul sovietic a utilizat metode crude similare și în alte părți ale Uniunii Sovietice, în special în Kazahstan, Belarus, Caucazul de Nord și în alte părți; întrucât suprimarea identității ucrainene a avut loc și prin teroarea exercitată împotriva purtătorilor identității culturale ucrainene;

C.  întrucât dovezile arată că regimul sovietic a confiscat în mod deliberat recoltele de cereale și a închis frontierele pentru a-i împiedica pe ucraineni scape de foamete; întrucât, în 1932 și 1933, Uniunea Sovietică a exportat cereale de pe teritoriul Ucrainei, în timp ce populația de acolo murea de foame; întrucât uciderea ucrainenilor predominant din mediul rural a fost adesea însoțită de propaganda sovietică, care găsea în țărani țapii ispășitori, înfățișându-i drept vinovații pentru foamete;

D.  întrucât războiul de agresiune pe care Rusia îl desfășoară în prezent împotriva Ucrainei, distrugerea infrastructurii sale energetice și agricole, blocarea exportului de cereale ucrainene și furtul a milioane de tone de cereale de către Rusia au reînnoit temerile legate de o foamete provocată deliberat la scară largă, în special în sudul global, care depinde de cereale ucrainene la prețuri accesibile;

E.  întrucât crimele sovietice nu au primit o evaluare juridică și morală clară din partea comunității internaționale; întrucât spălarea imaginii și glorificarea regimului sovietic totalitar, precum și revigorarea cultului lui Stalin în Rusia au culminat cu faptul că Rusia de astăzi este un stat sponsor al terorismului și un stat care utilizează mijloace teroriste și au dus la o repetare a crimelor îngrozitoare împotriva poporului ucrainean în zilele noastre, cum ar fi actualul „Kholodomor”, încercarea Rusiei de a ucide poporul ucrainean lăsându-l să moară de frig, prin vizarea și distrugerea infrastructurii energetice civile a Ucrainei în timpul iernii;

F.  întrucât, până în decembrie 2022, parlamentele sau alte instituții reprezentative la nivel de stat din peste 20 de țări au recunoscut Holodomorul drept genocid sau crimă împotriva poporului ucrainean și împotriva umanității;

G.  întrucât în 2022 și 2023 se împlinesc 90 de ani de la Holodomor,

1.  recunoaște Holodomorul, foametea provocată intenționat în perioada 1932-1933 în Ucraina de o politică deliberată a regimului sovietic, drept genocid împotriva poporului ucrainean, deoarece a fost comisă cu intenția de a distruge un grup de persoane prin impunerea deliberată a unor condiții de viață menite a cauza distrugerea fizică a grupului respectiv;

2.  comemorează toate victimele Holodomorului și își exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean care a suferit această tragedie, în special cu supraviețuitorii încă în viață ai Holodomorului și cu familiile acestora; onorează memoria celor care au decedat din cauza acestor crime comise de regimul totalitar sovietic;

3.  condamnă ferm aceste acte de genocid comise de regimul sovietic totalitar, care au dus la moartea a milioane de ucraineni și au cauzat daune semnificative fundațiilor societății ucrainene;

4.  invită toate țările, în special Federația Rusă și celelalte țări apărute în urma dezmembrării Uniunii Sovietice, să își deschidă arhivele privind foametea deliberată din perioada 1932-1933 din Ucraina;

5.  invită toate țările și organizațiile internaționale care nu au recunoscut încă Holodomorul drept genocid să facă acest lucru; invită Federația Rusă, ca principal succesor al Uniunii Sovietice, să recunoască oficial Holodomorul și să își ceară scuze pentru acele crime;

6.  invită statele membre ale UE și țările terțe să promoveze sensibilizarea opiniei publice cu privire la aceste evenimente și la alte crime comise de regimul sovietic, introducând cunoștințe istorice în acest sens în programele educaționale și de cercetare, pentru a preveni tragedii similare în viitor;

7.  deplânge faptul că cea de a 90-a comemorare a Holodomorului are loc în timp ce Rusia își continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei, încălcând suveranitatea și integritatea teritorială a acestei țări și încercând să lichideze Ucraina ca stat-națiune și să distrugă identitatea și cultura poporului său; condamnă, de asemenea, faptul că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a creat o criză alimentară mondială, Rusia distrugând și jefuind depozitele de cereale din Ucraina și continuând să îngreuneze exportul de cereale din Ucraina către țările cele mai defavorizate;

8.  condamnă manipularea memoriei istorice de către actualul regim rus cu scopul de a asigura supraviețuirea regimului; își reiterează, în acest sens, dezaprobarea față de închiderea forțată de către autoritățile ruse a organizațiilor pentru drepturile omului și drepturile civile International Memorial Society și Memorial Human Rights Centre, act care a evidențiat ideologia revizionistă a actualului regim rus; invită UE și statele sale membre, instituțiile publice și private și întreaga societate civilă să denunțe și să respingă în mod activ toate încercările de denaturare a faptelor istorice sau de manipulare a opiniei publice din Europa prin discursuri istorice false, care sunt fabricate și diseminate pentru a sprijini ideologia și supraviețuirea regimurilor criminale; invită toate instituțiile UE și statele membre să sprijine mediul academic și societatea civilă în acțiunile de documentare, cercetare și educație în domeniul represiunii politice și al crimelor totalitare din Uniunea Sovietică;

9.  condamnă, în termenii cei mai fermi, toate formele de totalitarism; regretă că crimele comise de regimul totalitar sovietic nu au fost încă evaluate din perspectivă juridică, că autorii lor nu au fost aduși în fața justiției și că aceste crime nu au fost niciodată condamnate în mod clar de comunitatea internațională; solicită o evaluare cuprinzătoare, istorică și juridică, a regimului sovietic și o dezbatere publică transparentă cu privire la crimele comise de acest regim, ceea ce este extrem de important pentru construirea unei istorii și a unei memorii istorice europene comune și, astfel, pentru consolidarea rezilienței societăților noastre la amenințările moderne la adresa democrației; reiterează faptul că evaluarea regimului sovietic și o dezbatere publică transparentă cu privire la crimele comise de acesta sunt importante mai ales pentru însăși Rusia, pentru a sensibiliza opinia publică, a consolida reziliența împotriva dezinformării și discursurilor istorice distorsionate și a preveni repetarea unor crime similare;

10.  încredințează serviciilor responsabile ale Parlamentului European sarcina de a traduce imediat prezenta rezoluție în limbile rusă și ucraineană;

11.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Radei Supreme a Ucrainei, președintelui și guvernului Ucrainei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Secretarului General al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Secretarului General al Consiliului Europei.

(1) JO C 15 E, 21.1.2010, p. 78.