Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 8 iunie 2022 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1862 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, în ceea ce privește introducerea de semnalări de către Europol (COM(2020)0791 – C9-0394/2020 – 2020/0350(COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0791),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 88 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0394/2020),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 30 martie 2022, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9‑0287/2021),
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 8 iunie 2022 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2022/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1862 în ceea ce privește introducerea în Sistemul de informații Schengen (SIS) de semnalări privind existența unor informații referitoare la resortisanți ai țărilor terțe în interesul Uniunii
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2022/1190.)
Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil UE-Mauritania și protocolul său de punere în aplicare ***
114k
43k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 8 iunie 2022 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania, precum și a protocolului de punere în aplicare a acestuia (COM(2021)0589 - 12208/2021 – C9-0419/2021 – 2021/0300(NLE))
– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania, precum și a protocolului de punere în aplicare a acestuia (12208/2021),
– având în vedere Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania (12446/2021),
– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) și cu articolul 218 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9‑0419/2021),
– având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 8 iunie 2022 referitoare la proiectul de decizie(1),
– având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare și cel al Comisiei pentru bugete,
– având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit (A9-0148/2022),
1. aprobă încheierea acordului;
2. încredințează Președintei sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Islamice Mauritania.
Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil UE- Mauritania și protocolul său de punere în aplicare (rezoluție)
145k
54k
Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 8 iunie 2022 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania, precum și a protocolului de punere în aplicare a acestuia (12208/2021 – C9-0419/2021 – 2021/0300M(NLE))
– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12208/2021),
– având în vedere Decizia (UE) 2021/99 a Consiliului din 25 ianuarie 2021 privind încheierea Acordului sub forma unui schimb de scrisori dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania privind prelungirea protocolului de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeană și Republica Islamică Mauritania, care expiră la 15 noiembrie 2021(1),
– având în vedere Decizia Consiliului (UE) 2021/2123 din 11 noiembrie 2021 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania, precum și a protocolului de punere în aplicare a acestuia(2),
– având în vedere rezoluția sa legislativă din 8 iunie 2022(3) referitoare la proiectul de decizie,
– având în vedere Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeană și Republica Islamică Mauritania, care a intrat în vigoare la 8 august 2008(4),
– având în vedere Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania(5),
– având în vedere rezoluția sa din 3 mai 2022 intitulată „Către o economie albastră sustenabilă în UE: rolul sectoarelor pescuitului și acvaculturii(6),
– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) și articolul 218 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)) (C9-0419/2021),
– având în vedere Acordul de parteneriat din 23 iunie 2000 între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte(7) (Acordul de la Cotonou),
– având în vedere publicația Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) din 2015 intitulată „Voluntary Guidelines for Securing Sustainable Small-Scale Fisheries in the Context of Food Security and Poverty Eradication” (Orientări voluntare pentru asigurarea unui pescuit durabil la scară mică în contextul securității alimentare și al eradicării sărăciei),
– având în vedere raportul de sinteză din 2020 al Grupului de lucru al FAO privind evaluarea peștilor pelagici mici din largul Africii de Nord-Vest în 2019,
– având în vedere politica comună în domeniul pescuitului, în special dimensiunea sa externă,
– având în vedere Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării,
– având în vedere angajamentul UE față de coerența politicilor în favoarea dezvoltării, astfel cum este consacrat la articolul 208 din TFUE,
– având în vedere evaluarea ex-ante și ex-post de către Comisie a acordului și protocolului anterior,
– având în vedere raportul reuniunii extraordinare a Comitetului științific comun privind acordul de pescuit semnat între Republica Islamică Mauritania și Uniunea Europeană, care a avut loc în perioada 10-12 februarie 2021,
– având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic(8),
– având în vedere articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional și cel al Comisiei pentru dezvoltare,
– având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A9-0154/2022),
A. întrucât acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului durabil trebuie puse în aplicare în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile pentru a asigura operațiuni de pescuit durabil care utilizează doar capturile excedentare admisibile în țara parteneră; întrucât sprijinul sectorial ar trebui să contribuie la dezvoltarea durabilă a sectorului pescuitului, în special prin sprijinirea pescuitului la scară mică, consolidând totodată securitatea alimentară locală și comunitățile locale;
B. întrucât primul acord în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania datează din 1987 și întrucât ultimul protocol de punere în aplicare, care a avut o durată inițială de patru ani, din 2015 până în 2019, a fost prelungit de două ori cu un an și a expirat la 15 noiembrie 2021;
C. întrucât Uniunea și Mauritania au ajuns la un acord privind un nou acord de parteneriat în domeniul pescuitului durabil și protocolul la acesta la 28 iulie 2021;
D. întrucât Uniunea Europeană și țările africane au semnat mai multe acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului durabil;
E. întrucât noul protocol acoperă o perioadă de cinci ani și oferă posibilități de pescuit similare celor din protocolul precedent, contribuția financiară a Uniunii pentru accesul la pescuit ridicându-se la 57,5 milioane EUR pe an, iar contribuția sa la sprijinul sectorial fiind de 16,5 milioane EUR;
F. întrucât Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului cu Mauritania este cel mai mare acord mixt al UE; întrucât acesta prevede posibilități de pescuit pentru nave din 10 state membre ce vizează specii demersale și pelagice care, asemenea tonului, sunt specii mari migratoare, în limitele surplusului disponibil astfel cum este definit la articolul 62 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, ținând seama de capacitatea de pescuit a flotelor Mauritaniei;
G. întrucât pescuitul excesiv al stocurilor de pești pelagici mici, în special Sardinella, și prelucrarea acestora în făină de pește și ulei de pește au repercusiuni extrem de grave nu numai asupra apelor locale, de exemplu prin poluarea generată de apele reziduale, ci și asupra securității alimentare a populațiilor locale din întreaga regiune a Africii de Vest; întrucât, în 2017, Mauritania s-a angajat să reducă și să elimine treptat producția de făină de pește și ulei de pește până în 2020; întrucât, din 2010, producția acestora s-a triplat, iar fabricile de făină de pește din Mauritania și din țările învecinate s-au extins;
H. întrucât sunt necesare date științifice solide, sisteme eficiente de monitorizare și control, precum și transparență în ceea ce privește capturile și licențele de pescuit pentru ca statele de coastă să stabilească surplusul disponibil de stocuri comune de pești pelagici mici și pentru a se asigura că deciziile de gestionare a stocurilor sunt luate în așa fel încât să se evite recolte peste limitele științifice; întrucât, în ceea ce privește gestionarea peștilor pelagici mici în Mauritania, raportul din 2021 al reuniunii extraordinare a Comitetului științific comun a sprijinit măsuri suplimentare de reducere a eforturilor de pescuit în zona de pescuit de 15 mile marine a țării, cum ar fi introducerea unor cote pentru stocurile despre care s-a confirmat științific că sunt supraexploatate;
I. întrucât sprijinul sectorial în temeiul noului protocol este îndreptat către opt domenii de intervenție; întrucât acestea includ, printre altele, sprijinul pentru pescuitul artizanal și comunitățile costiere, consolidarea cercetării științifice și consolidarea activităților de control și supraveghere și a sprijinului tehnic acordat autorităților mauritane; întrucât comitetul comun va aproba un program sectorial multianual pentru utilizarea acestui sprijin; întrucât autoritățile mauritane au obligația să prezinte un raport final privind punerea în aplicare a sprijinului sectorial;
J. întrucât noul protocol instituie un nou organism de coordonare (cellule de coordination) pentru a sprijini punerea în aplicare a proiectelor definite în program, acest organism urmând să fie responsabil de monitorizarea deciziilor comitetului mixt;
K. întrucât articolul 7 din noul protocol permite Uniunii și Mauritaniei să revizuiască posibilitățile de pescuit în al treilea an de aplicare, respectând sustenabilitatea resurselor din zona de pescuit și implicând o adaptare a contribuției financiare a UE;
L. întrucât noul protocol introduce taxe diferite pentru armatori la categoria 6 (traulere frigorifice pentru pescuit pelagic), acestea reflectând mai adecvat valoarea de piață a fiecărei specii pelagice pescuite;
M. întrucât la articolul 3 din noul acord se prevede că flota UE trebuie să beneficieze de aceleași condiții tehnice de pescuit și de acces la resurse ca orice altă flotă; întrucât același articol impune consolidarea schimbului de informații și obligă Mauritania să facă publice toate acordurile care permit accesul navelor străine în zona sa de pescuit;
N. întrucât noul protocol modifică și extinde zona de pescuit pentru peștii pelagici mici pentru navele UE; întrucât articolul 9 din protocol impune Mauritaniei să elaboreze, în termen de șase luni de la punerea în aplicare a protocolului, un plan de gestionare sustenabilă a pescuitului de pești pelagici mici, aplicabil tuturor flotelor care pescuiesc în apele Mauritaniei, ca o condiție pentru stabilirea noii zone de pescuit; întrucât contribuția financiară a Uniunii în valoare de 7,5 milioane EUR este condiționată de aprobarea acestui plan de gestionare de către comitetul comun;
O. întrucât noul protocol le permite navelor UE să își debarce capturile în afara porturilor mauritane în circumstanțe excepționale, astfel cum au solicitat de mult timp navele de pescuit ale UE care își desfășoară activitatea în Mauritania;
P. întrucât, în urma evaluării de către Comisie a protocolului precedent, s-a solicitat instituirea unui cadru regional de gestionare pentru exploatarea stocurilor partajate de pești pelagici mici și a stocurilor comune de merluciu senegalez, astfel cum se prevede la articolul 63 din Convenția ONU privind dreptul mării,
1. salută încheierea unui nou acord de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între Uniune și Mauritania și a protocolului la acesta, menite să îmbunătățească și să modernizeze acordul existent; consideră pozitiv faptul că de acum încolo nu vor mai fi necesare prelungiri cu un an ale protocolului precedent sau că acestea vor fi abrogate dacă nu sunt strict necesare, fără a aduce prejudicii flotei europene;
2. salută, de asemenea, transformarea acordului de parteneriat într-un acord deplin de parteneriat în domeniul pescuitului durabil și subliniază că aceste tipuri de acorduri reprezintă o bază solidă pentru cooperarea privind guvernanța oceanelor și gestionarea sustenabilă a stocurilor de pește; subliniază că este important să se asigure că principiile gestionării sustenabile, astfel cum sunt consacrate în politica comună în domeniul pescuitului, se reflectă în acordurile de pescuit ale Uniunii, inclusiv în punerea lor în aplicare;
3. subliniază că acest acord consolidează cooperarea ecologică, economică, socială, administrativă și științifică pentru a consolida pescuitul sustenabil, a contribui la o mai bună guvernanță a oceanelor, a combate pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, a monitoriza și controla activitățile de pescuit și a contribui atât la punerea în aplicare transparentă a acordului, cât și la crearea de locuri de muncă în conformitate cu Convenția nr. 188 din 2007 a Organizației Internaționale a Muncii privind munca în domeniul pescuitului; subliniază că parteneriatul trebuie să ofere garanții și protecție tuturor lucrătorilor de pe navele UE; subliniază importanța concurenței loiale pentru toți pescarii care își desfășoară activitatea în apele Mauritaniei;
4. recunoaște importanța noului acord și a protocolului la acesta în ceea ce privește posibilitățile de pescuit considerabile pentru flota UE și în calitate de platformă pentru continuarea cooperării structurate dintre Uniune și Mauritania, în special în domeniul gestionării durabile a pescuitului și pentru menținerea flotei europene;
5. invită Mauritania să se asigure că peștii pelagici mici nu sunt pescuiți în mod excesiv și să oprească și să elimine treptat efectele negative cauzate de industria făinii de pește și a uleiului de pește din Mauritania; solicită UE ca, în cadrul acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil, să contribuie la aceste obiective; constată că peștele ar trebui să fie destinat în primul rând consumului uman și nu să fie o materie primă pentru industria de prelucrare a alimentelor, precum și că este important ca autoritățile locale să fie implicate și să coopereze în acest sens;
6. salută cerința din noul protocol potrivit căreia Mauritania trebuie să publice un plan de gestionare sustenabilă a peștilor pelagici mici, care se va aplica tuturor navelor care pescuiesc în apele Mauritaniei; îndeamnă Mauritania să se bazeze pe concluziile raportului din 2021 al reuniunii extraordinare a Comitetului științific comun și să aplice, atunci când este necesar, o abordare precaută, bazată pe știință, la elaborarea acestui plan;
7. subliniază angajamentul părților de a promova gestionarea pescuitului pe baza nediscriminării între diferitele flote prezente în zonă și faptul că navele Uniunii ar trebui să aibă acces la o cotă adecvată din resursele piscicole în surplus, în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile;
8. salută clauzele privind transparența și nediscriminarea din noul acord și protocolul la acesta și îndeamnă Comisia să se asigure că aceste clauze sunt puse în aplicare și respectate integral; menționează că acordul precedent a conținut norme privind transparența, însă acestea nu au fost respectate pe deplin;
9. solicită Mauritaniei să informeze Comisia cu privire la toate acordurile publice și private încheiate cu nave străine care operează în zona sa de pescuit, inclusiv cu nave ale unor țări terțe, și ca aceste informații să fie incluse în raportul anual pe care Comisia trebuie să îl transmită Parlamentului; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, până în prezent, Mauritania nu a publicat unele acorduri cu țări terțe în domeniul pescuitului;
10. ia act de schimbul de informații prevăzut de protocol despre rapoartele privind activitățile flotelor străine și ale flotelor autohtone aflate în proprietate străină care își desfășoară activitatea în apele Mauritaniei; invită Mauritania să furnizeze Comisiei, într-un format clar și ușor de utilizat, informații complete despre toate navele care pescuiesc în apele sale pentru a putea dispune de o imagine de ansamblu clară asupra efortului de pescuit total, a capturilor defalcate pe specii și a stării stocurilor; invită Mauritania să facă publice informațiile respective; remarcă faptul că aceasta este o condiție pentru calcularea „surplusului” în spiritul Convenției ONU asupra dreptului mării;
11. salută publicarea de către Mauritania a primului raport în cadrul Inițiativei pentru transparență în domeniul pescuitului; ia act de faptul că acest raport se bazează pe informații din anul calendaristic 2018; invită Mauritania să publice date mai recente;
12. își exprimă îngrijorarea cu privire la practica schimbării pavilionului, în special în apele Mauritaniei, dar și în regiune în general;
13. consideră că Uniunea, având în vedere rețeaua sa de acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului și de acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului durabil în vigoare în Africa de Nord-Vest, are un rol de jucat în încurajarea Mauritaniei și a țărilor învecinate să își intensifice cooperarea în gestionarea stocurilor comune, în special în ceea ce privește identificarea stocurilor și posibilitățile de pescuit, cum ar fi stocurile importante pentru securitatea alimentară locală; subliniază mai ales că este important ca Uniunea să colaboreze activ cu partenerii săi din zonă pentru a asigura decizii de gestionare durabilă în cadrul organizației regionale de gestionare a pescuitului relevante; invită UE, Mauritania și țările vecine să sprijine punerea în aplicare a unui cadru regional cuprinzător de gestionare a stocurilor comune, prin crearea unei organizații regionale de gestionare a pescuitului pentru aceste stocuri și inițierea unui dialog internațional cu țările în cauză;
14. salută angajamentul tuturor părților de a pune în aplicare acordul în mod transparent și în conformitate cu Acordul de la Cotonou în ceea ce privește drepturile omului, principiile democratice, statul de drept și buna guvernanță; solicită să se acorde o atenție deosebită drepturilor omului în Mauritania, inclusiv în sectorul pescuitului, punând accent în special pe condițiile de muncă; ia act de faptul că nepunerea în aplicare a Acordului de la Cotonou în ceea ce privește respectarea drepturilor omului poate declanșa suspendarea în conformitate cu articolul 21 din Acordul de la Cotonou și cu articolul 14 din noul protocol de punere în aplicare;
15. ia act de faptul că evaluarea ex-post a protocolului anterior concluzionează că, în ansamblu, Mauritania și UE au câștigat un procent similar de valoare adăugată, de aproximativ 40-45 % fiecare; afirmă, cu toate acestea, că valoarea adăugată generată pentru Mauritania de activitățile navelor UE este relativ scăzută în absența interacțiunilor economice pe uscat; invită, în acest sens, UE să exploreze modalități de îmbunătățire a acestei situații în cadrul noului protocol;
16. ia act de faptul că Mauritania a întâmpinat dificultăți în a absorbi sprijinul sectorial; invită Comisia, prin urmare, să ofere asistență tehnică pentru pregătirea și punerea în aplicare a programului sectorial multianual și să consolideze capacitățile administrative din Mauritania, în special pentru noul organism de coordonare;
17. consideră că sprijinul sectorial este un element important pentru dezvoltarea sectorului pescuitului din Mauritania și pentru crearea de locuri de muncă în comunitățile costiere;
18. salută sprijinul sectorial acordat în cadrul axelor 6 și 7; invită comitetul comun să promoveze proiecte de infrastructură care să conducă la creșterea consumului local de produse pescărești și să finanțeze proiecte care aduc beneficii directe întregului lanț valoric al pescuitului artizanal din Mauritania;
19. solicită mai multe proiecte de sprijin sectorial pentru a ajuta femeile din sectorul pescuitului din Mauritania, în special cele implicate în prelucrare; recunoaște importanța unor astfel de proiecte pentru securitatea alimentară pe plan local și solicită ca femeile să fie invitate să participe la atelierele unde sunt prezentate și programate acțiunile de sprijin;
20. subliniază că una dintre problemele generale legate de sprijinul sectorial în acordurile de parteneriat ale Uniunii în domeniul pescuitului durabil este lipsa de vizibilitate, accesibilitate și transparență; salută, prin urmare, măsurile de vizibilitate și publicitate luate în ceea ce privește activitățile legate de punerea în aplicare a protocolului, beneficiile acestuia putând astfel să fie pe deplin vizibile și accesibile tuturor părților implicate; constată că este necesară o mai bună punere în aplicare și utilizare pentru a mări sprijinul sectorial, inclusiv eficacitatea acestuia;
21. îndeamnă Comisia și Mauritania să îmbunătățească și să accelereze punerea în aplicare a sprijinului sectorial și să sporească transparența, în special în domeniul licențelor de pescuit; salută, prin urmare, publicarea rapoartelor anuale privind modalitățile de utilizare a sprijinului sectorial și solicită ca acestea să fie făcute publice; propune ca acțiunile sau măsurile cu cea mai mare relevanță sau cel mai mare impact asupra părților din teritoriul sau societatea mauritană eligibile pentru acest ajutor sectorial să fie prezentate Parlamentului;
22. subliniază că trebuie îmbunătățită colectarea datelor privind stocurile din apele mauritane și că punerea în aplicare a acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil trebuie să se bazeze pe cele mai bune avize științifice disponibile; consideră că sprijinul sectorial ar trebui utilizat pentru a sprijini pescuitul artizanal și, în mod prioritar, pentru a îmbunătăți datele științifice privind stocurile de pește, în special în ceea ce privește stocurile comune de pești pelagici mici, cum ar fi speciile de Sardinella și stavridul negru, precum și privind activitățile de control și supraveghere a tuturor flotelor de pescuit în zonele lor de pescuit;
23. subliniază importanța datelor științifice privind stocurile, a colectării corespunzătoare a datelor și a unei mai bune monitorizări, astfel încât noul protocol să permită creșterea și îmbunătățirea informațiilor pe care observatorii științifici își bazează activitatea, acest obiectiv fiind important mai ales în ceea ce privește navele de pescuit din țări terțe;
24. încurajează Comisia să faciliteze participarea și schimburile dintre experți și oameni de știință în cadrul stabilit de acest acord și pe parcursul punerii sale în aplicare, dacă este necesar pentru evaluarea diferitelor specii și funcționarea acordului;
25. salută faptul că noul protocol permite o adaptare a contribuției financiare a UE, respectiv a posibilităților de pescuit în al treilea an de aplicare; invită Comisia să utilizeze această flexibilitate dacă este cazul;
26. salută noile norme privind taxele aplicabile armatorilor și speră că această îmbunătățire a protocolului, dar și altele, inclusiv posibilitatea ca navele UE să își debarce capturile în porturi din afara Mauritaniei în circumstanțe excepționale, vor duce la o mai bună utilizare a posibilităților de pescuit disponibile în viitor;
27. salută faptul că armatorii din UE de traulere frigorifice pelagice și de nave pentru pescuit creveți care pescuiesc în temeiul protocolului vor contribui, cu titlu de redevență în natură, la politica de distribuire a peștelui către populațiile nevoiașe, rezervând 2 % din capturile lor pelagice transbordate sau debarcate la sfârșitul unei ieșiri în larg pentru Societatea Națională de Distribuție a Peștelui (SNDP); constată că consumul local de pește este în creștere în Mauritania; invită Comisia și autoritățile mauritane să se asigure că această contribuție ajunge efectiv la populație și nu în fabrici de făină de pește;
28. subliniază angajamentul de a pune în aplicare principiile și drepturile OIM pentru toți pescarii de pe navele UE, cu scopul de a elimina discriminarea la încadrarea în muncă și la ocuparea forței de muncă; consideră că aplicarea ar trebui monitorizată;
29. salută faptul că pe navele UE sunt angajați navigatori mauritani calificați în temeiul unor contracte care respectă standardele OIM și includ protecție socială; solicită intensificarea eforturilor de a angaja stagiari, cu scopul de a crește numărul persoanelor calificate în cadrul programului sectorial;
30. invită Comisia să includă acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului durabil ca element-cheie în parteneriatul UE cu Africa;
31. salută proiectele finanțate prin ajutorul pentru dezvoltare al UE în Mauritania, cum ar fi „Promopeche”, care vizează crearea de locuri de muncă și formarea tinerilor în domeniul pescuitului artizanal; invită Comisia să îmbunătățească alinierea și coerența dintre acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU;
32. subliniază că pescuitul, inclusiv pescuitul la scară mică, este un sector important pentru economia Mauritaniei și este esențial pentru dezvoltarea economică a țării, securitatea alimentară, nutriție și șanse de angajare, în special pentru femei și tineri, precum și pentru asigurarea unei dezvoltări economice incluzive și sustenabile pentru toți; sprijină, prin urmare, măsurile care vizează creșterea semnificativă a rezilienței actorilor locali, inclusiv a micilor întreprinderi familiale și a comunităților costiere, la consecințele schimbărilor climatice și ale eroziunii zonelor de coastă; insistă asupra faptului că investițiile în pescuit trebuie să fie aliniate în mod clar la ODD ale ONU și să nu pună în pericol nevoile comunităților costiere; insistă asupra faptului că contribuția financiară prevăzută în noul acord ar trebui să fie distribuită într-un mod care să țină seama de rolul fundamental al comunităților costiere;
33. solicită promovarea dezvoltării economice locale și regionale și consolidarea comunităților costiere care depind de resursele marine și care, prin urmare, trebuie să fie integrate pe deplin în gestionarea zonelor marine și de coastă; reamintește că refacerea biodiversității marine și în zonele de coastă susține comunitățile costiere și contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea; subliniază că, pe parcursul procesului de punere în aplicare, trebuie să se organizeze consultări periodice cu comunitățile costiere;
34. recunoaște că piețele și producătorii din UE depind de importul de pește din Mauritania, printre alte țări, pentru a garanta disponibilitatea alimentelor pentru consumatorii din UE;
35. solicită ca eforturile suplimentare ale UE în cadrul acestui acord de parteneriat în domeniul pescuitului durabil să se concentreze asupra eliminării subvențiilor dăunătoare și nesustenabile acordate sectorului pescuitului în cadrul OMC și al altor organisme internaționale, acordând o atenție deosebită pescuitului ilegal;
36. solicită ca acquis-ul juridic al UE, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a UE, să fie respectat și aplicat în mod corespunzător în sectorul pescuitului din Mauritania și din zona sa înconjurătoare;
37. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Islamice Mauritania.
Revizuirea schemei UE de comercializare a emisiilor pentru aviație ***I
259k
74k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 8 iunie 2022 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește contribuția sectorului aviației la obiectivul Uniunii de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii și de punere în aplicare în mod corespunzător a unei măsuri globale bazate pe piață (COM(2021)0552 – C9-0319/2021 – 2021/0207(COD))(1)
Amendamentul 1 Propunere de directivă Considerentul 1
(1) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului10 a instituit un sistem de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune, pentru a promova reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și din punct de vedere economic. Activitățile de aviație au fost incluse în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii prin Directiva 2008/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului11.
(1) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului10 a instituit un sistem de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune, pentru a promova reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și din punct de vedere economic. Activitățile de aviație legate de zborurile care pleacă de pe un aerodrom din Uniune sau sosesc pe un astfel de aerodrom au fost incluse în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii prin Directiva 2008/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului11. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în hotărârea sa din 21 decembrie 201111a, că includerea activităților de aviație în EU ETS în conformitate cu directiva respectivă nu încalcă dreptul internațional.
__________________
__________________
10 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).
10 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).
11 Directiva 2008/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activitățile de aviație în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității (JO L 8, 13.1.2009, p. 3).
11 Directiva 2008/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activitățile de aviație în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității (JO L 8, 13.1.2009, p. 3).
11a Hotărârea Curții de Justiție din 21 decembrie 2011, Air Transport Association of America și alții împotriva Secretarului de stat pentru energie și schimbări climatice, C-366/10, ECLI:EU:C:2011:864.
Amendamentul 2 Propunere de directivă Considerentul 1 a (nou)
(1a) Pentru a facilita progresele înregistrate în cadrul OACI în ceea ce privește stabilirea unui cadru global pentru reducerea emisiilor provenite din aviația internațională, Uniunea a adoptat o serie de derogări limitate în timp, așa numitele derogări de suspendare, prin care toate zborurile efectuate în afara UE au fost excluse de la EU ETS. Ultima derogare, introdusă prin Regulamentul (UE) 2017/2392, se aplică până în anul 2023.
Amendamentul 3 Propunere de directivă Considerentul 2
(2) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”)12. Părțile la Acordul de la Paris au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la peste 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială. Pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris, toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la reducerea emisiilor, inclusiv aviația internațională.
(2) Protecția mediului este una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă Uniunea și lumea în ansamblu.Acordul de la Paris, adoptat în decembrie2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”)12. Părțile la Acordul de la Paris au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C comparativ cu nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C comparativ cu nivelurile preindustriale, reflectând printre altele echitatea și principiul responsabilităților comune, dar diferențiate, precum și capacitățile aferente, în funcție de diferitele circumstanțe naționale. Întrucât, potrivit estimărilor experților anunțate în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 2021 (COP26), desfășurată la Glasgow în perioada 31 octombrie-13 noiembrie 2021, la nivel mondial urmează să se înregistreze o creștere medie a temperaturii între 1,8 °C și 2,4 °C, părțile au convenit, în concluziile din cadrul COP26, că limitarea creșterii temperaturii medii la nivel mondial la 1,5 °C peste nivelul preindustrial va reduce semnificativ riscul și efectele încălzirii globale și s-au angajat să amelioreze obiectivele lor pentru 2030 înainte de sfârșitul lui 2022, pentru a accelera măsurile climatice în acest deceniu de importanță capitală și pentru a asigura îndeplinirea de către părți a obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C. Pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris, toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la reducerea emisiilor, inclusiv aviația internațională.
__________________
__________________
12 Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).
12 Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).
Amendamentul 4 Propunere de directivă Considerentul 2 a (nou)
(2a) Aviația generează aproximativ 2-3 % din emisiile de CO2 de la nivel mondial. În Uniune, emisiile de CO2 provenite din aviație reprezintă 3,7 % din totalul emisiilor de CO2. Sectorul aviației generează 15,7 % din emisiile provenite din transporturi, fără a se ține seama de alte emisii decât cele de CO2, fapt ce îl plasează pe locul doi, după transportul rutier, în rândul celor mai mari surse de emisii de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor. În 2018, Eurocontrol a estimat o creștere anuală a emisiilor din aviația europeană cu 53 % până în 2040, comparativ cu 2017. Necesitatea de a lua măsuri pentru reducerea emisiilor devine din ce în ce mai stringentă, după cum a declarat Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) în rapoartele sale cele mai recente, cel din 7 august 2021, intitulat „Schimbările climatice 2021: Baza științelor fizice”, și cel din 28 februarie 2022, intitulat „Schimbările climatice 2022: Impact, adaptare și vulnerabilitate”. IPCC a afirmat, cu un grad foarte ridicat de siguranță, că schimbările climatice reprezintă o amenințare la adresa calității vieții oamenilor și a sănătății planetei, iar orice întârziere suplimentară privind luarea în comun, la nivel mondial, a unor măsuri de adaptare și atenuare pentru a anticipa acest fenomen va duce la pierderea unei oportunități de scurtă durată și pasagere de a le asigura tuturor oamenilor un viitor viabil și sustenabil. IPCC pune la dispoziție noi estimări privind probabilitatea depășirii în deceniile următoare a limitei de 1,5 °C privind încălzirea globală și constată că, dacă nu se fac reduceri imediate, rapide și pe scară largă ale emisiilor de gaze cu efect de seră, limitarea încălzirii la aproximativ 1,5 °C, sau chiar la 2 °C, nu va mai fi posibilă. Prin urmare, Uniunea ar trebui să abordeze această urgență intensificându-și eforturile și asumându-și rolul de lider internațional în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Amendamentul 5 Propunere de directivă Considerentul 2 b (nou)
(2b) Înainte de criza provocată de pandemia de COVID-19, OACI estimase că, până în 2040, emisiile generate de aviația internațională ar putea crește cu până la 150 % în comparație cu 2020. Deși pandemia de COVID-19 a provocat o reducere temporară a traficului aerian, estimările existente înainte de pandemia de COVID-19 indică o creștere anuală a emisiilor din aviație la nivel mondial cu 150 % până în 2040, comparativ cu 2020, iar la nivelul Uniunii – cu 53 % până în 2040, comparativ cu 2017.
Amendamentul 6 Propunere de directivă Considerentul 3
(3) Consiliul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) a adoptat prima ediție a Standardelor internaționale și a practicilor recomandate referitoare la protecția mediului – Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) (volumul IV din anexa 16 la Convenția de la Chicago) în cadrul celei de a zecea reuniuni din cadrul celei de a 214-a sesiuni, care a avut loc la 27 iunie 2018. Uniunea și statele sale membre continuă să sprijine CORSIA și se angajează să o pună în aplicare încă de la începutul fazei-pilot 2021-202313.
(3) Consiliul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) a adoptat prima ediție a Standardelor internaționale și a practicilor recomandate referitoare la protecția mediului – Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) (volumulIV din anexa16 la Convenția de la Chicago) în cadrul celei de a zecea reuniuni din cadrul celei de a 214-a sesiuni, care a avut loc la 27iunie2018. Uniunea și statele sale membre pun în aplicare CORSIA încă de la începutul fazei-pilot 2021-202313.
__________________
__________________
13 Decizia (UE) 2020/954 a Consiliului din 25 iunie 2020 privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene, în cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale, în ceea ce privește notificarea participării voluntare la Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) începând cu 1 ianuarie 2021 și în ceea ce privește opțiunea selectată pentru calcularea, în perioada 2021-2023, a cerințelor de compensare care îi vizează pe operatorii de aeronave (JO L 212, 3.7.2020, p. 14).
13 Decizia (UE) 2020/954 a Consiliului din 25 iunie 2020 privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene, în cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale, în ceea ce privește notificarea participării voluntare la Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) începând cu 1 ianuarie 2021 și în ceea ce privește opțiunea selectată pentru calcularea, în perioada 2021-2023, a cerințelor de compensare care îi vizează pe operatorii de aeronave (JO L212, 3.7.2020, p. 14).
Amendamentul 7 Propunere de directivă Considerentul 6
(6) În cadrul angajamentului actualizat de reducere stabilit la nivel național al Uniunii și al statelor sale membre, prezentat secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 2020, Uniunea s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 203016.
(6) În cadrul contribuțiilor actualizate ale Uniunii și ale statelor sale membre la reducerea emisiilor, stabilite la nivel național și prezentate secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 2020, Uniunea s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 203016.
Amendamentul 8 Propunere de directivă Considerentul 7
(7) Uniunea a consacrat în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050 în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului17. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % sub nivelurile din1990 până în2030.
(7) Uniunea a consacrat în legislație obiectivul realizării neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050 și obiectivul realizării, ulterior, a unor emisii negative, așa cum se prevede la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului17. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, la articolul 4 alineatul (1), un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990 până în 2030.
__________________
__________________
17 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
17 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L243, 9.7.2021, p. 1).
Amendamentul 9 Propunere de directivă Considerentul 8
(8) Prezenta modificare a Directivei 2003/87/CE vizează punerea în aplicare, în sectorul aviației, a contribuțiilor Uniunii în temeiul Acordului de la Paris și a cadrului de reglementare pentru atingerea obiectivului climatic obligatoriu al Uniunii pentru 2030 de reducere la nivel intern a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030, stabilit în Regulamentul (UE) 2021/…
(8) Prezenta modificare a Directivei 2003/87/CE vizează punerea în aplicare, în sectorul aviației, a contribuțiilor Uniunii în temeiul Acordului de la Paris și a cadrului de reglementare pentru atingerea obiectivului climatic obligatoriu al Uniunii pentru 2030 de reducere la nivel intern a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030 și pentru atingerea neutralității climatice până cel târziu în 2050, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119.
Amendamentul 10 Propunere de directivă Considerentul 8 a (nou)
(8a) Pe lângă CO2, aviația afectează clima și prin alte emisii, cum ar fi vaporii de apă (H2O), oxizii de azot (NOx), dioxidul de sulf (SO2) și particulele de funingine, precum și prin procesele atmosferice cauzate de aceste emisii, de exemplu formarea de ozon și de nori cirrus. Impactul asupra climei al acestor emisii, altele decât cele de CO2, depinde de tipul de combustibil și de motoarele utilizate, de locul în care se produc emisiile, în special de altitudinea de croazieră a aeronavei și de poziția sa determinată de latitudine și longitudine, precum și de momentul în care se produc emisiile și de condițiile meteorologice din acel moment. Pe baza evaluării impactului realizate de Comisie în 2006 privind includerea aviației în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS), în Directiva 2008/101/CE se recunoaște faptul că aviația are un impact asupra climei globale prin alte emisii decât cele de CO2. Articolul 30 alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE, modificată prin Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului, prevedea ca, înainte de 1 ianuarie 2020, Comisia să prezinte o analiză actualizată a efectelor pe care le are aviația din cauza emisiilor, altele decât cele de CO2, însoțită, dacă este cazul, de o propunere privind cea mai bună modalitate de abordare a acestor efecte. Pentru a îndeplini această cerință, Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) a realizat o analiză actualizată a efectelor sectorului aviatic care nu țin de emisiile de CO2 asupra schimbărilor climatice și a publicat studiul respectiv la 23 noiembrie 2020. Constatările studiului au confirmat estimările anterioare, și anume că impactul climatic al activităților aviației, produs de alte emisii decât cele de CO2, este cel puțin la fel de important în ansamblu ca acela al emisiilor de CO2.
Amendamentul 11 Propunere de directivă Considerentul 8 b (nou)
(8b) Din constatările studiului AESA din 23 noiembrie 2020 rezultă că, în conformitate cu principiul precauției, emisiile, altele decât cele de CO2, ale sectorului aviației nu mai pot fi ignorate. Sunt necesare măsuri normative la nivelul Uniunii pentru a se realiza o reducere a emisiilor în conformitate cu Acordul de la Paris. Prin urmare, Comisia ar trebui să instituie un sistem de monitorizare, raportare și verificare pentru alte emisii ale aviației decât cele de CO2. Pe baza rezultatelor acestui sistem, Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă cel târziu la 31 decembrie 2026, pe baza unei evaluări a impactului, care să conțină măsuri de reducere a emisiilor de altă natură decât cele de CO2, prin extinderea domeniului de aplicare al EU ETS pentru a include astfel de emisii. Până la adoptarea unei propuneri legislative de extindere a domeniului de aplicare al prezentei directive la alte emisii decât cele de CO2, factorul emisiilor de CO2 pentru emisiile generate de activitățile de aviație se înmulțește, începând cu 31 decembrie 2027, cu 1,8, pentru a se ține seama de celelalte emisii ale aviației decât cele de CO2, cu 1,9 începând cu 31 decembrie 2028 și cu 2,0 începând cu 31 decembrie 2029. Coeficientul de multiplicare nu trebuie să fie mai mare de 2,0.
Amendamentul 12 Propunere de directivă Considerentul 9
(9) Aviația ar trebui să contribuie la eforturile de reducere a emisiilor necesare pentru atingerea obiectivului climatic al Uniunii pentru 2030. Prin urmare, cantitatea totală de certificate pentru aviație ar trebui consolidată și supusă factorului linear de reducere.
(9) Aviația ar trebui să contribuie la eforturile de reducere a emisiilor necesare pentru atingerea obiectivelor Uniunii prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1119 și în Acordul de la Paris. Prin urmare, cantitatea totală de certificate pentru aviație ar trebui consolidată și supusă factorului linear de reducere.
Amendamentul 13 Propunere de directivă Considerentul 10
(10) Realizarea obiectivului climatic mai ambițios va necesita canalizarea unui număr cât mai mare de resurse posibil către tranziția climatică. Prin urmare, toate veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii care nu sunt atribuite bugetului Uniunii ar trebui utilizate în scopuri legate de climă.
(10) Realizarea obiectivului climatic mai ambițios va necesita canalizarea unui număr cât mai mare de resurse posibil către tranziția climatică, care ar trebui să facă de asemenea parte din tranziția justă. Prin urmare, toate veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii care nu sunt atribuite bugetului Uniunii ar trebui utilizate în scopuri legate de climă. Se preconizează o creștere a veniturilor din licitații în sectorul aviației, datorită eliminării treptate a alocării certificatelor cu titlu gratuit și aplicării EU ETS zborurilor care pleacă din SEE în țări terțe. O parte din veniturile obținute din licitarea certificatelor pentru aviație ar trebui alocate sectorului aviației prin intermediul Fondului de investiții în domeniul climei, pentru a sprijini inovațiile în vederea reducerii impactului sectorului aviației asupra climei și a mediului. 15 % din veniturile generate de licitarea certificatelor pentru emisiile zborurilor ce pleacă din SEE ar trebui alocate fondurilor pentru climă ale CCONUSC, pentru a fi continuate acțiunile internaționale de atenuare a impactului schimbărilor climatice asupra celor mai vulnerabile comunități. Veniturile rămase ar trebui să fie utilizate de statele membre pentru acțiuni în conformitate cu articolul 10 alineatul (3), în special acțiuni care sprijină dialogul social și tranziția justă, pentru decarbonizarea sistemului de transport și pentru sprijinirea alternativelor la transportul aerian pe distanțe lungi, care au un impact mai redus asupra climei.
Amendamentul 14 Propunere de directivă Considerentul 10 a (nou)
(10a) Tranziția sectorului aviației către o aviație sustenabilă ar trebui să țină seama de dimensiunea socială a sectorului și de competitivitatea acestuia, pentru a se asigura echitatea socială a acestei tranziții și faptul că aceasta asigură formarea, recalificarea și perfecționarea profesională a lucrătorilor. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentei directive și impactul acesteia asupra pieței interne în ceea ce privește sectorul aviației, cu un accent deosebit pe efectele sociale.
Amendamentul 15 Propunere de directivă Considerentul 10 b (nou)
(10b) Zborurile de 1 000 de kilometri sau mai puțin generează 6-9 % din totalul emisiilor de CO2 din aviație. În așteptarea tehnologiilor revoluționare și a disponibilității combustibililor de aviație și a aeronavelor cu emisii zero, ar trebui să se ia măsuri pentru a promova transferul modal către moduri de transport alternative și mai sustenabile, în special pentru segmentul de zboruri care cuprinde zborurile regionale și zborurile pe distanțele cele mai scurte, și anume zborurile pe distanțe mai mici de 1 000 de kilometri.
Amendamentul 16 Propunere de directivă Considerentul 11
(11) În conformitate cu articolul 28b alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE, Uniunea trebuie să evalueze schema CORSIA a OACI și să o pună în aplicare în mod corespunzător și în concordanță cu angajamentul Uniunii de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii pentru 2030.
(11) În conformitate cu articolul 28b alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE, Uniunea trebuie să evalueze schema CORSIA a OACI și să o pună în aplicare în mod corespunzător și în concordanță cu angajamentul Uniunii de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului și al Acordului de la Paris.
Amendamentul 17 Propunere de directivă Considerentul 11 a (nou)
(11a) EU ETS s-a dovedit a fi un instrument eficace de reducere a emisiilor printr-o traiectorie prestabilită, stimulând astfel simultan inovarea și liderii în ceea ce privește reducerea eficientă a emisiilor, iar CORSIA este un mecanism care contrabalansează emisiile prin compensări. În ceea ce privește eficacitatea sa, evaluarea efectuată de Comisie cu privire la „Măsura globală bazată pe piață a OACI (CORSIA) în temeiul articolului 28b și pentru studierea transferului costurilor în temeiul articolului 3d din Directiva EU ETS” a arătat că obiectivele CORSIA pentru sectorul aviației internaționale nu corespund obiectivelor necesare la nivel mondial pentru a se realiza țintele Acordului de la Paris privind limitarea creșterii temperaturii. Pentru a se asigura reduceri ambițioase ale emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul aviației în conformitate cu Acordul de la Paris și pentru a se putea contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile la nivel internațional, asigurându-se totodată egalitatea de tratament în ceea ce privește rutele, începând cu 30 aprilie [după intrarea în vigoare a prezentei directive + 1], EU ETS ar trebui să se aplice tuturor zborurilor care pleacă de pe un aerodrom situat în SEE. Uniunea își menține angajamentul față de programul CORSIA. Pentru a se ține seama de angajamentul Uniunii față de CORSIA și de participarea sa simultană la acest mecanism, valoarea financiară a cheltuielilor cu creditele utilizate pentru CORSIA în legătură cu zborurile din SEE către țările terțe care pun în aplicare CORSIA ar trebui să fie deductibilă din obligațiile financiare în cadrul EU ETS.
Amendamentul 18 Propunere de directivă Considerentul 12
(12) Cantitatea totală de certificate pentru aviație ar trebui consolidată la nivelul alocării pentru zborurile care pleacă de pe un aerodrom situat în SEE și care sosesc pe un aerodrom situat în SEE, în Elveția sau în Regatul Unit. Alocarea pentru anul 2024 ar trebui să se bazeze pe alocarea totală pentru operatorii de aeronave activi în anul 2023, redusă cu factorul linear de reducere prevăzut la articolul 9 din Directiva 2003/87/CE. Nivelul alocării ar trebui majorat pentru a se ține seama de rutele care nu au fost acoperite de EU ETS în anul 2023, dar care sunt acoperite de EU ETS începând cu anul 2024.
(12) Cantitatea totală de certificate pentru aviație ar trebui consolidată la nivelul alocării pentru zborurile vizate de prezenta directivă. Alocarea pentru anul 2024 ar trebui să se bazeze pe alocarea totală pentru operatorii de aeronave activi în anul 2023, redusă cu factorul linear de reducere prevăzut la articolul 9 din Directiva 2003/87/CE. Nivelul alocării ar trebui majorat pentru a se ține seama de rutele care nu au fost acoperite de EU ETS în anul2023, dar care sunt acoperite de EUETS începând cu anul2024.
Amendamentul 19 Propunere de directivă Considerentul 13
(13) Creșterea licitării începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei modificări a Directivei 2003/87/CE ar trebui să fie regula pentru alocarea certificatelor în sectorul aviației, ținând seama de capacitatea sectorului de a transfera costul crescut al emisiilor de CO2.
(13) Creșterea licitării începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei modificări a Directivei 2003/87/CE ar trebui să fie regula pentru alocarea certificatelor în sectorul aviației, ceea ce va duce la eliminarea treptată a certificatelor gratuite până în 2025, ținând seama de capacitatea sectorului de a transfera costul crescut al emisiilor de CO2.
Amendamentul 20 Propunere de directivă Considerentul 13 b (nou)
(13b) Directiva privind EU ETS ar trebui să contribuie la stimularea decarbonizării transportului aerian. Tranziția de la utilizarea combustibililor fosili la utilizarea combustibililor de aviație sustenabili, în special a combustibililor sintetici pentru aviație, ar contribui la realizarea decarbonizării. Cu toate acestea, având în vedere nivelul ridicat al concurenței dintre operatorii de aeronave, stadiul incipient al dezvoltării pieței UE a combustibililor de aviație sustenabili și diferența importantă de preț dintre kerosenul fosil și combustibilii de aviație sustenabili, această tranziție ar trebui să fie sprijinită prin stimularea pionierilor în acest domeniu. Prin urmare, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2029, certificatele ar trebui să fie alocate în același mod ca un contract pe diferență, acoperind diferența de preț rămasă între kerosenul fosil și combustibilii de aviație sustenabili pentru operatorii individuali de aeronave, proporțional cu cantitatea de combustibili de aviație sustenabili utilizată și raportată în temeiul Regulamentului xxxx/xxxx [Regulamentul ReFuelEU]1a, pentru a stimula pionierii și pentru a sprijini crearea unei piețe a UE a combustibililor de aviație sustenabili. De la 1 ianuarie 2024 până la 31 decembrie 2029 ar trebui rezervate 20 de milioane de certificate, iar alte 20 de milioane de certificate ar trebui rezervate atunci când zborurile cu plecare din SEE către țări terțe vor face parte din EU ETS pentru aceeași perioadă de timp. Aceste certificate ar trebui să provină din rezerva totală de certificate disponibile și să fie utilizate numai pentru zborurile vizate de EU ETS și fără discriminare. Comisia ar trebui să asigure alocarea unei proporții de 70 % din certificatele respective în mod specific pentru utilizarea combustibililor de aviație sintetici, acordând prioritate combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO). Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de emisiile de CO2 provenite de la combustibilii fosili și să clasifice combustibilii RFNBO ca generând zero emisii pentru operatorii de aeronave care îi utilizează. În urma unei analize și a unei evaluări a impactului, Comisia poate decide să prezinte o propunere legislativă de alocare a unei cantități plafonate și limitate în timp de certificate, care nu ar trebui să depășească data de 31 decembrie 2034.
__________________
__________________
1a [a se adăuga trimiterea la Regulamentul FuelEU].
Amendamentul 21 Propunere de directivă Considerentul 14
(14) Directiva 2003/87/CE ar trebui, de asemenea, modificată în ceea ce privește unitățile de conformitate acceptabile, pentru a se ține seama de criteriile de eligibilitate ale unității adoptate de Consiliul OACI în cadrul celei de a 216-a sesiuni din martie 2019, ca element esențial al CORSIA. Companiile aeriene cu sediul în Uniune ar trebui să poată utiliza creditele internaționale pentru asigurarea conformității zborurilor înspre sau dinspre țări terțe considerate drept participante la CORSIA. Pentru a se asigura că punerea în aplicare a CORSIA de către Uniune sprijină obiectivele Acordului de la Paris și oferă stimulente pentru o largă participare la CORSIA, creditele ar trebui să provină de la state care sunt părți la Acordul de la Paris și care participă la CORSIA, iar dubla contabilizare a creditelor ar trebui evitată.
(14) Directiva 2003/87/CE ar trebui, de asemenea, modificată în ceea ce privește unitățile de conformitate acceptabile, pentru a se ține seama de criteriile de eligibilitate ale unității adoptate de Consiliul OACI în cadrul celei de a 216-a sesiuni din martie2019, ca element esențial al CORSIA. Companiile aeriene cu sediul în Uniune ar trebui să poată utiliza creditele internaționale pentru asigurarea conformității cu CORSIA a zborurilor înspre sau dinspre țări terțe considerate drept participante la CORSIA. Pentru a se asigura că punerea în aplicare a CORSIA de către Uniune sprijină obiectivele Acordului de la Paris și oferă stimulente pentru o largă participare la CORSIA, creditele ar trebui să provină de la state care sunt părți la Acordul de la Paris și care participă la CORSIA, iar dubla contabilizare a creditelor ar trebui evitată. Orice abatere de la valoarea de referință stabilită de CORSIA pe baza perioadei 2019-2020, cu o excepție limitată în timp pentru anii 2021-2023, ar trebui să fie considerată neconformă în sensul prezentei directive.
Amendamentul 22 Propunere de directivă Considerentul 15
(15) În vederea asigurării unor condiții uniforme de utilizare a creditelor internaționale în conformitate cu articolul 11a din Directiva 2003/87/CE, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta o listă a creditelor care au fost considerate acceptabile de Consiliul OACI pentru a fi utilizate pentru conformitatea cu CORSIA și care îndeplinesc condițiile de eligibilitate de mai sus. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului18.
(15) În vederea asigurării unor condiții uniforme de utilizare a creditelor internaționale în conformitate cu articolul 11a din Directiva 2003/87/CE, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta o listă a creditelor care au fost considerate acceptabile de Consiliul OACI pentru a fi utilizate pentru conformitatea cu CORSIA și care îndeplinesc condițiile de eligibilitate de mai sus. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului18. În plus, pentru a asigura transparența datelor, operatorii de aeronave ar trebui să raporteze într-un mod ușor de utilizat emisiile și compensarea acestora în temeiul articolului 14 alineatul (3a) din prezenta directivă.
__________________
__________________
18 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
18 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 23 Propunere de directivă Considerentul 17 a (nou)
(17a) La viitoarea adunare trienală a OACI, programată pentru septembrie 2022, statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru a ajunge la un acord cu omologii lor cu privire la o reducere anuală progresivă a valorii de referință din 2019-2020 pentru perioada de după 2023, astfel încât să se asigure alinierea treptată la factorul linear aplicat la EU ETS, inclusiv după 2035, în concordanță cu obiectivul de neutralitate climatică al Uniunii stabilit pentru cel târziu 2050.
Amendamentul 24 Propunere de directivă Considerentul 18
(18) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru includerea pe listă a țărilor despre care se consideră că aplică CORSIA în sensul Directivei 2003/87/CE în temeiul articolului 25a alineatul (3) din directiva respectivă, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta și a menține lista statelor, altele decât țările SEE, Elveția și Regatul Unit, care sunt considerate participante la CORSIA în sensul dreptului Uniunii. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.
(18) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru includerea pe listă a țărilor despre care se consideră că aplică CORSIA în sensul Directivei 2003/87/CE în temeiul articolului 25a alineatul (3) din directiva respectivă, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta și a menține lista statelor, altele decât țările SEE, Elveția și Regatul Unit, care sunt considerate participante la CORSIA în sensul dreptului Uniunii. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului. Pe baza informațiilor furnizate în lista respectivă și pentru a spori transparența, responsabilitatea și accesibilitatea informațiilor într-un mod ușor de utilizat, Comisia ar trebui să publice o listă a operatorilor de aeronave despre care se consideră că nu aplică CORSIA pentru zborurile înspre și dinspre țări terțe.
Amendamentul 25 Propunere de directivă Considerentul 19
(19) Întrucât punerea în aplicare și asigurarea respectării CORSIA pentru operatorii de aeronave cu sediul în afara Uniunii trebuie să aparțină exclusiv țării de origine a acestor operatori de aeronave, punerea în aplicare a CORSIA pentru alte zboruri decât zborurile care pleacă de pe un aerodrom situat în SEE și care sosesc pe un aerodrom situat în SEE, în Elveția sau în Regatul Unit înseamnă scutirea operatorilor de aeronave cu sediul în afara Uniunii de obligațiile EU ETS pentru aceste zboruri.
(19) Pentru a se garanta că emisiile nu sunt contabilizate de două ori și pentru a se ține seama în mod corespunzător de obligația de compensare în cadrul CORSIA peste o valoare de referință stabilită la nivelul anului 2019 pentru anii 2021-2023 și la nivelul mediei din perioada 2019-2020 pentru anii următori, operatorii de aeronave ar trebui să fie în măsură să deducă valoarea financiară a cheltuielilor aferente creditelor pe care le-au utilizat în cadrul CORSIA pentru zborurile vizate de prezenta directivă.
Amendamentul 26 Propunere de directivă Considerentul 20 a (nou)
(20a) Pentru a se asigura că CORSIA duce la o schemă mondială unică de compensare a emisiilor de dioxid de carbon generate de aviație până în a doua etapă obligatorie a schemei OACI în 2027, Uniunea a susținut în mod constant aplicarea unor norme eficace de punere în aplicare și instituirea unei guvernanțe solide, precum și participarea adecvată la fazele voluntare și obligatorii ale CORSIA. În cazul în care Comisia stabilește că CORSIA nu constituie o măsură suficientă pentru realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii și a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă pentru a înceta derogarea temporară acordată zborurilor care sosesc pe un aerodrom situat în SEE.
Amendamentul 27 Propunere de directivă Considerentul 20 b (nou)
(20b) Uniunea ar trebui să depună toate eforturile pentru a consolida dispozițiile CORSIA și pentru a sprijini adoptarea unui obiectiv pe termen lung de reducere a emisiilor generate de aviație la nivel mondial, protejând totodată competența Uniunii în ceea ce privește Directiva 2003/87/CE, astfel cum a confirmat Curtea de Justiție a Uniunii Europene1a.
__________________
1a Hotărârea din 21 decembrie 2011 în cauza C-366/10 - Air Transport Association of America și alții/Secretary of State for Energy and Climate Change, EU:C:2011:864.
Amendamentul 28 Propunere de directivă Considerentul 20 c (nou)
(20c) Este esențial să se asigure transparența datelor și este important să fie îmbunătățite forța executorie a CORSIA și accesul publicului la informațiile legate de aceasta. De aceea, operatorii de aeronave trebuie să-și raporteze în mod ușor de utilizat emisiile și măsurile de compensare în cadrul procesului de evaluare a impactului pe care îl are CORSIA asupra reducerii globale a emisiilor de CO2 și rolul său în realizarea obiectivelor Acordului de la Paris.
Amendamentul 29 Propunere de directivă Considerentul 21
(21) Zborurile înspre și dinspre țările cel mai puțin dezvoltate și statele insulare mici în curs de dezvoltare, astfel cum sunt definite de Organizația Națiunilor Unite, care nu pun în aplicare CORSIA, altele decât statele al căror PIB pe cap de locuitor este egal sau mai mare decât media Uniunii, ar trebui să fie scutite de obligațiile EU ETS sau CORSIA fără o dată-limită pentru exceptare.
eliminat
Amendamentele 63 și 79 Propunere de directivă Considerentul 25
(25) Ar trebui acordată o atenție deosebită promovării accesibilității în regiunile ultraperiferice ale Uniunii. Prin urmare, ar trebui să se prevadă o derogare de la EU ETS pentru emisiile generate de zborurile dintre un aerodrom situat într-o regiune ultraperiferică a unui stat membru și un aerodrom situat în același stat membru.
(25) Ar trebui acordată o atenție deosebită promovării accesibilității în regiunile ultraperiferice ale Uniunii. Prin urmare, ar trebui să se prevadă o derogare de la EU ETS pentru emisiile generate de zborurile dintre un aerodrom situat într-o regiune ultraperiferică a unui stat membru și un aerodrom situat într-o altă regiune a SEE și de zborurile dintre două aerodromuri situate în aceeași regiune ultraperiferică.
Amendamentul 31 Propunere de directivă Considerentul 26 a (nou)
(26a) O parte din veniturile provenite din licitarea certificatelor pentru aviație, precum și veniturile provenite din penalitățile plătite de operatorii de aeronave în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2003/87/CE ar trebui alocate Fondului de investiții în domeniul climei, pentru a sprijini inovările din sectorul aviației care vizează atenuarea schimbărilor climatice, în special proiectele legate de dezvoltarea, implementarea și punerea în aplicare de noi tehnologii și soluții tehnice care vizează reducerea emisiilor totale de gaze cu efect de seră din sectorul aviației, îndeosebi în domeniul combustibililor sustenabili pentru aviație, precum și soluțiile tehnice care vizează reducerea impactului asupra climei al sectorului aviației, în special inovațiile operaționale și cele legate de aspectul aeronautic și de corpul aeronavei și inovațiile revoluționare ce vizează motoarele, infrastructura aeroportuară și aeronavele electrice.
Amendamentul 32 Propunere de directivă Considerentul 26 b (nou)
(26b) Fondul de investiții în domeniul climei ar trebui să sprijine cercetarea, dezvoltarea și implementarea de soluții de decarbonizare, inclusiv tehnologii cu emisii zero, și să reducă impactul sectorului aviației asupra climei și mediului. Acesta ar trebui să abordeze, în special, impactul altor emisii decât cele de CO2, prin implementarea tehnologiilor de monitorizare și raportare și prin îmbunătățirea soluțiilor operaționale.
Amendamentul 33 Propunere de directivă Considerentul 26 c (nou)
(26c) Având în vedere costurile tot mai mari ale carbonului care rezultă din licitarea integrală a certificatelor din sectorul aviației, ar putea apărea un dezavantaj economic pentru operatorii de aeronave care utilizează nodurile de transport de pe teritoriul Uniunii în comparație cu cei care utilizează nodurile de transport din afara Uniunii. Deoarece zborurile către nodurile din țări terțe nu sunt în prezent acoperite de EU ETS, operatorii care efectuează zboruri în afara Uniunii ar putea beneficia de un avantaj, deoarece în afara Uniunii se aplică măsuri mai puțin stricte de reducere a emisiilor. Acest lucru ar putea duce la deplasarea către aceste noduri și, prin urmare, la o creștere a emisiilor, ceea ce ar putea avea ca rezultat final un efect negativ asupra încălzirii globale. Extinderea aplicării EU ETS la zborurile dinspre și către aerodromurile din afara SEE, Elveției și Regatului Unit ar duce la o concurență mai echitabilă și la o reducere mai eficientă a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Amendamentul 34 Propunere de directivă Considerentul 27a (nou)
(27a) Comisia ar trebui să aibă în vedere posibilitatea modificării Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește simplificarea măsurilor de reglementare. Comisia și autoritățile statelor membre ar trebui să se adapteze în permanență la procedurile administrative bazate pe bunele practici și să ia toate măsurile necesare pentru a simplifica punerea în aplicare a Directivei 2003/87/CE, menținând sarcinile administrative la un nivel minim.
Amendamentul 35 Propunere de directivă Articolul 1 – alineatul 1 – punctul -1 (nou) Directiva 2003/87/CE Articolul 3 – litera ua (nouă)
(-1) La articolul 3, se adaugă următoarea literă:
„(ua) «alte emisii din aviație decât cele de CO2» înseamnă eliberarea de oxizi de azot (NOx), particule de funingine, forme de sulf oxidat și vapori de apă de către o aeronavă care desfășoară una dintre activitățile de aviație enumerate în anexa I.”
Amendamentul 36 Propunere de directivă Articolul 1 - paragraful 1 - punctul 1 - litera b Directiva 2003/87/CE Articolul 3c – alineatul 5 a (nou)
5a. 20 de milioane de certificate din cantitatea totală menționată la alineatul (5) de la prezentul articol, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2029, sunt rezervate pentru a fi alocate în același mod ca un contract pe diferență, care acoperă diferența de preț dintre kerosenul fosil și combustibilii de aviație sustenabili în cazul operatorilor de aeronave care folosesc tot mai mult combustibilii de aviație sustenabili, acordându-se prioritate combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică, pe baza conținutului minim în amestecuri prevăzut în anexa I la Regulamentul ... [Regulamentul ReFuelEU]* sau a unui conținut superior, precum și pe baza evoluției prețurilor acestor combustibili. O proporție de 70 % din certificatele respective se alocă în mod specific pentru o mai mare utilizare a combustibililor de aviație sintetici, acordându-se prioritate combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO). În plus, 20 de milioane de certificate din cantitatea suplimentară de certificate care sunt emise ca urmare a acoperirii emisiilor pentru zborurile care pleacă de pe un aerodrom situat în SEE către țări terțe, astfel cum se menționează la articolul 3ea, sunt rezervate pentru a fi alocate în același mod ca un contract pe diferență pentru perioada până la 31 decembrie 2029.
__________________
*[a se adăuga trimiterea la Regulamentul FuelEU în domeniul maritim].
Amendamentul 37 Propunere de directivă Articolul 1 - paragraful 1 - punctul 1 - litera b Directiva 2003/87/CE Articolul 3c – alineatul 5 b (nou)
5b. Cantitatea totală de certificate menționată la alineatul (5a) se alocă în același mod ca un contract pe diferență, care acoperă diferența de preț rămasă dintre kerosenul fosil și combustibilii de aviație sustenabili pentru o mai mare utilizare a combustibililor de aviație sustenabili, acordându-se prioritate combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică, în mod nediscriminatoriu, conform informațiilor transmise Agenției Europene de Siguranță a Aviației în temeiul articolului 7, al articolului 8 și al articolului 9 din Regulamentul ... [Regulamentul ReFuelEU]*.
Fiecare operator de aeronave poate solicita să i se aloce certificate pentru zborurile vizate de EU ETS în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2029, pe baza unei mai mari utilizări a combustibililor menționați la alineatul (5a).
Cantitatea de certificate este proporțională cu reducerea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu tratamentul aplicat combustibililor respectivi în temeiul Directivei (UE) 2018/2001 și al actelor delegate menționate la articolul 14 alineatul (1) din prezenta directivă.
Comisia asigură clasificarea emisiilor provenite de la combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, care utilizează hidrogen din surse regenerabile, drept emisii zero în cazul operatorilor de aeronave care utilizează acești combustibili, până la adoptarea actului delegat menționat la articolul 14 alineatul (1).
Comisia publică anual detalii privind diferența de cost dintre kerosen și combustibilii de aviație derivați din surse regenerabile. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește modalitățile detaliate de alocare a certificatelor de aviație pentru o mai mare utilizare a combustibililor de aviație sustenabili prin acoperirea diferenței de preț pentru reducerea emisiilor cu o tonă de CO2 în urma utilizării acestor combustibili în locul kerosenului.
Începând cu 31 decembrie 2028, Comisia efectuează în fiecare an o evaluare cu privire la aplicarea prezentului alineat și transmite rezultatele acesteia în timp util Parlamentului European și Consiliului. Pe baza acestei evaluări și în urma unei evaluări a impactului, Comisia poate prezenta, dacă este cazul, o propunere legislativă privind alocarea unui număr limitat de certificate, într-o perioadă de timp limitată, până la 31 decembrie 2034, pentru operatorii de aeronave care utilizează o cantitate mai mare de combustibili de aviație sustenabili, conform articolului 3c alineatul (5a).
__________________
*[a se adăuga trimiterea la Regulamentul FuelEU în domeniul maritim].
Amendamentele 65 și 80 Propunere de directivă Articolul 1 - paragraful 1 - punctul 1 - litera b Directiva 2003/87/CE Articolul 3c – alineatul 7
7. Prin derogare de la articolul 12 alineatul (2a), de la articolul 14 alineatul (3) și de la articolul 16, statele membre consideră că cerințele stabilite la dispozițiile respective sunt îndeplinite și nu iau măsuri împotriva operatorilor de aeronave în ceea ce privește emisiile generate până în 2030 în urma zborurilor dintre un aerodrom situat într-o regiune ultraperiferică a unui stat membru și un aerodrom situat în același stat membru în afara regiunii ultraperiferice respective.
7. Prin derogare de la articolul 12 alineatul (2a), de la articolul 14 alineatul (3) și de la articolul 16, statele membre consideră că cerințele stabilite la dispozițiile respective sunt îndeplinite și nu iau măsuri împotriva operatorilor de aeronave în ceea ce privește emisiile generate până în 2030 în urma zborurilor dintre un aerodrom situat într-o regiune ultraperiferică a unui stat membru și un aerodrom situat într-o altă regiune a SEE și în urma zborurilor dintre două aerodromuri situate în aceeași regiune ultraperiferică.
Amendamentul 39 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera a Directiva 2003/87/CE Articolul 3d – alineatul 1
1. În 2024, 25 % din cantitatea de certificate pentru care ar fi avut loc alocarea cu titlu gratuit, astfel cum a fost publicată în conformitate cu articolul 3c, se scoate la licitație.”,
1. În 2024, 50 % din cantitatea de certificate pentru care ar fi avut loc alocarea cu titlu gratuit, astfel cum a fost publicată în conformitate cu articolul 3c, se scoate la licitație.
Amendamentul 40 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b Directiva 2003/87/CE Articolul 4a – alineatul 1a
1a. În 2025, 50 % din cantitatea de certificate pentru care ar fi avut loc alocarea cu titlu gratuit în anul respectiv, calculată de la publicarea în conformitate cu articolul 3c, se scoate la licitație.
eliminat
Amendamentul 41 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b Directiva 2003/87/CE Articolul 3d – alineatul 1b
1b. În 2026, 75 % din cantitatea de certificate pentru care ar fi avut loc alocarea cu titlu gratuit în anul respectiv, calculată de la publicarea în conformitate cu articolul 3c, se scoate la licitație.
eliminat
Amendamentul 42 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b Directiva 2003/87/CE Articolul 3d – alineatul 1c
1c. Începând din 1 ianuarie 2027, întreaga cantitate de certificate pentru care alocarea cu titlu gratuit ar fi avut loc în anul respectiv se scoate la licitație.
1c. Începând din 1 ianuarie 2025, întreaga cantitate de certificate pentru care alocarea cu titlu gratuit ar fi avut loc în anul respectiv se scoate la licitație, cu excepția cantității de certificate menționate la articolul 3c alineatul (5a).
Amendamentul 43 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera d Directiva 2003/87/CE Articolul 3d – paragraful 3
3. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23, acte delegate de completare a prezentei directive în ceea ce privește modalitățile detaliate de licitare de către statele membre a certificatelor pentru aviație în conformitate cu alineatele (1), (1a), (1b), (1c) și (1d) din prezentul articol, inclusiv în ceea ce privește modalitățile de transfer al unei părți din veniturile provenite din licitarea respectivă către bugetul general al Uniunii.”,
3. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 23, acte delegate de completare a prezentei directive în ceea ce privește modalitățile detaliate de licitare de către statele membre a certificatelor pentru aviație în conformitate cu alineatele (1), (1a), (1b), (1c) și (1d) din prezentul articol, inclusiv în ceea ce privește modalitățile de transfer al unei părți din veniturile provenite din licitarea respectivă către bugetul general al Uniunii, în conformitate cu Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.
Amendamentul 44 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera e Directiva 2003/87/CE Articolul 3d – alineatul 4
4. Statele membre determină utilizarea veniturilor obținute în urma licitării certificatelor de emisii reglementate de prezentul capitol, cu excepția veniturilor stabilite ca resurse proprii în conformitate cu articolul 311 alineatul (3) din tratat și înscrise în bugetul general al Uniunii. Statele membre utilizează veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii în conformitate cu articolul 10 alineatul (3).”
4. Veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii pentru aviație reglementate de prezentul capitol, cu excepția veniturilor stabilite ca resurse proprii în conformitate cu articolul 311 alineatul (3) din tratat și înscrise în bugetul general al Uniunii, se utilizează după cum urmează:
(a) 75 % se utilizează pentru a sprijini inovarea și noile tehnologii, inclusiv implementarea soluțiilor de decarbonizare în sectorul aviației prin intermediul Fondului de investiții în domeniul climei, în conformitate cu articolul 10a alineatul (8);
(b) 15 % din veniturile obținute de la zborurile de plecare menționate la articolul 3ea se utilizează pentru a contribui la fondurile pentru climă ale CCONUSC, în special la Fondul verde pentru climă și la Fondul de adaptare, pentru a continua acțiunile internaționale de atenuare a impactului schimbărilor climatice asupra celor mai vulnerabile comunități;
(c) veniturile rămase sunt utilizate conform deciziilor adoptate de statele membre în conformitate cu articolul 10 alineatul (3), inclusiv pentru promovarea proiectelor care vizează asigurarea unei tranziții juste în sectorul aviației, în special pentru sprijinirea dialogului social între părțile interesate vizate din sectorul aviației, precum și pentru formarea, recalificarea și perfecționarea lucrătorilor.
Amendamentul 45 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou) Directiva 2003/87/CE Articolul 3ea (nou)
(3a) Se introduce următorul articol:
„Articolul 3ea
Activități de aviație care implică țări terțe
1. Începând din 30 aprilie [anul intrării în vigoare a prezentei directive +1], operatorii de aeronave restituie certificatele de emisii pentru zborurile care pleacă de pe un aerodrom situat în SEE.
2. Începând cu [anul intrării în vigoare a prezentei directive], cantitatea totală de certificate care urmează să fie alocate pentru aviație este majorată cu alocările pentru zborurile de plecare suplimentare menționate la alineatul (1) care ar fi fost efectuate dacă ar fi fost vizate de EU ETS în anul respectiv. Se aplică factorul linear de reducere prevăzut la articolul 9.
3. Pentru a ține seama în mod corespunzător de obligațiile de compensare în cadrul CORSIA peste o valoare de referință stabilită la nivelul anului 2019 pentru perioada 2021-2023 și la nivelul mediei din perioada 2019-2020 pentru perioada începând cu 2024, operatorii de aeronave pot să deducă valoarea financiară a cheltuielilor lor cu creditele utilizate pentru asigurarea conformității cu CORSIA pentru zborurile din SEE către țări terțe care sunt enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 25a alineatul (3).
În fiecare an, operatorii de aeronave publică informații cu privire la compensările CORSIA plătite în anul precedent pentru fiecare rută și informează Comisia cu privire la astfel de compensări în cazul în care intenționează să solicite o reducere a obligațiilor lor de restituire. Comisia stabilește valoarea financiară a compensărilor eligibile pentru deducerea din obligația de restituire în cadrul EU ETS pentru fiecare rută. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea metodologiei și a mecanismului pentru această deducere. În acest scop, Comisia consideră că prețul certificatelor EU ETS este prețul mediu în anul respectiv în care se asigură conformitatea.
În cazul în care Comisia constată că există o diferență între emisiile verificate și certificatele restituite într-un anumit an, cantitatea corespunzătoare de certificate se anulează.
4. Până la 31 decembrie 2027, în conformitate cu articolul 28b din prezenta directivă, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a participării statelor contractante ale OACI la CORSIA, precum și ambiția generală și integritatea ecologică a CORSIA. Pe baza constatărilor acestui raport, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere legislativă privind încetarea derogării temporare pentru zborurile care sosesc pe un aerodrom situat în SEE.”
Amendamentul 46 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou) Directiva 2003/87/CE Articolul 10a – alineatul 8 – paragraful 3 a (nou)
(4a) La articolul 10a alineatul (8), după al doilea paragraf se introduce următorul paragraf:
Veniturile provenite din licitarea certificatelor pentru activitățile de aviație și din penalitățile menționate la articolul 16 alineatul (3) alocate Fondului de investiții în domeniul climei sunt puse la dispoziția proiectelor din domeniul aviației pentru a sprijini noile evoluții și inovații, implementarea soluțiilor de decarbonizare, dezvoltarea de mecanisme de sprijin și pentru a crea infrastructura necesară, care să reducă impactul total asupra climei, inclusiv impactul altor emisii decât al celor de CO2, în special prin:
(a) utilizarea combustibililor de aviație sustenabili, acordându-se prioritate combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO) produși pe bază de hidrogen din surse regenerabile și captare directă din aer, inclusiv prin contracte pentru diferență în materie de carbon menite să reducă diferența de preț dintre combustibilii cu emisii zero și combustibilii convenționali și să reducă costul aprovizionării aeroporturilor din Uniune cu combustibili de aviație sustenabili;
(b) îmbunătățirea capitală a aeronauticii operaționale și soluții privind corpurile navelor aeriene pentru a atenua emisiile de CO2 și alte tipuri de emisii;
(c) implementarea unor inovații revoluționare în domeniul motoarelor și implementarea de noi tehnologii de propulsie care contribuie la reducerea emisiilor în aviație, cum ar fi tehnologiile cu baterii și turboelectrice, precum și arderea hidrogenului în turbine și pile de combustie pentru alimentarea motoarelor electrice, aeronavelor electrice și a infrastructurii aeroportuare conexe;
(d) implementarea tehnologiilor de monitorizare și raportare pentru emisiile de CO2 și alte tipuri de emisii în aviație;
(e) cercetări care vizează inovații tehnologice privind efectele altor tipuri de emisii decât cele de CO2 în aviație, inclusiv formarea și evitarea trenelor de condensare și norilor cirrus.
Pe site-ul de internet al Comisiei sunt puse la dispoziția publicului, într-un mod accesibil, și sunt actualizate periodic descrieri ale proiectelor sprijinite de Fondul de investiții în domeniul climei și informații transparente cu privire la cheltuieli, defalcate la nivel de proiect. Comisia se asigură că sunt implicate toate părțile interesate în procedurile de finanțare legate de Fondul de investiții în domeniul climei.
Amendamentul 47 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a Directiva 2003/87/CE Articolul 11a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
(b) provin dintr-o țară care este menționată în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 25a alineatul (3) ca participând la Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA). Această condiție nu se aplică emisiilor anterioare anului 2027 și nici țărilor cel mai puțin dezvoltate și statelor insulare mici în curs de dezvoltare, astfel cum sunt definite de Organizația Națiunilor Unite, cu excepția țărilor al căror PIB pe cap de locuitor este egal sau mai mare decât media Uniunii.
(b) provin dintr-o țară care este menționată în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 25a alineatul (3) ca participând la Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA). Această condiție nu se aplică emisiilor anterioare datei de 1 ianuarie 2027.
Amendamentul 48 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a Directiva 2003/87/CE Articolul 11a – alineatul 3 – paragraful 2
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește cerințe mai detaliate pentru măsurile menționate la primul paragraf, care pot include cerințe de raportare și de înregistrare, precum și pentru enumerarea statelor sau a programelor care aplică aceste măsuri. Măsurile țin seama de flexibilitatea acordată țărilor cel mai puțin dezvoltate și statelor insulare mici în curs de dezvoltare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 22a alineatul (2).”;
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește cerințe mai detaliate pentru măsurile menționate la primul paragraf, care pot include cerințe de raportare și de înregistrare, precum și pentru enumerarea statelor sau a programelor care aplică aceste măsuri. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 22a alineatul (2).”;
Amendamentul 49 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera a Directiva 2003/87/CE Articolul 12 – alineatul 6 – paragraful 1 – litera b
(b) produc emisii anuale de CO2 mai mari de 10 000 de tone provenite de la utilizarea aeronavelor cu o masă maximă certificată la decolare mai mare de 5 700 kg care efectuează zboruri ce intră în domeniul de aplicare a anexei I, altele decât cele care pleacă și care sosesc în același stat membru (inclusiv regiunile ultraperiferice ale aceluiași stat membru), începând cu 1 ianuarie 2019.
(b) produc emisii anuale de CO2 mai mari de 10 000 de tone provenite de la utilizarea aeronavelor cu o masă maximă certificată la decolare mai mare de 5 700 kg care efectuează zboruri ce intră în domeniul de aplicare al anexei I la prezenta directivă și al articolului 2 alineatele (3) și (4) din Regulamentul delegat (UE) 2019/1603 al Comisiei1a, altele decât cele care pleacă și care sosesc în același stat membru (inclusiv regiunile ultraperiferice ale aceluiași stat membru), începând cu 1 ianuarie 2021.
__________________
1a Regulamentul delegat (UE) 2019/1603 al Comisiei din 18 iulie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește măsurile adoptate de Organizația Aviației Civile Internaționale pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor generate de aviație în scopul punerii în aplicare a unei măsuri globale bazate pe piață (JO L 250, 30.9.2019, p. 10).
Amendamentul 50 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 a (nou) Directiva 2003/87/CE Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 1
(6a) La articolul 14 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind modalitățile detaliate de monitorizare și raportare a emisiilor și, după caz, a datelor aferente activităților enumerate în anexa I, de monitorizare și raportare a datelor tonă-kilometru în sensul unei cereri depuse în temeiul articolului 3e sau 3f, care se bazează pe principiile de monitorizare și raportare prezentate în anexa IV și pe cerințele stabilite la alineatul (2) de la prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective precizează, de asemenea, potențialul de încălzire globală al fiecărui gaz cu efect de seră în cerințele pentru monitorizarea și raportarea emisiilor pentru gazul respectiv.
„Comisia adoptă acte delegate privind modalitățile detaliate de monitorizare și raportare a emisiilor și, după caz, a datelor aferente activităților enumerate în anexa I, de monitorizare și raportare a datelor tonă-kilometru în sensul unei cereri depuse în temeiul articolului 3e sau 3f, care se bazează pe principiile de monitorizare și raportare prezentate în anexa IV și pe cerințele stabilite la alineatul (2) de la prezentul articol. Actele delegate respective precizează, de asemenea, potențialul de încălzire globală al fiecărui gaz cu efect de seră și efectele altor emisii ale aviației decât cele de CO2, în cerințele pentru monitorizarea, raportarea și verificarea gazelor și emisiilor respective.”
Amendamentul 51 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 a (nou) Directiva 2003/87/CE Articolul 14 – alineatul 2 – paragraful 2 a (nou)
(6a) La articolul 14 alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:
Până la [6 luni după intrarea în vigoare a prezentei directive], Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23, pentru a completa prezenta directivă în vederea instituirii unui sistem de monitorizare, raportare și verificare (sistem MRV) pentru alte emisii decât cele de CO2 generate de operatorii de aeronave care intră sub incidența prezentei directive. Sistemul MRV pentru alte emisii decât cele de CO2 conține date privind cel puțin următoarele:
(a) debitul de combustibil;
(b) masa aeronavei;
(c) umiditatea mediului ambiant;
(d) latitudinea, longitudinea și altitudinea aeronavei;
(e) umiditatea și temperatura medii;
(f) indicii de emisie pentru CO2, H2O, dioxid de sulf (SO2) și NOx;
(g) echivalentul CO2 pentru fiecare zbor.
Până la 31 decembrie 2026, pe baza rezultatelor monitorizării, raportării și verificării celorlalte emisii decât cele de CO2, Comisia prezintă, după efectuarea unei evaluări a impactului și dacă este cazul, o propunere legislativă privind reducerea acestor emisii prin extinderea domeniului de aplicare al EU ETS pentru a acoperi și alte emisii decât cele de CO2 generate de aviație.
În așteptarea extinderii domeniului de aplicare al prezentei directive pentru a include și celelalte emisii decât cele de CO2 generate de operatorii de aeronave menționați la al doilea paragraf, începând cu 31 decembrie 2027 factorul de emisie de CO2 pentru emisiile provenite din activitățile de aviație se înmulțește cu 1,8, de la 31 decembrie 2028 cu 1,9, iar de la 31 decembrie 2029 cu 2,0, pentru a contabiliza și celelalte emisii decât cele de CO2 din sectorul aviației.
Începând cu ... [30 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive], Comisia prezintă anual Parlamentului European și Consiliului, în cadrul raportului menționat la articolul 10 alineatul (5), un raport privind rezultatele sistemului MRV menționat la al treilea paragraf.”
Amendamentul 52 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 a (nou) Directiva 2003/87/CE Articolul 14 – alineatul 3 a (nou)
(6a) La articolul 14 se adaugă următorul alineat:
„3a. Toate datele privind emisiile legate de operatorii de aeronave comunicate statelor membre și Comisiei, inclusiv datele comunicate în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul delegat (UE) 2019/1603 al Comisiei, sunt raportate și publicate de către Comisie, pentru fiecare operator de aeronave și pentru fiecare pereche de aeroporturi, într-un mod ușor de utilizat. Datele pentru fiecare an sunt publicate fără întârziere. Respectivele date includ cel puțin următoarele:
(a) date privind emisiile, defalcate pe operatori de aeronave și pe pereche de aeroporturi;
(b) factorii de încărcare, tipul de aeronavă, tipul de combustibil și consumul de combustibil pentru fiecare pereche de aeroporturi pentru fiecare operator de aeronave;
(c) cuantumul compensării, calculat în conformitate cu articolul 12 alineatul (7);
(d) cantitatea și tipul de combustibili eligibili utilizați pentru a respecta compensarea parțială sau totală a acestora;
(e) cantitatea și tipul creditelor de carbon utilizate pentru a respecta compensarea parțială sau totală a acestora.
(f) masa totală a mărfurilor și a corespondenței (tone) în cursul perioadei de raportare, per pereche de aeroporturi.”;
Amendamentul 53 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2003/87/CE Articolul 18a – alineatul 3 – litera b
(b) începând din 2024, cel puțin o dată la doi ani, actualizează lista pentru a include operatorii de aeronave care au efectuat ulterior o activitate de aviație menționată în anexa I.”.
(b) începând din 2024 și, ulterior, cel puțin o dată la doi ani, actualizează lista pentru a include operatorii de aeronave care au efectuat ulterior o activitate de aviație menționată în anexa I.”.
Amendamentul 54 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Directiva 2003/87/CE Articolul 25a – alineatul 2
(9) La articolul 25a, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2. Uniunea și statele membre continuă să depună eforturi pentru a se ajunge la un acord cu privire la măsurile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din aviație. Din perspectiva unui astfel de acord, Comisia analizează dacă sunt necesare modificări la prezenta directivă, luând în considerare că aceasta se aplică operatorilor de aeronave.
„2. Uniunea și statele membre continuă să depună eforturi pentru a se ajunge la un acord cu privire la măsurile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din aviație, în conformitate cu obiectivele Regulamentului (UE) 2021/1119 și cu Acordul de la Paris. Din perspectiva unui astfel de acord, Comisia analizează dacă sunt necesare modificări la prezenta directivă, luând în considerare că aceasta se aplică operatorilor de aeronave.”
Amendamentul 55 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Directiva 2003/87/CE Articolul 25a – alineatul 3
3. Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care enumeră țările, altele decât țările SEE, Elveția și Regatul Unit, despre care se consideră că aplică CORSIA în sensul prezentei directive, cu o valoare de referință din 2019 pentru perioada 2021-2023 și o valoare de referință 2019-2020 pentru fiecare an ulterior. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 22a alineatul (2).
3. Comisia adoptă, cel puțin o dată pe an, un act de punere în aplicare prin care enumeră țările, altele decât țările SEE, Elveția și Regatul Unit, despre care se consideră că aplică CORSIA în sensul prezentei directive, cu o valoare de referință din 2019 pentru perioada 2021-2023 și o valoare de referință 2019-2020 pentru fiecare an începând cu 2024. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 22a alineatul (2).
Amendamentul 56 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Directiva 2003/87/CE Articolul 25a – alineatul 3 a (nou)
(9) La articolul 25a se introduce următorul alineat:
„3a.Pe baza listei de la alineatul (3), Comisia publică o listă a operatorilor de aeronave din țările despre care se consideră că nu aplică CORSIA pentru zborurile înspre sau dinspre țări terțe în sensul prezentei directive.”
Amendamentul 57 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Directiva 2003/87/CE Articolul 25a – alineatul 6
6. În ceea ce privește emisiile generate de zborurile înspre și dinspre țările cel mai puțin dezvoltate și statele insulare mici în curs de dezvoltare, astfel cum sunt definite de Organizația Națiunilor Unite, altele decât cele enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul alineatului (3), operatorii de aeronave nu sunt obligați să anuleze unități.
eliminat
Amendamentul 58 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Directiva 2003/87/CE Articolul 25a – alineatul 7
7. În cazul în care Comisia stabilește că există o denaturare semnificativă a concurenței care este în detrimentul operatorilor de aeronave care dețin un certificat de operator aerian eliberat de un stat membru sau care este înregistrat într-un stat membru, inclusiv în regiunile ultraperiferice, în teritoriile dependente și pe teritoriile statului membru respectiv, Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a scuti operatorii de aeronave respectivi de cerințele de restituire prevăzute la articolul 12 alineatul (8) în ceea ce privește emisiile generate de zborurile înspre și dinspre aceste țări. Denaturarea concurenței poate fi cauzată de o țară terță care aplică CORSIA într-un mod mai puțin strict în legislația sa națională sau care nu aplică dispozițiile CORSIA în mod egal cu toți operatorii de aeronave. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 22a alineatul(2).
7. În cazul în care Comisia stabilește că există o denaturare semnificativă a concurenței care este în detrimentul operatorilor de aeronave care dețin un certificat de operator aerian eliberat de un stat membru sau care este înregistrat într-un stat membru, inclusiv în regiunile ultraperiferice, în teritoriile dependente și pe teritoriile statului membru respectiv, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23, cu scopul de a completa prezenta directivă, pentru a scuti operatorii de aeronave respectivi de cerințele de restituire prevăzute la articolul 12 alineatul (8) în ceea ce privește emisiile generate de zborurile înspre și dinspre aceste țări. Denaturarea concurenței poate fi cauzată de o țară terță care aplică CORSIA într-un mod mai puțin strict în legislația sa națională sau care nu aplică dispozițiile CORSIA în mod egal cu toți operatorii de aeronave. Comisia publică, de asemenea, informații cu privire la modul în care au fost îndeplinite criteriile menționate la alineatul (7a).
Amendamentul 59 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Directiva 2003/87/CE Articolul 25a – alineatul 7a
(9) La articolul 25a se introduce următorul alineat:
„7a. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a stabili metodologia și criteriile utilizate pentru a determina dacă exisă o denaturare semnificativă a concurenței în conformitate cu alineatul (7) de la prezentul articol. Comisia publică în mod transparent informații privind aplicarea actului delegat.”
Amendamentul 60 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Directiva 2003/87/CE Articolul 25a – alineatul 8 a (nou)
(9) La articolul 25a se adaugă următorul alineat:
„8a. Până la 1 ianuarie 2027, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentei directive, contribuția aviației la realizarea obiectivelor Regulamentului (UE) 2021/1119 și ale Acordului de la Paris, punerea în aplicare a CORSIA și efectul acesteia asupra pieței interne a aviației din Uniune, competitivitatea acesteia și tranziția justă, în special impactul social al prezentei directive, recalificarea și perfecționarea, precum și impactul asupra frecvenței și a costurilor transportului aerian pentru pasageri, îndeosebi pentru cei cu venituri scăzute. Raportul trebuie să conțină recomandări care sunt puse în aplicare fără întârzieri nejustificate.”
Amendamentul 61 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 a (nou) Directiva 2003/87/CE Articolul 28b
(9a) Articolul 28b se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 28b
„Articolul 28b
Raportarea și revizuirea de către Comisie privind punerea în aplicare a măsurii globale bazate pe piață a OACI
Raportarea și revizuirea de către Comisie privind punerea în aplicare a măsurii globale bazate pe piață a OACI
1. Înainte de 1 ianuarie 2019 și ulterior în mod periodic, Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului privind progresele negocierilor din cadrul OACI de punere în aplicare a măsurii globale bazate pe piață care se va aplica emisiilor începând din 2021, în special cu privire la:
1. Înainte de 1 ianuarie 2027 și ulterior o dată la doi ani, Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului privind progresele negocierilor din cadrul OACI de punere în aplicare a măsurii globale bazate pe piață care se va aplica emisiilor începând din 2021, în special cu privire la:
(i) instrumentele relevante ale OACI, inclusiv standardele și practicile recomandate;
(i) instrumentele relevante ale OACI, inclusiv standardele și practicile recomandate;
(ii) recomandările aprobate de Consiliul OACI relevante pentru măsura globală bazată pe piață;
(ii) recomandările aprobate de Consiliul OACI relevante pentru măsura globală bazată pe piață, inclusiv orice modificare posibilă a valorii de referință;
(iii) înființarea unui registru global;
(iii) înființarea unui registru global;
(iv) măsurile naționale adoptate de țările terțe pentru punerea în aplicare a măsurii globale bazate pe piață care se va aplica emisiilor începând din 2021;
(iv) măsurile naționale adoptate de țările terțe pentru punerea în aplicare a măsurii globale bazate pe piață care se va aplica emisiilor începând din 2021;
(v) implicațiile rezervelor depuse de țările terțe; și
(v) nivelul de participare a țărilor terțe, inclusiv implicațiile reținerilor acestora legate de o astfel de participare; și
(vi) alte evoluții relevante și instrumente aplicabile la nivel internațional. În conformitate cu evaluarea la nivel global a CCONUSC, Comisia prezintă și un raport cu privire la eforturile de a îndeplini obiectivul indicativ pe termen lung al sectorului aviației, de a reduce la jumătate până în 2050 emisiile de CO2 generate de activitățile de aviație raportat la nivelurile din 2005.
(vi) alte evoluții relevante și instrumente aplicabile la nivel internațional. În conformitate cu evaluarea la nivel global a situației privind Acordul de la Paris, Comisia prezintă și un raport cu privire la eforturile de a îndeplini obiectivul indicativ pe termen lung al sectorului aviației de a reduce la zero până în 2050 emisiile generate de activitățile de aviație.
2. În termen de 12 luni de la adoptarea de către OACI a instrumentelor relevante și înainte ca măsura globală bazată pe piață să devină operațională, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului în care examinează modalități ca aceste instrumente să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii prin intermediul unei revizuiri a prezentei directive. De asemenea, în raportul respectiv, Comisia ar trebui să ia în considerare normele aplicabile în ceea ce privește zborurile efectuate în interiorul SEE, după caz. Raportul examinează, de asemenea, nivelul de ambiție și integritatea de mediu generală a măsurii globale bazate pe piață, inclusiv nivelul de ambiție general în ceea ce privește obiectivele Acordului de la Paris, nivelul de participare, forța executorie a acesteia, transparența, sancțiunile pentru neconformitate, procedurile de consultare a opiniei publice, calitatea creditelor de compensare, monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor, registrele, responsabilitatea, precum și normele privind utilizarea de biocarburanți. În plus, raportul analizează dacă dispozițiile adoptate în temeiul articolului 28c alineatul (2) trebuie să fie revizuite.
2. Până în 2027, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului respectivul raport, în care evaluează integritatea de mediu a măsurii globale a OACI bazate pe piață, inclusiv nivelul de ambiție general în ceea ce privește obiectivele Acordului de la Paris, nivelul de participare, forța executorie a acesteia, transparența, sancțiunile pentru neconformitate, procedurile de consultare a opiniei publice, calitatea creditelor de compensare, monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor, registrele, responsabilitatea, precum și normele privind utilizarea de biocarburanți.
3. Comisia atașează raportului la care se face referire la alineatul (2) din prezentul articol o propunere, după caz, adresată Parlamentului European și Consiliului în vederea modificării, suprimării, prelungirii sau înlocuirii derogărilor prevăzute la articolul 28a, care este în concordanță cu angajamentul Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii pentru 2030, cu scopul de a păstra integritatea de mediu și eficacitatea acțiunii Uniunii în domeniul combaterii schimbărilor climatice.
3. Comisia atașează raportului la care se face referire la alineatul (2) din prezentul articol o propunere, după caz, adresată Parlamentului European și Consiliului în vederea modificării, suprimării, prelungirii sau înlocuirii derogărilor prevăzute la articolul 28a, care este în concordanță cu angajamentul Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii pentru 2030 și cu realizarea neutralității climatice până cel târziu în 2050, cu scopul de a păstra integritatea de mediu și eficacitatea acțiunii Uniunii în domeniul combaterii schimbărilor climatice.
3a. În vederea îmbunătățirii sistemului CORSIA, Uniunea și statele membre promovează în mod activ, în cadrul OACI și prin activități diplomatice la nivel bilateral și multilateral, îmbunătățiri legate de integritatea de mediu a CORSIA, inclusiv în ceea ce privește criteriile de sustenabilitate aferente compensărilor, și legate de asigurarea respectării acesteia, și încurajează o participare internațională mai largă la acest sistem. Uniunea și statele sale membre promovează, de asemenea, în cadrul OACI, măsuri suplimentare în domeniul climei și al mediului, o mai mare transparență și stabilirea unui obiectiv ambițios de reducere a emisiilor pe termen lung, care să fie în concordanță cu Acordul de la Paris.”;
Amendamentul 62 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 b (nou) Directiva 2003/87/CE Articolul 30 – alineatul 4 a (nou)
(9b) La articolul 30 se adaugă următorul alineat:
„4a. Până la 1 ianuarie 2026, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care evaluează efectele asupra mediului și climei, precum și viabilitatea tehnică și economică a stabilirii unor cerințe specifice pentru segmentul zborurilor care constă în zboruri regionale și în nivelul inferior al zborurilor pe distanțe scurte pentru a reduce astfel de efecte, inclusiv stabilirea unor ponderi minime mai mari pentru combustibilii de aviație sustenabili care urmează să fie menționate Regulamentul xxxx/xxxx [Regulamentul ReFuelEU]*, precum și posibilitățile de rute alternative pentru astfel de tipuri de zboruri, și luând în considerare modurile alternative de transport public disponibile pentru a acoperi astfel de servicii într-o perioadă de timp comparabilă.”
__________________
*[a se adăuga trimiterea la Regulamentul FuelEU în domeniul maritim].
Amendamentul 72 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 c (nou) Directiva 2003/87/CE Articolul 30 – alineatul 4 b (nou)
9c. La articolul 30 se adaugă următorul alineat:
4b. Înainte de 1 ianuarie 2025, Comisia, sprijinită de Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice, instituit prin articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119, prezintă o analiză a măsurilor de reducere a efectelor climatice ale zborurilor efectuate cu aeronave private, însoțită, după caz, de o propunere privind cele mai bune modalități de abordare a acestor efecte.
Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A9-0155/2022).
Notificare în temeiul schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) ***I
154k
47k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 8 iunie 2022 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește notificarea compensării legate de o măsură globală bazată pe piață pentru operatorii de aeronave cu sediul în Uniune (COM(2021)0567 – C9-0323/2021 – 2021/0204(COD))(1)
Amendamentul 1 Propunere de decizie Considerentul -1 a (nou)
(-1a) Acordul de la Paris adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) a intrat în vigoare în noiembrie 2016 (denumit în continuare „Acordul de la Paris”)1a. Părțile la Acordul de la Paris au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C. Prin adoptarea Pactului climatic de la Glasgow în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26) din noiembrie 2021, părțile la acesta au recunoscut că limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale ar reduce în mod semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice și s-au angajat să își consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022 pentru a se asigura că părțile sunt pe drumul cel bun pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C.
__________________
__________________
1a Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).
Amendamentul 2 Propunere de decizie Considerentul -1 b (nou)
(-1b) În rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu1b, Parlamentul European a îndemnat Comisia să ia măsuri rapide și ambițioase pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C. Urgența de a nu depăși obiectivul de 1,5 °C stabilit în Acordul de la Paris a devenit și mai semnificativă ca urmare a concluziilor ultimului Grup interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) din rapoartele sale din 8 octombrie 2018, intitulat „Încălzirea globală de 1,5 °C”, din 7 august 2021, intitulat „Schimbările climatice 2021: baza științelor fizice” și din 28 februarie 2022 intitulat „Schimbările climatice 2022: impact, adaptare și vulnerabilitate”. IPCC a afirmat, cu un grad foarte ridicat de siguranță, că schimbările climatice constituie o amenințare la adresa calității vieții oamenilor și a sănătății planetei, iar orice întârziere suplimentară privind luarea în comun, la nivel mondial, a unor măsuri de adaptare și atenuare pentru a anticipa acest fenomen va duce la pierderea unei oportunități de scurtă durată și pasagere de a le asigura tuturor oamenilor un viitor viabil și sustenabil. IPCC a concluzionat, de asemenea, că consecințele schimbărilor climatice vor fi mult mai distructive dacă nu se reușește să se limiteze încălzirea globală la 1,5 °C și aceasta ajunge la 2 °C. În plus, temperatura globală va atinge sau va depăși pragul de 1,5 °C mai devreme decât se prevăzuse, cu o medie în jurul acestui prag în următorii 20 de ani. De asemenea, s-a constatat că, dacă nu au loc reduceri imediate și ambițioase ale emisiilor de gaze cu efect de seră, nu va mai fi posibil să se limiteze încălzirea globală la circa 1,5 °C sau chiar la 2 °C. În plus, în rezoluția sa 48/13 din 8 octombrie 2021, Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite a recunoscut dreptul la un mediu sigur, curat, sănătos și sustenabil ca drept al omului.
__________________
__________________
1b JO C 232, 16.6.2021, p. 28.
Amendamentul 3 Propunere de decizie Considerentul -1 c (nou)
(-1c) În rezoluția sa din 21 octombrie 2021 referitoare la Conferința ONU din 2021 de la Glasgow, Regatul Unit, privind schimbările climatice (COP26)1c, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la progresele lente înregistrate în cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) în ceea ce privește abordarea emisiilor generate de aviația internațională și a reiterat, în acest context, necesitatea de a reglementa acest sector în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), care ar putea servi, de asemenea, drept model pentru activitatea paralelă, sprijinind ambiția globală mai mare la nivel internațional, inclusiv în cadrul OACI. În plus, Parlamentul European a solicitat Comisiei și statelor membre să facă tot posibilul pentru a întări sistemul de compensare și reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și să sprijine adoptarea de către OACI a unui obiectiv pe termen lung de reducere a emisiilor din acest sector, protejând în același timp autonomia legislativă a Uniunii în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei EU ETS.
__________________
__________________
1c JO C 184, 5.5.2022, p. 118.
Amendamentul 4 Propunere de decizie Considerentul 2
(2) Sub rezerva diferențelor dintre legislația UE și CORSIA, notificate OACI în urma Deciziei (UE) 2018/2027 a Consiliului14, și a modului în care Parlamentul European și Consiliul modifică legislația Uniunii, Uniunea intenționează să pună în aplicare CORSIA.
(2) Sub rezerva diferențelor dintre legislația UE și schema CORSIA adoptată de OACI, notificate OACI în urma Deciziei (UE) 2018/2027 a Consiliului14, și a modului în care Parlamentul European și Consiliul modifică legislația Uniunii, Uniunea intenționează să pună în aplicare CORSIA prin intermediul Directivei CE 2003/87/CE.
__________________
__________________
14 Decizia (UE) 2018/2027 a Consiliului din 29 noiembrie 2018 privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale în ceea ce privește prima ediție a Standardelor internaționale și a practicilor recomandate referitoare la protecția mediului – Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) (JO L 325, 20.12.2018, p. 25).
14 Decizia (UE) 2018/2027 a Consiliului din 29 noiembrie 2018 privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale în ceea ce privește prima ediție a Standardelor internaționale și a practicilor recomandate referitoare la protecția mediului – Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) (JO L 325, 20.12.2018, p. 25).
Amendamentul 5 Propunere de decizie Considerentul 9 a (nou)
(9a) Fără a aduce atingere Directivei Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește contribuția sectorului aviației la obiectivul Uniunii de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii și de punere în aplicare în mod corespunzător a unei măsuri globale bazate pe piață, prezenta decizie este menită să fie o măsură temporară care se aplică numai până la intrarea în vigoare a directivei respective.
(b) produc emisii anuale de CO2 mai mari de 10 000 de tone, care provin din utilizarea de avioane cu o masă maximă autorizată la decolare mai mare de 5 700 kg, care efectuează zboruri incluse în anexa I, altele decât cele cu plecare și sosire în același stat membru (inclusiv în regiunile ultraperiferice ale aceluiași stat membru), începând cu 1 ianuarie 2019.
(b) produc emisii anuale de CO2 mai mari de 10 000 de tone care provin din utilizarea de avioane cu o masă maximă autorizată la decolare mai mare de 5 700 kg, care efectuează zboruri incluse în anexa I la prezenta directivă și la articolul 2 alineatele (3) și (4) din Regulamentul delegat (UE) 2019/1603 al Comisiei1a, altele decât cele cu plecare și sosire în același stat membru (inclusiv în regiunile ultraperiferice ale aceluiași stat membru), începând cu 1 ianuarie 2021.
__________________
1a Regulamentul delegat (UE) 2019/1603 al Comisiei din 18 iulie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește măsurile adoptate de Organizația Aviației Civile Internaționale pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor generate de aviație în scopul punerii în aplicare a unei măsuri globale bazate pe piață (JO L 250, 30.9.2019, p. 10).
Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A9-0145/2022).
Reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre (Regulamentul privind partajarea eforturilor) ***I
233k
70k
Amendamentele(1) adoptate de Parlamentul European la 8 iunie 2022 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris (COM(2021)0555 – C9-0321/2021 – 2021/0200(COD))(2)
Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 1
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C comparativ cu nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C comparativ cu nivelurile preindustriale.
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C comparativ cu nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C comparativ cu nivelurile preindustriale, ghidându-se, printre altele, după principiile echității și responsabilităților comune, dar diferențiate, precum și după capacitățile respective.Prin adoptarea Pactului climatic de la Glasgow în noiembrie 2021, părțile la Acordul de la Paris au recunoscut că menținerea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C ar reduce semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice și s-au angajat să-și consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022.
Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 1 a (nou)
(1a) Nevoia de a acționa în vederea reducerii emisiilor devine din ce în ce mai urgentă, conform constatărilor făcute de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), în raportul său din 7 august 2021 intitulat „Schimbările climatice 2021: baza științelor fizice” și în raportul său din 28 februarie 2022 intitulat „Schimbările climatice 2022: impact, adaptare și vulnerabilitate”. IPCC a afirmat, cu un grad foarte ridicat de încredere, că schimbările climatice reprezintă o amenințare la adresa bunăstării umane și a sănătății planetare și că orice întârziere suplimentară privind luarea în comun la nivel mondial a unor măsuri de adaptare și atenuare pentru a anticipa acest fenomen va duce la pierderea unei oportunități de scurtă durată și pasagere de a le asigura tuturor oamenilor un viitor viabil și sustenabil. IPCC pune la dispoziție noi estimări privind probabilitatea depășirii în deceniile următoare a limitei de 1,5 °C privind încălzirea globală și constată că, dacă nu se fac imediat reduceri rapide și masive ale emisiilor de gaze cu efect de seră, limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,5 °C sau chiar la 2 °C nu va mai fi posibilă. Prin urmare, Uniunea ar trebui să se ocupe de această urgență intensificându-și eforturile și asumându-și rolul de lider internațional în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 3
(3) Pactul verde european31 combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție afectează în mod diferit femeile și bărbații și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară. Prin urmare, trebuie să se asigure că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.
(3) Pactul verde european31oferă un punct de plecare pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică al Uniunii până cel târziu în 2050 și a obiectivului de a realiza emisii negative în perioada ulterioară, așa cum se prevede la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului31a.Acesta combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până cel târziu în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție afectează în mod diferit toate genurile și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de sărăcie energetică și de sărăcie din perspectiva transporturilor, și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară.De asemenea, tranziția afectează statele membre și regiunile în mod diferit. Prin urmare, trebuie să se asigure că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.
__________________
__________________
31 Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”, COM(2019)640 final din 11 decembrie 2019.
31 Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”, COM(2019)640 final din 11 decembrie 2019.
31a Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 3 a (nou)
(3a) Pentru a fi acceptabilă din punct de vedere social, ambiția climatică stabilită în prezentul regulament ar trebui să fie însoțită de o ambiție socială pe măsură. Nivelul ridicat de ambiție implică schimbări substanțiale în sectoarele afectate, care ar putea avea un impact social și asupra forței de muncă. Obiectivele revizuite de reducere a emisiilor trebuie să fie însoțite de suficiente măsuri financiare și politice pentru a se garanta îndeplinirea acestor obiective într-un mod echitabil din punct de vedere social. Măsurile pot include, printre altele, efectuarea unor evaluări ale impactului asupra ocupării forței de muncă care să analizeze impactul asupra locurilor de muncă și a condițiilor de muncă atât la nivel național, cât și la nivel regional, precum și alocarea de resurse naționale și ale Uniunii pentru finanțarea măsurilor de adaptare socială și a creării de locuri de muncă de calitate, a egalității de gen, a învățării pe tot parcursul vieții, a formării profesionale și a protecției sociale, precum și pentru asigurarea unor negocieri colective eficiente. Este deopotrivă importantă consultarea în timp util și implicarea efectivă a partenerilor sociali naționali din sectoarele menționate la articolul 2 din prezentul regulament în elaborarea și aplicarea măsurilor naționale de punere în aplicare a prezentului regulament.
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 3 b (nou)
(3b) În plus, tranziția către o economie a Uniunii compatibilă cu obiectivul neutralității climatice până cel târziu în 2050 ar putea avea un impact deosebit asupra anumitor sectoare economice, în special asupra microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii vulnerabile din sectoarele respective. Atunci când pun în aplicare prezentul regulament, este important ca statele membre să creeze un mediu propice pentru ca întreprinderile respective să treacă la practici care implică mai puține emisii și, treptat, zero emisii de gaze cu efect de seră.
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 3 c (nou)
(3c) Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu și Forumul mondial al OCDE privind mediul au concluzionat că schimbările de mediu au efecte specifice în funcție de gen. Rolurile diferențiate în funcție de gen generează, de asemenea, vulnerabilități diferite pentru toate genurile în raport cu efectele schimbărilor climatice, iar impactul schimbărilor climatice exacerbează inegalitățile de gen.
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 4
(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului32 („Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat prin lege obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990.
(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului32 („Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat prin lege obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050 și scopul de a obține emisii negative în perioada ulterioară. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990. Mai mult, acesta stabilește că, la punerea în aplicare a obiectivului, trebuie să se acorde prioritate reducerii rapide și previzibile a emisiilor și, în același timp, că trebuie să crească absorbțiile prin absorbanți naturali. Contribuția absorbțiilor nete la obiectivul pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent, în timp ce restul obiectivului trebuie atins prin reduceri directe ale emisiilor.
__________________
__________________
32 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
32 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 5
(5) Pentru a pune în aplicare angajamentele respective, precum și contribuțiile Uniunii în temeiul Acordului de la Paris33 adoptat în temeiul CCONUSC, cadrul de reglementare al Uniunii pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui adaptat.
(5) Pentru a pune în aplicare angajamentele respective, precum și contribuțiile Uniunii stabilite la nivel național în temeiul Acordului de la Paris33 adoptat în temeiul CCONUSC, cadrul de reglementare al Uniunii pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui adaptat.
__________________
__________________
33 Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).
33 Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).
Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 7
(7) Deși comercializarea certificatelor de emisii se va aplica și emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier și maritim, precum și de clădiri, domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 va fi menținut. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/842 se va aplica în continuare emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navigația internă, dar nu și celor generate de navigația internațională. Emisiile de gaze cu efect de seră ale unui stat membru incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 care trebuie să fie luate în considerare pentru verificarea conformității vor fi stabilite în continuare după finalizarea revizuirilor inventarelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34.
(7) Deși comercializarea certificatelor de emisii se poate aplica și emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier și maritim, precum și de clădiri, domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 va fi menținut. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/842 se va aplica în continuare emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navigația internă, dar nu și celor generate de navigația internațională. Emisiile de gaze cu efect de seră ale unui stat membru incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 care trebuie să fie luate în considerare pentru verificarea conformității vor fi stabilite în continuare după finalizarea revizuirilor inventarelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Cu toate acestea, emisiile anumitor sectoare în ultimii ani fie au crescut, fie au rămas stabile.
__________________
__________________
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 9
(9) În concluziile sale din 11 decembrie 2020, Consiliul European a menționat că obiectivul pentru 2030 va fi îndeplinit colectiv de către Uniune în modul cel mai eficient posibil din punctul de vedere al costurilor, că toate statele membre vor participa la acest efort, ținând seama de considerente de echitate și solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă, și că noul obiectiv pentru 2030 trebuie realizat într-un mod care să mențină competitivitatea Uniunii și să țină seama de punctele de plecare diferite ale statelor membre, de circumstanțele naționale specifice și de potențialul de reducere a emisiilor, inclusiv de cele ale statelor membre insulare și ale insulelor, precum și de eforturile depuse.
(9) În concluziile sale din 11 decembrie 2020, Consiliul European a menționat că obiectivul pentru 2030 va fi îndeplinit colectiv de către Uniune în modul cel mai eficient posibil din punctul de vedere al costurilor, că toate statele membre vor participa la acest efort, ținând seama de considerente de echitate și solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă, și că noul obiectiv pentru 2030 trebuie realizat într-un mod care să mențină competitivitatea Uniunii și să țină seama de punctele de plecare diferite ale statelor membre, de reducerile de emisii deja obținute, de circumstanțele naționale specifice și de potențialul de reducere a emisiilor, inclusiv de cele ale statelor membre insulare și ale insulelor, precum și de eforturile depuse.
Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 9 a (nou)
(9a) După 2030, este necesar ca Uniunea și fiecare stat membru să atingă obiectivul neutralității climatice la nivelul Uniunii cel târziu până în 2050 cu scopul de a obține emisii negative în perioada ulterioară. Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui să asigure că toate statele membre sunt incluse pe traiectoriile emisiilor și adoptă politici concrete pe termen lung, care să conducă la atingerea obiectivului respectiv.
Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 10
(10) Pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55 %, sectoarele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842 vor trebui să își reducă treptat emisiile până la atingerea unui nivel de -40 % în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.
(10) Pentru a pune în aplicare angajamentele Uniunii în temeiul Acordului de la Paris și pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 %, toate sectoarele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842 vor trebui să își reducă treptat emisiile până la atingerea unui nivel de -40 % în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.
Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 11
(11) În acest scop, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 trebuie revizuit pentru fiecare stat membru. Revizuirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să utilizeze aceeași metodologie care a fost urmată la adoptarea pentru prima dată a Regulamentului (UE) 2018/842, în care contribuțiile naționale au fost stabilite luând în considerare diferențele în ceea ce privește capacitățile și oportunitățile de eficientizare a costurilor din statele membre, astfel încât să se asigure o distribuție echitabilă și echilibrată a eforturilor. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizată de fiecare stat membru până în 2030 ar trebui, prin urmare, să fie stabilită în raport cu nivelul său revizuit de emisii de gaze cu efect de seră din anul 2005, care intră sub incidența prezentului regulament, excluzând emisiile de gaze cu efect de seră verificate generate de instalațiile care au funcționat în 2005 și care au fost incluse în sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii numai după 2005.
(11) În acest scop, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 trebuie revizuit pentru fiecare stat membru. Revizuirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră utilizează aceeași metodologie care a fost urmată la adoptarea pentru prima dată a Regulamentului (UE) 2018/842, în care contribuțiile naționale au fost stabilite luând în considerare diferențele în ceea ce privește capacitățile și oportunitățile de eficientizare a costurilor din statele membre, astfel încât să se asigure o distribuție echitabilă și echilibrată a eforturilor. Cu toate acestea, distribuția obiectivelor statelor membre nu este convergentă, fapt ce ar trebui luat în considerare la evaluarea modului în care țintele naționale contribuie la obiectivul neutralității climatice până cel târziu în 2050 într-un mod echitabil și eficient din punctul de vedere al costurilor. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizată de fiecare stat membru până în 2030 ar trebui, prin urmare, să fie stabilită în raport cu nivelul său revizuit de emisii de gaze cu efect de seră din anul 2005, care intră sub incidența prezentului regulament, excluzând emisiile de gaze cu efect de seră verificate generate de instalațiile care au funcționat în 2005 și care au fost incluse în sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii numai după 2005.
Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 11 a (nou)
(11a) Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 privind o strategie a UE de reducere a emisiilor de metan a subliniat faptul că metanul este un gaz cu efect de seră puternic, pe locul doi după dioxidul de carbon în contribuția sa globală la schimbările climatice. La nivel molecular, metanul este mai puternic decât dioxidul de carbon. Deși metanul rămâne în atmosferă o perioadă mai scurtă decât dioxidul de carbon, are un efect semnificativ asupra climei. În septembrie 2021, Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat Angajamentul global privind metanul, la care au aderat în total peste 100 de țări. Semnatarii angajamentului urmăresc să atingă până în 2030 obiectivul colectiv de reducere a emisiilor globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 și să îmbunătățească standardele de raportare. Metanul, protoxidul de azot și așa-numitele gaze fluorurate reprezintă împreună aproape 20 % din emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii. Având în vedere aceste angajamente și durata scurtă de viață a multor gaze cu efect de seră, este oportun să se stabilească unul sau mai multe obiective ale Uniunii pentru toate emisiile de gaze cu efect de seră, altele decât cele de CO2, în toate sectoarele.
Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 13
(13) Pandemia de COVID-19 a afectat economia Uniunii și nivelul său de emisii într-o măsură care nu poate fi încă pe deplin cuantificată. Pe de altă parte, Uniunea pune în aplicare cel mai mare pachet de măsuri de stimulare din istorie, care are, de asemenea, un impact potențial asupra nivelului emisiilor. Având în vedere aceste incertitudini, este oportun să se revizuiască datele privind emisiile în 2025 și, dacă este necesar, să se reajusteze alocările anuale de emisii.
(13) Pandemia de COVID-19 a afectat economia Uniunii și nivelul său de emisii într-o măsură care nu poate fi încă pe deplin cuantificată. Pe de altă parte, Uniunea pune în aplicare cel mai mare pachet de măsuri de stimulare din istorie, urmărind să realizeze o redresare verde și având totodată un impact potențial asupra nivelului emisiilor. Este oportun să se mențină o traiectorie de reglementare stabilă, previzibilă și ambițioasă în ceea ce privește emisiile pe tot parcursul deceniului în curs, pentru a asigura atât reducerea necesară a emisiilor, cât și securitatea planificării.
Amendamentele 16 și 55 Propunere de regulament Considerentul 14
(14) Prin urmare, este oportun să se actualizeze în 2025 alocările anuale de emisii pentru perioada 2026-2030. Această actualizare ar trebui să se bazeze pe o analiză cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale efectuată de Comisie pentru a determina media emisiilor de gaze cu efect de seră ale fiecărui stat membru în anii 2021, 2022 și 2023.
eliminat
Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 14 a (nou)
(14a) În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1119, ar trebui acordată prioritate reducerii emisiilor directe, măsură care va trebui completată cu creșterea absorbției de CO2 pentru a asigura neutralitatea climatică. Regulamentul (UE) 2021/1119 recunoaște că absorbanții de carbon includ soluții naturale și tehnologice. Rolul soluțiilor tehnologice pentru absorbția carbonului a fost, de asemenea, analizat în mai multe rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, în special în contribuția Grupului de lucru III la Al șaselea raport de evaluare. Este important să se instituie un sistem al Uniunii de certificare a absorbțiilor de carbon stocat permanent și în condiții de siguranță prin soluții tehnologice, care să ofere claritate statelor membre și operatorilor de pe piață pentru a dezvolta astfel de absorbții. Atunci când un astfel de sistem de certificare este în vigoare, se poate analiza contabilizarea absorbțiilor în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv în ce măsură contabilizarea acestor absorbții afectează emisiile reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842, cu respectarea deplină a condițiilor stabilite la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119. Aceste absorbții sunt suplimentare și nu compensează reducerea necesară a emisiilor conform obiectivelor climatice ale Uniunii prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119.
Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 15
(15) În temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, anularea unei cantități limitate de certificate de emisii în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii poate fi luată în considerare pentru respectarea de către unele state membre a Regulamentului (UE) 2018/842. Având în vedere structura specifică a economiei Maltei, obiectivul național de reducere al acestui stat membru bazat pe produsul intern brut pe cap de locuitor este cu mult peste potențialul său de reducere eficientă din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, este oportun să se sporească accesul Maltei la această flexibilitate, fără a compromite obiectivul Uniunii pentru 2030 privind reducerea emisiilor.
(15) În temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, anularea unei cantități limitate de certificate de emisii în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii poate fi luată în considerare pentru respectarea de către unele state membre a Regulamentului (UE) 2018/842. Având în vedere structura specifică a economiei Maltei, obiectivul național de reducere al acestui stat membru bazat pe produsul intern brut pe cap de locuitor este cu mult peste potențialul său de reducere eficientă din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, este oportun să se sporească accesul Maltei la această flexibilitate, fără a compromite obiectivul Uniunii pentru 2030 privind reducerea emisiilor. Statele membre care au dreptul la această flexibilitate, dar care nu au utilizat-o în contextul Regulamentului (UE) 2018/842 din 2019, ar trebui să aibă posibilitatea de a revizui decizia respectivă pentru a ține seama de noile obiective naționale de reducere a emisiilor.De asemenea, statelor membre în cauză ar trebui să li se permită să își revizuiască mai des procentele notificate.
Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 16 a (nou)
(16a) Pentru a asigura și a stimula respectarea de către statele membre a contribuțiilor lor minime pentru perioada 2021-2030 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, astfel cum a fost modificat, acțiunile corective ar trebui să fie consolidate și corelate mai strâns cu planurile energetice și climatice naționale integrate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999. Dacă un stat membru își depășește nivelul anual de emisii alocate pe parcursul a doi ani consecutivi, statul membru respectiv ar trebui să își revizuiască planul național integrat privind energia și clima prezentat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999, oferind în același timp publicului posibilitatea de a participa la proces.
Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 16 b (nou)
(16b) Uniunea și statele membre sunt părți la Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu (denumită în continuare „Convenția de la Aarhus”)1a. Controlul public și accesul la justiție reprezintă o parte esențială a valorilor democratice ale Uniunii și un instrument de protecție a statului de drept. În Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 privind îmbunătățirea accesului la justiție în probleme de mediu în UE și în statele sale membre, Comisia a recunoscut că accesul la justiție nu este garantat în toate statele membre și a invitat Consiliul și Parlamentul European să introducă dispoziții explicite privind accesul la justiție în legislația sectorială. Prin urmare, este oportun să se stabilească o dispoziție care să asigure accesul publicului la justiție pentru acțiunile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/842, astfel cum a fost modificat.
__________________
1a JO L 124, 17.5.2005, p. 4.
Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 16 c (nou)
(16c) Pentru a atinge obiectivele prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842, astfel cum a fost modificat, și în alte acte legislative ale Uniunii, în special cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, Uniunea și statele sale membre ar trebui să utilizeze cele mai recente date științifice în punerea în aplicare a politicilor. În Regulamentul (UE) 2018/842, astfel cum a fost modificat, ar trebui să se țină seama de avizul Comitetului științific consultativ european privind schimbările climatice, constituit prin articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119.
Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 18
(18) Stabilirea unor obiective mai ambițioase în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 va reduce capacitatea statelor membre de a genera absorbții nete care pot fi utilizate pentru asigurarea conformității în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842. În plus, împărțirea utilizării flexibilității LULUCF în două perioade separate va limita și mai mult disponibilitatea absorbțiilor nete în scopul respectării Regulamentului (UE) 2018/842. Prin urmare, unele state membre s-ar putea confrunta cu provocări în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, în timp ce unele state membre, aceleași sau altele, ar putea genera absorbții nete care nu pot fi utilizate pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/842. Atât timp cât obiectivele Uniunii prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119 sunt îndeplinite, în special în ceea ce privește limita maximă a contribuției absorbțiilor nete, este oportun să se creeze un nou mecanism voluntar, sub forma unei rezerve suplimentare, care va ajuta statele membre care aderă la acesta să respecte obligațiile care le revin.
eliminat
Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 18 a (nou)
(18a) Având în vedere dimensiunea pe termen lung a unei protejări efective a climei stabilită de Regulamentul (UE) 2021/1119 și angajamentul Uniunii în favoarea obiectivelor Acordului de la Paris, clarificarea traiectoriilor de reducere a emisiilor individuale pe termen lung ale statelor membre după 2030 ar permite o planificare mai precisă a politicilor. Prin urmare, este oportun să se includă un proces de stabilire a traiectoriilor naționale de reducere pentru fiecare stat membru în vederea atingerii neutralității climatice până cel târziu în 2050.
Amendamentul 24 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Titlu
(-1) Titlul se înlocuiește cu următorul text:
Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013
„Regulamentul(UE)2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 și ulterior în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013”
Amendamentul 25 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 1
(1) la articolul 1, „30 %” se înlocuiește cu „40 %”;
(1) Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:
„Prezentul regulament stabilește obligațiile statelor membre în ceea ce privește contribuțiile lor minime pentru perioada 2021-2030 la îndeplinirea obiectivului Uniunii de reducere, în 2030, a emisiilor sale de gaze cu efect de seră cu 40 % sub nivelurile din 2005 în sectoarele care intră sub incidența articolului 2 din prezentul regulament. Acesta contribuie la obiectivul pe termen lung de atingere a neutralității climatice în Uniune până cel târziu în 2050, cu scopul de a obține emisii negative în perioada ulterioară. Astfel, acesta contribuie la realizarea obiectivelor Regulamentului (UE) 2021/1119 și ale Acordului de la Paris. Prezentul regulament prevede totodată normele de stabilire a alocărilor anuale de emisii și de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în sensul respectării contribuțiilor lor minime și deschide calea pentru stabilirea obiectivelor Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră după 2030 în sectoarele care intră sub incidența articolului 2 din prezentul regulament.”
Amendamentul 26 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 2 – alineatul 1 a (nou)
(2a) La articolul 2 se introduce următorul alineat:
„1a. În sensul prezentului regulament, numai biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă care respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite prin Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului1a pot fi considerați ca având emisii zero. Dacă ponderea biocombustibililor și a biolichidelor, precum și ponderea combustibililor din biomasă consumați în transporturi, care sunt produși din culturi alimentare și furajere, este mai mare decât ponderea maximă stabilită la articolul 26 din Directiva (UE) 2018/2001, nu se mai consideră că acești combustibili și lichide au emisii zero în sensul prezentului regulament. Până în ianuarie 2024, dacă este cazul, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă pentru a modifica normele privind determinarea emisiilor de gaze cu efect de seră și cerințele de raportare prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu prezentul articol.”
_________
1a Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
Amendamentele 27 și 57cp și 75 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 4 – alineatele 2 și 3
(3) la articolul 4, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
(3) la articolul 4, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
„2. Sub rezerva mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament și a ajustării în temeiul articolului 10 alineatul (2) din prezentul regulament și ținând seama de orice deducere care rezultă din aplicarea articolului 7 din Decizia nr. 406/2009/CE, fiecare stat membru se asigură că emisiile sale de gaze cu efect de seră:
„2. Sub rezerva mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament și a ajustării în temeiul articolului 10 alineatul (2) din prezentul regulament și ținând seama de orice deducere care rezultă din aplicarea articolului 7 din Decizia nr. 406/2009/CE, fiecare stat membru se asigură că emisiile sale de gaze cu efect de seră:
(a) nu depășesc, în anii 2021 și 2022, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2016, 2017 și 2018, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 1 din anexa I la prezentul regulament. Traiectoria liniară a unui stat membru începe fie la cinci doisprezecimi din intervalul care separă 2019 de 2020, fie în 2020, oricare dintre cele două ar avea drept rezultat o alocare mai redusă pentru statul membru în cauză;
(a) nu depășesc, în anii 2021 și 2022, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2016, 2017 și 2018, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 1 din anexa I la prezentul regulament. Traiectoria liniară a unui stat membru începe fie la cinci doisprezecimi din intervalul care separă 2019 de 2020, fie în 2020, oricare dintre cele două ar avea drept rezultat o alocare mai redusă pentru statul membru în cauză;
(b) nu depășesc, în anii 2023, 2024 și 2025, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe în 2022 la nivelul alocării anuale de emisii pentru statul membru respectiv, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament;
(b) nu depășesc, în anii 2023-2030, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2016, 2017 și 2018, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament; Traiectoria liniară a unui stat membru începe fie la cinci doisprezecimi din intervalul care separă 2019 de 2020, fie în 2020, oricare dintre cele două ar avea drept rezultat o alocare mai redusă pentru statul membru în cauză;
(c) nu depășesc, în perioada 2026-2030, limita definită printr-o traiectorie liniară, care începe în 2024 la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2021, 2022 și 2023, astfel cum au fost transmise de statul membru conform articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament.
3. Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc alocările anuale de emisii pentru fiecare stat membru pentru anii 2021-2030, exprimate în tone de CO2 echivalent, în conformitate cu traiectoriile lineare stabilite la alineatul (2).
3. Comisia adoptă acte de punere în aplicare, în urma unei strânse consultări cu statele membre, care stabilesc alocările anuale de emisii pentru fiecare stat membru pentru anii 2021-2030, exprimate în tone de CO2 echivalent, în conformitate cu traiectoriile lineare stabilite la alineatul (2).
Pentru anii 2021 și 2022, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2005 și 2016-2018 transmise de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și precizează valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru, utilizată pentru a determina respectivele alocări anuale de emisii.
Pentru anii 2021 și 2022, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2005 și 2016-2018 transmise de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și precizează valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru, utilizată pentru a determina respectivele alocări anuale de emisii.
Pentru anii 2023, 2024 și 2025, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf și a valorilor revizuite ale datelor din inventarul național pentru anii 2016, 2017 și 2018 menționate la al doilea paragraf.
Pentru anii 2023-2030, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf și a valorilor revizuite ale datelor din inventarul național pentru anii 2016, 2017 și 2018 menționate la al doilea paragraf.
Pentru perioada 2026-2030, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf și pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
Amendamentul 28 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 4 – alineatul 5 a (nou)
(3a) La articolul 4 se adaugă următorul alineat:
„5a. Acțiunile întreprinse pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră, astfel cum se prevede la alineatele (1), (2) și (3), sunt puse în aplicare respectându-se tranziția echitabilă și justă pentru toți. Comisia adoptă orientări comune de identificare a metodelor de sprijinire a statelor membre în punerea în aplicare a acestei tranziții echitabile și juste pentru toți.”
Amendamentul 29 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 b (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 4 a (nou)
(3b) Se introduce următorul articol:
„Articolul 4a
Contribuția minimă a sectorului agricol la reducerea emisiilor, altele decât cele de CO2, pentru 2030
1. Până în iulie 2023, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă care stabilește unul sau mai multe obiective de reducere a emisiilor la nivelul Uniunii, altele decât cele de CO2, conform articolului 2 alineatul (1) din prezentul regulament până în 2030. Obiectivul sau obiectivele sunt aliniate la reducerile de emisii estimate necesare pentru îndeplinirea obiectivului stabilit la articolul 1 din prezentul regulament și a obiectivului stabilit la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2021/1119 și sunt propuse în urma unei consultări strânse cu Consiliul științific consultativ privind schimbările climatice.
2. Până la 31 iulie 2023, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a reducerilor emisiilor, altele decât cele de CO2, la nivelul Uniunii, planificate și puse în aplicare în temeiul legislației și al politicilor relevante ale Uniunii și naționale, inclusiv al planurilor naționale integrate privind energia și clima în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 și al planurilor strategice privind politica agricolă comună în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului1a. În cazul în care Comisia prezintă o propunere legislativă în temeiul alineatului (1) și estimează că reducerile emisiilor, altele decât cele de CO2, nu vor atinge obiectivul sau obiectivele menționate la alineatul respectiv, Comisia recomandă măsuri suplimentare de atenuare, iar statele membre iau măsurile corespunzătoare.
3. În cazul în care, în raportul menționat la alineatul (2) din prezentul articol sau în evaluarea sa anuală efectuată în baza articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999, Comisia ajunge la concluzia că Uniunea nu înregistrează progrese suficiente în direcția îndeplinirii contribuției minime privind emisiile, altele decât cele de CO2, în temeiul articolului 1 din prezentul regulament, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, dacă este cazul, propuneri legislative care pot include în acest scop obiective sau măsuri sectoriale specifice sau ambele.
___________
1a Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).”
Amendamentul 30 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 c (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 5 – alineatele 1 și 2
(3c) La articolul 5, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:
1. În ceea ce privește perioada 2021-2025, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 10 % din alocarea sa anuală de emisii pentru anul următor.
„1. În ceea ce privește perioada 2021-2029, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii pentru anul următor.”
2. În ceea ce privește perioada 2026-2029, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii pentru anul următor.
Amendamentul 31 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 d (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 5 – alineatul 3 – litera a
(3d) La articolul 5 alineatul (3), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
(a) în ceea ce privește anul 2021, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2030, excedentul respectiv din alocarea sa anuală de emisii; și
„(a) în ceea ce privește anul 2021, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2025, excedentul din alocarea sa anuală de emisii, până la un procent de 5 % din respectiva alocare anuală de emisii; și”
Amendamentul 32 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 e (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 5 – alineatul 3 – litera b
(3e) La articolul 5 alineatul (3), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
(b) în ceea ce privește perioada 2022-2029, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2030, excedentul din alocarea sa anuală de emisii, până la un procent de 30 % din alocările sale anuale de emisii de până în anul respectiv.
(b) în ceea ce privește perioada 2022-2024, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2025, excedentul din alocarea sa anuală de emisii, până la un procent de 10 % din alocările sale anuale de emisii de până în anul respectiv.
Amendamentul 33 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 f (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 5 – alineatul 3 – litera b a (nouă)
(3f) La articolul 5 alineatul (3) se adaugă următoarea literă:
„(ba) în ceea ce privește perioada 2026-2029, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2030, excedentul din alocarea sa anuală de emisii, până la un procent de 10 % din alocările sale anuale de emisii de până în anul respectiv.”
Amendamentul 34 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 g (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 5 – alineatul 4
(3g) La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4. Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii dintr-un anumit an în ceea ce privește perioada 2021-2025 și până la 10 % în ceea ce privește perioada 2026-2030. Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori, până inclusiv în 2030.
„4. Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii dintr-un anumit an în ceea ce privește perioada 2021-2025. Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori, până inclusiv în 2025.
Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii dintr-un anumit an în ceea ce privește perioada 2026-2030. Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori, până inclusiv în 2030.
Statele membre informează Comisia despre orice acțiune întreprinsă în temeiul prezentului alineat și despre prețul de transfer pe tonă de CO2 echivalent.
Amendamentul 35 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 h (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 5 – alineatul 6
(3h) La articolul 5, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:
Statele membre pot folosi veniturile generate de transferurile de alocări anuale de emisii în conformitate cu alineatele (4) și (5) pentru combaterea schimbărilor climatice în Uniune sau în țări terțe. Statele membre informează Comisia cu privire la orice tip de acțiune întreprinsă în temeiul prezentului alineat.
„Statele membre folosesc veniturile generate de transferurile de alocări anuale de emisii în conformitate cu alineatele (4) și (5) pentru combaterea schimbărilor climatice în Uniune sau în țări terțe. Statele membre informează Comisia cu privire la orice tip de acțiune întreprinsă în temeiul prezentului alineat și publică informațiile respective într-un format ușor accesibil. Un stat membru care transferă cote anuale de emisii unui alt stat membru publică evidența transferului și dă publicității remunerația primită pentru alocările respective.”
Amendamentul 36 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 i (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 6 – alineatul 3 – paragraful 2
(3i) La articolul 6 alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
Statele membre enumerate în anexa II pot decide să revizuiască în scădere procentul notificat o dată în 2024 și o dată în 2027. Într-un astfel de caz, statul membru în cauză notifică Comisiei decizia respectivă până la 31 decembrie 2024 sau, respectiv, până la 31 decembrie 2027.
„Statele membre enumerate în anexa II pot decide să își revizuiască decizia de notificare până în 2023 și să revizuiască în scădere procentul notificat o dată în 2024 și o dată în 2027. Într-un astfel de caz, statul membru în cauză notifică Comisiei decizia respectivă până la 31 decembrie 2023, până la31 decembrie 2024 sau, respectiv, până la 31 decembrie2027.”
Amendamentul 37 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 8
(5a) Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 8
Articolul 8
Măsuri corective
Măsuri corective
1. În cazul în care Comisia constată, în evaluarea sa anuală efectuată în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) nr.525/2013 și ținând seama de utilizarea preconizată a mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament, că un stat membru nu înregistrează progrese suficiente în direcția respectării obligațiilor ce îi revin în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, statul membru în cauză prezintă Comisiei, în termen de trei luni, un plan de măsuri corective care include:
„1. În cazul în care Comisia constată, în evaluarea sa anuală efectuată în temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și ținând seama de utilizarea preconizată a mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament, că un stat membru nu înregistrează progrese suficiente în direcția respectării obligațiilor ce îi revin în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, statul membru în cauză prezintă Comisiei, în termen de trei luni, un plan de măsuri corective care include:
(-a) o explicație detaliată care să expună motivele pentru care statul membru nu reușește să facă progrese suficiente în direcția îndeplinirii obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 4 din prezentul regulament;
(-ab) cuantumul total al finanțării din partea Uniunii primite de statul membru pentru cheltuieli și investiții legate de climă și de tranziția verde, cum a contribuit utilizarea finanțării respective la îndeplinirea obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 4 din prezentul regulament și cum intenționează să utilizeze o astfel de finanțare pentru îndeplinirea obligațiilor respective;
(a) măsurile suplimentare pe care statul membru le va pune în aplicare în scopul îndeplinirii obligațiilor sale specifice în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, prin politici și măsuri naționale, precum și prin punerea în aplicare a măsurilor Uniunii;
(a) măsurile suplimentare pe care statul membru le va pune în aplicare în scopul îndeplinirii obligațiilor sale specifice în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, prin politici și măsuri naționale, precum și prin punerea în aplicare a măsurilor Uniunii;
(b) un calendar strict al punerii în aplicare a unor astfel de măsuri, care să permită evaluarea progreselor anuale înregistrate sub aspectul punerii în aplicare.
(b) un calendar strict al punerii în aplicare a unor astfel de măsuri, care să permită evaluarea progreselor anuale înregistrate sub aspectul punerii în aplicare;dacă un stat membru a înființat un organism național consultativ în domeniul climei, solicită consiliere din partea acestui organism pentru a identifica acțiunile necesare;
(ba) o declarație privind cantitatea de reduceri suplimentare de emisii pe care statul membru estimează că le va realiza prin intermediul politicilor respective și metoda utilizată pentru estimarea respectivelor reduceri suplimentare de emisii;
(bb) modul în care planul de acțiuni corective va consolida planul național integrat privind energia și clima al statului membru, adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999.
1a. Dacă își depășește alocarea anuală de emisii în doi sau mai mulți ani consecutivi, un stat membru își revizuiește planul național integrat privind energia și clima și strategia națională pe termen lung în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999. Statul membru finalizează revizuirea în termen de 6 luni. Comisia emite recomandări ce identifică modul în care trebuie revizuite planul național integrat privind energia și clima ori strategia pe termen lung, sau ambele. Statul membru notifică Comisiei planurile revizuite, împreună cu o declarație ce explică modul în care revizuirile propuse remediază depășirea alocărilor sale anuale de emisii și, dacă este cazul, cum a răspuns recomandărilor Comisiei. Dacă planul național integrat privind energia și clima sau strategia națională pe termen lung rămâne în mare parte nemodificat(ă), statul membru publică o explicație în care își prezintă justificarea.
2. În conformitate cu programul său anual de lucru, Agenția Europeană de Mediu acordă asistență Comisiei în cadrul activității sale de evaluare a unor astfel de planuri de măsuri corective.
2. În conformitate cu programul său anual de lucru, Agenția Europeană de Mediu și Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice, instituit în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119, acordă asistență Comisiei în cadrul activității sale de evaluare a oricăror planuri de măsuri corective.
3. Comisia poate emite un aviz referitor la viabilitatea planurilor de măsuri corective prezentate în conformitate cu alineatul (1) și, în acest caz, procedează astfel în termen de patru luni de la primirea planurilor respective. Statul membru vizat ține seama pe deplin de avizul Comisiei și își poate revizui planul de măsuri corective pentru a corespunde acestuia.
3. Comisia emite un aviz referitor la viabilitatea planurilor de măsuri corective prezentate în conformitate cu alineatul (1) și, în acest caz, procedează astfel în termen de patru luni de la primirea planurilor respective. Statul membru vizat ține seama pe deplin de avizul Comisiei și își revizuiește planul de măsuri corective pentru a corespunde acestuia. Dacă statul membru în cauză nu dă curs recomandării sau unei părți substanțiale a acesteia, statul membru respectiv prezintă Comisiei o justificare.
3a. Planurile de acțiuni corective și avizele Comisiei, precum și răspunsurile și justificările primite de la statele membre menționate la alineatele (1), (1a) și (3), sunt accesibile publicului.
3b. Când își actualizează planul național integrat privind energia și clima în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre fac trimitere la planurile lor de măsuri corective întocmite în temeiul alineatelor (1) și (1a) și la orice aviz emis de Comisie în temeiul prezentului articol, după caz.”
2. În cazul în care în perioada 2021-2025 cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră a unui stat membru menționată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 a depășit cantitatea de absorbții stabilită în conformitate cu articolul 12 din regulamentul menționat, administratorul central deduce, pentru anii relevanți, din alocările anuale de emisii ale statului membru respectiv, un cuantum egal cu excedentul de emisii de gaze cu efect de seră exprimat în tone de CO2 echivalent.
„2. În cazul în care în perioada 2021-2025 sau în perioada 2026-2030, cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră a unui stat membru menționată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 a depășit cantitatea de absorbții stabilită în conformitate cu articolul 12 din regulamentul menționat, administratorul central deduce, pentru anii relevanți, din alocările anuale de emisii ale statului membru respectiv, un cuantum egal cu excedentul de emisii de gaze cu efect de seră exprimat în tone de CO2 echivalent.”
Amendamentul 39 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 11 a
(7) Se introduce următorul articol:
eliminat
Articolul 11a
Rezerva suplimentară
1. În cazul în care, până în 2030, Uniunea reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului**, și ținând seama de limita maximă a contribuției absorbțiilor nete, se instituie o rezervă suplimentară în registrul Uniunii.
2. Statele membre care decid să nu contribuie și să nu beneficieze de rezerva suplimentară notifică decizia lor Comisiei în termen de cel mult șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
3. Rezerva suplimentară constă în absorbțiile nete pe care statele membre participante le-au generat în perioada 2026-2030 în plus față de obiectivele lor respective în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841, după deducerea următoarelor două elemente:
(a) eventualele flexibilități utilizate în temeiul articolelor 11-13b din Regulamentul (UE) 2018/841;
(b) cantitățile luate în considerare pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 7 din prezentul regulament.
4. În cazul în care se constituie o rezervă suplimentară în temeiul alineatului (1), un stat membru participant poate beneficia de aceasta dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) emisiile de gaze cu efect de seră ale statului membru depășesc nivelul alocărilor sale anuale de emisii pentru perioada 2026-2030;
(b) statul membru a făcut uz integral de mecanismele de flexibilitate prevăzute la articolul 5 alineatele (2) și (3);
(c) statul membru a exploatat la maximum absorbțiile nete în conformitate cu articolul 7, chiar dacă respectiva cantitate nu atinge nivelul stabilit în anexa III; și
(d) statul membru nu a efectuat niciun transfer net către alte state membre în temeiul articolului 5.
5. În cazul în care un stat membru îndeplinește condițiile stabilite la alineatul (4), acesta primește o cantitate suplimentară din rezerva suplimentară, în limita deficitului acestuia, care urmează să fie utilizată pentru asigurarea conformării în temeiul articolului 9.
În cazul în care cantitatea colectivă rezultată pentru toate statele membre care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol depășește cantitatea alocată rezervei suplimentare menționată la alineatul (3) de la prezentul articol, cantitățile pentru fiecare dintre statele membre în cauză se reduc în mod proporțional.
_________
** Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
Amendamentul 40 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 a (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 15
(7a) Articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 15
Articolul 15
Revizuire
Revizuire
1. Prezentul regulament se revizuiește în mod constant luând în considerare, printre altele, evoluția circumstanțelor naționale, modul în care toate sectoarele economiei contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, evoluțiile internaționale și eforturile întreprinse pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris.
„1. Prezentul regulament se revizuiește în mod constant luând în considerare, printre altele, evoluția circumstanțelor naționale, modul în care toate sectoarele economiei contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, evoluțiile internaționale și eforturile întreprinse pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris și ale Regulamentului (UE) 2021/1119.
2. Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului în termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în conformitate cu articolul 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv cu privire la echilibrul dintre cerere și ofertă pentru alocările anuale de emisii, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare la nivelul Uniunii în vederea reducerilor necesare ale emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizate de Uniune și de statele sale membre, inclusiv un cadru post-2030, și poate formula propuneri, dacă este cazul.
2. Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului în termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în conformitate cu articolul 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv cu privire la echilibrul dintre cerere și ofertă pentru alocările anuale de emisii, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și la obiectivele climatice intermediare conform articolului 2 și articolului 4 din regulamentul (UE) 2021/1119 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare la nivelul Uniunii în vederea reducerilor necesare ale emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizate de Uniune și de statele sale membre, inclusiv un cadru post-2030, și poate formula propuneri, dacă este cazul.
Rapoartele respective țin seama de strategiile elaborate în temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) nr.525/2013 în vederea asigurării unei contribuții la formularea unei strategii pe termen lung a Uniunii.
Rapoartele respective țin seama de strategiile elaborate în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999 în vederea asigurării unei contribuții la formularea unei strategii pe termen lung a Uniunii.”
Amendamentul 41 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 b (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 15 a (nou)
(7b) Se introduce următorul articol:
„Articolul 15a
Alinierea la obiectivul Uniunii și al statelor membre privind neutralitatea climatică
1. Până la adoptarea actului legislativ de stabilire a obiectivului climatic al Uniunii pentru 2040 în temeiul articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1119, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care stabilește:
(a) adecvarea obiectivelor naționale actuale prevăzute în anexa I la prezentul regulament în ceea ce privește contribuția lor la atingerea obiectivului neutralității climatice până cel târziu în 2050 în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1119 într-un mod echitabil și eficient din punctul de vedere al costurilor;
(b) o traiectorie de reducere pentru fiecare stat membru a emisiilor de gaze cu efect de seră care intră sub incidența prezentului regulament, compatibilă cu obiectivul neutralității climatice pentru fiecare stat membru, până cel târziu în 2050.
2. În termen de șase luni de la publicarea raportului menționat la alineatul (1), Comisia prezintă propuneri de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru sectoarele reglementate de prezentul regulament. Propunerile respective asigură distribuirea echitabilă și eficientă din punctul de vedere al costurilor a eforturilor de reducere în întreaga Uniune, pe baza traiectoriilor de reducere menționate la alineatul (1) litera (b).”
Amendamentul 42 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 c (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 15 b (nou)
(7c) Se introduce următorul articol:
„Articolul 15b
Accesul la justiție
1. Statele membre se asigură că, în conformitate cu sistemul lor juridic intern, publicul interesat care îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (2), inclusiv persoane fizice sau juridice sau asociațiile, organizațiile or grupurile lor, are acces la o cale de atac în fața unei instanțe judecătorești sau a unui alt organism independent și imparțial instituit prin lege pentru a contesta legalitatea de fond sau de procedură a deciziilor, a acțiunilor și a omisiunilor:
(a) care nu respectă obligațiile legale prevăzute la articolele 4-8 din prezentul regulament; sau
(b) care fac obiectul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
În sensul prezentului alineat, o acțiune sau o omisiune care nu respectă obligațiile legale ce decurg din articolul 4 sau articolul 8 poate fi o acțiune sau o omisiune cu privire la o politică sau o măsură adoptată în scopul punerii în aplicare a respectivelor obligații, în cazul în care politica sau măsura respectivă nu aduce o contribuție suficientă la punerea în aplicare.
2. Se consideră că membrii publicului în cauză îndeplinesc condițiile menționate la alineatul (1) atunci când:
(a) au un interes suficient; sau
(b) invocă încălcarea unui drept, atunci când dispozițiile de procedură administrativă ale unui stat membru impun acest aspect drept condiție preliminară.
Statele membre stabilesc ce înseamnă interes suficient în conformitate cu obiectivul de a acorda un acces amplu la justiție membrilor publicului interesat, în acord cu Convenția de la Aarhus. În acest sens, interesul oricărei organizații neguvernamentale care activează în domeniul protecției mediului și care îndeplinește condițiile prevăzute de dreptul intern este considerat suficient în sensul prezentului alineat.
3. Alineatele (1) și (2) nu exclud posibilitatea de a recurge la o cale de atac preliminară în fața unei autorități administrative și nu aduc atingere cerinței de a epuiza toate căile de atac administrative înainte de a recurge la căile de atac judiciare, dacă dreptul intern prevede o astfel de obligație. Orice astfel de procedură trebuie să fie corectă, echitabilă și rapidă și să nu implice costuri prohibitive.
4. Statele membre se asigură că informațiile practice privind accesul la căile de atac administrative și judiciare sunt puse la dispoziția publicului într-o manieră accesibilă.”
Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 d (nou) Regulamentul (UE) 2018/842 Articolul 16 a (nou)
(7d) Se introduce următorul articol:
„Articolul 16a
Consultanță științifică privind sectoarele ESR/CARE
În conformitate cu mandatul său prevăzut la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1119, Comitetul științific consultativ european privind schimbările climatice (ESABCC) este invitat, din proprie inițiativă, să furnizeze consiliere științifică și să emită rapoarte privind traiectoria prezentului regulament, nivelurile anuale de emisii și mecanismele de flexibilitate, precum și coerența acestora cu obiectivele climatice, în special în vederea informării cu privire la orice revizuire ulterioară a prezentului regulament. Comisia ține seama în mod corespunzător de avizul comitetului consultativ sau justifică public motivele pentru care nu le ia în considerare.”
Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A9-0163/2022).
Exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) ***I
342k
105k
Amendamentele(1) adoptate de Parlamentul European la 8 iunie 2022 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii (COM(2021)0554 – C9-0320/2021 – 2021/0201(COD))(2)
Amendamentul 1 Proiect de rezoluție legislativă Referirea 4 a (nouă)
— având în vedere principiile subsidiarității, proporționalității și solidarității,
Amendamentul 2 Propunere de regulament Titlu
Propunere de
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii
de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în sensul simplificării normelor de raportare și de conformitate și al stabilirii obiectivelor statelor membre începând cu 2026 până în 2030 în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii
(Text cu relevanță pentru SEE)
(Text cu relevanță pentru SEE)
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 1
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”)36. Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C peste nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială.
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 (denumit în continuare „Acordul de la Paris”)36. Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C peste nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială. Prin adoptarea Pactului climatic de la Glasgow, părțile la Acordul de la Paris au recunoscut că limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială ar reduce semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice și s-au angajat să-și consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022 pentru a micșora diferența dintre obiectivele ambițioase și realitate, în acord cu constatările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Acest lucru ar trebui realizat într-un mod echitabil și care respectă principiul responsabilităților comune, dar diferențiate, și al capacităților aferente, în funcție de diferitele circumstanțe naționale. Revizuirea Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) reprezintă o oportunitate unică de a contribui la intensificarea acțiunii Uniunii în domeniul schimbărilor climatice înainte de cea de a 27-a ședință a Conferinței părților (COP27) la CCONUSC din Egipt.
_________________
_________________
36 Paris Agreement (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).
36 Paris Agreement (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 1 a (nou)
(1a) Până în prezent, acțiunile și politicile Uniunii au fost insuficiente pentru a opri pierderea biodiversității și pentru a atinge țintele de la Aichi privind biodiversitatea din 2020. În raportul său „The European environment – state and outlook 2020: knowledge for transition to a sustainable Europe”, (Mediul european - situație și perspective în 2020: cunoștințe pentru tranziția către o Europă sustenabilă), Agenția Europeană de Mediu constată că „Europa continuă să piardă biodiversitatea într-un ritm alarmant și multe obiective politice convenite nu vor fi atinse. Evaluările speciilor și habitatelor protejate în temeiul Directivei privind habitatele indică un stadiu de conservare predominant nefavorabil de 60 % pentru specii și de 77 % pentru habitate.”1a.Un raport din 2021 al Centrului Comun de Cercetare arată că în prezent mai există doar 4,9 milioane de hectare din pădurile primare și străvechi ale Europei – esențiale pentru menținerea biodiversității și pentru combaterea schimbărilor climatice – adică doar 3 % din suprafața împădurită totală a Uniunii și 1,2 % din uscatul Uniunii1b.
__________________
1a EEA, „The European environment — state and outlook 2020”, p. 74.
1b Barredo, J., Brailescu, C., Teller, A., Sabatini, F.M., Mauri, A. și Janouskova, K., Mapping and assessment of primary and old-growth forests in Europe, EUR 30661 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2021.
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 1 b (nou)
(1b) Deși suprafața acoperită de copaci este în creștere, capacitatea pădurilor din Uniune de a elimina carbonul a scăzut semnificativ începând cu 2015 și se preconizează că această tendință va continua. Până în 2015, uscatul Uniunii putea elimina aproximativ 7 % din totalul emisiilor din UE (aproximativ 300 de milioane de Mt-CO2 echivalent)1a. Potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM)1b, până în 2030 aceeași suprafață de uscat va elimina cu 40 % mai puțin CO2 echivalent (valoarea scăzând la -185 Mt în 2030)1c. Această reducere recentă a stocării carbonului se datorează parțial creșterii recoltării. În plus, schimbările climatice ar putea reduce potențialul de stocare a carbonului al pădurilor Europei cu 180 Mt CO2 pe an în perioada 2021-2030, ca urmare a perturbărilor, reducând astfel cu peste 50 % absorbția forestieră netă preconizată.1d
__________________
1a Raportul AEM nr. 6/2019.
1b AEM, Total gas emissions trends and projections in Europe (Tendințe și previziuni privind emisiile totale de gaze cu efect de seră în Europa) (https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/greenhouse-gas-emission-trends-6/assessment-3).
1c AEM, Total gas emissions trends and projections in Europe (Tendințe și previziuni privind emisiile totale de gaze cu efect de seră în Europa) (https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/greenhouse-gas-emission-trends-6/assessment-3).
1dSeidl, R.; Schelhaas, M.-J.; Rammer, W.; Verkerk, P. J. (2014): Increasing forest disturbances in Europe and their impact on carbon storage. (Intensificarea perturbărilor forestiere în Europa și impactul acestora asupra stocării carbonului). In: nature climate change 4 (9), p. 806–810. DOI: 10.1038/nclimate2318.
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 1 c (nou)
(1c) În Comunicarea sa din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european, Comisia stabilește o nouă strategie care ar trebui să reprezinte prima etapă a procesului de transformare a economiei Uniunii, până cel târziu în 2050, într-o economie sustenabilă pentru mediu, neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, fără substanțe toxice și pe deplin circulară, cu respectarea limitelor planetei. Pactul verde european urmărește astfel să consolideze eforturile depuse la nivel mondial pentru a se pune în aplicare abordarea „O singură sănătate”, care recunoaște legătura intrinsecă dintre sănătatea umană, sănătatea animală și un mediu sănătos și rezilient, și să contribuie la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și ale Convenției privind diversitatea biologică și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 1 d (nou)
1d. Raportul special privind oceanele și criosfera într-o climă în schimbare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice a stabilit că oceanele joacă un rol fundamental în absorbția și redistribuirea dioxidului de carbon natural și antropic (CO2) și a căldurii, precum și în susținerea ecosistemelor.
Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 2
(2) Abordarea provocărilor legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Comunicării privind Pactul verde european, adoptată de Comisie la 11 decembrie 201928. În contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii, Pactul verde european a devenit cu atât mai necesar și important.
(2) Adoptarea unei abordări globale în ceea ce privește provocările legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, în mod echitabil și incluziv, fără a lăsa pe nimeni în urmă, se află în centrul Comunicării privind Pactul verde european, adoptată de Comisie la 11 decembrie 201928. Prin urmare, este necesar să se asigure că măsurile luate pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament țin seama de principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și de garanțiile minime în sensul articolelor 17 și 18 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, și să se țină seama, în același timp, și de principiile consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale. În contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății, coeziunii sociale și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii, Pactul verde european și necesitatea de a-l implementa în mod sustenabil au devenit cu atât mai necesare și importante.
28a Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 2 a (nou)
(2a) Comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 privind „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: readucerea naturii în viețile noastre” intensifică ambițiile Uniunii legate de protejarea și refacerea biodiversității și a unor ecosisteme funcționale. Dovezile științifice, rapoartele și recomandările privind zoonozele și pandemiile, inclusiv raportul de atelier al IPBES privind pierderea biodiversității și pandemiile, raportul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu din 6 iulie 2020 intitulat „Prevenirea următoarei pandemii – bolile zoonotice și modalitățile de întrerupere a lanțului de transmitere” au demonstrat importanța opririi declinului biodiversității și a aplicării în mod global a principiului „O singură sănătate” în procesul de elaborare a politicilor, printr-o abordare care să reflecte faptul că sănătatea umană, animalele și mediul înconjurător sunt interconectate și că este urgent nevoie de schimbări transformatoare la nivelul întregii societăți.
Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 2 b (nou)
(2b) Cel de-al 8-lea program de acțiune pentru mediu urmărește să accelereze tranziția verde către o economie circulară neutră din punct de vedere climatic, sustenabilă, netoxică, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, bazată pe energie din surse regenerabile, rezilientă și competitivă, într-un mod just, echitabil și favorabil incluziunii, precum și să protejeze, să refacă și să îmbunătățească calitatea mediului, inclusiv prin oprirea și inversarea procesului de pierdere a biodiversității. Recunoaște că un mediu sănătos stă la baza stării de bine a tuturor oamenilor, în care biodiversitatea este conservată, ecosistemele prosperă și natura este protejată și refăcută, conducând la creșterea rezilienței la schimbările climatice, dezastrele meteorologice și climatice și la alte riscuri de mediu.
Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 2 c (nou)
(2c) Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu și Forumul mondial al OCDE privind mediul au evidențiat faptul că schimbările de mediu au efecte specifice în funcție de gen. Rolurile diferențiate în funcție de gen generează, de asemenea, vulnerabilități diferite pentru femei, respectiv pentru bărbați, la efectele schimbărilor climatice, iar impactul schimbărilor climatice exacerbează inegalitățile de gen. Cel de-al 8-lea program de acțiune pentru mediu definește integrarea perspectivei de gen în politicile climatice și de mediu, inclusiv prin includerea unei perspective de gen în toate etapele procesului de elaborare a politicilor drept o condiție vitală care facilitează atingerea obiectivelor prioritare ale programului, necesitând eforturi din partea Comisiei, a statelor membre, a autorităților regionale și locale și a părților interesate, după caz.
Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 3
(3) Uniunea s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030, în cadrul angajamentului actualizat de reducere stabilit la nivel național, transmis Secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 202029.
(3) Uniunea s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030, în cadrul angajamentului actualizat de reducere stabilit la nivel național, transmis Secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 202029, în timp ce Parlamentul European a solicitat reducerea emisiilor brute de gaze cu efect de seră de la nivelul economiei Uniunii cu cel puțin 60 % sub nivelurile din 1990 până în 2030.
Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 3 a (nou)
(3a) Reducerea emisiilor de metan este esențială pentru îndeplinirea obiectivului Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii globale la 1,5 °C până la sfârșitul secolului. Un raport din 2021 al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) estimează că introducerea rapidă a unor măsuri care să vizeze emisiile de metan ar putea duce la o scădere cu 0,3 °C a temperaturii globale până în 2045. Prin urmare, Uniunea trebuie să adopte de urgență un obiectiv în materie de reducere și măsuri obligatorii de însoțire a acestuia, pentru a reduce rapid emisiile de metan din toate sursele, inclusiv din surse biogene.
Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 4
(4) Prin intermediul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului30, Uniunea a transpus în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea acestui obiectiv, inclusiv în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. Contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent. Încontextul Regulamentului (UE) 2021/1119, Comisia și-a reafirmat într-o declarație corespunzătoare intenția de a propune o revizuire a Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului31, în conformitate cu obiectivul ambițios de a crește absorbțiile nete de dioxid de carbon până la niveluri de peste 300 de milioane de tone de CO2 echivalent în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii până în 2030.
(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului30, Uniunea a consacrat în legislație obiectivul de a atinge, până cel târziu în 2050, un echilibru la nivelul întregii economii între emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanții de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune și de a înregistra emisii negative după această dată. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea acestui obiectiv, inclusiv în sectorul LULUCF. Pentru a asigura un nivel suficient al măsurilor de atenuare până în 2030, contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent.
__________
_____________-
30 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) ( JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
30 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) ( JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
31 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).
Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou)
(4a) Sectorul LULUCF a fost un absorbant semnificativ de carbon de la începutul perioadei de raportare, în 1990. Doar silvicultura a captat aproximativ 400 Mt CO2 echivalent anual în Uniune începând din 1990.
Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 4 b (nou)
(4b) Construirea de noi infrastructuri de transport este necesară pentru a îmbunătăți conexiunile dintre, pe de o parte, zonele urbane și, pe de altă parte, zonele rurale și îndepărtate din întreaga Uniune și dintre statele membre. Cu toate acestea, o astfel de construcție poate contribui, în același timp, la artificializarea terenurilor, care, la rândul său, poate reduce capacitatea solului de a absorbi gazele cu efect de seră. Orice astfel de utilizare a terenurilor ar trebui să fie luată în considerare în ceea ce privește potențialul său de reducere a emisiilor și impactul său asupra climei, ținând seama, în același timp, de necesitatea de a menține un echilibru între dimensiunile economice, sociale și de mediu. Statele membre ar trebui încurajate să se asigure că planificarea, autorizarea și implementarea infrastructurii de transport și turism contribuie la îndeplinirea sustenabilă a obiectivelor prezentului regulament și să asigure buna întreținere a infrastructurii existente și utilizarea eficientă a terenurilor din perspectiva climei, în special în rețelele de transport rutier.
Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 5
(5) Pentru a contribui la creșterea obiectivului ambițios de a reduce emisiile nete de la cel puțin 40 % la cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990, ar trebui stabilite obiective anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii în perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului]32, având drept rezultat un obiectiv de absorbții nete de 310milioane de tone de CO2 echivalent la nivelul întregii Uniuni până în 2030. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității.
(5) Pentru a se asigura că sectorul LULUCF contribuie în mod durabil și previzibil pe termen lung la obiectivul Uniunii de neutralitate climatică până cel târziu în 2050 și la obiectivul de a obține emisii negative după această dată, ar trebui stabilite obiective anuale obligatorii pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru din sectorul LULUCF cel puțin până în 2050, începând cu perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului32], având drept rezultat un obiectiv intermediar de cel puțin 310 milioane de tone de CO2 echivalent de absorbții nete la nivelul întregii Uniuni până în 2030, în conformitate cu obiectivele climatice ale Uniunii, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1119. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului LULUCF, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de refacere, gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității. Atunci când statele membre pot și doresc să atingă niveluri mai ridicate, ar trebui să fie încurajate să facă acest lucru.
__________________
__________________
32 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).
32 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).
Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 5 a (nou)
(5a) Defrișările și degradarea pădurilor contribuie la criza climatică globală, crescând emisiile de gaze cu efect de seră prin incendii forestiere asociate, prin eliminarea permanentă a capacităților de absorbție a carbonului, prin reducerea rezilienței zonei afectate la schimbările climatice și prin reducerea substanțială a biodiversității sale. Prin urmare, oprirea și inversarea defrișării, astfel cum au reafirmat liderii UE la COP 26 de la Glasgow, sunt vitale pentru combaterea schimbărilor climatice. Prin urmare, propunerea Comisiei de a interzice importul și exportul de mărfuri și de produse asociate defrișării și degradării pădurilor [COM(2021)0366] constituie un stimulent important pentru consolidarea în continuare a poziției proprietarilor europeni de păduri în gestionarea sustenabilă a pădurilor și în lupta împotriva defrișărilor.
Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 5 b (nou)
(5b) Ar trebui introduse dispoziții privind cartografierea și monitorizarea, pe teren și de la distanță, pentru a li se impune statelor membre să dispună de informații explicite din punct de vedere geografic pentru a identifica zonele prioritare care au potențialul de a fi restaurate și care pot contribui la acțiunile climatice. În cadrul îmbunătățirii generale a monitorizării, raportării și verificării, activitatea se va axa și pe armonizarea și rafinarea bazelor de date de activitate și a factorilor de emisii pentru îmbunătățirea inventarelor de gaze cu efect de seră.
Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 5 c (nou)
(5c) Carbonul organic din sol și rezervoarele de carbon reprezentate de lemnul mort, din care o mare parte alimentează prin urmare rezervoarele de carbon din sol, sunt deosebit de relevante pentru mai multe categorii de raportare, atât pentru politicile climatice, cât și pentru protecția biodiversității. Există dovezi empirice care arată că lemnul mort, sub forma deșeurilor brute de lemn, se comportă ca un absorbant de carbon analog produselor lemnoase recoltate. De asemenea, acesta contribuie la crearea absorbantului terestru de carbon al solului forestier, prevenind mineralizarea în CO2, și ambele mecanisme ar trebui luate în considerare în mod adecvat în raportare. Cercetările confirmă, de asemenea, modelele globale raportate pentru aplicabilitatea carbonului organic din sol pe verticală în solurile forestiere din pădurile europene, unde aproximativ 55-65 % se stochează în cei 30 cm din partea de sus a solului, iar restul de 40 % se stochează la o adâncime mai mare, măsurată până la 1 m, în special în cazul solurilor organice. Regulamentul ar trebui modificat în acest sens.
Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 6
(6) Obiectivele anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor, ar trebui introdus un concept de corecție tehnică. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului modificării metodologiei asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.
(6) Obiectivele anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor, ar trebui introdus un concept de corecție tehnică, sub rezerva unei evaluări științifice independente. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului unei mai mari precizii a metodologiei folosite asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.
Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 6 a (nou)
(6a) În raportul său din 2019 de evaluare globală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice, Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) a furnizat cele mai recente dovezi științifice despre degradarea continuă a biodiversității. Pierderea biodiversității accelerează schimbările climatice și accentuează semnificativ vulnerabilitatea în fața acestora. La 11 octombrie 2021, Consiliul Uniunii a autorizat Comisia să aprobe Declarația de la Kunming în numele Uniunii, angajând astfel Uniunea să inverseze declinul actual al biodiversității și să se asigure că biodiversitatea este pusă pe calea redresării până cel târziu în 2030. Pădurile și solurile sănătoase sunt extrem de importante pentru biodiversitate, dar și pentru purificarea aerului și a apei, sechestrarea și stocarea carbonului și furnizarea de produse din lemn cu durată lungă de viață obținute în mod sustenabil. Atât noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030, cât și Strategia UE pentru 2030 privind solul au recunoscut necesitatea de a proteja și de a îmbunătăți calitatea pădurilor și a ecosistemelor solului în Uniune, precum și de a încuraja practici consolidate de gestionare durabilă care pot îmbunătăți sechestrarea carbonului și pot consolida reziliența pădurilor și a solurilor, având în vedere crizele climatice și cele legate de biodiversitate.
Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 7
(7) Comunicarea din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”33 a subliniat o opțiune de a combina emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, altele decât emisiile de CO2, cu absorbțiile nete din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, creând astfel un sector al terenurilor nou reglementat. O astfel de combinație poate promova sinergii între acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor și poate facilita elaborarea și punerea în aplicare mai integrate a politicilor la nivel național și la nivelul Uniunii. În acest scop, ar trebui consolidată obligația statelor membre de a prezenta planuri integrate de atenuare a schimbărilor climatice pentru sectorul terenurilor.
(7) Comunicarea din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”33 a subliniat diferite căi și opțiuni de politică pentru a atinge obiectivul climatic mai ambițios al Uniunii pentru 2030. Aceasta a subliniat că, pentru atingerea neutralității climatice, acțiunea Uniunii va trebui să fie intensificată în mod semnificativ în toate sectoarele economiei. Progresele înregistrate într-un sector nu ar trebui să compenseze lipsa progreselor în alte sectoare. Prioritatea ar trebui să fie stoparea emisiilor fosile. În plus, absorbțiile de gaze cu efect de seră realizate de absorbanții naturali de carbon sunt fragile și potențial reversibile, ceea ce duce la creșterea incertitudinii în ceea ce privește măsurarea emisiilor și a absorbțiilor în sectorul terenurilor în comparație cu alte sectoare. Riscul de inversare a absorbțiilor realizate de absorbanții naturali de carbon este agravat și mai mult de schimbările climatice. Datele științifice privind clima arată, de asemenea, că răspunsul climatic la emisii și absorbții este asimetric, adică o tonă de gaze cu efect de seră emise în atmosferă nu poate fi comparată cu o tonă de gaze cu efect de seră absorbită33a. Există, de asemenea, diferențe între gazele cu efect de seră cu durată scurtă de viață, cum ar fi metanul, și dioxidul de carbon, care pot rămâne în atmosferă timp de până la 1 000 de ani. Prin urmare, obiectivul de intensificare a absorbțiilor de către absorbanții naturali de carbon ar trebui urmărit strict separat de obiectivul de reducere rapidă și drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră din alte sectoare, inclusiv a emisiilor agricole altele decât CO2.
33aZickfeld K., Azevedo D., Mathesius S. et al. Asymmetry in the climate–carbon cycle response to positive and negative CO2 emissions. Nature Climate Change 11, 613–617 (2021).
Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 8
(8) Sectorul terenurilor are potențialul de a deveni rapid neutru din punct de vedere climatic până în 2035 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și, ulterior, de a genera mai multe absorbții de gaze cu efect de seră decât emisii. Un angajament colectiv care vizează realizarea neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035 la nivelul UE poate oferi certitudinea necesară în materie de planificare pentru a stimula acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor pe termen scurt, având în vedere că astfel de acțiuni pot necesita mulți ani pentru a obține rezultatele dorite în materie de atenuare. În plus, se preconizează că sectorul terenurilor va deveni cel mai amplu sector din profilul fluxului de gaze cu efect de seră din UE în 2050. Prin urmare, este deosebit de important ca acest sector să fie ancorat pe o traiectorie care să poată conduce efectiv la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Până la jumătatea anului 2024, statele membre ar trebui să prezinte o actualizare a planurilor naționale integrate privind energia și clima actualizate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Planurile ar trebui să includă măsuri relevante prin care fiecare stat membru să contribuie cel mai bine la obiectivul colectiv de neutralitate climatică în sectorul terenurilor la nivelul UE în 2035. Pe baza acestor planuri, Comisia ar trebui să propună obiective naționale care să garanteze că emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și emisiile din sectoarele agricole, altele decât cele de CO2, sunt cel puțin echilibrate până în 2035. Contrar obiectivului UE de atingere a neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035, astfel de obiective naționale vor fi obligatorii și executorii pentru fiecare stat membru.
(8) Se preconizează că sectorul terenurilor va deveni cel mai amplu sector din profilul fluxului de gaze cu efect de seră din UE în 2050. Se preconizează că sectoarele din cadrul pilonului pentru terenuri vor avea contribuții diferite la obiectivul de neutralitate climatică. Mai ales, terenurile cultivate, pajiștile și zonele umede sunt în prezent emițători neți de gaze cu efect de seră în Uniune, dar au potențialul de a deveni o sursă de absorbții nete de gaze cu efect de seră, în special prin modernizarea agrosilviculturii, agricultura ecologică și refacerea zonelor umede și a turbăriilor. Prin urmare, este deosebit de important ca fiecare sector să fie ancorat pe o traiectorie care să poată conduce efectiv la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Până la jumătatea anului 2024, statele membre ar trebui să prezinte o actualizare a planurilor naționale integrate privind energia și clima actualizate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Planurile ar trebui să includă măsuri relevante prin care fiecare stat membru să contribuie cel mai bine la obiectivul de a asigura o contribuție echitabilă a tuturor la acest obiectiv. Pe baza acestor planuri șidupă ce a ținut seama de avizul Consiliului consultativ științific european pentru schimbările climatice și de bugetul Uniunii privind gazele cu efect de seră stabilit în Regulamentul (UE) 2021/1119, Comisia ar trebui să propună obiective și măsuri specifice pentru a asigura o repartizare echitabilă a sarcinilor între toate sectoarele de terenurișistatele membre.
__________________
__________________
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 8 a (nou)
(8a) Turbăriile sunt cel mai mare spațiu terestru de stocare a carbonului organic, dar, dacă sunt secate, pot deveni o sursă de gaze cu efect de seră, contribuind la criza climatică. La nivel global, turbăriile secate emit aproximativ 2 Gt de dioxid de carbon pe an, ceea ce corespunde unui procent de aproximativ 5 % din emisiile antropice. Prin urmare, îmbunătățirea gestionării și a protecției turbăriilor ar trebui să constituie o prioritate în ceea ce privește creșterea absorbției gazelor cu efect de seră, contribuind astfel la atenuarea schimbărilor climatice, precum și la protecția biodiversității și a solului împotriva eroziunii.
Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 8 b (nou)
(8b) Pădurile oferă beneficii importante pentru biodiversitate, stabilizarea solului, purificarea aerului și a apei, sechestrarea și stocarea carbonului și, eventual, furnizarea de produse din lemn cu durată lungă de viață. Cu toate acestea, natura și funcția pădurilor variază foarte mult în întreaga Uniune, în special între partea de nord, unde producția de lemn este mai răspândită, și cea de sud, unde conservarea solului este o prioritate și unde alte tipuri de păduri multifuncționale specifice (cum ar fi pădurea mediteraneeană sau Dehesa) necesită deseori măsuri specifice de conservare și ecologice, precum și perioade lungi de timp pentru absorbția CO2. Astfel de păduri mediteraneene sunt mai vulnerabile la schimbările climatice din cauza impactului direct, cum ar fi seceta sau degradarea pădurilor indusă de temperatură sau evoluția aridității. În acest context, ar trebui utilizat un indice de ariditate ca unul dintre instrumentele necesare pentru a consolida rezistența pădurilor Uniunii.
Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 8 c (nou)
(8c) La punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să se țină seama de articolul 349 din TFUE, care recunoaște vulnerabilitatea deosebită a regiunilor ultraperiferice din cauza suprafeței lor reduse, a insularității, a depărtării de regiunile continentale, a reliefului și climei lor dificile și a dependenței lor economice de un număr redus de produse, o combinație care le împiedică grav dezvoltarea și generează costuri suplimentare substanțiale în multe domenii, în special pentru transport. Eforturile depuse și obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră, stabilite pentru statele membre cu regiuni ultraperiferice – Portugalia, Spania și Franța –, ar trebui adaptate la situația dificilă a acestor regiuni, echilibrând obiectivele de mediu cu costurile sociale ridicate pentru aceste regiuni și ținând cont că acestea găzduiesc aproximativ 80 % din biodiversitatea Uniunii. Prin urmare, respectivele state membre ar trebui să implice autoritățile din regiunile ultraperiferice în elaborarea planurilor lor naționale privind energia și clima, asigurând o tranziție echitabilă.
Amendamentul 28 Propunere de regulament Considerentul 10
(10) Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii sau administratorii de păduri au nevoie de un stimulent direct pentru a stoca mai mult carbon pe terenurile lor și în pădurile lor. Noile modele de afaceri bazate pe stimulente pentru sechestrarea carbonului în solurile agricole și pe certificarea absorbțiilor de carbon trebuie să fie implementate din ce în ce mai mult în perioada rămasă până în 2030. Astfel de stimulente și modele de afaceri vor îmbunătăți atenuarea schimbărilor climatice în bioeconomie, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Prin urmare, ar trebui introduse noi categorii de produse de stocare a dioxidului de carbon în plus față de produsele lemnoase recoltate. Modelele de afaceri emergente, practicile agricole și de gestionare a terenurilor, menite să sporească absorbțiile, contribuie la o dezvoltare teritorială echilibrată și la creșterea economică în zonele rurale. De asemenea, ele creează oportunități pentru noi locuri de muncă și oferă stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante.
(10) Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii, proprietarii de terenuri și de păduri sau administratorii de păduri ar trebui să fie încurajați să stocheze mai mult carbon pe terenurile și pădurile lor, acordând prioritate abordărilor ecosistemice și practicilor favorabile biodiversității, cum ar fi practicile forestiere apropiate de natură, împădurirea, refacerea stocurilor de carbon forestier, extinderea acoperirii agroforestiere, sechestrarea carbonului în sol și refacerea zonelor umede, precum și alte soluții inovatoare. Astfel de stimulente ar trebui să îmbunătățească și atenuarea schimbărilor climatice în bioeconomie și reducerea globală a emisiilor în toate sectoarele bioeconomiei, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Lemnul recoltat din surse durabile cu durată de viață îndelungată și produsele de stocare a carbonului pe bază biologică pot contribui la bioeconomia circulară, acționând ca înlocuitori pentru opțiunile pe bază de combustibili fosili, dar potențialul stocării carbonului în aceste produse este determinat de durata de viață a acestor produse. Beneficiul utilizării lemnului pentru a înlocui energiile sau materialele concurente cu amprente de carbon mai mari depinde și de metodele de recoltare, de transport și de prelucrare. Prin urmare, noi categorii de produse de stocare a carbonului pot fi introduse numai dacă au o durată de viață lungă, au un efect net pozitiv de sechestrare a carbonului pe baza unei evaluări a ciclului de viață, inclusiv impactul asupra utilizării terenurilor și a schimbării destinației terenurilor asociate cu creșterea recoltării, și cu condiția ca datele disponibile să aibă o bază științifică, să fie transparente și verificabile. Comisia trebuie să țină seama de faptul că este necesar ca ciclul de viață al acestor produse nu afecteze semnificativ obiectivele de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.
Amendamentul 29 Propunere de regulament Considerentul 10 a (nou)
(10a) Finanțarea publică din politica agricolă comună (PAC) și alte programe ale Uniunii pot sprijini deja sechestrarea carbonului și abordările favorabile biodiversității în păduri și terenuri agricole. Pentru a oferi un sprijin financiar necesar și personalizat proprietarilor sau administratorilor de terenuri și păduri cu scopul de a atinge obiectivele consolidate în domeniul LULUCF, ar trebui mobilizate planurile strategice PAC și alte surse de finanțare publice sau private.
Amendamentul 30 Propunere de regulament Considerentul 10 b (nou)
(10b) Pentru a asigura un progres constant în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, statele membre care nu reușesc să își atingă obiectivele anuale în doi ani consecutivi ar trebui să își revizuiască planurile naționale privind energia și clima și strategiile pe termen lung pentru a se asigura că se iau măsuri suplimentare în scopul de a îmbunătăți toți absorbanții și toate rezervoarele și de a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale.
Amendamentul 31 Propunere de regulament Considerentul 10 c (nou)
(10c) Pentru a menține și a îmbunătăți coerența socială, Pactul verde european trebuie să fie pus în aplicare într-un mod sustenabil pe plan economic și acordând atenție aspectelor sociale, pentru a asigura o tranziție echitabilă și justă, care să nu lase pe nimeni în urmă și să promoveze egalitatea de gen. Nivelul sporit de ambiție în sectorul exploatării terenurilor și al silviculturii poate avea efecte sociale, economice și asupra forței de muncă. Acesta poate crea oportunități pentru noi locuri de muncă de calitate și oferă stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante. Prin urmare, este important să se anticipeze impactul politicilor asupra locurilor de muncă și a rezultatelor legate de acestea prin evaluări ale impactului asupra ocupării forței de muncă, așa cum se prevede, de exemplu, în Ghidul de referință al OIM privind evaluarea impactului asupra ocupării forței de muncă, să se asigure o tranziție justă pentru ca sectorul exploatării terenurilor și al silviculturii să devină mai sustenabil, cu implicarea deplină a partenerilor sociali și a organizațiilor relevante ale societății civile, atât în faza de planificare, cât și în cea de punere în aplicare, în beneficiul administratorilor de păduri și de terenuri, al fermierilor, al lucrătorilor, al mediului și al societății în sens mai larg. Politicile naționale ar trebui să țină seama în mod corespunzător de acest lucru.
Amendamentul 32 Propunere de regulament Considerentul 10 d (nou)
(10d) Potențialul de stocare a carbonului al produselor lemnoase este determinat de durata de viață a acestor produse, care poate varia de la câteva zile pentru un pliant la mai multe decenii sau chiar sute de ani pentru o clădire din lemn. Deși un produs din lemn reprezintă un stoc de carbon, beneficiul real al recoltării unui copac depinde de durata de viață a produsului realizat, care trebuie comparată cu cea a lemnului din ecosistem dacă nu ar fi fost tăiat copacul.
Amendamentul 33 Propunere de regulament Considerentul 10 e (nou)
(10e) Definiția cultivării plantelor palustre (sau a agriculturii în turbării) ar trebui discutată în continuare, pentru a se trece rapid la o agricultură pe soluri organice mai favorabilă climei, precum și pentru a pune capăt drenărilor și a reface nivelul natural al apei.
Amendamentul 34 Propunere de regulament Considerentul 10 f (nou)
(10f) În conformitate cu obiectivul Uniunii de creștere netă zero a suprafeței terenurilor ocupate până în 2050, ar trebui evitată transformarea terenurilor naturale și agricole în zone construite. Prin urmare, statele membre ar trebui să introducă în planurile lor de amenajare a teritoriului măsuri care să compenseze orice reducere a terenurilor rezultată din urbanizare.
Amendamentul 35 Propunere de regulament Considerentul 11
(11) Având în vedere particularitățile sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii din fiecare stat membru, precum și faptul că statele membre trebuie să își îmbunătățească performanțele pentru a-și atinge obiectivele naționale obligatorii, o serie de flexibilități ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre, inclusiv comercializarea excedentelor și extinderea flexibilităților pentru păduri, respectând totodată integritatea de mediu a obiectivelor.
(11) Având în vedere particularitățile sectorului LULUCF din fiecare stat membru, precum și faptul că statele membre trebuie să își îmbunătățească performanțele pentru a-și atinge obiectivele naționale obligatorii, o serie de flexibilități ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre, inclusiv comercializarea excedentelor la un preț minim și extinderea flexibilităților pentru păduri, respectând totodată integritatea de mediu a obiectivelor.
Amendamentul 36 Propunere de regulament Considerentul 12
(12) Eliminarea normelor actuale de contabilizare după 2025 creează necesitatea unor dispoziții alternative pentru perturbările naturale, cum ar fi incendiile, dăunătorii și furtunile, pentru a aborda incertitudinile cauzate de procesele naturale sau ca urmare a schimbărilor climatice în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. În 2032, statele membre ar trebui să dispună de un mecanism de flexibilitate legat de perturbările naturale, cu condiția ca acestea să fi epuizat toate celelalte flexibilități de care dispun, să pună în aplicare măsuri adecvate de reducere a vulnerabilității terenurilor lor la astfel de perturbări și ca realizarea de către Uniune a obiectivului pentru 2030 privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură să fie finalizată.
(12) Eliminarea normelor actuale de contabilizare după 2025 creează necesitatea unor dispoziții alternative pentru perturbările naturale, cum ar fi incendiile, dăunătorii și furtunile, pentru a aborda incertitudinile cauzate de procesele naturale sau de perturbările ecosistemelor create de schimbările climatice în sectorul LULUCF, cu condiția ca acestea să nu fi putut fi anticipate sau prevenite, în special prin punerea în aplicare a unor măsuri de adaptare. În 2032, statele membre ar trebui să dispună de un mecanism de flexibilitate legat de perturbările naturale, cu condiția ca acestea să fi epuizat toate celelalte flexibilități de care dispun și să fi demonstrat că excedentul rămas are legătură directă cu impactul perturbărilor naturale sau al perturbărilor ecosistemelor create de schimbările climatice, să pună în aplicare măsuri adecvate de îmbunătățire a absorbanților naturali de carbon într-un mod care să contribuie la ameliorarea biodiversității și la reducerea vulnerabilității terenurilor lor la astfel de perturbări și ca realizarea de către Uniune a obiectivului pentru 2030 privind LULUCF să fie finalizată.
Amendamentul 37 Propunere de regulament Considerentul 13
(13) Odată cu stabilirea unor obiective naționale anuale obligatorii privind absorbțiile de gaze cu efect de seră pe baza emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră raportate începând cu 2026, ar trebui stabilite norme pentru respectarea obiectivelor. Principiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui să se aplice mutatis mutandis, cu o sancțiune pentru neconformitate calculată după cum urmează: 108 % din decalajul dintre obiectivul atribuit și absorbțiile nete raportate în anul respectiv se va adăuga la cifra emisiilor de gaze cu efect de seră raportată în anul următor de către statul membru.
(13) Odată cu stabilirea unor obiective naționale anuale obligatorii privind absorbțiile de gaze cu efect de seră pe baza emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră raportate începând cu 2026, ar trebui stabilite norme pentru respectarea obiectivelor. Principiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui să se aplice mutatis mutandis, cu o sancțiune pentru neconformitate calculată după cum urmează: 108 % din decalajul dintre obiectivul atribuit și absorbțiile nete raportate în anul respectiv se va adăuga la cifra emisiilor de gaze cu efect de seră raportată în anul următor de către statul membru. Comisia ar trebui să ia toate măsurile necesare în conformitate cu tratatele pentru a asigura respectarea de către statele membre a dispozițiilor prezentului regulament.
Amendamentul 38 Propunere de regulament Considerentul 13 a (nou)
(13a) Controlul public și accesul la justiție reprezintă o parte esențială a valorilor democratice ale Uniunii și un instrument de protecție a statului de drept. Societatea civilă joacă un rol esențial, de „câine de pază”, în statele membre și furnizează sprijin important pentru a contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european. Pentru a-și proteja drepturile și a contesta încălcările punerii în aplicare a prezentului regulament la nivel național, statele membre ar trebui să asigure cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale accesul la justiție. Pentru a se asigura că acest drept poate fi exercitat în mod egal în toate statele membre, la prezentul regulament ar trebui să se adauge un articol care să vizeze accesul la justiție.
Amendamentul 39 Propunere de regulament Considerentul 14
(14) Pentru a asigura existența unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Regulamentului (UE) 2018/841 de stabilire a alocărilor anuale de obiective pentru statele membre, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului37.
(14) Pentru a specifica cerințele prevăzute în prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește stabilirea alocărilor anuale de obiective pentru statele membre pentru LULUCF, precum și metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată la obiectivele statelor membre și în vederea realizării expertizei independente, precizând criterii minime pentru includerea monitorizării biodiversității în sistemul de monitorizare a terenurilor și adoptarea unei metodologii de evaluare a impactului perturbărilor ecosistemice create de schimbările climatice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare36a. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
______________
______________
36a JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
37 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 40 Propunere de regulament Considerentul 15 a (nou)
(15a) În Europa, inventarele forestiere naționale sunt utilizate pentru a furniza informații pentru evaluările serviciilor ecosistemice forestiere. Sistemul de monitorizare a inventarelor forestiere diferă de la țară la țară, întrucât fiecare țară are propriul sistem de inventariere forestieră, cu propria sa metodologie. Comisia și statele membre ar trebui să armonizeze indicatorii, definiția și diferitele sisteme de inventariere și să stabilească un sistem de monitorizare forestieră consecvent în întreaga Uniune.
Amendamentul 41 Propunere de regulament Considerentul 16
(16) Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203038, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic39, Strategia UE pentru păduri40, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului revizuită41 și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”42 vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune. Monitorizarea și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale.
(16) Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate și măsurate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203038, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic39, Strategia UE privind solul39a, Strategia UE pentru păduri40, Comunicarea Comisiei referitoare la ciclurile durabile ale carbonului39b, Strategia actualizată a UE privind bioeconomia40b, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului revizuită41 și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”42 vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune și la stimularea sinergiilor între politicile Uniunii în domeniul climei și al biodiversității. Monitorizarea prin satelit și la fața locului și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și utilizând pe deplin instrumentele deja existente, cum ar fi anchetele LUCAS (Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor) și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale. În acest context, Comisia ar trebui să ofere asistență statelor membre pentru ca acestea să aplice metodologia de nivel 3 începând cu 2026, pentru a asigura coerența și transparența datelor, și să continue să lucreze la datele geospațiale GIS la nivelul Uniunii.
__________________
__________________
38 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre (COM(2020)0380).
38 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre (COM(2020)0380).
39a Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind solul pentru 2030 – Valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase pentru ființele umane, alimentație, natură și climă (COM(2021)0699).
40 […]
40 […]
40a Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu referitoare la ciclurile durabile ale carbonului (COM(2021)0800).
40b Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O bioeconomie durabilă pentru Europa: consolidarea legăturilor dintre economie, societate și mediu (COM/2018/0673).
41 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
41 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
Amendamentul 42 Propunere de regulament Considerentul 16 a (nou)
(16a) În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2030 și al noii strategii a UE pentru păduri pentru 2030, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexei V la Regulamentul (UE) 2018/1999 pentru a adăuga noi categorii de terenuri la cele vizate de sistemul de monitorizare a unităților de utilizare a terenurilor care fac obiectul protecției și la cele vizate de sistemul de monitorizare a unităților de utilizare a terenurilor care fac obiectul refacerii.
Amendamentul 43 Propunere de regulament Considerentul 17
(17) Schimbările antropice preconizate în ceea ce privește utilizarea mediului marin și de apă dulce, de exemplu prin extinderea planificată a surselor de energie offshore, creșterea potențială a producției de acvacultură și creșterea nivelurilor de protecție a naturii în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei UE în domeniul biodiversității, vor influența emisiile de gaze cu efect de seră și sechestrarea acestora. În prezent, aceste emisii și absorbții nu sunt incluse în tabelele standard de raportare către CCONUSC. Ulterior adoptării metodologiei de raportare, Comisia va lua în considerare raportarea cu privire la progresele, fezabilitatea analizei și impactul extinderii raportării la mediul marin și de apă dulce pe baza celor mai recente dovezi științifice ale acestor fluxuri atunci când efectuează revizuirea în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament.
(17) Se preconizează că schimbările antropice ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale absorbțiilor din ecosistemele marine, costiere și de apă dulce vor varia în viitor ca urmare a modificărilor utilizării, de exemplu prin extinderea planificată a surselor de energie offshore, creșterea potențială a producției de acvacultură și creșterea nivelurilor de protecție a naturii necesare îndeplinirii obiectivelor Strategiei UE în domeniul biodiversității.Zonele umede costiere prezintă un interes specific pentru biodiversitatea Uniunii, precum și pentru regiunile și ecosistemele ultraperiferice vizate de acțiunile externe ale Uniunii, și pot declanșa o reducere importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, sub forma așa-numitelor ecosisteme de „carbon albastru”. În prezent, aceste emisii și absorbții nu sunt incluse în tabelele standard de raportare către CCONUSC. Ulterior adoptării metodologiei de raportare, Comisia va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare al prezentului regulament pentru a include emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile din ecosistemele marine, costiere, inclusiv zonele umede care formează o deltă, și de apă dulce pe baza celor mai recente dovezi științifice ale acestor fluxuri și ale cauzelor lor, și va aplica acestor emisii și absorbții obiective specifice atunci când efectuează revizuirea în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament.
Amendamentul 44 Propunere de regulament Considerentul 17 a (nou)
(17a) Regulamentul LULUCF ar trebui să fie modificat pentru a fi în conformitate cu articolul 6 din Acordul de la Paris și cu rezultatele Reuniunii la nivel înalt privind clima de la Glasgow și pentru a evita dubla contabilizare. În același timp, Uniunea și statele membre ar trebui să încurajeze partenerii internaționali și părțile terțe să ia măsuri suplimentare și în sectorul LULUCF, în contextul viitoarelor conferințe ale ONU privind schimbările climatice, precum și în alte contexte internaționale.
Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 1 – paragraful 1 – litera d b (nouă)
(db) angajamentele instituțiilor relevante ale Uniunii și ale statelor membre de a lua măsurile necesare pentru a îmbunătăți absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF începând din 2031, astfel încât să contribuie la punerea în aplicare a articolului 5 alineatul (1) din Acordul de la Paris și să asigure o contribuție sustenabilă și previzibilă pe termen lung a absorbanților naturali la atingerea obiectivului Uniunii de neutralitate climatică până cel târziu în 2050 și la atingerea ulterior a emisiilor negative, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119;
Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 1 – paragraful 1 – litera e
(e) angajamente ale statelor membre de a lua măsurile necesare pentru realizarea colectivă a neutralității climatice în Uniune până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, inclusiv emisiile din agricultură altele decât cele de CO2.”;
3. Prezentul regulament se aplică și în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și care se produc pe teritoriile statelor membre începând cu 2031, în oricare dintre categoriile de terenuri enumerate la alineatul (2) literele (a)-(j) și în oricare dintre următoarele sectoare:
eliminat
(a) fermentație enterică;
(b) gestionarea gunoiului de grajd;
(c) cultivarea orezului;
(d) soluri agricole;
(e) incendierea programată a savanelor;
(f) arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil;
(g) stropire cu var;
(h) aplicarea ureei;
(i) alte îngrășăminte cu conținut de carbon;
(j) „altele.”
Amendamentele 97 și 50cp2 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 4 – paragraful 2
2. Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră este de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018.
2. Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii este de cel puțin 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018. Acest obiectiv este amplificat și mai mult prin măsuri și inițiative suplimentare la nivelul Uniunii, pentru a sprijini sechestrarea carbonului în solurile agricole.Astfel de măsuri și inițiative, precum și metodologia de calculare a obiectivelor și de repartizare între statele membre completează prezentul regulament la un an de la intrarea în vigoare a prezentei legislații.
Fiecare stat membru se asigură că, ținând seama de flexibilitățile prevăzute la articolele 12, 13 și 13b, cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor sale de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), în fiecare an din perioada 2026-2030, nu depășește limita stabilită de o traiectorie liniară, care se încheie în 2030 cu privire la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv în anexa IIa. Traiectoria liniară a unui stat membru începe în 2022.
Fiecare stat membru se asigură că, ținând seama de flexibilitățile prevăzute la articolele 12 și 13b, cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor sale de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), în fiecare an din perioada 2026-2030, nu depășește limita stabilită de o traiectorie liniară, care se încheie în 2030 cu privire la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv în anexa IIa. Traiectoria liniară a unui stat membru începe în 2022.
3. Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc obiectivele anuale pe baza traiectoriei liniare pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru, pentru fiecare an din perioada 2026-2029, în ceea ce privește tonele de CO2 echivalent. Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea absorbțiilor nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa poate face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre. Metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată obiectivelor statelor membre se stabilește în aceste acte de punere în aplicare. În sensul respectivelor acte de punere în aplicare, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
3. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament stabilind obiectivele anuale pentru sectorul LULUCF pe baza traiectoriei liniare pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru, pentru fiecare an din perioada 2026-2029, în ceea ce privește tonele de CO2 echivalent. Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea absorbțiilor nete de cel puțin 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa poate face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre, sub rezerva unei expertize independente care să confirme necesitatea și proporționalitatea corecției tehnice pe baza unei precizii mai bune a datelor monitorizate și raportate. Metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată obiectivelor statelor membre și de expertiză independentă se stabilește în aceste acte delegate și este pusă la dispoziția publicului. În sensul respectivelor acte delegate, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 16a.
Amendamentul 108 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 4 – alineatul 3 a (nou)
3a. În cazul în care statele membre doresc să atingă niveluri mai ridicate, sunt încurajate să facă acest lucru.
Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 4 – alineatul 3 b (nou)
3b. Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre iau măsurile necesare la nivelul Uniunii și, respectiv, la nivel național pentru a îmbunătăți în continuare absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF începând din 2031, astfel încât să contribuie la aplicarea articolului 5 alineatul (1) din Acordul de la Paris și să asigure o contribuție sustenabilă și previzibilă pe termen lung a absorbanților naturali la obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până cel târziu în 2050 și la obiectivul de a realiza ulterior emisii negative, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119.
Până la 1 ianuarie 2025, Comisia, ținând seama de avizul Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice și de bugetul Uniunii pentru gazele cu efect de seră prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima transmise de statele membre până la 30 iunie 2024 în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, prezintă o propunere de modificare a prezentului regulament cu scopul de a stabili obiective ale Uniunii și ale statelor membre pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură cel puțin pentru 2035, 2040, 2045 și 2050.
4. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectoarele prevăzute la articolul 2 alineatul (3) literele (a)-(j) urmăresc să atingă valoarea netă de zero până în 2035, iar ulterior Uniunea să realizeze emisii negative. Uniunea și statele membre iau măsurile necesare pentru a permite îndeplinirea colectivă a obiectivului pentru 2035. Până la 31 decembrie 2025și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, până la 30 iunie 2024, Comisia prezintă propuneri privind contribuția fiecărui stat membru la reducerea netă a emisiilor.”;
4. Până la 31 decembrie 2024, pe baza rapoartelor naționale integrate privind energia și a planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolelor 14 și 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999 până la data respectivă și ținând seama de avizul Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice și de bugetul Uniunii în materie de gaze cu efect de seră prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește creșterea absorbției nete de gaze cu efect de seră în terenuri cultivate, pășuni și zone umede în temeiul domeniului de aplicare al prezentului regulament și în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de agricultură în temeiul domeniului de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 și evaluează dacă tendințele actuale și proiecțiile viitoare sunt coerente cu obiectivul de a realiza reduceri pe termen lung ale emisiilor de gaze cu efect de seră în toate sectoarele în conformitate cu obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și cu obiectivele intermediare ale Uniunii în materie de climă stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1119.
Raportul respectiv include o evaluare a impactului care analizează opțiunile, inclusiv obiectivele naționale, pentru a asigura o contribuție echitabilă a fiecărui sector și a fiecărui stat membru la obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și la obiectivele intermediare ale Uniunii în materie de climă prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, ținând seama totodată de obiectivele Strategiei în domeniul bioeconomiei din 2018, de producția alimentară locală durabilă și de securitatea alimentară, de Strategia „De la fermă la consumator” și de Strategia privind biodiversitatea, precum și de viitoarea legislație privind sistemul alimentar durabil, evaluând sinergiile și compromisurile legate de accelerarea înlocuirii combustibililor fosili cu bioproduse și evaluând impactul până la nivelul fermelor.
În urma acestui raport, Comisia prezintă, dacă consideră necesar, propuneri legislative pentru a asigura contribuții din partea tuturor sectoarelor, în conformitate cu obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și cu obiectivele intermediare ale Uniunii în materie de climă prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119.
Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 4 – alineatul 4 a (nou)
4a. Atunci când adoptă măsuri pentru a-și îndeplini obiectivele naționale astfel cum se prevede la alineatul (2), statele membre țin seama de principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și de garanțiile minime în sensul articolelor 17 și 18 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului1a, ținând seama, în același timp, de principiile consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale. Comisia emite orientări pentru a stabili norme și metodologii comune în vederea atingerii obiectivului prevăzut la prezentul alineat. Comisia este, de asemenea, împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament, stabilind criterii minime pentru a include monitorizarea biodiversității în sistemele de monitorizare a terenurilor.
__________________
1a Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
Amendamentul 57 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 4 a (nou)
(3a) Se introduce următorul articol 4a:
„Articolul 4a
Sprijin financiar și tranziție echitabilă pentru intensificarea acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în sectorul LULUCF
1. Până la ... [patru luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a disponibilității și coerenței tuturor instrumentelor de finanțare existente ale Uniunii pentru o mai mare atenuare a schimbărilor climatice și adaptare la acestea în sectorul LULUCF, cu scopul de a contribui la obiectivele stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (3) în conformitate cu articolul 4 alineatul (4a). În raportul respectiv, Comisia emite, după caz, recomandări adresate statelor membre cu privire la modul în care planurile lor strategice PAC trebuie modificate în temeiul articolului 120 din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului pentru a oferi sprijinul financiar necesar și personalizat proprietarilor sau administratorilor de terenuri și păduri pentru a atinge obiectivele stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (3), în conformitate cu articolul 4 alineatul (4a), acordând prioritate promovării abordărilor ecosistemice la nivelul pădurilor, terenurilor agricole și agrosilviculturii. Aceste recomandări țin seama de necesitatea de a asigura caracterul permanent al absorbțiilor facilitate de acest sprijin financiar și de riscul ca absorbțiile respective să fie eliberate în orice moment în atmosferă, accidental sau intenționat.
2. Atunci când statele membre utilizează venituri publice obținute din licitarea certificatelor EU ETS în temeiul Directivei 2003/87/CE pentru a sprijini măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea adoptate de proprietarii sau administratorii de terenuri și păduri în vederea atingerii obiectivelor stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (3), în conformitate cu articolul 4 alineatul (4a), se acordă prioritate promovării abordărilor ecosistemice la nivelul pădurilor și terenurilor agricole. Proiectele sunt selectate pe baza unor criterii comune obiective, bazate pe știință și transparente și recompensează practici ale căror beneficii climatice și de mediu sunt dovedite științific și care duc la creșterea durabilă și pe termen lung a sechestrării carbonului în soluri și biomasă, asigurând totodată beneficii conexe pentru societate.
3. În scopul alineatului (3), Comisia adoptă orientări pentru a stabili criterii comune de selecție a proiectelor, bazate, printre altele, pe orientările existente adoptate de Comisie. Înainte de a adopta respectivele orientări, Comisia consultă Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119, precum și societatea civilă și părțile interesate relevante.
4. Până la 31 decembrie 2022, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere legislativă în vederea instituirii unui cadru de reglementare pentru certificarea absorbțiilor de carbon solide din punct de vedere științific, durabile, fiabile și permanente, inclusiv prin practici de sechestrare a carbonului în solurile agricole, care asigură integritatea mediului și respectă principiile ecologice favorabile biodiversității.
5. Până la ... [doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] și, ulterior, o dată la doi ani, statele membre evaluează impactul social și asupra forței de muncă, inclusiv asupra egalității de gen și a condițiilor de muncă, atât la nivel național, cât și la nivel regional, pe care obligațiile stabilite în prezentul regulament îl au în oricare dintre categoriile de terenuri și în oricare dintre sectoarele care intră sub incidența articolului 2.”
Amendamentul 58 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 b (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 5 – alineatul 1
(3b) la articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
1. Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu acuratețe emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2. Statele membre se asigură că aceste conturi și alte date furnizate în temeiul prezentului regulament sunt exacte, au un caracter complet și sunt consecvente, comparabile și transparente. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (-).
„1. Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu acuratețe emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2. Statele membre se asigură că aceste conturi și alte date furnizate în temeiul prezentului regulament sunt exacte, au un caracter complet și sunt consecvente, accesibile publicului, comparabile și transparente. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (-).”
Amendamentul 59 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 c (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 5 – alineatul 4
(3c) La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4. Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon, cu condiția ca rezervorul de carbon să nu fie o sursă. Cu toate acestea, opțiunea de neincludere a variațiilor stocului de carbon în conturi nu se aplică în ce privește rezervoarele de carbon de biomasă de suprafață, de lemn mort și de produse lemnoase recoltate, din categoria de contabilizare a terenurilor de terenuri forestiere gestionate.
„4. Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon, cu condiția ca rezervorul de carbon să nu fie o sursă. Cu toate acestea, opțiunea de neincludere a variațiilor stocului de carbon în conturi nu se aplică în ce privește rezervoarele de carbon de biomasă de suprafață, de carbon din sol mineral și organic, de lemn mort și de produse lemnoase recoltate, din categoria de contabilizare a terenurilor de terenuri forestiere gestionate.
Amendamentul 60 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 d (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 5 – alineatul 4 – paragraful 1 a (nou)
(3d) La articolul 5 alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:
„Cel târziu în termen de un an de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare], Comisia adoptă un act delegat de stabilire a unei valori recalibrate a stocului de carbon pentru categoriile principale de păduri primare și seculare ale Uniunii din categoria de terenuri forestiere gestionate pe baza datelor măsurate.
Comisia utilizează seturile de date furnizate de proiectele de cercetare finalizate sau derulate în prezent pentru tipurile de păduri primare și seculare relevante și utilizează alte instrumente ale Uniunii pentru a finanța proiectele pentru tipuri de păduri cu lacune în materie de date. Dacă este relevantă, poate fi creată în acest scop o cerere de propuneri specializată, în cadrul misiunilor UE din Orizont Europa legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.”
Amendamentul 61 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 e (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 5 – alineatul 5 a (nou)
(3e) La articolul 5 se introduce următorul alineat:
„5a. Colectarea datelor se consolidează și mai mult printr-o monitorizare armonizată la nivelul Uniunii a evoluției conținutului de carbon organic din sol și a factorilor care influențează starea solului și stocurile de carbon ale acestuia, prin intermediul studiilor anuale LUCAS (Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor) elaborate de serviciile competente ale Comisiei Europene.”
Amendamentul 62 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera a Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 9 – titlu
„Produse de stocare a carbonului”;
Produse sustenabile de stocare a carbonului;
Amendamentul 63 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 9 – alineatul 2
2. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse de stocare a carbonului, inclusiv produse lemnoase recoltate, care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.
2. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse lemnoase recoltate care au un efect de sechestrare a carbonului, cu condiția ca metodologiile pentru noile categorii să fie fundamentate științific, transparente, verificabile, să evite dubla contabilizare și să se bazeze pe Orientările IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.
Amendamentul 64 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b a (nouă) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 9 – alineatul 2 a (nou)
(ba) se introduce următorul alineat:
„2a.În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a unui act legislativ privind un cadru de reglementare al Uniunii pentru certificarea absorbțiilor de carbon pe baza unor cerințe și norme de contabilizare solide din punct de vedere științific în ceea ce privește calitatea măsurătorilor, standardele de monitorizare, protocoalele de raportare și mijloacele de verificare, asigurarea integrității de mediu și evitarea efectelor negative asupra biodiversității și ecosistemelor, și în cazul în care au fost adoptate noi orientări IPCC de către Conferința părților la CCONUSC sau Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la Acordul de la Paris, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind posibilele beneficii și compromisuri în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea și protecția biodiversității ca urmare a includerii bioproduselor de stocare a carbonului cu durată lungă de viață obținute în mod sustenabil, care au un efect net pozitiv de sechestrare a carbonului pe baza unei evaluări a ciclului de viață, inclusiv a impactului asupra utilizării terenurilor și a schimbării destinației terenurilor, în asociere cu creșterea recoltării, și cu condiția ca datele disponibile să fie bazate pe date științifice, transparente și verificabile. Raportul Comisiei poate fi însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare în consecință a prezentului regulament, asigurând în același timp integritatea de mediu, evitând dubla contabilizare și garantând că resursele naturale sunt utilizate și reciclate cât mai mult timp posibil și alocate celor mai importante scopuri posibile în fiecare etapă.Comisia ține seama, de asemenea, de necesitatea ca ciclul de viață al produselor de stocare a carbonului să nu afecteze semnificativ alte obiective de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.”
Amendamentul 65 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera a a (nouă) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 11 – alineatul -1
(aa) înainte de alineatul (1) se introduce următorul alineat (-1):
„-1. În cazul în care Comisia constată că un stat membru nu și-a îndeplinit obiectivul anual stabilit la articolul 4 alineatul (3) timp de doi ani consecutivi, aceasta adresează recomandări statului membru respectiv, indicând măsurile suplimentare necesare în sectorul LULUCF pentru a remedia respectiva situație. Comisia face publice aceste recomandări. De asemenea, Comisia poate oferi sprijin tehnic suplimentar statului membru respectiv.
Dacă se emit recomandări în conformitate cu primul paragraf, statul membru în cauză își modifică, în termen de șase luni de la primirea recomandărilor, planul național privind energia și clima și strategia pe termen lung menționate la articolele 3 și 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999 pentru a adopta măsuri suplimentare adecvate, ținând seama de recomandările adoptate de Comisie. Măsurile respective sunt motivate și justificate în mod corespunzător.
Statul membru în cauză notifică Comisiei planul național privind energia și clima și strategia pe termen lung revizuite, anexând o declarație în care se descrie în ce mod revizuirea propusă va remedia neîndeplinirea obiectivelor anuale și cum s-a ținut cont de recomandările Comisiei.
Dacă statul membru în cauză nu dă curs recomandărilor Comisiei, aceasta analizează adoptarea măsurilor necesare în conformitate cu tratatele.”
Amendamentul 66 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera b Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 11 – alineatul 1
1. Un stat membru poate utiliza:
1. Fără a aduce atingere alineatului (-1), un stat membru poate utiliza:
(a) flexibilitățile generale prevăzute la articolul 12; și
(a) flexibilitățile generale prevăzute la articolul 12; și
(b) pentru a respecta angajamentul de la articolul 4, flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută la articolele 13 și 13b.
(b) pentru a respecta angajamentele și obiectivele prevăzute la articolul 4, flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută la articolul 13 și mecanismul instituit la articolul 13b.
Pe lângă flexibilitățile menționate la primul paragraf literele (a) și (b), Finlanda poate utiliza compensările suplimentare în temeiul articolului 13a.
Pe lângă flexibilitățile menționate la primul paragraf literele (a) și (b), Finlanda poate utiliza compensările suplimentare în temeiul articolului 13a.
Amendamentul 67 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera b a (nouă) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 11 – alineatul 2
(ba) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2. În cazul în care un stat membru nu respectă cerințele de monitorizare stabilite la articolul 7 alineatul (1) litera (da) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, administratorul central desemnat în temeiul articolului 20 din Directiva 2003/87/CE (denumit în continuare „administratorul central”) interzice temporar statului membru respectiv transferarea sau reportul („banking”) în temeiul articolului 12 alineatele (2) și (3) din prezentul regulament, precum și utilizarea flexibilității privind terenurile forestiere gestionate în temeiul articolului 13 din prezentul regulament.”
„2. În cazul în care un stat membru nu respectă cerințele de monitorizare stabilite la articolul 7 alineatul (1) litera (da) din Regulamentul(UE) nr. 525/2013, administratorul central desemnat în temeiul articolului 20 din Directiva2003/87/CE (denumit în continuare „administratorul central”) interzice temporar statului membru respectiv transferarea în temeiul articolului 12 alineatul (2) din prezentul regulament, precum și utilizarea flexibilității privind terenurile forestiere gestionate în temeiul articolului 13 din prezentul regulament.”
Amendamentul 68 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera -a (nouă) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 12 – alineatul 2
(-a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2. În măsura în care absorbțiile totale depășesc emisiile totale într-un stat membru și după deducerea oricărei cantități luate în considerare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) 2018/842, respectivul stat membru poate transfera cantitatea rămasă de absorbții unui alt stat membru. Cantitatea transferată este luată în considerare atunci când se evaluează respectarea de către statul membru destinatar a angajamentului său asumat în temeiul articolului 4 din prezentul regulament.
„2. În măsura în care absorbțiile totale depășesc emisiile totale într-un stat membru în perioada 2021-2025 sau absorbțiile nete de gaze cu efect de seră dintr-un stat membru depășesc obiectivul său anual, astfel cum este stabilit la articolul 4 alineatul (3), respectivul stat membru poate transfera cantitatea rămasă de absorbții unui alt stat membru, cu condiția ca statul membru destinatar să plătească o contribuție echivalentă cel puțin cu media prețurilor de închidere ale certificatelor EU ETS pe platforma comună de licitație în timpul anului corespunzător transferului. Cantitatea transferată este luată în considerare atunci când se evaluează respectarea de către statul membru destinatar a angajamentului și obiectivelor sale asumate în temeiul articolului 4 din prezentul regulament.”
Amendamentul 69 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera b Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 12 – alineatul 5
5. Statele membre pot folosi veniturile generate de transferurile efectuate în temeiul alineatului(2) pentru combaterea schimbărilor climatice în Uniune sau în țări terțe și informează Comisia cu privire la orice astfel de măsuri luate.
5. Statele membre utilizează toate veniturile generate de transferurile efectuate în temeiul alineatului (2) pentru a finanța măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în sectorul LULUCF în Uniune sau în țări terțe, inclusiv abordări ecosistemice, ținând seama totodată de principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și de garanțiile minime prevăzute la articolul 17 și, respectiv, articolul 18 din Regulamentul (UE) 2020/852. Statele membre informează Comisia despre utilizarea acestor venituri și măsurile luate în rapoartele menționate la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
Amendamentul 70 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 13
Articolul 13
Articolul 13
Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate
Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate
1. În cazul în care, în perioada 2021-2025, emisiile totale depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) [contabilizate în conformitate cu prezentul regulament] într-un stat membru, respectivul stat membru poate utiliza flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută în prezentul articol pentru a respecta dispozițiile articolului 4 alineatul (1).
1. În cazul în care, în perioada 2021-2025, emisiile totale depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) [contabilizate în conformitate cu prezentul regulament] într-un stat membru, respectivul stat membru poate utiliza flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută în prezentul articol pentru a respecta dispozițiile articolului 4 alineatul (1).
2. În cazul în care, în perioada 2021-2025, rezultatul calculului menționat la articolul 8 alineatul (1) este o valoare pozitivă, statul membru în cauză are dreptul să compenseze emisiile rezultate din calcul, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
2. În cazul în care, în perioada 2021-2025, rezultatul calculului menționat la articolul 8 alineatul (1) este o valoare pozitivă, statul membru în cauză are dreptul să compenseze emisiile rezultate din calcul, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) statul membru a inclus, în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere; și
(a) statul membru a inclus, în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere într-un mod care să contribuie la sporirea biodiversității și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale; și
(aa) statul membru respectă Directiva 92/43/CEE a Consiliului* și Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului**; și
(b) emisiile totale din Uniune nu depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament pentru perioada 2021-2025.
(b) emisiile totale din Uniune nu depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament pentru perioada 2021-2025.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (b), Comisia se asigură că dubla contabilizare este evitată de către statele membre, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) sau articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (b), Comisia se asigură că dubla contabilizare este evitată de către statele membre, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) sau articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842.
3. Compensarea menționată la alineatul (2) poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu nivelul de referință pentru păduri al statului membru respectiv și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru respectivul stat membru prevăzut în anexa VII pentru perioada 2021-2025.
3. Compensarea menționată la alineatul (2) poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu nivelul de referință pentru păduri al statului membru respectiv și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru respectivul stat membru prevăzut în anexa VII pentru perioada 2021-2025.
4. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale calculat în conformitate cu anexa VI pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu nivelul lor de referință pentru păduri, până la valoarea totală a compensărilor neutilizate acordate de alte state membre, stabilite în anexa VII pentru perioada 2021-2025. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.”;
4. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale calculat în conformitate cu anexa VI și măsurile pe care intenționează să le adopte pentru a preveni sau a atenua efecte similare în viitor pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu nivelul lor de referință pentru păduri, până la valoarea totală a compensărilor neutilizate acordate de alte state membre, stabilite în anexa VII pentru perioada 2021-2025. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză. Comisia pune la dispoziția publicului dovezile prezentate de statele membre.”;
____________________
* Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
** Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
Amendamentele 94 și 98 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 13 b
Articolul 13b
Articolul 13b
Mecanismul de flexibilitate a utilizării terenurilor pentru perioada 2026-2030
Mecanismul legat de perturbările naturale pentru perioada 2026-2030
1. În registrul Uniunii se înființează un mecanism de flexibilitate a utilizării terenurilor care corespunde unei cantități de până la 178demilioane de tone de CO2 echivalent în temeiul articolului40 din Regulamentul (UE) 2018/1999, sub rezerva îndeplinirii obiectivului Uniunii menționat la articolul 4 alineatul (2). Mecanismul de flexibilitate este disponibil în plus față de flexibilitățile prevăzute la articolul 12.
1. În registrul Uniunii se înființează un mecanism care corespunde unei cantități de până la 178 de milioane de tone de CO2 echivalent în temeiul articolului 40 din Regulamentul (UE) 2018/1999, pentru a se ține seama de impactul perturbărilor naturale, cu condiția ca acestea să nu fi putut fi anticipate sau prevenite, în special prin punerea în aplicare a adaptării, sub rezerva îndeplinirii obiectivului Uniunii menționat la articolul 4 alineatul (2). Mecanismul este disponibil în plus față de flexibilitățile prevăzute la articolul 12.
2. În cazul în care, în perioada 2026-2030, diferența dintre cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul unui stat membru și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul corespunzător este pozitivă, contabilizată și raportată în conformitate cu prezentul regulament, statul membru respectiv poate utiliza flexibilitatea prevăzută la prezentul articol pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit în temeiul articolului 4 alineatul (2).
2. În cazul în care, în perioada 2026-2030, diferența dintre cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul unui stat membru și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul corespunzător este pozitivă, contabilizată și raportată în conformitate cu prezentul regulament, statul membru respectiv poate utiliza mecanismul prevăzut la prezentul articol pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit în temeiul articolului 4 alineatul (2).
3. În cazul în care, în perioada 2026-2030, rezultatul calculului menționat la alineatul (2) este pozitiv, statul membru în cauză are dreptul de a compensa emisiile excedentare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
3. În cazul în care, în perioada 2026-2030, rezultatul calculului menționat la alineatul (2) este pozitiv, statul membru poate utiliza mecanismul prevăzut la prezentul articol, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(-a) statul membru a furnizat Comisiei dovezi suficiente că rezultatul pozitiv este direct legat de impactul perturbărilor naturale, calculat pe baza anexei VI. Comisia pune la dispoziția publicului dovezile prezentate de statele membre și poate respinge dovezile prezentate de statul membru dacă, după verificarea informațiilor primite de la acesta, consideră că nu sunt justificate corespunzător sau sunt disproporționate și;
(a) statul membru a inclus în actualizarea planului său național integrat privind energia și clima, prezentat în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a tuturor absorbanților și rezervoarelor de teren și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale;
(a) statul membru și-a revizuit efectiv planul național integrat privind energia și clima și strategia pe termen lung în temeiul articolului 11 alineatul (-1) și a adoptat noi măsuri pentru îmbunătățirea tuturor absorbanților și rezervoarelor de teren astfel încât să contribuie la creșterea biodiversității, precum și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale și impactul schimbărilor climatice;
(b) statul membru a epuizat toate celelalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12 din prezentul regulament sau al articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842;
(b) statul membru a epuizat toate celelalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12 din prezentul regulament sau al articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842;
(ba) statul membru respectă Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE;
(c) diferența în Uniune dintre cuantumul anual al tuturor emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul Uniunii [de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2] echivalent este negativă în perioada 2026-2030.
(c) diferența în Uniune dintre cuantumul anual al tuturor emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul Uniunii stabilit la articolul 4 alineatul (2), după epuizarea tuturor celorlalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12, este negativă în perioada 2026-2030.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (c), Comisia stabilește dacă include 20 % din absorbțiile nete nereportate de statele membre din perioada 2021-2025 pe baza impactului perturbărilor naturale și aplicând informațiile transmise de statele membre în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol. În evaluarea respectivă, Comisia se asigură, de asemenea, că statele membre evită dubla contabilizare, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (c), Comisia stabilește dacă include 20 % din absorbțiile nete nereportate de statele membre din perioada 2021-2025 pe baza impactului perturbărilor naturale și aplicând informațiile transmise de statele membre în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol. În evaluarea respectivă, Comisia se asigură, de asemenea, că statele membre evită dubla contabilizare, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842.
4. Cuantumul compensării menționate la alineatul (3) din prezentul articol poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu obiectivul statului membru din anexa IIa la prezentul regulament și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru statul membru în cauză prevăzut în anexa VII pentru perioada 2026-2030.
4. Cuantumul compensării menționate la alineatul (3) din prezentul articol poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu obiectivul statului membru din anexa IIa la prezentul regulament și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru statul membru în cauză prevăzut în anexa VII pentru perioada 2026-2030.
5. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale, calculat în conformitate cu anexa VI, pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu obiectivul unui stat membru în cauză stabilit în anexa IIa, până la valoarea totală a compensării neutilizate de alte state membre, stabilită în anexa VII pentru perioada 2026-2030. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.
5. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul de 178 de milioane de tone de CO2 echivalent disponibil în cadrul mecanismului, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.
5a. Statele membre au dreptul să compenseze absorbanții sau absorbțiile nete considerate ca emisii în raport cu obiectivele stabilite pentru statele membre respective la articolul 4 alineatul (2) pentru perioada 2026-2030, până la cantitatea maximă de 50 de milioane de tone de CO2 echivalent pentru întreaga Uniune, ca o compensare nefolosită de alte state membre, stabilită în anexa VII pentru perioada 2021-2025, după luarea în considerare a alineatului (3) din prezentul articol, cu condiția ca statele membre respective:
(a) să fi epuizat toate celelalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12 din prezentul regulament sau al articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842, precum și al alineatului (3) din prezentul articol;
(b) să fi prezentat Comisiei suficiente dovezi despre impactul perturbărilor ecosistemelor cauzate de schimbările climatice care conduc la emisii suplimentare sau la diminuarea absorbțiilor nete, într-un mod care nu poate fi controlat de acestea și care nu ar fi putut fi anticipat sau prevenit, în special prin aplicarea unor măsuri de adaptare suficiente pentru a asigura reziliența zonei afectate la schimbările climatice. Comisia pune la dispoziția publicului dovezile prezentate de statele membre și poate respinge dovezile prezentate de statul membru dacă, după verificarea informațiilor primite de la acesta, consideră că nu sunt justificate corespunzător sau sunt disproporționate;
(c) să fi prevăzut în actualizarea planului său național integrat privind energia și clima, prezentat în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate, pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a tuturor absorbanților și rezervoarelor de teren și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale cauzate de schimbările climatice; și
(d) diferența în Uniune dintre cuantumul anual al tuturor emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul Uniunii stabilit la articolul 4 alineatul (2), după epuizarea tuturor celorlalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12, este negativă în perioada 2026-2030. În cazul în care cererea de compensare depășește suma maximă a compensării disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză. 5b. Până la... [șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament prin adoptarea unei metodologii de evaluare a impactului perturbărilor ecosistemice create de schimbările climatice menționat la alineatul (5a) litera (b).
Amendamentul 72 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 13 c
Articolul 13c
Articolul 13c
Guvernanța obiectivelor
Guvernanța obiectivelor
În cazul în care emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră revizuite ale unui stat membru în 2032 depășesc obiectivele anuale ale statului membru respectiv pentru orice an specific din perioada 2026-2030, ținând seama de flexibilitățile utilizate în temeiul articolelor 12 și 13b, se aplică următoarea măsură:
În cazul în care, în urma revizuirii cuprinzătoare efectuate de Comisie în 2032 în temeiul articolului 14 alineatul (2), Comisia constată că nu sunt îndeplinite obiectivele și angajamentele unui stat membru stabilite în temeiul articolului 4, pentru orice an specific din perioada 2026-2030, se aplică următoarea măsură:
O cantitate egală cu cuantumul exprimat în tone de CO2 echivalent a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,08 se adaugă la valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră raportată de statul membru respectiv în anul următor, în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 15.
O cantitate egală cu cuantumul exprimat în tone de CO2 echivalent a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,08 se adaugă la valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru categoriile de terenuri respective, raportată de statul membru respectiv în anul următor, în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 15.
Dacă Comisia constată că statele membre nu respectă prezentul regulament, ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele.
Amendamentul 73 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14 a (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 13 d (nou)
(14a) Se introduce următorul articol 13d:
„Articolul 13d
Cooperare internațională
În cazul în care un stat membru decide să autorizeze utilizarea creditelor de carbon din sectorul LULUCF pentru compensare de către entități publice sau private, inclusiv prin intermediul articolului 6 alineatul (2) sau (4) din Acordul de la Paris, cuantumul absorbțiilor transferate sau utilizate nu este luat în considerare în cadrul obiectivului de atingere a obiectivelor anuale ale statului membru în cauză stabilite la articolul 4 alineatul (3) din prezentul regulament.”
„1. Până la 15 martie 2027 pentru perioada 2021-2025 și până la 15 martie 2032 pentru perioada 2026-2030, statele membre prezintă Comisiei un raport de conformitate care să conțină bilanțul emisiilor totale și al absorbțiilor totale pentru perioada relevantă privind fiecare din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(f), pentru perioada 2021-2025, și la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), pentru perioada 2026-2030, aplicând normele de contabilizare stabilite în prezentul regulament.
„1. Până la 15 martie 2027 pentru perioada 2021-2025 și până la 15 martie 2032 pentru perioada 2026-2030, statele membre prezintă Comisiei un raport de conformitate care să conțină bilanțul emisiilor totale și al absorbțiilor totale pentru perioada relevantă privind fiecare din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(f), pentru perioada 2021-2025, și la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), pentru perioada 2026-2030, aplicând normele de contabilizare stabilite în prezentul regulament.
Raportul de conformitate include o evaluare a:
Raportul de conformitate include o evaluare a:
(a) politicilor și măsurilor privind compromisurile;
(a) politicilor și măsurilor privind posibilele compromisuri cu alte obiective și strategii de mediu ale Uniunii, cum ar fi cele prevăzute în cel de-al 8-lea Program de acțiune pentru mediu și în strategiile UE în domeniul biodiversității și al bioeconomiei;
(aa) măsurilor luate de statele membre pentru a respecta articolul 4 alineatul (4a);
(b) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;
(b) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, inclusiv a politicilor și măsurilor de reducere a vulnerabilității terenurilor la perturbări naturale și la climă;
(c) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și biodiversitate.
(c) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și biodiversitate;
Un astfel de raport conține, de asemenea, după caz, detalii privind intenția de utiliza flexibilitățile menționate la articolul 11 și cuantumurile aferente, sau privind utilizarea unor astfel de flexibilități și cuantumuri aferente.”;
Un astfel de raport conține, de asemenea, după caz, detalii privind intenția de utiliza flexibilitățile menționate la articolul 11 și cuantumurile aferente, sau privind utilizarea unor astfel de flexibilități și cuantumuri aferente. Rapoartele sunt puse la dispoziția publicului, într-o formă ușor accesibilă.
Raportul de conformitate se bazează pe seturi de date anuale, inclusiv pe informațiile obținute din sistemele de monitorizare a solului, cum ar fi studiile LUCAS, utilizând eșantioane cu o adâncime de cel puțin 30cm și incluzând toți parametrii relevanți care afectează potențialul solului de a sechestra carbonul.”
Amendamentul 75 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16 a (nou) Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 15 a (nou)
(16a) Se introduce următorul articol 15a:
„Articolul 15a
Accesul la justiție
1. Statele membre se asigură că, în conformitate cu sistemul juridic național, membrii publicului în cauză care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (2) au acces la o cale de atac în fața unei instanțe judecătorești sau a unui alt organism independent și imparțial instituit prin lege, pentru a contesta nerespectarea obligațiilor legale prevăzute la articolele 4-10.
2. Se consideră că membrii publicului în cauză au acces la o cale de atac, astfel cum se prevede la alineatul (1), atunci când:
(a) au un interes suficient; sau
(b) invocă încălcarea unui drept, atunci când dispozițiile de procedură administrativă ale unui stat membru impun acest aspect drept condiție preliminară.
Ceea ce constituie un interes suficient se stabilește de către statele membre, în conformitate cu obiectivul de a oferi membrilor publicului în cauză acces larg la justiție, precum și cu Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu.
În acest sens, interesul oricărei organizații neguvernamentale care activează în domeniul protecției mediului și care îndeplinește condițiile prevăzute de dreptul intern este considerat suficient în sensul prezentului alineat.
3. Alineatele (1) și (2) nu exclud posibilitatea de a recurge la o cale de atac preliminară în fața unei autorități administrative și nu aduc atingere cerinței de a epuiza toate căile de atac administrative înainte de a recurge la căile de atac judiciare, dacă dreptul intern prevede o astfel de obligație. Orice astfel de procedură trebuie să fie corectă, echitabilă și rapidă și să nu implice costuri prohibitive.
4. Statele membre se asigură că informațiile practice privind accesul la căile de atac administrative și judiciare sunt puse la dispoziția publicului într-o manieră accesibilă.”
Amendamentul 76 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17 Regulamentul (UE) 2018/841 Articolul 16 a (nou)
(17) se introduce următorul articol 16a:
eliminat
Articolul 16a
Procedura comitetului
1. Comisia este asistată de Comitetul privind schimbările climatice instituit prin articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului44.
2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011;
__________________
44 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
2. Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport în termen de șase luni de la [...] evaluarea la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv, dacă este relevantă, o evaluare a impactelor flexibilităților menționate la articolul 11, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, în vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune, și formulează propuneri, dacă este cazul.
2. Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului, în 2025, 2027 și 2032, un raport intermediar cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament și progresele înregistrate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 4.
2a. În termen de cel mult șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind contribuția prezentului regulament la obiectivul Uniunii de neutralitate climatică și la obiectivele intermediare în materie de climă stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1119, la obiectivele Acordului de la Paris și la alte obiective de mediu ale Uniunii și la obiectivele Pactului verde european și la strategiile și legislația relevantă care îl însoțesc, inclusiv o evaluare a impactului flexibilităților menționate la articolul 11 asupra realizării obiectivelor prezentului regulament. Raportul evaluează necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, în vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune și a necesității de a atinge obiectivele de mediu ale Uniunii, ținând seama de orice îmbunătățire viitoare a sistemului de monitorizare, de colectare a datelor și de raportare privind pădurile și solurile.Raportul ține seama de cele mai bune și mai recente dovezi științifice disponibile, inclusiv de ultimele rapoarte ale IPCC, IPBES și ale Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119.
În urma raportului, Comisia face propuneri legislative atunci când consideră necesar. În special, propunerile stabilesc obiective anuale și guvernanța care vizează atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2035, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (4), politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, precum și un cadru post2035, inclusiv în domeniul de aplicare al regulamentului privind emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră din sectoare suplimentare, cum ar fi mediul marin și cel de apă dulce.
În urma acestui raport, Comisia face propuneri legislative atunci când consideră necesar. În special, propunerile stabilesc politici și măsuri suplimentare ale Uniunii pentru atingerea obiectivelor LULUCF după 2030 menționate la articolul 4 alineatul (3) și extind domeniul de aplicare al prezentului regulament pentru a include emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră din ecosistemele marine, de coastă și de apă dulce, pe baza unor metodologii științifice solide, și pentru a stabili obiective suplimentare separate de absorbții nete pentru aceste ecosisteme.
2b. După intrarea în vigoare a unui act legislativ privind un cadru de reglementare al Uniunii pentru refacerea naturii, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a coerenței prezentului regulament, în special a angajamentelor și obiectivelor stabilite la articolul 4, cu obiectivele actului legislativ respectiv. Raportul poate fi însoțit, după caz, de propuneri legislative de modificare a prezentului regulament.”
Amendamentul 78 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 Regulamentul (UE) 2018/1999 Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 1 – subpunctul ii
angajamentele și obiectivele naționale ale statului membru privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatele(1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/841 și contribuțiile acestuia vizează atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2035 și, ulterior, obținerea de emisii negative în temeiul articolului 4 alineatul (4) din regulamentul respectiv;
angajamentele și obiectivele naționale ale statului membru privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/841;
Amendamentul 79 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou) Regulamentul (UE) 2018/1999 Articolul 26 – alineatul 6
(2a) La articolul 26 alineatul (6) se adaugă următoarea literă:
„(aa) modificarea anexei V partea 3 literele (b) și (c) în vederea adăugării categoriilor de terenuri la cele vizate de sistemul de monitorizare a unităților de utilizare a terenurilor care fac obiectul protecției și, respectiv, la cele vizate de sistemul de monitorizare a unităților de utilizare a terenurilor care fac obiectul refacerii, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii în domeniul mediului.”;
Amendamentul 80 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3 – litera c Regulamentul (UE) 2018/1999 Articolul 38 – paragraful 4
La finalizarea revizuirii cuprinzătoare efectuate în temeiul alineatului (1), Comisia determină, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, suma totală a emisiilor pentru anii relevanți, care rezultă din datele de inventar corectate, pentru fiecare stat membru, separate în date privind emisiile relevante pentru articolul 9 din Regulamentul (UE) 2018/842 și date privind emisiile menționate în partea 1 litera (c) din anexa V la prezentul regulament, și determină suma totală a emisiilor și a absorbțiilor relevante pentru articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841.;
La finalizarea revizuirii cuprinzătoare efectuate în temeiul alineatului (1), Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 43, de completare a prezentului regulament prin stabilirea sumei totale a emisiilor pentru anii relevanți, care rezultă din datele de inventar corectate, pentru fiecare stat membru, separate în date privind emisiile relevante pentru articolul 9 din Regulamentul (UE) 2018/842 și date privind emisiile menționate în partea 1 litera (c) din anexa V la prezentul regulament, și determină suma totală a emisiilor și a absorbțiilor relevante pentru articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841.
Amendamentul 81 Propunere de regulament Anexa II Regulamentul (UE) 2018/841 Anexa IIa – tabel
Textul propus de Comisie
Obiectivul Uniunii și obiectivele naționale ale statelor membre privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatul (2), care trebuie atinse în 2030
Stat membru
Valoarea reducerii nete a emisiilor de gaze cu efect de seră în kt de echivalent CO2 în 2030
Belgia
-1 352
Bulgaria
-9 718
Cehia
-1 228
Danemarca
5 338
Germania
-30 840
Estonia
-2 545
Irlanda
3 728
Grecia
-4 373
Spania
-43 635
Franța
-34 046
Croația
-5 527
Italia
-35 758
Cipru
-352
Letonia
-644
Lituania
-4 633
Luxemburg
-403
Ungaria
-5 724
Malta
2
Țările de Jos
4 523
Austria
-5 650
Polonia
-38 098
Portugalia
-1 358
România
-25 665
Slovenia
-146
Slovacia
-6 821
Finlanda
-17 754
Suedia
-47 321
EU-27
-310 000
Amendamentul
Obiectivul Uniunii și obiectivele naționale ale statelor membre privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatul (2), care trebuie atinse în 2030
Stat membru
Valoarea reducerii nete a emisiilor de gaze cu efect de seră în kt de echivalent CO2 în 2030
Belgia
Cel puțin - 1 352
Bulgaria
Cel puțin - 9 718
Cehia
Cel puțin - 1 228
Danemarca
Cel puțin - 5 338
Germania
Cel puțin - 30 840
Estonia
Cel puțin -2 545
Irlanda
Cel puțin - 3 728
Grecia
Cel puțin - 4 373
Spania
Cel puțin - 43 635
Franța
Cel puțin - 34 046
Croația
Cel puțin - 5 527
Italia
Cel puțin - 35 758
Cipru
Cel puțin - 352
Letonia
Cel puțin - 644
Lituania
Cel puțin - 4 633
Luxemburg
Cel puțin - 403
Ungaria
Cel puțin - 5 724
Malta
Cel puțin 2
Țările de Jos
Cel puțin - 4 523
Austria
Cel puțin -5 650
Polonia
Cel puțin - 38 098
Portugalia
Cel puțin -1 358
România
Cel puțin - 25 665
Slovenia
Cel puțin - 146
Slovacia
Cel puțin - 6 821
Finlanda
Cel puțin - 17 754
Suedia
Cel puțin - 47 321
EU-27
Cel puțin - 310 000
Amendamentul 82 Propunere de regulament Anexa III Regulamentul (UE) 2018/1999 Articolul V – partea 3
Partea 3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 se înlocuiește cu următorul text:
Partea 3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 se înlocuiește cu următorul text:
„Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES. Inventarul gazelor cu efect de seră funcționează cu ajutorul bazelor de date electronice și a sistemelor de informații geografice și cuprinde:
„Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, cu completarea acestora din 2013 și cu perfecționarea acestora din 2019. Inventarul gazelor cu efect de seră funcționează cu ajutorul bazelor de date electronice și al sistemelor de informații geografice pentru care instituțiile Uniunii oferă sprijin și asistență adecvate statelor membre cu scopul de a asigura coerența și transparența datelor colectate și cuprinde:
(a) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor pe terenuri cu stocuri mari de carbon, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001;
(a) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor pe terenuri cu stocuri mari de carbon, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001;
(b) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul protecției, definit ca teren acoperit de una sau mai multe dintre următoarele categorii:
(b) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul protecției, definit ca teren acoperit de una sau mai multe dintre următoarele categorii:
– terenuri bogate în biodiversitate, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001;
– terenuri bogate în biodiversitate, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001;
– siturile de importanță comunitară și ariile speciale de conservare, astfel cum sunt definite la articolul 4 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului1, și unitățile terestre din afara acestora care fac obiectul măsurilor de protecție și de conservare în temeiul articolului 6 alineatele (1) și (2) din directiva respectivă în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;
– siturile de importanță comunitară și ariile speciale de conservare, astfel cum sunt definite la articolul 4 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului1, și unitățile terestre din afara acestora care fac obiectul măsurilor de protecție și de conservare în temeiul articolului 6 alineatele (1) și (2) din directiva respectivă în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;
– ariile de reproducere și de odihnă ale speciilor enumerate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE care fac obiectul măsurilor de protecție prevăzute la articolul 12 din directiva respectivă;
– ariile de reproducere și de odihnă ale speciilor enumerate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE care fac obiectul măsurilor de protecție prevăzute la articolul 12 din directiva respectivă;
– habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se găsesc în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care contribuie la atingerea unui stadiu corespunzător de conservare a acestor habitate și specii în conformitate cu articolul 2 din directiva respectivă sau care pot face obiectul unor măsuri preventive și de remediere în temeiul Directivei 2004/35/CE2;
– habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se găsesc în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care contribuie la atingerea unui stadiu corespunzător de conservare a acestor habitate și specii în conformitate cu articolul 2 din directiva respectivă sau care pot face obiectul unor măsuri preventive și de remediere în temeiul Directivei 2004/35/CE2;
– ariile de protecție specială clasificate în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului3 și unitățile de teren din afara acestora care fac obiectul unor măsuri de protecție și de conservare în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CE și al articolului 6 alineatul (2) din Directiva 92/43/CEE în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;
– ariile de protecție specială clasificate în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului3 și unitățile de teren din afara acestora care fac obiectul unor măsuri de protecție și de conservare în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CE și al articolului 6 alineatul (2) din Directiva 92/43/CEE în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;
– unitățile de teren care fac obiectul unor măsuri de conservare a păsărilor declarate ca nefiind în stare de siguranță în temeiul articolului 12 din Directiva 2009/147/CE pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 4 alineatul (4) a doua teză din directiva respectivă de a depune eforturi pentru a evita poluarea și deteriorarea habitatelor sau pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 3 din directiva respectivă de a conserva și menține o diversitate și o suprafață pentru habitate suficientă pentru speciile de păsări;
– unitățile de teren care fac obiectul unor măsuri de conservare a păsărilor declarate ca nefiind în stare de siguranță în temeiul articolului 12 din Directiva 2009/147/CE pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 4 alineatul (4) a doua teză din directiva respectivă de a depune eforturi pentru a evita poluarea și deteriorarea habitatelor sau pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 3 din directiva respectivă de a conserva și menține o diversitate și o suprafață pentru habitate suficientă pentru speciile de păsări;
– orice alte habitate pe care statul membru le desemnează în scopuri echivalente cu cele prevăzute în Directivele 92/42/CEE și 2009/147/CE;
– orice alte habitate pe care statul membru le desemnează în scopuri echivalente cu cele prevăzute în Directivele 92/42/CEE și 2009/147/CE;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru protejarea și asigurarea nedeteriorării stării ecologice a acelor corpuri de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului4;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru protejarea și asigurarea nedeteriorării stării ecologice a acelor corpuri de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului4;
– zonele inundabile naturale sau zonele de retenție a apelor din inundații protejate de statele membre în ceea ce privește gestionarea riscului de inundații în temeiul Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului5;
– zonele inundabile naturale sau zonele de retenție a apelor din inundații protejate de statele membre în ceea ce privește gestionarea riscului de inundații în temeiul Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului5;
– zonele protejate desemnate de statele membre în vederea atingerii obiectivelor privind zonele protejate;
(c) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul refacerii, definit ca teren acoperit de una sau mai multe dintre următoarele categorii:
(c) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul refacerii, definit ca teren acoperit de una sau mai multe dintre următoarele categorii:
– siturile de importanță comunitară, ariile speciale de conservare și ariile de protecție specială, astfel cum sunt descrise la litera (b) de mai sus, împreună cu unitățile de teren din afara acestora care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere sau măsuri compensatorii care vizează îndeplinirea obiectivelor de conservare a siturilor;
– siturile de importanță comunitară, ariile speciale de conservare și ariile de protecție specială, astfel cum sunt descrise la litera (b) de mai sus, împreună cu unitățile de teren din afara acestora care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere sau măsuri compensatorii care vizează îndeplinirea obiectivelor de conservare a siturilor;
– habitatele speciilor de păsări sălbatice menționate la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2009/147/CE sau enumerate în anexa I la aceasta, care se găsesc în afara ariilor de protecție specială și care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere în sensul Directivei 2009/147/CE;
– habitatele speciilor de păsări sălbatice menționate la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2009/147/CE sau enumerate în anexa I la aceasta, care se găsesc în afara ariilor de protecție specială și care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere în sensul Directivei 2009/147/CE;
– habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se află în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care sunt identificate ca necesitând măsuri de refacere în scopul atingerii unui stadiu corespunzător de conservare în temeiul Directivei 92/43/CEE și/sau identificate ca necesitând măsuri de remediere în sensul articolului 6 din Directiva 2004/35/CE;
– habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se află în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care sunt identificate ca necesitând măsuri de refacere în scopul atingerii unui stadiu corespunzător de conservare în temeiul Directivei 92/43/CEE și/sau identificate ca necesitând măsuri de remediere în sensul articolului 6 din Directiva 2004/35/CE;
– zonele identificate ca având nevoie de refacere în conformitate cu un plan de refacere a naturii aplicabil într-un stat membru;
– zonele identificate ca având nevoie de refacere sau cele care fac obiectul măsurilor pentru asigurarea nedeteriorării în conformitate cu un plan de refacere a naturii aplicabil într-un stat membru;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru readucerea la o stare ecologică bună a corpurilor de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE sau al măsurilor necesare pentru readucerea acestor corpuri la o stare ecologică foarte bună, în cazul în care legea impune acest lucru;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru readucerea la o stare ecologică bună a corpurilor de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE sau al măsurilor necesare pentru readucerea acestor corpuri la o stare ecologică foarte bună, în cazul în care legea impune acest lucru;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor de recreere și de refacere a zonelor umede, astfel cum se menționează în anexa VI.B punctul (vii) la Directiva 2000/60/CE;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor de recreere și de refacere a zonelor umede, astfel cum se menționează în anexa VI.B punctul (vii) la Directiva 2000/60/CE;
– zonele care necesită refacerea ecosistemelor astfel încât să se obțină o stare bună a ecosistemului în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului6;
– zonele care necesită refacerea ecosistemelor astfel încât să se obțină o stare bună a ecosistemului în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului6;
(d) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor cu risc climatic ridicat:
(d) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor cu risc climatic ridicat:
– zonele care fac obiectul compensării pentru perturbări naturale în temeiul articolului 13b alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2018/841;
– zonele care fac obiectul compensării pentru perturbări naturale în temeiul articolului 13b alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2018/841;
– zonele menționate la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2007/60/CE
– zonele menționate la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2007/60/CE
– domeniile identificate în strategia națională de adaptare a statelor membre cu riscuri naturale și provocate de om ridicate, care fac obiectul unor măsuri de reducere a riscurilor de dezastre legate de schimbările climatice.
– domeniile identificate în strategia națională de adaptare a statelor membre cu riscuri naturale și provocate de om ridicate, care fac obiectul unor măsuri de reducere a riscurilor de dezastre legate de schimbările climatice.
(da) un sistem de monitorizare a stocurilor de carbon din sol, utilizând, printre altele, seturile de date anuale furnizate de „Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor” (LUCAS).
Inventarul gazelor cu efect de seră trebuie să permită schimbul și integrarea de date între bazele de date electronice și sistemele de informații geografice.
Inventarul gazelor cu efect de seră trebuie să permită schimbul și integrarea de date între bazele de date electronice și sistemele de informații geografice, precum și comparabilitatea și accesibilitatea publică a acestora.
Pentru perioada 2021-2025, metodologia de nivelul 1 în conformitate cu orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale GES (gazelor cu efect de seră). În cazul emisiilor și al absorbțiilor pentru un rezervor de carbon care reprezintă cel puțin 25-30 % din emisiile sau absorbțiile dintr-o categorie de surse sau de absorbanți ce constituie o prioritate în sistemul național de inventariere al unui stat membru, deoarece estimarea sa are o influență semnificativă asupra inventarului total de GES al unei țări în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și absorbțiilor, tendința înregistrată la nivelul emisiilor și al absorbțiilor sau incertitudinea emisiilor și a absorbțiilor din categoriile de destinație a terenurilor, și, începând cu 2026, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon, cel puțin metodologia de nivelul 2 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES.
Pentru perioada 2021-2025, metodologia de nivelul 1 în conformitate cu orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale GES (gazelor cu efect de seră), cu completarea acestora din 2013 și cu perfecționarea acestora din 2019. În cazul emisiilor și al absorbțiilor pentru un rezervor de carbon care reprezintă cel puțin 25-30 % din emisiile sau absorbțiile dintr-o categorie de surse sau de absorbanți ce constituie o prioritate în sistemul național de inventariere al unui stat membru, deoarece estimarea sa are o influență semnificativă asupra inventarului total de GES al unei țări în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și absorbțiilor, tendința înregistrată la nivelul emisiilor și al absorbțiilor sau incertitudinea emisiilor și a absorbțiilor din categoriile de destinație a terenurilor, și, începând cu 2026, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon, cel puțin metodologia de nivelul 2 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, cu completarea acestora din 2013 și cu perfecționarea acestora din 2019.
Începând din 2026, statele membre aplică metodologia de nivelul 3, în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, cu completarea acestora din 2013 și cu perfecționarea acestora din 2019, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon care se încadrează în zone cu stocuri mari de unități privind destinația terenurilor menționate la litera (c) de mai sus, în zone cu unități privind destinația terenurilor aflate sub protecție sau în curs de refacere menționate la literele (d) și (e) de mai sus și în zone cu risc climatic viitor ridicat, menționate la litera (f) de mai sus.”
______________________
____________________
1 Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
1 Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
2 Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).
2 Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).
3 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
3 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
4 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
4 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
5 Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (JO L 288, 6.11.2007, p. 27).
5 Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (JO L 288, 6.11.2007, p. 27).
6 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
6 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A9-0161/2022).
Standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete ***I
278k
107k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 8 iunie 2022 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2019/631 în ceea ce privește consolidarea standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi, în conformitate cu obiectivele climatice mai ambițioase ale Uniunii (COM(2021)0556 – C9-0322/2021 – 2021/0197(COD))(1)
Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 1
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 (denumit în continuare „Acordul de la Paris”). Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la peste 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială.
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 (denumit în continuare „Acordul de la Paris”). Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la peste 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială. Prin adoptarea Pactului climatic de la Glasgow în noiembrie 2021, părțile la acesta au recunoscut că menținerea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale ar reduce semnificativ riscurile și efectele schimbărilor climatice și s-au angajat să își consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022 pentru a accelera politicile climatice în acest deceniu critic și pentru a reduce decalajul legat de nivelul ambiție al statelor față de obiectivul de 1,5 °C.
Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 2
(2) Abordarea provocărilor legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Comunicării privind „Pactul verde european”, adoptată de Comisie la 11 decembrie 201923. Necesitatea și valoarea Pactului verde european au devenit și mai importante în contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID19 asupra sănătății și a bunăstării economice a cetățenilor Uniunii.
(2) Abordarea provocărilor legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Comunicării privind „Pactul verde european”, adoptată de Comisie la 11 decembrie 201923. Parlamentul European, în rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european, a solicitat tranziția necesară către o societate neutră din punct de vedere climatic până cel târziu în 2050 și, în rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu, a declarat o urgență climatică și de mediu. Necesitatea și valoarea Pactului verde european au devenit și mai importante în contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID19 asupra sănătății și a bunăstării economice a cetățenilor Uniunii.
_________________
_________________
23 Comunicarea Comisiei – Pactul verde european, COM(2019)0640 din 11 decembrie 2019.
23 Comunicarea Comisiei – Pactul verde european, COM(2019)0640 din 11 decembrie 2019.
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 3
(3) Pactul verde european combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în UE până în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție afectează în mod diferit femeile și bărbații și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și membrii unei minorități rasiale sau etnice. Prin urmare, trebuie să se asigure că tranziția este echitabilă și favorabilă incluziunii și nu lasă pe nimeni în urmă.
(3) UE urmărește să stabilească, până în 2050, o nouă strategie de creștere axată pe transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, cu industrii dinamice, care să rămână lideri mondiali pe segmentele lor respective, precum și cu vectori ai inovării la nivel mondial, asigurând, în același timp, locuri de muncă de înaltă calitate în Uniune. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Înacest sens, cel de al 8-lea Program de acțiune pentru mediu care va dura până în 2030 stabilește obiectivul de a accelera tranziția verde către o economie circulară, neutră din punct de vedere climatic, sustenabilă, netoxică, eficientă în utilizarea resurselor, bazată pe energie din surse regenerabile, rezilientă și competitivă, într-un mod just, echitabil și incluziv, precum și de a proteja, restabili și îmbunătăți starea mediului, sprijinind și valorificând setul de măsuri și inițiative anunțate în cadrul Pactului verde european. În același timp, această tranziție afectează în mod diferit femeile și bărbații și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate și vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, membrii unor minorități rasiale sau etnice, precum și persoanele și gospodăriile cu venituri scăzute sau mai mici decât venitul mediu.În plus, tranziția va afecta în mod diferit regiunile Uniunii, în special regiunile dezavantajate din punct de vedere structural, regiunile periferice și cele ultraperiferice. Prin urmare, trebuie să se asigure că tranziția este echitabilă și favorabilă incluziunii și nu lasă pe nimeni în urmă.
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 5
(5) În Regulamentul (UE) [--] al Parlamentului European și al Consiliului24, Uniunea a consacrat în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030.
(5) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului24, Uniunea a consacrat în legislație obiectivul de reducere a emisiilor la zero net cel târziu până în 2050 și obiectivul de a obține emisii negative ulterior. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un obiectiv intern intermediar obligatoriu al Uniunii în domeniul climei de reducere cu cel puțin 55 %, până în 2030, a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (și anume, emisiile după deducerea absorbțiilor) sub nivelurile din 1990.
_________________
_________________
24 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
24 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 6
(6) Se preconizează că toate sectoarele economice vor contribui la realizarea acestor reduceri ale emisiilor, inclusiv sectorul transportului rutier.
(6) Se preconizează că toate sectoarele economice vor contribui la realizarea acestor reduceri ale emisiilor, inclusiv sectorul transportului rutier. Sectorul transporturilor este singurul sector în care emisiile au crescut din 1990. Acesta include transportul rutier cu vehicule utilitare ușoare și grele, care împreună reprezintă peste 70 % din totalul emisiilor generate de transporturi.
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 6 a (nou)
(6a) Este esențial ca mobilitatea individuală să rămână accesibilă și abordabilă pentru toți, în special pentru navetiștii fără acces la un transport public de calitate sau la alte soluții de mobilitate.
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 6 b (nou)
(6b) În cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice din 2021 de la Glasgow, Regatul Unit, cunoscută sub numele de COP26, a fost adoptat un angajament de accelerare a tranziției globale către vehicule cu emisii zero. De asemenea, părțile s-au angajat ca tranziția să fie justă și durabilă, astfel încât nicio regiune sau comunitate să nu fie lăsată în urmă, și a subliniat importanța asigurării unei tranziții juste a forței de muncă și a creării unor condiții de muncă decente și a unor locuri de muncă de calitate.
Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 7
(7) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt necesare ca parte a unui cadru coerent și consecvent care este indispensabil pentru realizarea obiectivului general al Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră.
(7) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt necesare ca parte a unui cadru coerent și consecvent care este indispensabil pentru realizarea obiectivului general al Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră, precum și de reducere a dependenței Uniunii de importul de combustibili fosili, inclusiv de importurile de petrol care, doar în 2018, erau în valoare de 227,5 miliarde EUR, acesta continuând să fie sursa principală de energie consumată de către autoturisme și camionete (94 %).În demersul de eliminare treptată a consumului de petrol, este esențial să nu se treacă de la o dependență la alta. Pentru a garanta viabilitatea industriei europene de producție în viitor și a consolida autonomia strategică a Uniunii, este esențială colaborarea Comisiei cu statele membre și cu părțile interesate din industrie pentru a asigura lanțul de aprovizionare în ceea ce privește materialele strategice și pământurile rare necesare pentru tehnologiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau fără emisii.
Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 7 a (nou)
(7a) Deși revizuirea prezentului regulament face parte din acțiunile care vizează realizarea obiectivelor de mediu, și anume decarbonizarea transportului rutier pentru a combate schimbările climatice, aceasta ar trebui să țină seama și de consecințele industriale și sociale semnificative ale procesului, pentru a garanta ocuparea forței de muncă și o mobilitate accesibilă tuturor.
Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 8
(8) Pentru a obține o reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră de cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030, este necesar să se consolideze cerințele de reducere prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului25, atât pentru autoturisme, cât și pentru vehiculele utilitare ușoare. De asemenea, trebuie stabilită o traiectorie clară pentru reduceri suplimentare după 2030, pentru a contribui la atingerea obiectivului neutralității climatice până în 2050. Fără acțiuni ambițioase privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transportul rutier, ar fi necesare reduceri mai mari ale emisiilor în alte sectoare, inclusiv în sectoarele în care decarbonizarea este mai dificilă.
(8) Pentru a obține o reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră de cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030 și pentru a prevedea o traiectorie clară de atingere a acestui obiectiv și a contribui la reducerile necesare ale emisiilor înainte de 2030, este necesar să se consolideze cerințele de reducere prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului25, atât pentru autoturisme, cât și pentru vehiculele utilitare ușoare. De asemenea, trebuie stabilită o traiectorie clară pentru reduceri suplimentare după 2030, pentru a contribui la atingerea obiectivului neutralității climatice până în 2050. Pentru ca obiectivul respectiv să fie îndeplinit, va fi necesar să se reducă emisiile din sectorul transporturilor cu aproximativ 90 %, conform scenariului cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor, întrucât emisiile de gaze cu efect de seră cresc doar în sectorul transporturilor. În paralel, este deosebit de important ca actele legislative complementare ale Uniunii, cum ar fi Directiva (UE) 2018/200125a, să asigure o introducere rapidă a energiei din surse regenerabile, astfel încât parcul de autoturisme din Uniune să fie alimentat cu energie electrică suplimentară din surse regenerabile. Fără acțiuni ambițioase privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transportul rutier, ar fi necesare reduceri mai mari ale emisiilor în alte sectoare, inclusiv în sectoarele în care decarbonizarea este mai dificilă. Prin urmare, tranziția digitală și tranziția verde ar trebui să trateze și importanța dimensiunii sociale pentru a asigura o mobilitate accesibilă tuturor, inclusiv impactul impozitării energiei asupra accesibilității din punct de vedere financiar, precum și efectul direct și indirect al prețurilor mai mari la energie asupra transportului în diferite regiuni ale Uniunii și consecințele industriale pentru a asigura ocuparea forței de muncă și competitivitatea industriei.
__________________
__________________
25 Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (JO L 111, 25.4.2019, p. 13).
25 Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (JO L 111, 25.4.2019, p. 13).
25a Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 8 a (nou)
(8a) Studiile recente sugerează că vehiculele electrice cu baterii sunt deja competitive față de vehiculele convenționale din mai multe segmente de autoturisme atunci când se ia în considerare costul total al deținerii acestora. Standardele mai stricte privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și vehicule utilitare ușoare vor accelera reducerea costului total al deținerii vehiculelor electrice cu baterii, făcându-le mai atractive pentru toate grupurile de consumatori din întreaga Uniune decât vehiculele echipate cu motoare cu ardere. Standardele mai ambițioase privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și vehicule utilitare ușoare pentru perioada 2025-2030 vor accelera și decarbonizarea pieței second-hand în toate segmentele de autoturisme, cu beneficii mai mari pentru consumatorii cu venituri mici și mijlocii.
Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 9
(9) Cerințele consolidate de reducere a emisiilor de CO2 ar trebui să stimuleze introducerea pe piața Uniunii a unei cote tot mai mari de vehicule cu emisii zero, care să ofere totodată beneficii consumatorilor și cetățenilor în ceea ce privește calitatea aerului și economiile de energie și să asigure faptul că inovarea în lanțul valoric al autovehiculelor poate fi menținută. În contextul global, și lanțul autovehiculelor din UE trebuie să fie un actor principal în tranziția în curs către o mobilitate cu emisii zero. Standardele consolidate de reducere a emisiilor de CO2 sunt neutre din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește atingerea obiectivelor privind întregul parc de vehicule pe care le stabilesc. Există și rămân disponibile diferite tehnologii pentru atingerea obiectivului general al parcului de vehicule cu emisii zero. Vehiculele cu emisii zero includ în prezent vehiculele electrice pe bază de baterii, vehiculele cu pile de combustie și alte vehicule pe bază de hidrogen, iar inovațiile tehnologice continuă. Vehiculele cu emisii zero și cu emisii scăzute, care includ, de asemenea, vehicule electrice hibride reîncărcabile și performante, pot juca în continuare un rol în parcursul de tranziție.
(9) Cerințele consolidate de reducere a emisiilor de CO2 ar trebui să stimuleze introducerea pe piața Uniunii a unei cote tot mai mari de vehicule cu emisii zero, care să ofere totodată beneficii consumatorilor și cetățenilor în ceea ce privește calitatea aerului, consolidând securitatea și eficiența energetică, precum și economiile de energie asociate și să asigure faptul că inovarea în lanțul valoric al autovehiculelor poate fi menținută. În contextul global, și lanțul autovehiculelor din UE trebuie să fie un actor principal în tranziția în curs către o mobilitate cu emisii zero. Standardele consolidate de reducere a emisiilor de CO2 sunt neutre din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește atingerea obiectivelor privind întregul parc de vehicule pe care le stabilesc. Există și rămân disponibile diferite tehnologii pentru atingerea obiectivului general al parcului de vehicule cu emisii zero. Vehiculele cu emisii zero includ în prezent vehiculele electrice pe bază de baterii, vehiculele cu pile de combustie și alte vehicule pe bază de hidrogen, în timp ce inovațiile tehnologice continuă. Vehiculele cu emisii zero și cu emisii scăzute, care includ, de asemenea, vehicule electrice hibride reîncărcabile și performante, atât timp cât sunt garantate date exacte și complete privind performanța acestor tipuri de vehicule în materie de emisii, pot juca în continuare un rol în parcursul de tranziție.
Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 10 a (nou)
(10a) Inovarea tehnologică este o condiție prealabilă pentru decarbonizarea mobilității în Uniune și, prin urmare, ar trebui sprijinită. În contextul creșterii concurenței internaționale, Uniunea și statele membre ar trebui să își continue eforturile pentru a explora și dezvolta inițiative care să promoveze sinergiile în sector, cum ar fi Alianța europeană pentru baterii, și să sprijine investițiile publice și private în cercetarea și inovarea în domeniul autovehiculelor la nivel european. Obiectivul ar trebui să fie menținerea poziției de lider tehnologic a Europei în acest sector, dezvoltarea excelenței industriale în domeniul tehnologiilor viitorului în Uniune și asigurarea sustenabilității și competitivității pe termen lung a bazei sale industriale.
Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 10 b (nou)
(10b) Anumite state membre au declarat planuri de accelerare a introducerii vehiculelor cu emisii zero prin stabilirea unei date de eliminare treptată pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi care emit CO2 introduse pe piață pe teritoriile lor înainte de data stabilită la nivelul Uniunii. Comisia ar trebui să identifice opțiuni pentru a facilita tranziția statelor membre către vehicule ușoare cu emisii zero, în conformitate cu aceste planuri.
Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 10 c (nou)
(10c) Semnalele clare de reglementare ar trebui să le permită producătorilor să își execute deciziile de investiții. În lipsa unor astfel de semnale clare s-ar putea crea riscul ca industria autovehiculelor din Uniune să își piardă competitivitatea și poziția de lider tehnologic din cauză că nu realizează investiții rapide, precum și să piardă din cota deținută pe piața mondială și cea internă.
Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 10 d (nou)
(10d) Consolidarea dialogului social în sectorul autovehiculelor este esențială în procesul de negociere și adoptare a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă și a planurilor sociale naționale privind clima la nivel de producător și la nivel regional și sectorial. Este esențial să se asigure transformarea forței de muncă într-o anumită zonă geografică și într-un mod care să reflecte posibilitățile regiunii.
Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 11
(11) Obiectivele standardelor de performanță revizuite privind emisiile de CO2 ar trebui însoțite de o strategie europeană care să abordeze provocările generate de extinderea producției de vehicule cu emisii zero și de tehnologii aferente, precum și nevoia de perfecționare și recalificare a lucrătorilor din sector și diversificarea economică și reconversia activităților. După caz, ar trebui să se ia în considerare acordarea de sprijin financiar la nivelul UE și al statelor membre pentru a atrage investiții private, inclusiv prin intermediul Fondului social european Plus, al Fondului pentru o tranziție justă, al Fondului pentru inovare, al Mecanismului de redresare și reziliență și al altor instrumente ale cadrului financiar multianual și ale instrumentului NextGenerationEU, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Normele revizuite privind ajutoarele de stat în domeniul mediului și al energiei vor permite statelor membre să sprijine întreprinderile să își decarbonizeze procesele de producție și să adopte tehnologii mai verzi în contextul noii strategii industriale.
(11) Obiectivele standardelor de performanță revizuite privind emisiile de CO2 ar trebui însoțite de o strategie europeană care să abordeze provocările generate de extinderea producției de vehicule cu emisii zero și de tehnologii aferente, ținând seama de caracteristicile fiecărui stat membru, precum și nevoia de perfecționare și recalificare a lucrătorilor din sector și diversificarea economică și reconversia activităților, menținând în același timp nivelurile de ocupare a forței de muncă în sectorul autovehiculelor în Uniune.Ar trebui să se acorde o atenție deosebită impactului pe care această tranziție îl va avea asupra microîntreprinderilor și IMM-urilor de-a lungul lanțului de aprovizionare. După caz, ar trebui să se acorde sprijin financiar la nivelul UE și al statelor membre pentru a atrage investiții private, inclusiv prin intermediul Fondului social european Plus, al Fondului pentru o tranziție justă, al Fondului pentru inovare, al Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Mecanismului de redresare și reziliență și al altor instrumente ale cadrului financiar multianual și ale instrumentului NextGenerationEU, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.În plus, ar fi nevoie, de asemenea, de un flux de finanțare specific la nivelul Uniunii pentru tranziția din sectorul autovehiculelor, pentru a aborda în special orice impact negativ asupra ocupării forței de muncă. Normele revizuite privind ajutoarele de stat în domeniul mediului și al energiei vor permite statelor membre să sprijine întreprinderile să își decarbonizeze procesele de producție și să adopte tehnologii mai verzi în contextul noii strategii industriale.
Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 12
(12) Noua strategie industrială actualizată26 prevede cocrearea unor parcursuri de tranziție verde și digitală, în parteneriat cu industria, autoritățile publice, partenerii sociali și cu alte părți interesate. În acest context, ar trebui dezvoltat un parcurs de tranziție pentru ca ecosistemul mobilității să însoțească tranziția lanțului valoric din sectorul autovehiculelor. Parcursul ar trebui să acorde o atenție deosebită IMM-urilor din lanțul de aprovizionare pentru automobile, consultării partenerilor sociali, inclusiv de către statele membre, și să se bazeze, de asemenea, pe Agenda pentru competențe în Europa, prin inițiative precum Pactul privind competențele, pentru a mobiliza sectorul privat și alte părți interesate să își perfecționeze și să recalifice forța de muncă din Europa în vederea realizării tranziției verzi și a celei digitale. Acțiunile și stimulentele adecvate la nivel european și național menite să sporească accesibilitatea vehiculelor cu emisii zero ar trebui, de asemenea, abordate în ceea ce privește parcursul de tranziție. Progresele înregistrate cu privire la acest parcurs de tranziție cuprinzător pentru ecosistemul mobilității ar trebui monitorizate o dată la doi ani, în cadrul unui raport intermediar care urmează să fie prezentat de Comisie, care să analizeze, printre altele, progresele înregistrate în ceea ce privește utilizarea vehiculelor cu emisii zero, evoluția prețurilor acestora, instalarea de combustibili alternativi și instalarea infrastructurii, astfel cum se prevede în Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi, potențialul tehnologiilor inovatoare de a ajunge la o mobilitate neutră din punct de vedere climatic, competitivitatea internațională, investițiile în lanțul valoric al autovehiculelor, perfecționarea și recalificarea lucrătorilor și reconversia activităților. Raportul intermediar se va baza, de asemenea, pe rapoartele intermediare bienale pe care statele membre le prezintă în temeiul Regulamentului privind infrastructura pentru combustibili alternativi. Pentru pregătirea raportului intermediar, Comisia ar trebui să consulte partenerii sociali și să ia în calcul rezultatele dialogului social. Inovațiile din lanțul de aprovizionare al autovehiculelor continuă. Dacă sunt dezvoltate în continuare, tehnologiile inovatoare, cum ar fi producția de e-combustibili cu captarea aerului, ar putea oferi perspective pentru o mobilitate neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei la prețuri accesibile. Prin urmare, în cadrul raportului său intermediar, Comisia ar trebui să urmărească progresele înregistrate în ceea ce privește inovarea în acest sector.
(12) Noua strategie industrială actualizată26 prevede cocrearea unor parcursuri de tranziție verde și digitală, în parteneriat cu industria, autoritățile publice, partenerii sociali și cu alte părți interesate. În acest context, ar trebui dezvoltat un parcurs de tranziție pentru ca ecosistemul mobilității să însoțească tranziția lanțului valoric din sectorul autovehiculelor, în deplină transparență și în consultare cu toate părțile interesate, inclusiv prin luarea în considerare a instituirii unui forum specific pentru dialogul social în sectorul autovehiculelor. Parcursul ar trebui să acorde o atenție deosebită IMM-urilor, inclusiv microîntreprinderilor din lanțul de aprovizionare pentru automobile, consultării partenerilor sociali, inclusiv de către statele membre, și să se bazeze, de asemenea, pe recomandarea Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică, precum și pe Agenda pentru competențe în Europa, prin inițiative precum Pactul privind competențele, pentru a mobiliza sectorul privat și alte părți interesate să își perfecționeze și să recalifice forța de muncă din Europa în vederea realizării tranziției verzi și a celei digitale. Acțiunile și stimulentele adecvate la nivel european și național menite să sporească accesibilitatea și durabilitatea vehiculelor cu emisii zero ar trebui, de asemenea, abordate în ceea ce privește parcursul de tranziție. Ar trebui discutat, de asemenea, rolul pe care achizițiile publice îl pot juca în cadrul parcursului și, în acest sens, Comisia ar trebui să aibă în vedere o revizuire a Directivei (UE) 2019/1161 a Parlamentului European și a Consiliului26a pentru a asigura alinierea acesteia la obiectivele Regulamentului (UE) 2019/631. Progresele înregistrate cu privire la acest parcurs de tranziție cuprinzător pentru ecosistemul mobilității ar trebui monitorizate în fiecare an, în cadrul unui raport intermediar care urmează să fie prezentat de Comisie, care să analizeze, printre altele, progresele înregistrate în ceea ce privește utilizarea vehiculelor cu emisii zero, evoluția prețurilor și consumul de energie al acestora, impactul asupra consumatorilor, dezvoltarea de combustibili alternativi și instalarea infrastructurii, astfel cum se prevede în Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, astfel cum prevede Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului26b, potențialul tehnologiilor inovatoare de a ajunge la o mobilitate neutră din punct de vedere climatic, competitivitatea internațională, investițiile în lanțul valoric al autovehiculelor, perfecționarea și recalificarea lucrătorilor și reconversia activităților, în special în regiunile cu un procent ridicat de locuri de muncă legate de lanțul valoric din sectorul autovehiculelor, precum și emisiile legate de vârsta vehiculelor utilitare ușoare, având în vedere totodată acțiuni care vizează eliminarea treptată sincronizată, echitabilă din punct de vedere social și rațională din punct de vedere ecologic a vehiculelor mai vechi. Raportul intermediar se va baza, de asemenea, pe rapoartele intermediare pe care statele membre le prezintă în temeiul Regulamentului privind infrastructura pentru combustibili alternativi. Pentru pregătirea raportului intermediar, Comisia ar trebui să consulte partenerii sociali și să ia în calcul rezultatele dialogului social. Comisia ar trebui, de asemenea, să se consulte cu o gamă largă de experți independenți, părți interesate și administrații naționale și regionale, pentru a asigura o bază de cunoștințe cuprinzătoare. Inovațiile din lanțul de aprovizionare al autovehiculelor continuă. Dacă sunt dezvoltate în continuare, tehnologiile inovatoare, cum ar fi producția de e-combustibili cu captarea aerului și vehiculele alimentate cu hidrogen, cu tehnologie de stocare a hidrogenului la bord, ar putea oferi perspective pentru o mobilitate neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei la prețuri accesibile. Prin urmare, în cadrul raportului său intermediar, Comisia ar trebui să urmărească progresele înregistrate în ceea ce privește inovarea în acest sector.
_________________
_________________
26 Comunicarea Comisiei – Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei, COM(2021)0350 din 5 mai 2021.
26 Comunicarea Comisiei – Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei, COM(2021)0350 din 5 mai 2021.
26a Directiva (UE) 2019/1161 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (JO L 188, 12.7.2019, p. 116).
26b Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 12 a (nou)
(12a) Deși prezentul regulament se aplică numai autoturismelor și vehiculelor utilitare ușoare noi, este important ca acesta să fie inclus într-un plan de acțiune mai cuprinzător al Uniunii pentru decarbonizarea parcului de vehicule existent, cu scopul de a proteja mediul și sănătatea cetățenilor din toate statele membre. Parcul de vehicule actual va continua încă mult timp să fie un factor care contribuie la performanța scăzută de mediu, din cauza ritmului lent al reînnoirii sale. În plus, piața existentă a vehiculelor poluante de ocazie din Europa Centrală și de Est creează riscul de a transfera poluarea către regiunile mai puțin dezvoltate economic din Uniune. Atingerea obiectivelor climatice ambițioase în 2050 ar trebui corelată cu dreptul tuturor cetățenilor Uniunii la un aer mai curat. Pentru a accelera reducerea emisiilor provenite de la parcul auto existent, este extrem de important ca Comisia să propună rapid măsuri legislative menite să creeze un cadru favorabil pentru modernizare și să promoveze utilizarea tehnologiilor de reducere a emisiilor de CO2 disponibile în prezent, cum ar fi combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau dispozitive de iluminat care consumă mai puțină energie, să accelereze transferul modal de mărfuri și pasageri, să încurajeze obiceiurile de transport mai ecologice, cum ar fi utilizarea în comun a autoturismelor, mobilitatea ușoară și transportul public în orașe, precum și să soluționeze riscul eventual de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din sectorul auto în cadrul Uniunii.
Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 12 b (nou)
(12b) Pentru a asigura alinierea la noul obiectiv al Uniunii în materie de climă pentru 2030, precum și la standardele consolidate privind emisiile de CO2, ar trebui prezentată o actualizare a Directivei 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului26a, care să includă posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare al acesteia la vehiculele deținute sau închiriate de o întreprindere privată cu o anumită dimensiune a parcului auto, în scopul promovării unei cereri tot mai mari de vehicule cu emisii zero. Având în vedere că vehiculele din parcurile auto ale întreprinderilor intră mai repede pe piața privată, aceasta ar permite crearea mai rapidă a unei piețe pentru vehicule de ocazie cu emisii zero, ceea ce va fi deosebit de important pentru regiunile în care tranziția se va dovedi mai dificilă, și ar contribui la o paritate mai rapidă a prețurilor cu cele ale vehiculelor convenționale în întreaga Uniune.
____________
1a Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).
Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 13
(13) Aceste obiective privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE urmează să fie completate de instalarea necesară a infrastructurii de reîncărcare și de realimentare, astfel cum se prevede în Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului27.
(13) Aceste obiective privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE ar trebui să fie completate de instalarea necesară a infrastructurii de reîncărcare și de realimentare, crucială pentru a atinge obiectivele consolidate.Din acest motiv, având în vedere punerea în aplicare deficitară și lentă a Directivei 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului27, obiectivele consolidate de reducere a emisiilor de CO2 ar trebui să fie însoțite de un regulament ambițios privind infrastructura pentru combustibili alternativi, care să prevadă obiective obligatorii ambițioase pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în cele 27 de state membre.Obiectivele respective ar trebui să fie completate de obiective ambițioase pentru instalarea de puncte de încărcare private în clădiri, prevăzute în Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului27a.În acest context, este esențial să se mențină și să se consolideze investițiile pentru implementarea acestei infrastructuri.
_________________
_________________
27 Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014, p. 1).
27 Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014, p. 1).
27a Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).
Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 13 a (nou)
(13a) Întrucât la nivel mondial există peste un miliard de vehicule pe bază de combustibili fosili, responsabile pentru mai mult de 30 % din emisiile de CO2 la nivel global, conversia vehiculelor termice în vehicule electrice reprezintă o soluție complementară la oferta producătorilor tradiționali, care permite accelerarea tranziției ecologice, care se bazează în același timp pe economia circulară.
Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 14
(14) Producătorii ar trebui să dispună de suficientă flexibilitate în adaptarea propriilor parcuri în timp pentru a gestiona tranziția către vehicule cu emisii zero într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și, prin urmare, este oportun să se mențină abordarea de reducere a nivelurilor-țintă în etape de cinci ani.
(14) Producătorii ar trebui să dispună de suficientă flexibilitate în adaptarea propriilor parcuri în timp pentru a gestiona tranziția către vehicule cu emisii zero într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, care să le sprijine competitivitatea și să pregătească terenul pentru noi inovații, ținând seama de faptul că trebuie să se stabilească o traiectorie clară pentru introducerea acestor vehicule, asigurând contribuția sectorului de transporturi rutiere la obiectivul climatic al UE pentru 2030.
Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 15
(15) Având în vedere obiectivele mai stricte privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE începând cu 2030, producătorii vor trebui să introducă pe piața Uniunii un număr semnificativ mai mare de vehicule cu emisii zero. În acest context, mecanismul de stimulare pentru vehiculele cu emisii zero și cu emisii scăzute („ZLEV”) nu și-ar mai atinge scopul inițial și ar risca să submineze eficacitatea Regulamentului (UE) 2019/631. Prin urmare, mecanismul de stimulare pentru ZLEV ar trebui eliminat începând cu 2030. Înainte de această dată și, prin urmare, pe parcursul acestui deceniu, mecanismul de stimulare pentru ZLEV va continua să sprijine introducerea vehiculelor cu emisii cuprinse între zero și 50 g CO2/km, inclusiv a vehiculelor electrice pe bază de baterii, a vehiculelor electrice cu pile de combustie care utilizează hidrogen și a vehiculelor electrice hibride reîncărcabile care sunt performante. După această dată, vehiculele electrice hibride reîncărcabile continuă să fie luate în considerare în raport cu obiectivele privind întregul parc pe care trebuie să le îndeplinească producătorii de vehicule.
(15) Având în vedere obiectivele mai stricte privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE, producătorii vor trebui să introducă pe piața Uniunii un număr semnificativ mai mare de vehicule cu emisii zero. În acest context, mecanismul de stimulare pentru vehiculele cu emisii zero și cu emisii scăzute („ZLEV”) nu și-ar mai atinge scopul inițial și ar risca să submineze eficacitatea Regulamentului (UE) 2019/631. Prin urmare, mecanismul de stimulare pentru ZLEV ar trebui eliminat. Vehiculele electrice hibride reîncărcabile continuă să fie luate în considerare în raport cu obiectivele privind întregul parc pe care trebuie să le îndeplinească producătorii de vehicule.
Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 15 a (nou)
(15a) În temeiul Regulamentului (UE) 2019/631, reducerile de emisii obținute prin inovații care nu sunt luate în considerare în cadrul încercării de omologare de tip sunt contabilizate în prezent prin credite pentru ecoinovare, care pot fi luate în calcul în ceea ce privește atingerea obiectivului de reducere a emisiilor al producătorului. Reducerea emisiilor care poate fi solicitată este limitată în prezent la 7 g/km per producător. Acest plafon ar trebui ajustat în sens descrescător, în conformitate cu obiectivele mai stricte, pentru a se asigura că acest sistem rămâne limitat la inovații reale și nu stimulează obiective mai puțin ambițioase în ceea ce privește vânzarea de vehicule cu emisii zero.
Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 15 b (nou)
(15b) Sprijinirea inovării tehnologice și sociale este un element important pentru a încuraja o tranziție mai rapidă către o mobilitate cu emisii zero. Sunt deja disponibile fonduri importante pentru inovare în ecosistemul mobilității prin diferite instrumente de finanțare ale Uniunii, în special Orizont Europa, InvestEU, Fondul de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul pentru inovare și Mecanismul de redresare și reziliență. Deși se așteaptă ca obiectivele ambițioase de reducere anuală a emisiilor de CO2 să stimuleze inovarea în lanțul de aprovizionare al sectorului autovehiculelor, obiectivul principal al prezentului regulament este de a obține o reducere reală, eficace și verificabilă a emisiilor de CO2.
Amendamentul 28 Propunere de regulament Considerentul 16 a (nou)
(16a) Obiectivele stabilite în temeiul Regulamentului (UE) 2019/631 sunt realizate parțial prin vânzările de vehicule electrice hibride cu încărcare externă (OVC-HEV). Emisiile vehiculelor respective sunt contabilizate în prezent prin utilizarea unui factor de utilitate stabilit prin Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei1a, care reprezintă ponderea distanței parcurse cu folosirea bateriei față de distanța parcursă cu folosirea motorului cu ardere internă. Totuși, acest factor de utilitate nu se bazează pe date reprezentative în condiții reale de conducere, ci pe o estimare. Începând cu 1 ianuarie 2021, Comisia colectează date privind consumul de combustibil în condiții reale de conducere prin intermediul contoarelor de consum de combustibil instalate la bordul autoturismelor, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/631. Factorul de utilitate pentru OVC-HEV ar trebui revizuit fără întârziere utilizând datele respective pentru a se asigura că acesta reflectă emisiile generate în condiții reale de conducere. Factorul de utilitate actualizat ar trebui să se aplice cel târziu începând cu 2025 și ar trebui să fie revizuit pentru a se asigura că rămâne reprezentativ pentru emisiile reale.
__________________
1a Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei din 1 iunie 2017 de completare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei și a Regulamentului (UE) nr. 1230/2012 al Comisiei și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei (JO L 175, 7.7.2017, p. 1).
Amendamentul 30 Propunere de regulament Considerentul 18
(18) Pentru a asigura o repartizare echitabilă a efortului de reducere, cele două curbe ale valorilor-limită pentru vehiculele utilitare ușoare mai ușoare și mai grele ar trebui ajustate pentru ca acestea să reflecte obiectivele consolidate de reducere a emisiilor de CO2.
eliminat
Amendamentul 121 Propunere de regulament Considerentul 21
(21) Având în vedere obiectivele globale mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru a se evita potențialele efecte de denaturare a pieței, ar trebui să se alinieze cerințele de reducere pentru toți producătorii prezenți pe piața Uniunii, cu excepția celor responsabili de mai puțin de 1 000 de vehicule noi înmatriculate într-un an calendaristic. În consecință, posibilitatea ca producătorii responsabili de un volum de autoturisme cuprins între 1 000 și 10 000 sau de un volum de autovehicule utilitare ușoare cuprins între 1 000 și 22 000 nou înmatriculate într-un an calendaristic să solicite o derogare de la obiectivele lor privind emisiile specifice ar trebui să înceteze începând cu 2030.
(21) Având în vedere obiectivele globale mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru a se evita potențialele efecte de denaturare a pieței, ar trebui să se alinieze cerințele de reducere pentru toți producătorii prezenți pe piața Uniunii, cu excepția celor responsabili de mai puțin de 1 000 de vehicule noi înmatriculate într-un an calendaristic. În consecință, posibilitatea ca producătorii responsabili de un volum de autoturisme cuprins între 1 000 și 10 000 sau de un volum de autovehicule utilitare ușoare cuprins între 1 000 și 22 000 nou înmatriculate într-un an calendaristic să solicite o derogare de la obiectivele lor privind emisiile specifice ar trebui să înceteze începând cu 2036.
Amendamentul 31 Propunere de regulament Considerentul 23
(23) Progresele realizate în temeiul Regulamentului (UE) 2019/631 în direcția îndeplinirii obiectivelor de reducere stabilite pentru 2030 și ulterior ar trebui să fie revizuite în 2026. Pentru această revizuire, ar trebui luate în considerare toate aspectele avute în vedere în raportarea bienală.
(23) Progresele realizate în temeiul Regulamentului (UE) 2019/631 în direcția îndeplinirii obiectivelor de reducere stabilite pentru 2030 și ulterior ar trebui să fie revizuite în 2027. Pentru această revizuire, ar trebui luate în considerare toate aspectele avute în vedere în raportarea anuală.
Amendamentul 32 Propunere de regulament Considerentul 23 a (nou)
(23a) Este important să se evalueze emisiile generate de-a lungul întregului ciclu de viață al vehiculelor utilitare ușoare la nivelul Uniunii. În acest scop, Comisia ar trebui, cel târziu până la 31 decembrie 2023, să elaboreze o metodologie comună la nivelul Uniunii pentru evaluarea și raportarea consecventă a datelor privind emisiile de CO2 pe durata întregului ciclu de viață ale vehiculelor utilitare ușoare care sunt introduse pe piața Uniunii, pentru a obține o imagine de ansamblu a impactului lor asupra mediului. Comisia ar trebui să adopte măsuri de monitorizare, inclusiv, după caz, propuneri legislative pentru a sprijini progresele Uniunii în direcția ambițiilor sale în materie de climă. În plus, este important să se elaboreze o metodologie de evaluare a performanței de mediu globale a vehiculelor, calculată nu numai în ceea ce privește emisiile de CO2, ci și ținând seama de amprenta globală de mediu.
Amendamentul 33 Propunere de regulament Considerentul 24
(24) Posibilitatea de a aloca veniturile provenite din primele pentru emisiile suplimentare unui fond specific sau unui program relevant a fost evaluată în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2019/631, concluzia fiind că acest lucru ar duce la o creștere semnificativă a sarcinii administrative, fără a aduce beneficii directe sectorului autovehiculelor în tranziția sa. Prin urmare, veniturile provenite din primele pentru emisiile suplimentare sunt considerate în continuare venituri la bugetul general al Uniunii, în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/631.
(24) Alocarea veniturilor din primele pentru emisiile suplimentare ar trebui să fie destinată sprijinirii tranziției echitabile către o economie neutră din punct de vedere climatic și, în special, atenuării oricărui impact negativ asupra ocupării forței de muncă al tranziției în sectorul autovehiculelor. Comisia ar trebui să prezinte, după caz, o propunere de instituire a unui astfel de instrument de finanțare. În acest demers, ar trebui să se acorde atenție în special regiunilor și comunităților afectate, care ar putea fi mai vulnerabile din cauza prezenței unei industrii intensive a autovehiculelor sau din cauza caracteristicilor lor specifice care fac mai dificilă tranziția către transportul rutier cu emisii zero, cum ar fi regiunile ultraperiferice.
Amendamentul 74 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 1 – litera - a (nouă) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 1 – alineatul 4 – litera a
(- a) la alineatul (4), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
(a) pentru media emisiilor produse de parcul de autoturisme noi, un obiectiv privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE egal cu o reducere de 15% a obiectivului în 2021, determinat în conformitate cu parteaA punctul6.1.1 din anexa I;
„(a) pentru media emisiilor produse de parcul de autoturisme noi, un obiectiv privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE egal cu o reducere de 15 % a obiectivului în 2021, determinat în conformitate cu partea A punctul 6.1.1 din anexa I astfel cum a fost stabilit în Regulamentul (UE) 2019/631 în ceea ce privește ciclurile de producție;”
Amendamentul 35 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera -a a (nouă) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 1 – alineatul 4 – litera b
(-aa) la alineatul (4), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
(b) pentru media emisiilor produse de parcul de vehicule utilitare ușoare noi, un obiectiv privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE egal cu o reducere de 15% a obiectivului în 2021, determinat în conformitate cu parteaB punctul6.1.1 din anexa I.
pentru media emisiilor produse de parcul de vehicule utilitare ușoare noi, un obiectiv privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE egal cu o reducere de 15 % a obiectivului în 2021, determinat în conformitate cu partea B punctul 6.1.1 din anexa I, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2019/631.”
Amendamentul 36 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera c Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 1 – alineatul 6
(c) la alineatul (6), cuvintele „De la 1 ianuarie 2025,” se înlocuiesc cu „De la 1 ianuarie 2025 la 31 decembrie 2029,”;
(c) alineatul (6) se elimină;
Amendamentul 37 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera a a (nouă) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 3 – alineatul 1 – litera a a (nouă)
(aa) se introduce următorul punct:
„(aa) «vehicul electric hibrid reîncărcabil » (PHEV) înseamnă un vehicul alimentat cu o combinație între un motor electric cu o baterie reîncărcabilă și un motor cu ardere internă, care pot funcționa împreună sau separat;”
Amendamentul 38 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera b a (nouă) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 3 – alineatul 1 – litera b a (nouă)
(ba) se introduce următorul punct:
„(ba) vehicul corporativ” înseamnă un vehicul deținut sau închiriat de o societate privată, astfel cum este definită în Regulamentul (CE) nr. 2157/20011a al Consiliului și utilizat în scopuri comerciale;
__________________
1a Regulamentul (CE) nr. 2157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societății europene (SE) (JO L 294, 10.11.2001, p. 1).
Amendamentul 41 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a a (nouă) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 7 – alineatul 10
(aa) Alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:
10. Comisia evaluează, până cel târziu în 2023, posibilitatea de a elabora o metodologie comună la nivelul Uniunii pentru evaluarea și raportarea consecventă de date a emisiilor de CO2 generate pe durata întregului ciclu de viață de autoturismele și de vehiculele ușoare care sunt introduse pe piața Uniunii. Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului evaluarea respectivă, inclusiv, dacă este cazul, propuneri privind măsuri de monitorizare, cum ar fi propuneri legislative.
10. Comisia publică, până cel târziu în 2023, un raport în care prezintă o metodologie comună la nivelul Uniunii pentru evaluarea și raportarea consecventă de date a emisiilor de CO2 generate pe durata întregului ciclu de viață de autoturismele și de vehiculele ușoare care sunt introduse pe piața Uniunii, inclusiv o metodologie pentru evaluarea emisiilor de CO2 generate pe durata întregului ciclu de viață de consumul de combustibili și de energie al acestor vehicule. Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului raportul respectiv, inclusiv, dacă este cazul, propuneri privind măsuri de monitorizare, cum ar fi propuneri legislative.
Amendamentul 42 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a b (nouă) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 7 – alineatul 10 a (nou)
(ab) Se introduce următorul alineat (10a):
„10a. Începând cu 1 ianuarie 2024, producătorii pot transmite, în mod voluntar, date privind emisiile de CO2 generate pe durata ciclului de viață pentru autoturismele și vehiculele utilitare ușoare de pe piața Uniunii menționate la alineatul (10) din prezentul articol autorităților competente menționate la alineatul (6) din prezentul articol și statelor membre, care le comunică ulterior Comisiei în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. Începând cu 1 ianuarie 2028, datele respective sunt incluse în informațiile enumerate în partea A din anexele II și III;”
Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 8 – alineatul 4
(5a) La articolul 8, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4. Sumele obținute din plata primelor pentru emisiile suplimentare sunt considerate venituri la bugetul general al Uniunii.
4. Sumele obținute din plata primelor pentru emisiile suplimentare sunt considerate venituri la bugetul general al Uniunii.
Până la 31 decembrie 2023, Comisia prezintă un raport în care expune în detaliu necesitatea unei finanțări specifice pentru a asigura o tranziție echitabilă în sectorul autovehiculelor, cu obiectivul de a atenua impactul negativ asupra ocupării forței de muncă și alte efecte economice în toate statele membre afectate, în special în regiunile și comunitățile cele mai afectate de tranziție. Raportul este însoțit, după caz, de o propunere legislativă de instituire a unui instrument de finanțare al Uniunii care să răspundă necesității respective și, în special, să coordoneze și să finanțeze măsuri preventive și reactive pentru a face față restructurării la nivel local și regional și pentru a finanța formarea, recalificarea și perfecționarea lucrătorilor din sectorul autovehiculelor, inclusiv a producătorilor de automobile, a furnizorilor de componente ale acestora și a serviciilor auxiliare de întreținere și reparare, în special în întreprinderile mici și mijlocii.
Instrumentul de finanțare poate lua forma unui instrument de finanțare specific sau poate face parte din Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice sau din Fondul pentru o tranziție justă revizuit. Orice venituri din primele pentru emisiile suplimentare se alocă în acest scop.
„Se poate acorda o derogare solicitată în temeiul alineatului (1) de la obiectivele privind emisiile specifice aplicabile până în anul calendaristic 2029 inclusiv.”;
„Se poate acorda o derogare solicitată în temeiul alineatului (1) de la obiectivele privind emisiile specifice aplicabile până în anul calendaristic 2035 inclusiv.”;
Amendamentul 44 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 a (nou) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 1
(6a) La articolul 10, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4. Un producător care produce, împreună cu toate întreprinderile sale asociate, între 10 000 și 300 000 de autoturisme noi înmatriculate în fiecare an calendaristic în Uniune, poate prezenta o cerere de derogare de la obiectivul privind emisiile specifice calculat în conformitate cu partea A punctele 1-4 și 6.3 din anexa I.
„4. Un producător care produce, împreună cu toate întreprinderile sale asociate, între 10 000 și 300 000 de autoturisme noi înmatriculate în fiecare an calendaristic în Uniune, poate prezenta o cerere de derogare, pentru anii până în 2028 inclusiv, de la obiectivul privind emisiile specifice calculat în conformitate cu partea A punctele 1-4 și 6.3 din anexa I.
Amendamentul 45 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 b (nou) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 11 – alineatul 1
(6b) La articolul 11, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
1. La solicitarea unui furnizor sau a unui producător, se ține seama de reducerile emisiilor de CO2 realizate prin utilizarea tehnologiilor inovatoare sau a unei combinații de tehnologii inovatoare (denumite în continuare „pachete tehnologice inovatoare”).
1. La solicitarea unui furnizor sau a unui producător, se ține seama de reducerile emisiilor de CO2 realizate prin utilizarea tehnologiilor inovatoare sau a unei combinații de tehnologii inovatoare (denumite în continuare „pachete tehnologice inovatoare”).
Aceste tehnologii se iau în considerare numai dacă metodologia utilizată pentru evaluarea lor poate genera rezultate verificabile, repetabile și comparabile.
Aceste tehnologii se iau în considerare numai dacă metodologia utilizată pentru evaluarea lor poate genera rezultate verificabile, repetabile și comparabile.
Contribuția totală a acestor tehnologii la reducerea mediei emisiilor specifice de CO2 ale unui producător poate fi de cel mult 7 g CO2/km.
Contribuția totală a acestor tehnologii la reducerea mediei emisiilor specifice de CO2 ale unui producător poate fi de cel mult 7gCO2/km până în 2024;
— 5 g CO2/km începând din 2025;
— 4 g CO2/km începând din 2027;
— 2 g CO2/km începând din 2030 până în 2034 inclusiv.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 pentru a modifica prezentul regulament prin ajustarea plafonului menționat la al treilea paragraf din prezentul alineat, cu efect din 2025, pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice, asigurând, în același timp, o proporție echilibrată a nivelului plafonului respectiv în raport cu media emisiilor specifice de CO2 ale producătorilor.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul17 pentru a modifica prezentul regulament prin ajustarea în sens descrescător a plafonului menționat la al treilea paragraf din prezentul alineat, cu efect din 2025, pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice, asigurând, în același timp, o proporție echilibrată a nivelului plafonului respectiv în raport cu media emisiilor specifice de CO2 ale producătorilor.
Amendamentul 46 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 c (nou) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 11 a (nou)
(6c) Se introduce următorul articol:
Articolul 11a
Proiectarea ecologică
Pentru a se asigura că tranziția către o mobilitate cu emisii zero contribuie pe deplin la obiectivele Uniunii privind eficiența energetică și economia circulară, până la 31 decembrie 2023, Comisia prezintă propuneri, după caz, privind stabilirea unor cerințe minime de proiectare ecologică pentru toate autoturismele noi și vehiculele utilitare ușoare noi, inclusiv a unor cerințe în materie de eficiență energetică, durabilitate și potențialul de reparare pentru componentele esențiale, cum ar fi farurile, componentele electronice și bateriile, precum și a unor cerințe minime pentru recuperarea metalelor, a materialelor plastice și a materiilor prime critice, ținând seama de principiile aplicate altor produse cu impact energetic în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a.
_________________
1aDirectiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).
Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 d (nou) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 12 – alineatul 3
(6d) La articolul 12, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
3. Pentru a preveni creșterea decalajului în ceea ce privește emisiile generate în condiții reale de conducere, Comisia evaluează, până la 1 iunie 2023, modul în care pot fi utilizate datele privind consumul de combustibil și consumul de energie, pentru a se asigura că valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil sau energie ale vehiculelor determinate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 rămân reprezentative pentru emisiile generate în condiții reale de conducere în timp pentru fiecare producător.
3. Pentru a preveni creșterea decalajului în ceea ce privește emisiile generate în condiții reale de conducere, Comisia evaluează, până la 1 iunie2023, modul în care pot fi utilizate datele privind consumul de combustibil și consumul de energie în condiții reale de conducere, colectate în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/392 al Comisiei, pentru a se asigura că valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil sau energie ale vehiculelor determinate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 rămân reprezentative pentru emisiile generate în condiții reale de conducere în timp pentru fiecare producător.
Comisia monitorizează și raportează anual modul în care decalajul menționat la primul paragraf evoluează în perioada 2021-2026 și, în vederea prevenirii unei creșteri a decalajului respectiv, evaluează, în 2027, fezabilitatea unui mecanism de ajustare a mediei emisiilor specifice de CO2 ale producătorului începând cu 2030 și, dacă este cazul, prezintă o propunere legislativă pentru a institui un astfel de mecanism.
Comisia monitorizează și raportează anual modul în care decalajul menționat la primul paragraf evoluează începând din 2021 și, după caz, de îndată ce sunt disponibile suficiente date, înainte de 31 decembrie 2026, prezintă o propunere legislativă în vederea eliminării acestui decalaj prin ajustarea mediei emisiilor specifice de CO2 ale producătorului, utilizând datele în condiții reale colectate în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/392 al Comisiei.
În plus, Comisia evaluează, în special, utilizarea datelor privind consumul de combustibil și de energie menționate la alineatul (1) din prezentul articol pentru vehiculele electrice hibride cu încărcare externă (OVC-HEV). Utilizând aceste date, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 17 pentru a adapta factorii de utilitate utilizați pentru OVC-HEV în scopul de a se asigura că emisiile acestora sunt reprezentative pentru conducerea în condiții reale începând cu 2025.
_______________
1aRegulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/392 al Comisiei din 4 martie 2021 privind monitorizarea și raportarea datelor referitoare la emisiile de CO2 ale autoturismelor și ale vehiculelor utilitare ușoare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 1014/2010, (UE) nr. 293/2012, (UE) 2017/1152 și (UE) 2017/1153 ale Comisiei (JO L 77, 5.3.2021, p. 8).
Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 e (nou) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 12 – alineatul 4 a (nou)
(6e) La articolul 12, se adaugă următorul alineat:
„4a. Până la 31 decembrie 2023, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 17 pentru a completa prezentul Regulament prin stabilirea unei metodologii pentru măsurarea și compararea eficienței vehiculelor cu emisii zero și cu emisii scăzute pe baza cantității de energie electrică necesară pentru a parcurge 100 de kilometri. Metodologia respectivă ia în considerare în special implicațiile energiei electrice utilizate asupra cantității de resurse necesare pentru bateriile cu stocare internă a energiei ale acestor vehicule.
Până cel târziu la 31 decembrie 2024, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă de stabilire a pragurilor minime de eficiență energetică pentru autoturismele și pentru vehiculele utilitare ușoare noi cu emisii zero introduse pe piața Uniunii.”
Amendamentul 50 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 14 a
Articolul 14a
Articolul 14a
Raportul intermediar
Raportul intermediar
Până la 31 decembrie 2025 și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia prezintă un raport privind progresele înregistrate în direcția unei mobilități rutiere cu emisii zero. Raportul monitorizează și evaluează în special necesitatea unor posibile măsuri suplimentare menite să faciliteze tranziția, inclusiv prin mijloace financiare.
Până la 31 decembrie 2025 și, ulterior, în fiecare an, Comisia prezintă un raport privind progresele înregistrate în direcția unei mobilități rutiere cu emisii zero. Raportul monitorizează și evaluează în special necesitatea unor posibile măsuri suplimentare menite să faciliteze o tranziție justă, inclusiv prin mijloace financiare.
În cadrul raportării, Comisia ia în considerare toți factorii care contribuie la un progres eficient din punctul de vedere al costurilor în direcția neutralității climatice până în 2050. Aceasta include introducerea de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea obiectivelor privind instalarea infrastructurii de reîncărcare și de realimentare, astfel cum se prevede în Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi, contribuția potențială a tehnologiilor de inovare și a combustibililor alternativi durabili la realizarea unei mobilități neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, impactul asupra consumatorilor, progresele înregistrate în cadrul dialogului social, precum și aspecte care să faciliteze în continuare o tranziție viabilă din punct de vedere economic și justă din punct de vedere social către o mobilitate rutieră cu emisii zero;
În cadrul raportării, Comisia ia în considerare toți factorii care contribuie la un progres eficient din punctul de vedere al costurilor în direcția neutralității climatice până în 2050. Aceasta include:
(a) progresele înregistrate în ceea ce privește introducerea de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, precum și în ceea ce privește accesibilitatea și eficiența lor energetică;
(b) impactul asupra consumatorilor, în special asupra celor cu venituri mici și medii, și ritmul de adoptare a vehiculelor cu emisii zero și cu emisii scăzute în aceste segmente de consumatori, precum și disponibilitatea și domeniul de aplicare al măsurilor la nivelul Uniunii, al statelor membre și la nivel local pentru a sprijini această adoptare;
(c) piața vehiculelor de ocazie;
(d) progresele înregistrate în ceea ce privește instalarea suficientă a infrastructurii publice și private de reîncărcare și de realimentare, inclusiv progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea obiectivelor prevăzute în Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi și în Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului1a, dar fără a se limita la acestea;
(e) progresele înregistrate în ceea ce privește creșterea cantității de energie din surse regenerabile în Uniune, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001;
(f) contribuția potențială a tehnologiilor de inovare și a combustibililor alternativi durabili, inclusiv a combustibililor sintetici, la realizarea neutralității climatice în sectorul transporturilor;
(g) emisiile generate pe durata ciclului de viață de autoturismele noi și de vehiculele utilitare ușoare noi introduse pe piață, utilizând metodologia adoptată în conformitate cu articolul 7 alineatul (10);
(h) progresele înregistrate în cadrul dialogului social, precum și aspecte care să faciliteze în continuare o tranziție viabilă din punct de vedere economic și justă din punct de vedere social, luând în considerare ocuparea forței de muncă și competitivitatea, către o mobilitate rutieră cu emisii zero;
(i) impactul asupra ocupării forței de muncă, care urmează să fie evaluat prin cartografierea detaliată a dezvoltării locurilor de muncă în industria autovehiculelor și a efectului asupra regiunilor în care sunt situate aceste industrii, precum și măsuri, inclusiv măsuri financiare, la nivelul Uniunii, al statelor membre sau la nivel local pentru a atenua impactul socioeconomic în aceste regiuni, inclusiv programe de perfecționare și de recalificare;
(k) contribuția potențială a măsurilor suplimentare la nivel național și la nivelul Uniunii menite să reducă vârsta medie și, prin urmare, emisiile parcului de vehicule ușoare, cum ar fi măsurile de sprijinire a eliminării treptate a vehiculelor mai vechi într-un mod echitabil din punct de vedere social și rațional din punct de vedere ecologic;
________
1a Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).
Amendamentul 51 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 14 a – alineatul 2 a (nou)
În conformitate cu Recomandarea (UE).../... a Consiliului [Recomandarea Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică], statele membre sunt invitate să elaboreze planuri teritoriale pentru o tranziție justă destinate industriei lor auto, în dialog strâns cu partenerii sociali, cu scopul de a orienta schimbările structurale într-un mod acceptabil din punct de vedere social și de a evita perturbările sociale.
Amendamentul 80 Propunere de regulament Articolul 1 - paragraful 1 - punctul 9 a (nou) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 14a a (nou)
(9a) Se introduce următorul articol:
„Articolul 14aa
Măsuri suplimentare de sprijinire a cererii de autoturisme și vehicule utilitare ușoare cu emisii zero pe piața Uniunii
Până la 28 februarie 2023, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă de creștere a ponderii vehiculelor cu emisii zero în parcurile publice și corporative de vehicule ușoare. Propunerile includ mandate obligatorii de emisii zero pentru proprietarii și operatorii de parcuri de vehicule corporative și publice, ținând seama de disparitățile regionale.”
Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 a (nou) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 14 b (nou)
(9a) Se introduce următorul articol 14b:
„Articolul 14b
În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) .../... [Directiva reformată privind eficiența energetică], statele membre țin seama de principiul «eficiența energetică înainte de toate» în deciziile de politică, de planificare și de investiții legate de implementarea infrastructurii de reîncărcare și de realimentare cu combustibili alternativi, inclusiv în ceea ce privește eficiența energetică «între extracție și ardere» a diferitelor tehnologii cu emisii zero.”
Amendamentul 54 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 b (nou) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 14 ab (nou)
(9b) Se introduce următorul articol 14ab:
Articolul 14ab
Măsuri suplimentare de sprijinire a tranziției către autoturisme și vehicule utilitare ușoare cu emisii zero pe piața Uniunii
Până la ... [șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 17 pentru a armoniza normele de omologare de tip pentru vehiculele cu motoare cu ardere internă transformate în vehicule electrice cu baterie sau cu pilă de combustie, cu scopul de a permite omologarea în serie. Comisia evaluează și introducerea unei norme pentru calcularea CO2 echivalent al vehiculelor cu motor cu ardere transformate în vehicule electrice cu baterie sau cu pilă de combustie în contextul aplicării prezentului regulament.
Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 15 – alineatul 1
1. În 2028, Comisia revizuiește eficacitatea și impactul prezentului regulament, pe baza raportului bienal, și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport însoțit de rezultatul revizuirii.
1. Până în 2027, Comisia revizuiește în detaliu eficacitatea și impactul prezentului regulament, pe baza raportului anual, și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport însoțit de rezultatul revizuirii.
Raportul este însoțit, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament.
Raportul este însoțit, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament.
Amendamentul 56 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a a (nouă) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 15 – alineatul 1 a (nou)
(aa) la articolul 15 se introduce următorul alineat:
1a. În cadrul revizuirii menționate la alineatul (1), Comisia raportează, de asemenea, cu privire la emisiile de CO2 generate pe durata ciclului de viață de autoturismele noi și de vehiculele utilitare ușoare noi, pe baza metodologiei stabilite la articolul 7 alineatul (10). Raportul este însoțit, după caz, de o propunere legislativă de completare a prezentului regulament în scopul de a trata emisiile respective.
Amendamentul 57 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera b a (nouă) Regulamentul (UE) 2019/631 Articolul 15 – alineatul 6
(ba) alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:
6. Până la 31 decembrie 2020, Comisia revizuiește Directiva 1999/94/CE și, ținând seama de necesitatea de a oferi consumatorilor informații exacte, solide și comparabile privind consumul de combustibil, emisiile de CO2 și emisiile de poluanți atmosferici ale autoturismelor noi care sunt introduse pe piață, precum și de a evalua opțiunile de introducere a unei etichete pentru economia de combustibil și emisiile de CO2 pentru vehiculele utilitare ușoare noi. Rezultatul revizuirii va fi însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
„6. Până la... [6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia revizuiește Directiva1999/94/CE și, ținând seama de necesitatea de a oferi consumatorilor informații exacte, solide și comparabile privind consumul de combustibil, emisiile de CO2, emisiile de poluanți atmosferici și eficiența energetică în condiții reale de conducere pentru autoturismele noi care sunt introduse pe piață, precum și de a evalua opțiunile de introducere a unei etichete pentru economia de combustibil și emisiile de CO2 pentru vehiculele utilitare ușoare noi.
Amendamentul 60 Propunere de regulament Anexă – paragraful 1 – punctul 1 – litera f Regulamentul (UE) 2019/631 Anexa I – partea A – punctul 6.3.1 – paragrafele 1-2
Obiectivul privind emisiile specifice = obiectivul de referință privind emisiile specifice · factorul ZLEV
Obiectivul privind emisiile specifice = obiectivul de referință privind emisiile specifice
unde:
unde:
obiectivul de referință privind emisiile specifice este obiectivul de referință privind emisiile specifice de CO2, determinat în conformitate cu punctul 6.2.1;
obiectivul de referință privind emisiile specifice este obiectivul de referință privind emisiile specifice de CO2 determinat în conformitate cu punctul 6.2.1;
factorul ZLEV este (1+y-x), cu excepția situației în care această sumă este mai mare decât 1,05 sau mai mică decât 1,0, când factorul ZLEV se stabilește la 1,05 sau la 1,0, după caz,
unde:
y este procentul de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute din parcul de vehicule al producătorului de autoturisme noi calculat ca număr total de vehicule noi cu emisii zero și cu emisii scăzute, unde fiecare dintre acestea este calculat ca ZLEVspecific în conformitate cu următoarea formulă, împărțit la numărul total de autoturisme noi înmatriculate în anul calendaristic relevant:
ZLEVspecific = 1 –
Pentru autoturismele noi înmatriculate în state membre cu un procent de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute în cadrul parcului lor de vehicule de sub 60 % din media Uniunii în anul 2017 și cu mai puțin de 1 000 de vehicule noi cu emisii zero și cu emisii scăzute înmatriculate în 2017, ZLEVspecific se calculează, până în 2029 inclusiv, cu următoarea formulă:
ZLEVspecific =
În cazul în care procentul de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute din parcul de autoturisme noi înmatriculate într-un an într-un stat membru între 2025 și 2028 depășește 5 %, statul membru respectiv nu este eligibil pentru aplicarea multiplicatorului de 1,85 în anii următori;
x este de 15 % în perioada 2025-2029.
________
________
* Procentul de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute în cadrul parcului de autoturisme noi ale unui stat membru în 2017 este calculat ca numărul total de vehicule noi cu emisii zero și cu emisii scăzute înmatriculate în 2017 împărțit la numărul total de autoturisme noi înmatriculate în același an.”;
* Procentul de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute în cadrul parcului de autoturisme noi ale unui stat membru în 2017 este calculat ca numărul total de vehicule noi cu emisii zero și cu emisii scăzute înmatriculate în 2017 împărțit la numărul total de autoturisme noi înmatriculate în același an.”;
Amendamentul 78 Propunere de regulament Anexa I – paragraful 1 – punctul 2 – litera d Regulamentul (UE) 2019/631 Anexa I – partea B – punctul 6.2.2
(d) punctul 6.2.2. se înlocuiește cu următorul text: „6.2.2 Obiectivele de referință privind emisiile specifice pentru perioada 2030-2034: Obiectivul de referință privind emisiile specifice = obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2030 + α · (TM-TM0) unde: obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2030 se determină în conformitate cu punctul 6.1.3; α este 2030,L, în cazul în care media masei de încercare a vehiculelor utilitare ușoare noi ale producătorului este egală cu sau mai mică decât TM0, și a2030,H, în cazul în care media masei de încercare a vehiculelor utilitare ușoare noi ale producătorului este mai mare decât TM0; unde: a2030,L este 2021.obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2030 media emisiilor2021 a2030,H este 2021.obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2030 obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2025 media emisiilor2021 este definită la punctul 6.2.1; TM este definită la punctul 6.2.1; TM0 este definită la punctul 6.2.1”
(d) punctul 6.2.2. se înlocuiește cu următorul text: „6.2.2 Obiectivele de referință privind emisiile specifice pentru perioada 2030-2034: Obiectivul de referință privind emisiile specifice = obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2030 + α · (TM-TM0) unde: obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2030 se determină în conformitate cu punctul 6.1.2; α este a2030, în cazul în care media masei de încercare a vehiculelor utilitare ușoare noi ale producătorului este egală cu sau mai mică decât TM0, și a2021, în cazul în care media masei de încercare a vehiculelor utilitare ușoare noi ale producătorului este mai mare decât TM0; unde: a2030 este2021.obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2030 media emisiilor2021 a2021 este definită la punctul 6.2.1 media emisiilor2021 este definită la punctul 6.2.1; TM este definită la punctul 6.2.1; TM0 este definită la punctul 6.2.1;
Amendamentul 79 Propunere de regulament Anexa I – paragraful 1 – punctul 2 – litera e Regulamentul (UE) 2019/631 Anexa I – partea B – punctul 6.2.3
(e) se adaugă punctul 6.2.3: „6.2.3 Obiectivele de referință privind emisiile specifice începând cu 2035 Obiectivul de referință privind emisiile specifice = obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2035 + α · (TM-TM0) unde: obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2035 se determină în conformitate cu punctul 6.1.3; α este 2035,L, în cazul în care media masei de încercare a vehiculelor utilitare ușoare noi ale producătorului este egală cu sau mai mică decât TM0, și a2035,H, în cazul în care media masei de încercare a vehiculelor utilitare ușoare noi ale producătorului este mai mare decât TM0; unde: a2035,L este 2021.obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2035 media emisiilor2021 a2035,H este 2021.obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2035 obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2025 media emisiilor2021 este definită la punctul 6.2.1; TM este definită la punctul 6.2.1; TM0 este definită la punctul 6.2.1”
(e) se adaugă punctul 6.2.3: „6.2.3 Obiectivele de referință privind emisiile specifice începând cu 2035 Obiectivul de referință privind emisiile specifice = obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2035 + α · (TM-TM0) unde: obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2035 se determină în conformitate cu punctul 6.1.3; α este a2035, în cazul în care media masei de încercare a vehiculelor utilitare ușoare noi ale producătorului este egală cu sau mai mică decât TM0, și a2021, în cazul în care media masei de încercare a vehiculelor utilitare ușoare noi ale producătorului este mai mare decât TM0; unde: a2035 este 2021.obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2035 media emisiilor2021 a2021 este definită la punctul 6.2.1 media emisiilor2021 este definită la punctul 6.2.1; TM este definită la punctul 6.2.1; TM0 este definită la punctul 6.2.1;
Amendamentul 69 Propunere de regulament Anexă – paragraful 1 – punctul 2 – litera e a (nouă) Regulamentul (UE) 2019/631 Anexa I – partea B – punctul 6.3.1
(ea) la punctul 6.3.1, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:
Obiectivul privind emisiile specifice = [obiectivul privind emisiile specifice – (øobiective – obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2025))· factorul ZLEV
Obiectivul privind emisiile specifice = [obiectivul privind emisiile specifice – (øobiective – obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE2025)]
unde:
unde:
obiectivul de referință privind emisiile specifice este obiectivul de referință privind emisiile specifice pentru producător, determinat în conformitate cu punctul 6.2.1;
obiectivul de referință privind emisiile specifice este obiectivul de referință privind emisiile specifice pentru producător, determinat în conformitate cu punctul 6.2.1;
øobiective este media, ponderată în funcție de numărul de vehicule utilitare ușoare noi ale fiecărui producător individual, a tuturor obiectivelor de referință privind emisiile specifice determinate în conformitate cu punctul 6.2.1;
øobiective este media, ponderată în funcție de numărul de vehicule utilitare ușoare noi ale fiecărui producător individual, a tuturor obiectivelor de referință privind emisiile specifice determinate în conformitate cu punctul 6.2.1;
factorul ZLEV este (1 + y – x), cu excepția situației în care această sumă este mai mare decât 1,05 sau mai mică decât 1,0, când factorul ZLEV se stabilește la 1,05 sau la 1,0, după caz,
unde:
y este procentul de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute din parcul de vehicule al producătorului de vehicule utilitare ușoare noi calculat ca număr total de vehicule noi cu emisii zero și cu emisii scăzute, unde fiecare dintre acestea este calculat ca ZLEVspecific în conformitate cu următoarea formulă, împărțit la numărul total de vehicule utilitare ușoare noi înmatriculate în anul calendaristic relevant: [FORMULA]
Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A9-0150/2022).
Politica externă, de securitate și apărare a UE după războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei
192k
61k
Recomandarea Parlamentului European din 8 iunie 2022 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, privind politica externă, de securitate și de apărare a UE după războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei (2022/2039(INI))
– având în vedere titlurile II, III și V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și angajamentul asumat în preambul de a implementa o politică externă și de securitate comună, în special articolul 10 alineatele (1) și (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 14 alineatul (1), articolul 16 alineatul (1), articolul 24 alineatul (1), articolele 26, 36 și 41, articolul 42 alineatele (2), (3), (6) și (7), articolele 44, 45 și 46, precum și Protocolul nr. 10,
– având în vedere planul de acțiune „Busola strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale”, aprobat de Consiliu la reuniunea sa din 21 martie 2022 și confirmat de Consiliul European la 25 martie 2022,
– având în vedere Declarația de la Versailles a șefilor de stat sau de guvern ai UE din 11 martie 2022,
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 18 mai 2022 intitulată „Analiza decalajelor în materie de investiții în domeniul apărării și calea de urmat” (JOIN(2022)0024),
– având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 intitulată „Aplicarea politicii externe și de securitate comune – raportul anual pe 2021”(1),
– având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 intitulată „Aplicarea Politicii de securitate și apărare comune - raport anual pe 2021”(2),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 15 februarie 2022, intitulată „Contribuția Comisiei la apărarea europeană” (COM(2022)0060),
– având în vedere Decizia Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528(3),
– având în vedere rezoluția sa din 16 martie 2017 intitulată „Implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune: posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona”(4),
– având în vedere rezoluția sa din 7 aprilie 2022 referitoare la concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 martie 2022, inclusiv ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei și implementarea acestora(5),
– având în vedere rezoluția sa din 24 martie 2022 referitoare la necesitatea unui plan de acțiune urgent al UE pentru a garanta securitatea alimentară în interiorul și în afara UE în contextul invadării Ucrainei de către Rusia(6),
– având în vedere rezoluția sa din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei(7),
– având în vedere declarațiile privind Ucraina ale liderilor Parlamentului din 16 și 24 februarie 2022,
– având în vedere raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei din mai 2022,
– având în vedere comunicatul de la summitul de la Bruxelles, emis de șefii de stat și de guvern care au luat parte la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord de la Bruxelles, din 14 iunie 2021,
– având în vedere analiza și recomandările Grupului de reflecție creat de secretarul general al NATO la 25 noiembrie 2020 intitulat „NATO 2030: uniți pentru o nouă eră”,
– având în vedere rezoluțiile adoptate de Adunarea Generală a ONU la 2 martie 2022 referitoare la agresiunea împotriva Ucrainei, la 24 martie 2022 referitoare la consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei și la 7 aprilie 2022 referitoare la suspendarea drepturilor Federației Ruse de a face parte din Consiliul pentru Drepturile Omului,
– având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte(8), inclusiv o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, care a intrat pe deplin în vigoare la 1 septembrie 2017,
– având în vedere deciziile adoptate de Consiliu privind măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei legate de războiul din Ucraina,
– având în vedere Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte(9) (denumit în continuare „Acordul comercial și de cooperare UE-Regatul Unit”),
– având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0164/2022),
A. întrucât agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în urma invaziei Georgiei de către Rusia în 2008 și a altor acțiuni agresive în toată lumea, încalcă flagrant dreptul internațional, Carta ONU și principiile consacrate în Actul final de la Helsinki din 1975, Memorandumul de la Budapesta din 1994 și Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 21 noiembrie 1990, și subminează grav securitatea și stabilitatea europeană și mondială;
B. întrucât Federația Rusă nu a respectat ordinul Curții Internaționale de Justiție din 16 martie 2022, în care se cerea fără echivoc Rusiei să-și suspende imediat operațiunile militare și să se asigure că nicio unitate militară sau unitate armată nereglementară condusă sau sprijinită de Rusia, și nicio organizație sau persoană sub controlul sau direcția sa nu întreprinde nicio acțiune pentru continuarea actualelor operațiuni militare;
C. întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia constituie un atac împotriva ordinii europene a păcii și, prin urmare, amenință bazele pe care a fost construită politica externă, de securitate și de apărare a Uniunii; întrucât încercările insistente ale Rusiei de a crea instabilitate în vecinătatea Uniunii și la nivel mondial și de a submina și de a schimba cu forța ordinea europeană de securitate fac necesară o consolidare substanțială și fermă a coeziunii și eficacității politicii externe, de securitate și de apărare a Uniunii;
D. întrucât mii de ucraineni și-au pierdut viața în războiul purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei din 2014; întrucât mii au fost răniți și peste 10 milioane au fost forțați să-și părăsească locuințele sau au fugit în țările învecinate;
E. întrucât forțele armate ruse bombardează deliberat și fără discriminare infrastructura civilă, inclusiv locuințe și adăposturi, grădinițe, școli, spitale, structuri de urgență și îngrijire, gări și stații de autobuz;
F. întrucât, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, aceste atacuri provoacă imense suferințe umane și constituie crime de război și crime împotriva umanității; întrucât torturarea și asasinarea civililor și multiplicarea cazurile raportate de trafic de persoane, violență sexuală, exploatare, viol și abuz ale căror victime sunt femeile și copiii sunt crime de război atroce, care trebuie investigate și documentate urgent, astfel încât făptașii să poată fi judecați; întrucât este în curs o anchetă internațională privind crimele comise la Bucea; întrucât invadarea Ucrainei poate constitui o crimă de agresiune, conform definiției de la articolul 8a din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, iar atrocitățile comise de armata rusă și de cei care acționează în numele ei se încadrează în definiția genocidului din Convenția ONU din 1948; întrucât factorii de decizie și autorii acestei crime trebuie aduși în fața justiției penale internaționale;
G. întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia a readus războiul în Europa, iar și noi, europenii din Uniunea Europeană, avem acum nevoie de toată hotărârea și determinarea pentru a proteja și a apăra Uniunea, precum și valorile și principiile pe care le susține, inclusiv principiul integrității teritoriale, suveranitatea națională și ordinea internațională bazată pe norme;
H. întrucât lipsa unui răspuns adecvat la agresiunile Rusiei împotriva Georgiei în 2008 și împotriva Ucrainei în 2014 a permis Rusiei să-și continue campaniile militare și politice agresive, inclusiv invazia pe scară largă a Ucrainei și, astfel, să slăbească și să submineze ordinea internațională bazată pe norme și stabilitatea în Europa și în alte părți;
I. întrucât obiectivul strategic al lumii libere este de a ajuta Ucraina să înfrângă în cele din urmă agresorul rus și să recâștige controlul asupra teritoriului său recunoscut la nivel internațional;
J. întrucât războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și atacul acesteia împotriva ordinii păcii europene au loc pe fundalul unei represiuni severe împotriva societății civile și a opoziției politice din Rusia, menită să asigure supraviețuirea unui regim din ce în ce mai totalitar;
K. întrucât apărarea Europei este, în primul rând, o obligație a tuturor democrațiilor europene; întrucât această obligație trebuie să fie însoțită de obiective adecvate în materie de capacități financiare și militare; întrucât Uniunea a hotărât să facă tot posibilul pentru a împiedica încercările Federației Ruse de a distruge fundația securității și stabilității internaționale, inclusiv în strânsă cooperare cu NATO, baza apărării colective a membrilor săi; întrucât, la 18 mai 2022, Finlanda și Suedia și-au depus oficial cererile de aderare la NATO; întrucât este important ca toți aliații NATO să ratifice rapid protocoalele de aderare ale Finlandei și Suediei; întrucât Turcia dă dovadă de reticență față de primirea cererilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO; întrucât articolul 42 alineatul (7) din TUE rămâne un element important al arhitecturii europene de securitate, oferind sprijin și protecție tuturor statelor membre ale UE; întrucât Parlamentul și-a exprimat recunoștința sinceră pentru reînnoirea asistenței și cooperării SUA în ceea ce privește protejarea și asigurarea apărării teritoriale europene;
L. întrucât Ucraina are dreptul fundamental la autoapărare, în temeiul articolului 51 din Carta ONU; întrucât Parlamentul salută poporul ucrainean pentru curajul cu care își apără țara și valorile comune ale libertății și democrației, și nu îi va abandona;
M. întrucât Parlamentul a solicitat, în rezoluția sa din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ca instituțiile UE să depună eforturi pentru a acorda Ucrainei statutul de țară candidată la UE și, între timp, să depună în continuare eforturi în vederea integrării acesteia pe piața unică a UE, după modelul Acordului de asociere UE-Ucraina;
N. întrucât, în temeiul mandatului reînnoit al misiunii Uniunii Europene de consiliere (EUAM) în Ucraina, misiunea va asigura o cooperare strânsă cu Curtea Penală Internațională, cu agenția Eurojust a Uniunii și cu statele membre care iau măsuri ce sprijină în mod direct investigarea și urmărirea penală a crimelor internaționale în Ucraina;
O. întrucât Parlamentul ar trebui să inițieze o analiză aprofundată a motivelor pentru care Uniunea, statele sale membre și partenerii săi cu aceeași viziune din comunitatea internațională nu au reușit să împiedice războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, care încalcă Carta ONU și, prin urmare, constituie un atac chiar asupra ceea ce este esențial pentru ordinea păcii și de securitate în Europa, asupra valorilor și prosperității sale și asupra fundamentelor sale democratice, și să învețe din greșelile anterioare în materie de politică față de Rusia, începând cu eșecul de a asigura punerea în aplicare deplină a acordului de încetare a focului din 12 august 2008 mediat de UE, precum și investigarea cazurilor de încălcare a sancțiunilor impuse din 2014;
P. întrucât Consiliul a recunoscut în Busola strategică că securitatea și stabilitatea în Balcanii de Vest nu este încă realizată întru totul și că există riscul unor posibile repercusiuni în urma deteriorării actuale a situației securității europene;
Q. întrucât este imperios necesar să fie crescut nivelul de pregătire pentru a putea face față mai bine întregului spectru de crize viitoare, în special crizelor umanitare și de securitate; întrucât Uniunea trebuie să utilizeze toate instrumentele de care dispune, implicându-se la timp, pentru a proteja Uniunea și locuitorii, valorile și interesele sale, precum și pentru a contribui la pacea și securitatea internațională; întrucât este necesar ca Uniunea să colaboreze cu aliații săi;
R. întrucât femeile, fetele și grupurile vulnerabile sunt afectate disproporționat de conflictele armate; întrucât participarea constructivă a femeilor și a fetelor la prevenirea și la soluționarea conflictelor, precum și la procesul de reconstrucție contribuie la asigurarea unei păci mai sustenabile; întrucât instituțiile UE s-au angajat să integreze egalitatea de gen în Planul de acțiune pentru egalitatea de gen III, care include toate domeniile politicii externe și de securitate comune (PESC) și ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC);
S. întrucât un rol activ al Parlamentului în definirea unei politici de apărare comune a Uniunii și în crearea unei apărări comune, precum și sprijinul său politic și controlul democratic ar afirma și ar consolida bazele reprezentative și democratice ale Uniunii;
T. întrucât funcționarea Uniunii se bazează pe democrația reprezentativă, iar cetățenii UE sunt reprezentați direct la nivelul Uniunii în Parlament;
U. întrucât fiecare instituție a UE ar trebui să facă uz pe deplin de atribuțiile care îi sunt conferite prin tratate, în conformitate cu procedurile, condițiile și scopurile prevăzute de acestea; întrucât instituțiile trebuie coopereze între ele în mod sincer;
V. întrucât competența Uniunii în materie de PESC acoperă toate domeniile politicii externe și toate chestiunile legate de securitatea Uniunii, inclusiv definirea treptată a unei politici de apărare comune, care ar putea conduce la o uniune a apărării comune, dacă Consiliul European, acționând în unanimitate, decide astfel, în conformitate cu articolul 24 și cu articolul 42 alineatul (2) din TUE;
W. întrucât rolul particular al Parlamentului în politica externă, de securitate și de apărare a Uniunii este definit în tratate;
X. întrucât Parlamentul trebuie, împreună cu Consiliul, să exercite funcția bugetară în acest domeniu, astfel cum se prevede la articolul 41 din TUE, și să-și exercite funcția de consultare politică, astfel cum se prevede la articolul 36 din TUE;
Y. întrucât, când sunt luate deciziile Consiliului European și ale Consiliului, organul executiv pentru politica externă, de securitate și de apărare a Uniunii Europene este compus din Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliu, Comitetul politic și de securitate și agențiile subordonate; întrucât articolul 24 din TUE prevede că: „[s]tatele membre sprijină activ și fără rezerve politica externă și de securitate a Uniunii, în spiritul loialității și solidarității reciproce”, și că „[a]cestea se abțin de la orice acțiune contrară intereselor Uniunii sau care poate dăuna eficienței sale ca forță de coeziune în relațiile internaționale”;
Z. întrucât Parlamentul este singura instituție care poate exercita în mod legitim funcția de control politic și supraveghere politică asupra executivului la nivelul Uniunii;
AA. consideră că aprofundarea cooperării în domeniul apărării între statele membre la nivelul UE ar trebui să fie însoțită de consolidarea supravegherii și a controlului parlamentar exercitat de către Parlamentul European și parlamentele naționale;
AB. întrucât Vicepreședintele Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), împreună cu Comisia, dacă este cazul, trebuie să-i comunice Parlamentului opiniile sale detaliate în legătură cu recomandările de mai jos, în special atunci când sunt legate de funcția de control bugetar și politic a Parlamentului asupra politicii externe, de securitate și de apărare a Uniunii;
AC. întrucât cooperarea dintre statele membre și parteneri în temeiul articolului 42 alineatul (2), articolului 45 și articolului 46 din TUE ar trebui să dispună de identitatea juridică, de privilegiile și de imunitățile prevăzute în tratate;
AD. întrucât Uniunea urmărește să promoveze societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, asigurarea accesului la justiție pentru toți și edificarea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile
AE. întrucât, împreună cu aliații săi, Uniunea trebuie să urmărească să își apere ordinea păcii și de securitate pentru a oferi continentului și locuitorilor săi pacea și securitatea pe care le merită; întrucât războiul din Ucraina a pus în lumină deficiențele actualei arhitecturi mondiale de securitate;
AF. întrucât, din cauza naturii multidimensionale a acțiunilor ostile ale Rusiei, este important ca apărarea unei Europe libere să fie gândită și concepută de o manieră holistică, încât să includă toate domeniile critice, de la apărare la cooperare internațională, mass-media și infrastructura civilă critică, tehnologie, lanțuri de aprovizionare și energie;
AG. întrucât Uniunea se confruntă cu cea mai directă amenințare la adresa securității sale teritoriale de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial; întrucât criza actuală a demonstrat că este necesar să se discute despre bugetul UE, în special având în vedere discuțiile în curs cu privire la tipul de echipament sau de sprijin militar care poate fi furnizat de Uniune;
AH. întrucât dezinformarea și propaganda trebuie combătute urgent, din punct de vedere juridic și tehnic, în special în țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE din Balcanii de Vest și din țările Parteneriatului estic;
AI. întrucât Busola strategică a fost adoptată de Consiliu în martie 2022; întrucât Busola strategică urmărește să ofere Uniunii instrumentele necesare pentru a fi un furnizor eficace de securitate într-un mediu ostil și un actor global mai asertiv în ceea ce privește pacea și securitatea umană;
AJ. întrucât toate inițiativele UE care vizează consolidarea apărării europene ar trebui să fie actualizate periodic, în conformitate cu constatările Busolei strategice și cu revizuirile viitoare ale analizei amenințărilor;
AK. întrucât resursele suplimentare alocate pentru a atinge obiectivul de a cheltui 2 % din PIB pentru apărare ar trebui utilizate în mod coordonat și cooperant, aplicând pe deplin instrumentele UE în domeniul apărării pentru a depăși deficitul de capabilități și pentru a consolida apărarea europeană;
AL. întrucât o utilizare maximă a eforturilor comune ale UE de dezvoltare a capabilităților de apărare, în special cooperarea structurată permanentă (PESCO) și Fondul european de apărare (FED), va crește securitatea aliaților NATO, dar și a statelor membre;
AM. întrucât statele membre ar trebui să evite acțiunile necoordonate care ar putea exacerba și mai mult fragmentarea și duplicarea bazei industriale și tehnologice de apărare a Uniunii, pentru a utiliza astfel mai bine banii contribuabililor;
AN. întrucât aplicarea sancțiunilor rămâne unul dintre elementele-cheie ale setului de instrumente al Uniunii pentru combaterea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și întrucât, prin urmare, trebuie puse la dispoziție toate mijloacele de la nivelul UE și al statelor membre pentru a asigura aplicarea deplină a sancțiunilor; întrucât Consiliul a acționat rapid și unit și a adoptat până în prezent cinci pachete de sancțiuni împotriva Rusiei în urma războiului declanșat de aceasta în Ucraina, inclusiv sancțiuni individuale, cum ar fi înghețarea activelor și restricții de călătorie; sancțiuni economice care vizează sectoarele financiar, comercial, energetic, al transporturilor, al tehnologiei și al apărării; restricții privind mijloacele de informare în masă; măsuri diplomatice; restricții privind relațiile economice cu Crimeea și Sevastopol și zonele Donețk și Luhansk care nu sunt controlate de guvern și măsuri privind cooperarea economică;
AO. întrucât agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei are consecințe secundare care afectează nivelul macro al relațiilor internaționale, alianțele globale, producția industrială și lanțurile de aprovizionare, afectând astfel securitatea alimentară și mijloacele de subzistență ale oamenilor;
AP. întrucât Republica Populară Chineză, prin declarațiile și actele sale, dă dovadă de susținere și de înțelegere față de poziția Rusiei, promovând discursurile și evidentele minciuni ale Rusiei și arătându-se reticentă față de o susținere deplină a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei;
AQ. întrucât PESC este elaborată și pusă în aplicare de Consiliul European și de Consiliu, hotărând în unanimitate, cu excepția cazurilor în care tratatele prevăd excepții, precum articolul 24 din TUE;
AR. întrucât Parlamentul, reprezentând direct cetățenii UE la nivelul Uniunii, are un rol unic în instituțiile UE și joacă un rol central în asigurarea faptului că procesul decizional al UE, inclusiv în domeniul politicii externe, este aliniat la dorințele cetățenilor, așa cum este menționat în raportul final al Conferinței privind viitorul Europei,
1. recomandă Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate următoarele:
(a)
să reafirme că sprijină ferm integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional; să ofere tot ajutorul material, militar, financiar și umanitar necesar Ucrainei și să se pregătească să contribuie cât mai mult posibil la reconstrucția țării după război, întrucât democrația și libertatea depind de prosperitate și de stabilitatea economică; să instituie un instrument juridic care să permită confiscarea activelor și fondurilor rusești înghețate și utilizarea lor ca despăgubiri și pentru reconstrucția Ucrainei;
(b)
să profite de hotărârea și unitatea demonstrate la începutul războiului împotriva Ucrainei și să obțină de urgență rezultatele corespunzătoare nivelului comun de ambiție; să realizeze progrese reale în politica externă și în cooperarea în domeniul apărării la nivelul Uniunii, conform celor exprimate în Declarația de la Versailles și în concluziile Consiliului din 24 și 25 martie 2022;
(c)
să convină ca ÎR/HR să fie prezent ex officio în unele formate de negociere inițiate sau conduse de statele membre ale UE;
(d)
să introducă, conform celor deja prevăzute de tratate, votul cu majoritate calificată în anumite domenii ale politicii externe, de exemplu în adoptarea unor regimuri personale ale UE de sancțiuni, și să facă tot posibilul să extindă votul cu majoritate calificată la politica externă în Consiliu, pentru a crește eficiența politicii externe a UE;
(e)
să se asigure că statele membre aderă la principiile tratatelor, în special la articolul 24 din TUE, care menționează că „[s]tatele membre sprijină activ și fără rezerve politica externă și de securitate a Uniunii, în spiritul loialității și solidarității reciproce”;
(f)
să avanseze rapid în direcția creării unei uniuni a apărării, cu obiective mai ambițioase pe termen scurt, mediu și lung prin implementarea acțiunilor concrete prevăzute în Busola strategică, care să servească drept punct de plecare pentru materializarea unei apărări comune a UE, în conformitate cu articolul 42 alineatul (2) din TUE;
(g)
să intensifice cooperarea cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune din întreaga lume, în special cu aliații transatlantici ai NATO, pentru a menține cea mai puternică unitate în apărarea ordinii internaționale bazate pe norme, promovând și apărând astfel pacea, principiile democratice și respectarea drepturilor omului și asigurându-se că dependențele economice nu prevalează asupra apărării drepturilor omului și asupra valorilor pe care le susține Uniunea; să acorde o atenție deosebită acestei cooperări cu țările din sudul global și să utilizeze în acest scop cooperarea pentru dezvoltare și strategia „Global Gateway”; să sublinieze necesitatea cooperării internaționale în ceea ce privește preocupările legate de securitatea alimentară;
(h)
să înființeze un Consiliu permanent al miniștrilor apărării din UE;
(i)
să facă din autonomia strategică a Uniunii un obiectiv global în toate domeniile și o abordare fundamentală și holistică a politicii sale externe, de securitate și apărare și a acțiunii sale externe, pentru a-i oferi capacitatea de a acționa singură atunci când este necesar și împreună cu partenerii atunci când este posibil și, prin urmare, pentru a-i permite să joace un rol important pe scena internațională; să creeze instrumente pentru a contracara constrângerile economice și să realizeze, cât mai curând posibil, suveranitatea alimentară și securitatea deplină a aprovizionării cu energie în scopul de a reduce dependențele energetice; să se asigure în continuare că lanțurile de aprovizionare sunt diversificate pentru a contracara dependențele strategice de materii prime; să se asigure, în acest context, că există, de asemenea, reciprocitate în politica din domeniul investițiilor și al comerțului;
(j)
să colaboreze cu aliații și partenerii pentru a aborda consecințele secundare ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv securitatea alimentară în țările din afara UE, în special în vecinătatea Uniunii;
(k)
să combată propaganda și campaniile de dezinformare în Uniune și în vecinătatea sa și să stimuleze cooperarea cu partenerii din țările candidate și potențial candidate la UE și din întreaga lume, inclusiv prin crearea de urgență a capacităților juridice și tehnice necesare în acest sens, pentru a contracara ingerințele străine dăunătoare, cum ar fi cea a Rusiei înainte și în timpul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei; să consolideze capacitățile grupului operativ East StratCom al Serviciului European de Acțiune Externă; să stabilească o politică de comunicare proactivă, multilingvă și strategică;
să tragă învățăminte din utilizarea Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini Ucraina, a-i îmbunătăți capacitatea de a acționa și a valorifica mecanismul de compensare care a fost pus în aplicare pentru prima dată în timpul crizei din Ucraina; să aibă în vedere îmbunătățirea Instrumentului european pentru pace pentru restul perioadei financiare 2021-2027; să analizeze modalitățile de a consolida securitatea și reziliența partenerilor asociați ai UE prin utilizarea posibilităților deschise de Busola strategică și prin creșterea asistenței acordate Georgiei și Moldovei în cadrul Instrumentului european pentru pace;
(m)
să lanseze de urgență o discuție în vederea instituirii unui alt instrument financiar extrabugetar care să abordeze întregul ciclu de viață al capacităților militare la nivelul UE, de la cooperare pentru cercetare și dezvoltare și achiziții comune, până la întreținere, formare și securitate a aprovizionării comune;
(n)
să consolideze în mod semnificativ și să actualizeze schimbul de informații și cooperarea între statele membre, inclusiv la nivelul Uniunii, și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune; să crească resursele și capacitățile financiare și tehnice ale Centrului de situații și de analiză a informațiilor al UE și ale Direcției de informații a Statului Major al Uniunii Europene; să efectueze o actualizare sistematică, periodică și frecventă a analizei amenințărilor, astfel cum s-a angajat în Busola strategică; subliniază că analiza amenințărilor ar trebui să consolideze cultura strategică a Uniunii și să ofere orientări despre prioritizarea obiectivelor de politică în domeniul securității și apărării;
(o)
să acorde Centrului Satelitar al UE finanțare permanentă din partea Uniunii pentru a-i permite să își continue contribuțiile la acțiunile Uniunii în domeniul imaginilor spațiale și al colectării de informații, inclusiv în sprijinul misiunilor și operațiilor PSAC;
(p)
să acționeze rapid pentru a pune în aplicare cele mai urgente aspecte ale Busolei strategice, inclusiv pentru a continua operaționalizarea articolului 42 alineatul (7) din TUE, ținând seama de cadrul constituțional specific și de mecanismele de securitate ale tuturor statelor membre și luând măsuri concrete pentru a consolida reziliența infrastructurii critice din Uniune, a îmbunătăți securitatea aprovizionării, a obține angajamente precise și ferme din partea statelor membre în ceea ce privește o eficientizare a cheltuielilor pentru apărare și a depune eforturi comune pentru a aborda deficiențele în materie de capabilități, în special în domeniul factorilor determinanți strategici, al formării comune și al educației militare, al intensificării eforturilor de stimulare a comunicării strategice și al unui set consolidat de instrumente pentru a combate amenințările hibride și cibernetice și pentru a combate dezinformarea; să dezvolte în continuare politica de apărare cibernetică a Uniunii; să acționeze în vederea identificării colective în cazul incidentelor cibernetice răuvoitoare; să utilizeze pe deplin regimurile de sancțiuni cibernetice ale UE împotriva persoanelor, entităților și organismelor care au o responsabilitate sau au fost implicate în diferitele atacuri cibernetice care vizează Ucraina; să consolideze protecția și securitatea instituțiilor din Uniune împotriva atacurilor cibernetice, la nivelul UE și al statelor membre; să consolideze urgent capacitățile de apărare cibernetică ale organismelor care joacă un rol strategic în răspunsul imediat la conflicte;
(q)
să avanseze în elaborarea și operaționalizarea propunerii privind un instrument pentru capacitatea de desfășurare rapidă și, având în vedere importanța sa semnificativă pentru arhitectura de securitate și apărare a Uniunii, să atingă capacitatea operațională cu mult înainte de 2025;
(r)
să revizuiască urgent conceptul de capacitate de desfășurare rapidă, care nu este suficient de ambițios, și să îi revizuiască structura complexă care nu răspunde în mod adecvat nevoii urgente a Uniunii de a avea o unitate militară multinațională permanentă foarte fiabilă, care ar trebui să includă o brigadă terestră multinațională de aproximativ 5 000 de trupe și componente ale forțelor aeriene, maritime și speciale și ale cărei elemente principale ar trebui să fie pregătite să acționeze în termen de două până la trei zile;
(s)
să clarifice de urgență modul în care va fi pus în aplicare articolul 44 din TUE în practică, pentru a crește flexibilitatea PSAC prin a permite unui grup de state membre care doresc și pot face acest lucru, să planifice și să desfășoare misiuni și operații în cadrul UE în numele întregii Uniuni;
(t)
să încerce să aducă Regatul Unit într-un cadru comun de cooperare în materie de apărare și politică externă, prin adăugarea unor dispoziții relevante în Acordul comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit, pentru a maximiza posibilitățile de cooperare dintre UE și Regatul Unit;
(u)
să acționeze rapid în vederea înființării unui comandament militar al UE pe deplin funcțional, prin fuzionarea structurii Capacității militare de planificare și conducere și a Direcției Capacități Civile de Planificare și Control pentru a crea un comandament operațional civil-militar cu drepturi depline, ținând seama de noul mediu de securitate;
(v)
să înființeze un centru comun de conștientizare a situației, care ar fi instrument esențial pentru a îmbunătăți analiza prospectivă strategică și autonomia strategică a Uniunii;
(w)
să folosească pe deplin inițiativele UE de dezvoltare a capabilităților, în special FEA și PESCO, ca să realimenteze stocurile militare ale statelor membre și să crească capacitățile de apărare ale Uniunii, inclusiv de apărare aeriană și antirachetă, mărind în același timp eficiența PESCO; să recunoască valoarea adăugată a unei cooperări aprofundate cu țările care împărtășesc aceeași viziune cu privire la anumite proiecte concrete în acest context;
(x)
să consolideze în mod semnificativ PSAC civilă în ceea ce privește personalul disponibil, formarea anterioară misiunii, integrarea perspectivei de gen, bugetul acordat și să se asigure că misiunile sale se axează în principal pe nevoile în materie de securitate, justiție și stat de drept ale populației locale și că se încorporează atât un control parlamentar puternic asupra sectorului securității civile, cât și transparență pentru a face modernizarea și reforma mai sustenabile;
(y)
să crească semnificativ investițiile în controlul armelor la nivel regional și mondial, în neproliferare și dezarmare, în special în abordările multilaterale care reduc răspândirea armelor de distrugere în masă și a mijloacelor de furnizare a acestora;
(z)
să sprijine activitatea esențială a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică pentru a garanta securitatea instalațiilor nucleare din Ucraina; să consolideze arhitectura mondială de neproliferare, dezarmare și control al armelor de distrugere în masă; să consolideze în continuare gradul său de pregătire în domeniul chimic, biologic, radiologic și nuclear;
(aa)
să îndemne Comisia să prezinte, fără întârziere, un regim de securitate a aprovizionării pentru apărare, astfel cum a solicitat Consiliul European în 2013 și care a devenit o chestiune de maximă urgență având în vedere situația actuală în materie de securitate;
(ab)
să îmbunătățească includerea femeilor și a grupurilor marginalizate în prevenirea, soluționarea, medierea conflictului și în negocierile de pace, pe toate căile, și să acorde o atenție deosebită egalității de gen și drepturilor femeilor, fetelor și grupurilor marginalizate în cadrul PESC și PSAC, în special în situații de conflict;
Impactul asupra misiunilor și operațiunilor PSAC
(ac)
să revizuiască și să consolideze, dacă este nevoie și fără întârziere, mandatul misiunii EUAM Ucraina și al misiunii de asistență la frontieră a Uniunii Europene (EUBAM) în Moldova și Ucraina, în funcție de necesitățile comunicate de autoritățile ucrainene și moldovene, pentru a se adapta la noua realitate geopolitică și să sprijine prompt și eficient autoritățile ucrainene și moldovene;
(ad)
să ia măsuri pentru a asigura reînnoirea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, pentru a permite operațiilor PSAC să îndeplinească sarcini esențiale pentru securitatea globală;
(ae)
să îmbunătățească generarea de forțe și să consolideze personalul, capacitatea de răspuns, resursele și comunicarea strategică pentru toate misiunile și operațiile PSAC, în special pentru cele afectate de deteriorarea situației amenințărilor, în special misiunea de monitorizare a UE în Georgia și operația ALTHEA în Bosnia și Herțegovina, în acest din urmă caz prin asigurarea disponibilității și pregătirii adecvate a unor rezerve suficiente în eventualitatea deteriorării situației în materie de securitate din Bosnia și Herțegovina;
(af)
să îmbunătățească capacitatea serviciilor de informații a operațiilor PSAC la fața locului și să îmbunătățească conștientizarea situației;
(ag)
să mărească reziliența misiunilor și operațiilor PSAC pe teren împotriva atacurilor cibernetice și hibride, cum ar fi campaniile de dezinformare menite să le afecteze credibilitatea în ochii populațiilor locale;
(ah)
să solicite ca țările în care se desfășoară misiuni și operații PSAC ale UE să sprijine consolidarea capacităților pentru aceste misiuni și operații, astfel încât contractele lor cu companii militare private de securitate care ar fi implicate în încălcări ale drepturilor omului să poată fi reziliate;
Cooperarea UE-NATO
(ai)
să finalizeze rapid lucrările pentru o a treia Declarație comună UE-NATO, de substanță, și să se asigure că obiectivele și prioritățile Busolei strategice sunt luate în considerare corespunzător în momentul elaborării conceptului strategic al NATO și că sunt adoptate ulterior la summitul de la Madrid; să se asigure că Busola strategică și conceptul strategic al NATO sunt aliniate și duc la o mai mare complementaritate strategică;
(aj)
să crească semnificativ finanțarea și să accelereze realizarea proiectelor esențiale legate de mobilitatea militară în strânsă coordonare cu NATO; subliniază că este extrem de important să se îmbunătățească infrastructura de transport a Europei și să se uniformizeze procedurile vamale pentru a permite desfășurarea de trupe în întreaga Europă în timp util;
(ak)
să se angajeze, în cadrul Uniunii și împreună cu NATO, cu țările relevante din afara UE și cu Ucraina, pentru a discuta despre garanțiile de securitate pentru Ucraina;
(al)
să încurajeze statele membre ale UE să își majoreze bugetele și investițiile în domeniul apărării și să recunoască obiectivul NATO de a cheltui 2 % din PIB pentru apărare, pentru a elimina lacunele existente în materie de capabilități și pentru a asigura protecția adecvată a persoanelor din UE, având în vedere amenințarea militară tot mai mare reprezentată de Rusia din vecinătatea imediată a Uniunii;
(am)
încurajează o consolidare și mai mare a prezenței sporite a NATO în statele membre ale UE cele mai apropiate din punct de vedere geografic de agresorul rus și de conflict;
Extinderea și relațiile cu țările din vecinătatea europeană
(an)
să recunoască faptul că integrarea europeană a Balcanilor de Vest este esențială pentru stabilitatea și securitatea pe termen lung a Uniunii Europene, motiv pentru care Parlamentul dorește să ofere acestor țări o perspectivă credibilă de aderare la UE; să solicite o asistență politică și economică sporită și o cooperare mai strânsă în materie de comerț și securitate cu partenerii Uniunii din Balcanii de Vest și din țările Parteneriatului estic, inclusiv în domeniul războiului chimic, biologic, radiologic și nuclear, al securității cibernetice și al rezilienței entităților critice, ca parte a politicii europene de vecinătate;
(ao)
să revizuiască politica europeană de vecinătate cu scopul de a evalua în detaliu impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra cooperării în cadrul Parteneriatului estic; să elaboreze, în plus, propuneri privind modalitățile de continuare a consolidării legăturilor cu țările Parteneriatului estic într-un context marcat de o agresiune militară directă și de alte amenințări concrete la adresa securității, de campanii de dezinformare specifice și de consecințele economice și sociale ale confruntării cu Rusia, inclusiv pentru aspirațiile europene ale Moldovei și Georgiei, precum și pentru progresul continuu al reformelor respective;
(ap)
să întărească prezența diplomatică și angajamentul Uniunii în țările care sunt interesate de o cooperare consolidată cu Uniunea, în special în țările Parteneriatului estic și cele din Balcanii de Vest, precum și în țările în care ingerința Rusiei le amenință stabilitatea, securitatea sau traiectoria democratică;
(aq)
să consolideze urgent strategia de extindere a Uniunii, garantând în același timp că politica de extindere, perspectivele de aderare și procesul de aderare contribuie la consolidarea securității și stabilității, a democrației și a statului de drept, precum și a prosperității economice și sociale, precum și la menținerea credibilității, coerenței și eficacității acțiunii UE și a coeziunii interne a UE;
Controlul parlamentar
(ar)
să implice Parlamentul în continuarea concretă a implementării și în controlul Instrumentului european pentru pace, care este un instrument din afara bugetului; să se asigure că Parlamentul este implicat în mod semnificativ în controlul, implementarea și revizuirea periodică a Busolei strategice; să încurajeze schimburile cu miniștrii naționali din Parlamentul European pe teme care reprezintă priorități actuale ale UE; reamintește rolul important al parlamentelor naționale în statele membre, subliniază rolul esențial pe care îl poate juca Adunarea Parlamentară a NATO și, prin urmare, cere o consolidare și mai mare a relațiilor Parlamentului cu Adunarea Parlamentară a NATO;
(as)
să înlocuiască Declarația unilaterală privind responsabilitatea politică cu un acord bilateral cu ÎR/HR, care să stabilească toate aspectele relației lor;
Chestiuni bugetare
(at)
să urmărească ca Parlamentul să aibă o funcție bugetară cuprinzătoare în domeniul politicii externe de securitate și apărare, prevăzută la articolul 14 alineatul (1), articolul 16 alineatul (1) și articolul 41 din TUE, în special în ceea ce privește deciziile luate în temeiul articolului 42 alineatul (2), articolului 45 și articolului 46 din TUE;
(au)
să încurajeze UE și statele sale membre să se ridice la înălțimea voinței politice exprimate prin Declarația de la Versailles și să sprijine cu fermitate și să crească nivelul de ambiție al comunicării comune din 18 mai 2022 privind decalajele în materie de investiții în domeniul apărării și calea de urmat, pentru a elimina rapid decalajele identificate în această comunicare și în procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea, asigurând în același timp o veritabilă valoare adăugată europeană; astfel, să efectueze evaluări adecvate ale mijloacelor financiare comune ale Uniunii și ale instrumentelor necesare pentru o politică de securitate și de apărare a UE mai eficace și mai credibilă, sprijinind în același timp posibilitățile de sinergii cu alte fonduri ale UE, cum ar fi completarea FED cu un grup operativ comun pentru achiziții publice și un mecanism comun de achiziții publice, consolidând astfel securitatea statelor membre ale UE și să ofere o securitate adecvată tuturor persoanelor din Uniune;
(av)
să utilizeze pe deplin posibilitățile de finanțare din bugetul Uniunii prevăzute în tratate, așa cum se propune în comunicarea comună privind decalajele în materie de investiții în domeniul apărării și calea de urmat, pentru a facilita și a efectua o revizuire a posibilităților de finanțare în contextul evaluării la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual, cu scopul de a furniza fondurile majorate necesare pentru instrumentele UE și inițiativele relevante ale UE în domeniul apărării; să consolideze FEA și să mărească numărului și relevanța proiectelor colaborative din industria de apărare; să reducă sarcina birocratică pentru întreprinderile care depun cereri de oferte, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; să extindă Instrumentul european pentru pace și proiectul de mobilitate militară; să faciliteze finanțarea generării de forțe pentru operațiunile, misiunile militare și exercițiile în direct ale PSAC; și să pună rapid în aplicare măsurile propuse drept contribuție a Comisiei la apărarea europeană;
(aw)
să se asigure că propunerea de buget pentru 2023 include o finanțare adecvată pentru Agenția Europeană de Apărare, Centrul Satelitar al UE, PESCO, capacitatea de desfășurare rapidă a UE preconizată în cadrul bugetului PESC, precum și, în cadrul aceluiași titlu și al altor titluri, după caz, finanțarea pentru inițiativele menționate mai sus în conformitate cu tratatele;
(ax)
să raționalizeze și să coordoneze eforturile anunțate ale statelor membre de a crește cheltuielile pentru apărare și să elaboreze rapid planul comun al Comisiei și al Serviciului European de Acțiune Externă pentru achizițiile publice comune ale UE de sisteme militare pentru a atinge cel mai înalt nivel de coerență și impact pentru securitatea colectivă și apărarea teritorială ale Europei în scopul de a evita dublarea și fragmentarea;
(ay)
să îmbunătățească posibilitățile de finanțare pentru industria europeană de apărare prin eliminarea echipamentelor militare de pe lista Băncii Europene de Investiții de activități excluse;
Ucraina
(az)
să furnizeze fără întârziere arme, în conformitate cu nevoile comunicate de autoritățile ucrainene, în special prin utilizarea Instrumentului european pentru pace și a mecanismului „clearing house”, și în cadrul acordurilor bilaterale ale statelor membre cu Ucraina;
(ba)
să admită că Declarația de la Versailles recunoaște aspirațiile europene ale Ucrainei și cererea sa de aderare la UE și îi acordă statutul de țară candidată la UE ca un semn politic clar de solidaritate cu poporul ucrainean;
(bb)
să evidențieze clar faptul că Ucraina, la fel ca orice altă țară, are dreptul suveran de a decide singură, fără ca țările terțe să intervină în alianțele sale politice și în integrarea sa economică;
(bc)
să sprijine anchetarea crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, inclusiv prin a solicita înființarea unui tribunal special al ONU; să se asigure că autorii crimelor de război și cei care au încălcat drepturile omului sunt trași la răspundere și să solicite Uniunii și statelor sale membre să sprijine Ucraina în anchetele sale internaționale privind crimele de război;
Sancțiuni
(bd)
să asigure monitorizarea cuprinzătoare a sancțiunilor UE și a punerii lor în aplicare și să emită orientări destinate statelor membre cu privire la modul corect de punere în aplicare și de asigurare a respectării acestora; să aplice sancțiuni secundare entităților și țărilor terțe care facilitează eludarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei; să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a studia în detaliu impactul sancțiunilor impuse Rusiei până în prezent; să stabilească contacte cu țările din afara UE și, în special, cu țările candidate la UE și să încurajeze o mai mare aliniere la măsurile restrictive ale UE;
(be)
să consolideze capacitatea Comisiei de a pune în aplicare măsuri restrictive și de a publica săptămânal statistici esențiale;
(bf)
să abordeze diferența de niveluri dintre statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a sancțiunilor specifice împotriva persoanelor care au legături cu Kremlinul și să influențeze statele membre care nu au făcut încă acest lucru pentru a acorda Ucrainei toată asistența militară, financiară și umanitară necesară și pentru a impune un embargo total asupra importurilor rusești de gaze, petrol și cărbune în UE;
(bg)
să desfășoare o ofensivă diplomatică în toate statele care s-au abținut sau au votat împotriva rezoluțiilor Adunării Generale a ONU pentru a le face să înțeleagă gravitatea agresiunii ruse și necesitatea unui răspuns unanim din partea comunității internaționale;
(bh)
să aplice o abordare holistică față de Federația Rusă și să abandoneze orice angajament selectiv cu Moscova ca răspuns la atrocitățile și crimele de război orchestrate de elitele politice ruse și comise de trupele ruse, de cei care acționează în numele lor și de mercenari în Ucraina și în alte părți; să tragă la răspundere factorii de decizie responsabili de aceste acte și să îi aducă în fața justiției internaționale;
2. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
Securitatea în cadrul Parteneriatului estic și rolul politicii de securitate și apărare comune
257k
85k
Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2022 referitoare la securitatea în cadrul Parteneriatului estic și rolul politicii de securitate și apărare comune (2021/2199(INI))
– având în vedere preambulul Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), în special considerentele (3), (4) și (6),
– având în vedere titlul V din TUE, în special capitolul 2 secțiunea 2 privind dispozițiile referitoare la politica de securitate și apărare comună (PSAC),
– având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte(1), Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte(2), Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte(3), Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte(4), precum și Acordul de parteneriat și cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Azerbaidjan, pe de altă parte(5),
– având în vedere regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului(6),
– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/887 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de înființare a Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare(7),
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 (Regulamentul privind securitatea cibernetică)(8),
– având în vedere Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune(9),
– având în vedere Decizia (PESC) 2021/1792 a Consiliului din 11 octombrie 2021 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei(10),
– având în vedere Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528(11),
– având în vedere deciziile (PESC) 2021/748(12), 2021/749(13) și 2021/750(14) ale Consiliului din 6 mai 2021 privind participarea Canadei, a Regatului Norvegiei și a Statelor Unite ale Americii la proiectul PESCO de mobilitate militară,
– având în vedere Decizia (PESC) 2020/1537 a Consiliului din 22 octombrie 2020 de modificare a Deciziei (PESC) 2019/797 privind măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa Uniunii sau a statelor sale membre(15),
– având în vedere Decizia (PESC) 2020/1127 a Consiliului din 30 iulie 2020 de modificare a Deciziei (PESC) 2019/797 privind măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa Uniunii sau a statelor sale membre(16),
– având în vedere Decizia (PESC) 2019/797 a Consiliului din 17 mai 2019 privind măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa Uniunii sau a statelor sale membre(17),
– având în vedere Decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017 de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO) și de adoptare a listei statelor membre participante(18),
– având în vedere Decizia 2014/486/PESC a Consiliului din 22 iulie 2014 privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina)(19) și Decizia (PESC) 2021/813 a Consiliului din 20 mai 2021 de modificare a Deciziei 2014/486/PESC privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina)(20),
– având în vedere Acțiunea comună 2008/736/CFSP a Consiliului din 15 septembrie 2008 privind misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, EUMM Georgia(21), și Decizia (PESC) 2020/1990 a Consiliului din 3 decembrie 2020 de modificare a Deciziei 2010/452/PESC privind misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, EUMM Georgia(22),
– având în vedere programul anual de lucru al Fondului european de apărare pentru 2021, adoptat de Comisie la 30 iunie 2021,
– având în vedere propunerea Comisiei din 16 decembrie 2020 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (COM(2020)0823),
– având în vedere propunerea Comisiei din 16 decembrie 2020 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice (COM(2020)0829),
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 decembrie 2020 intitulată „Strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital” (JOIN(2020)0018),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 iulie 2020 referitoare la Strategia UE privind uniunea securității (COM(2020)0605),
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 13 septembrie 2017 intitulată „Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE” (JOIN(2017)0450),
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 7 iunie 2017, intitulată „O abordare strategică a rezilienței în cadrul acțiunii externe a UE” (JOIN(2017)0021),
– având în vedere reuniunea informală a Consiliului European din 10-11 martie 2022, reuniunea oficială a Consiliului European din 24-25 martie 2022 și summitul extraordinar al NATO din 24 martie 2022,
– având în vedere declarațiile membrilor Consiliului European din 26 februarie 2021 privind securitatea și apărarea,
– având în vedere noua agendă strategică 2019-2024, adoptată de Consiliul European la 20 iunie 2019,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 20 decembrie 2013, 26 iunie 2015, 15 decembrie 2016, 9 martie 2017, 22 iunie 2017, 20 noiembrie 2017 și 15 decembrie 2017,
– având în vedere concluziile Consiliului din 22 ianuarie 2018 privind abordarea integrată în materie de conflicte și crize externe și din 24 ianuarie 2022 privind situația în materie de securitate europeană,
– având în vedere concluziile Consiliului din 25 noiembrie 2013, 18 noiembrie 2014, 18 mai 2015, 27 iunie 2016, 14 noiembrie 2016, 18 mai 2017, 17 iulie 2017, 25 iunie 2018, 17 iunie 2019, 10 decembrie 2019, 17 iunie 2020, 12 octombrie 2020, 20 noiembrie 2020, 7 decembrie 2020 și 10 mai 2021 privind politica de securitate și apărare comună (PSAC),
– având în vedere concluziile Consiliului din 13 decembrie 2021 referitoare la Pactul privind PSAC civilă,
– având în vedere concluziile Consiliului din 20 noiembrie 2020 privind revizuirea strategică a PESCO 2020,
– având în vedere concluziile Consiliului din 16 iunie 2020 referitoare la acțiunea externă a UE privind prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent,
– având în vedere concluziile Consiliului din 10 decembrie 2019 privind eforturile complementare de sporire a rezilienței și de contracarare a amenințărilor hibride,
– având în vedere Concluziile Consiliului din 10 decembrie 2018 privind femeile, pacea și securitatea,
– având în vedere concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 19 noiembrie 2018, referitoare la instituirea unui Pact privind o PSAC civilă,
– având în vedere concluziile Consiliului din 19 iunie 2017 privind un cadru pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice răuvoitoare („setul de instrumente pentru diplomația cibernetică”),
– având în vedere raportul final al primului ciclu al procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) prezentat Consiliului în cadrul reuniunii sale din 20 noiembrie 2020,
– având în vedere strategia globală intitulată „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică – o strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”, prezentat de Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) la 28 iunie 2016,
– având în vedere declarațiile comune ale summiturilor Parteneriatului estic de la Praga din 2009, de la Varșovia din 2011, de la Vilnius din 2013, de la Riga din 2015 și de la Bruxelles din 2017 și 2021,
– având în vedere declarația comună adoptată de comisiile parlamentare pentru afaceri externe ale Trioului Asociat, precum și cele ale Poloniei și Lituaniei, adoptate la 13 decembrie 2021, privind întărirea cooperării în domeniul monitorizării drepturilor omului pe teritoriile statelor membre ale Parteneriatului estic ocupate de Rusia,
– având în vedere protocolul de la Minsk din 5 septembrie 2014, memorandumul de la Minsk din 19 septembrie 2014 și pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk, adoptat și semnat la Minsk la 12 februarie 2015 și aprobat în ansamblul său prin Rezoluția 2202 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU la 17 februarie 2015,
– având în vedere reuniunile trilaterale din 14 decembrie 2021 și 6 aprilie 2022 dintre președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, și prim-ministrul Republicii Armenia, Nikol Pașinian,
– având în vedere declarația comună privind cooperarea UE-NATO din 10 iulie 2018 și declarația comună UE-NATO din 8 iulie 2016,
– având în vedere cel de-al șaselea raport din 17 mai 2021 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a setului comun de propuneri aprobat de Consiliul UE și de Consiliul NATO la 6 decembrie 2016 și la 5 decembrie 2017,
– având în vedere ansamblul comun de 74 de propuneri de implementare ale Declarației comune de la Varșovia aprobat de Consiliile UE și NATO la 6 decembrie 2016 și la 5 decembrie 2017,
– având în vedere declarația comună a UE și a ONU din 24 ianuarie 2022 privind consolidarea parteneriatului strategic ONU-UE privind operațiunile de pace și gestionarea crizelor: Priorități pentru perioada 2022-2024,
– având în vedere Carta ONU, Actul final de la Helsinki din 1975 al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Carta de la Paris din 1990 pentru o nouă Europă, Codul de conduită al OSCE privind aspectele politico-militare de securitate din 3 decembrie 1994, Memorandumul privind garanțiile de securitate în legătură cu aderarea Ucrainei la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare din 5 decembrie 1994 (Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile în materie de securitate) și Documentul de la Viena din 30 noiembrie 2011 privind măsurile de consolidare a încrederii și a securității,
– având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2021 referitoare la cooperarea UE-NATO în contextul relațiilor transatlantice(23),
– având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la situația prizonierilor de război în urma celui mai recent conflict dintre Armenia și Azerbaidjan(24),
– având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2009/81/CE privind achizițiile publice în domeniul apărării și securității și a Directivei 2009/43/CE privind transferul de produse din domeniul apărării(25),
– având în vedere rezoluția sa din 11 februarie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina(26),
– având în vedere rezoluția sa din 20 ianuarie 2021 referitoare la aplicarea Politicii de securitate și apărare comune – raport anual pe 2020(27),
– având în vedere rezoluția sa din 20 ianuarie 2021 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune – raportul anual pe 2020(28),
– având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2020 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE – Republica Moldova(29),
– având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2020 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia(30),
– având în vedere recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic, în perioada de pregătire a summitului din iunie 2020(31),
– având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la mobilitatea militară(32),
– având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2018 referitoare la apărarea cibernetică(33),
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, în special cele legate de acțiunile Rusiei pe teritoriile țărilor din Parteneriatul estic, anexarea ilegală a Crimeii, încălcarea drepturilor tătarilor din Crimeea, ocuparea unor părți ale teritoriului Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova și acțiunile conexe de delimitare a frontierei, precum și propaganda și dezinformarea ostile împotriva UE și a țărilor Parteneriatului estic,
– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0168/2022),
A. întrucât Parteneriatul estic este parte din politica de vecinătate a UE și întrucât UE are o abordare cuprinzătoare în materie de securitate și reziliență, inclusiv împotriva amenințărilor cibernetice și hibride, concepută special pentru a întări relațiile cu cele șase țări ale Parteneriatului estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, prin care contribuie la promovarea păcii, a stabilității, a rezilienței, a prosperității comune, a dezvoltării durabile, a reformelor și a securității umane în vecinătatea estică a UE, să consolideze cooperarea economică, să sprijine reformele transsectoriale și să contribuie la reziliența globală a acestor țări, într-un spirit de asumare și responsabilitate comună;
B. întrucât Parteneriatul estic urmărește să promoveze stabilitatea, prosperitatea și cooperarea reciprocă și să promoveze angajamentul față de reformele necesare; întrucât este imperios necesară soluționarea pașnică a conflictelor în cadrul Parteneriatului estic, în special prin abordări și foruri multilaterale, precum OSCE; întrucât trebuie elaborată o strategie privind aspectele de securitate ale politicii UE pentru Parteneriatul estic, plecând de la nevoile în materie de securitate ale țărilor partenere în chestiune, întrucât destabilizarea regiunii Parteneriatului estic reprezintă o importantă problemă globală și o amenințare la adresa păcii, stabilității și securității țărilor Parteneriatului estic și a continentului european;
C. întrucât Parteneriatul estic s-a confruntat cu încălcări grave ale dreptului internațional, amenințări la adresa securității și conflicte în ultimii ani, ce au condus la actualul război de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei; întrucât securitatea și pacea în vecinătatea estică presupune respectarea și susținerea dreptului internațional, a integrității teritoriale și a drepturilor și libertăților fundamentale; întrucât UE ar trebui să facă tot posibilul pentru a ajuta țările asociate din Parteneriatul estic să își recâștige suveranitatea deplină și controlul asupra teritoriilor lor; întrucât este de maximă importanță ca UE să își asume un angajament clar pentru perspectiva europeană a țărilor asociate din Parteneriatul estic pentru a da astfel un impuls reformelor prodemocratice și pentru securitatea, stabilitatea și prosperitatea societăților lor;
D. întrucât UE și partenerii săi din Parteneriatul estic au decis să își intensifice cooperarea în domeniul securității, de exemplu sprijinind mai mult partenerii pentru a face față amenințărilor hibride și cibernetice; întrucât trebuie menținut accentul și pe amenințările convenționale, date fiind evoluțiile recente din țările Parteneriatului estic și Asia Centrală;
E. întrucât obiectivele esențiale ale Parteneriatului estic sunt benefice pentru toate țările învecinate, inclusiv pentru Rusia, deoarece contribuie la crearea unei regiuni mai stabile prin măsuri care apără dreptul internațional, respectarea integrității teritoriale și a tratatelor care reglementează relațiile dintre state, precum și măsuri care consolidează buna guvernanță, democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și relațiile de bună vecinătate prin promovarea păcii, a stabilității, a prosperității comune și a perspectivelor pentru popoarele din toate țările Parteneriatului estic; întrucât destabilizarea regiunii Parteneriatului estic reprezintă o amenințare importantă la adresa păcii, stabilității și securității în UE și în lume;
F. întrucât summitul Parteneriatului estic din 15 decembrie 2021 a reafirmat dreptul suveran al fiecărui partener de a-și hotărî nivelul de ambiție și obiectivele în relațiile sale cu UE;
G. întrucât acest summit a condus la eforturi sporite de consolidare a rezilienței și a comunicării strategice, de combatere a dezinformării și de promovare a dialogului în materie de securitate și în domeniul cibernetic, precum și a cooperării în domeniile PSAC;
H. întrucât toate țările din Parteneriatul estic, cu excepția Belarusului, sunt implicate în conflicte privind teritoriul propriu, orchestrate de Rusia sau implicând Rusia;
I. întrucât, la 22 februarie 2022, ambele camere ale Parlamentului rus – Consiliul federal și Duma de Stat – au aprobat în unanimitate recunoașterea regiunilor separatiste Donețk și Luhansk din Ucraina ca state independente;
J. întrucât, la 23 februarie 2022, Parlamentul rus a aprobat prin vot intervenția armată solicitată de președintele Putin în afara țării pentru a „sprijini separatiștii din Ucraina”;
K. întrucât, la 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a anunțat într-o înregistrare televizată că a inițiat „o operațiune militară specială” în estul Ucrainei; întrucât câteva minute mai târziu au avut loc atacuri cu rachete în zeci de orașe din întreaga țară, inclusiv în capitala Ucrainei; întrucât soldați și vehicule blindate au invadat estul Ucrainei, și din Belarus în nord și din Crimeea, anexată ilegal de Rusia, la sud;
L. întrucât, la 27 februarie 2022, președintele Putin a luat decizia de a modifica nivelul de alertă pentru forțele și rachetele nucleare ruse la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă;
M. întrucât, la 24 februarie 2022, după comasarea a peste 200 000 de soldați în formațiune de atac la granița Ucrainei, intensificând totodată tacticile hibride și de război cibernetic împotriva autorităților ucrainene avute în colimator, Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei prin frontierele sale nordice, estice și sudice și din Marea Neagră, bombardând intensiv zone civile, folosindu-se de superioritatea forțelor sale aeriene și navale și a armamentului din dotare; întrucât acesta este, în ansamblu, cel mai mare conflict militar din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial;
N. întrucât, în pofida dificultăților inițiale cauzate de eforturile intense de rezistență ale Ucrainei, forțele ruse au desfășurat operațiuni ofensive și atacuri aeriene și de artilerie/rachete asupra pozițiilor și infrastructurii civile, inclusiv asupra unor coridoare de evacuare cunoscute;
O. întrucât, la 13 martie 2022, Rusia a escaladat războiul de agresiune în Ucraina prin atacuri asupra unei importante baze militare la mai puțin de 16 km de frontiera poloneză, ucigând cel puțin 35 de persoane și rănind alte 134, sporind și mai mult tensiunile în regiune;
P. întrucât Rusia condusă de președintele Putin continuă războiul de agresiune și un război hibrid continuu împotriva unor țări din Parteneriatul estic, sub amenințarea permanentă cu forța în întreaga regiune, agresiunea armată și ocupația ilegală, pentru a menține statele vizate slabe din punct de vedere politic și dezechilibrate și supuse sferei de influență autodeclarată a Moscovei, ignorând pe de-a-ntregul dreptul suveran al țărilor Parteneriatului estic la integritate teritorială, la propriile alegeri de politică externă și de alianțe, încălcând principiile aplicabile ale OSCE consacrate în Actul final de la Helsinki din 1975, Carta de la Paris din 1990, precum și Documentul de la Istanbul (1999) și Declarația de la Astana (2010); întrucât acțiunile agresive ale Rusiei și încercările sale de a slăbi ordinea europeană de securitate cauzează instabilitate atât în regiune, cât și în afara acesteia și vizează inclusiv slăbirea și compromiterea rolului UE în regiune;
Q. întrucât agresiunea militară directă a Rusiei împotriva Georgiei în 2008 și ocuparea ulterioară a 20 % din teritoriul său, invazia, ocuparea temporară și anexarea ilegală a Crimeii în 2014, precum și sprijinul acordat separatiștilor din Donețk și Luhansk au destabilizat regiunea și au servit drept precedent pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la încălcări clare ale suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale a Georgiei și Ucrainei; întrucât UE a condamnat cu fermitate aceste acțiuni și și-a reiterat în termeni fermi hotărârea de a nu recunoaște regiunile anexate și ocupate ilegal de Rusia, pe care aceasta le-a folosit pentru a lansa agresiuni împotriva unor țări din Parteneriatul estic, determinând statele membre și UE să ia o serie de măsuri restrictive; întrucât acțiunile Rusiei au demonstrat că respinge aspirațiile țărilor asociate din Parteneriatul estic de a adera la UE sau la NATO și că este hotărâtă să conteste orice încercare de a sprijini dezvoltarea democratică într-o regiune pe care o consideră „vecinătatea sa apropiată”; întrucât această regiune este încă percepută de Kremlin ca aflându-se în sfera de influență a Rusiei;
R. întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei expune vulnerabilități majore pentru securitatea statelor membre și a țărilor care doresc să se integreze în UE, în special a statelor din regiunile Mării Baltice și Mării Negre;
S. întrucât Belarus a ajutat și a complicat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, permițând forțelor armate ruse să efectueze exerciții militare timp de o săptămână pe teritoriul belarus înainte de a permite ca teritoriul său să servească drept platformă pentru invadarea Ucrainei;
T. întrucât, în septembrie 2021, exercițiul militar comun ZAPAD al Rusiei cu Belarus și cu alte câteva țări din cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condus de Rusia, a implicat nu mai puțin de 200 000 de soldați instruiți în represalii, război urban și atacuri cibernetice, cu o dispunere netransparentă a forțelor; întrucât Rusia și Belarus desfășoară periodic exerciții militare comune și au convenit asupra unei doctrine militare comune; întrucât exercițiul militar comun Rusia-Belarus „2022 Allied Resolve” a servit pentru a demonstra că Rusia face progrese rapide în modernizarea forțelor sale armate, în timp ce își realizează progresiv obiectivul de aprofundare a relațiilor sale politice și militare cu țările CSTO; întrucât aceste exerciții militare s-au dovedit a fi prilej de antrenament pentru ulterioara invadare a Ucrainei și războiul de agresiune lansat împotriva sa; întrucât forțele militare rusești din Belarus reprezintă o amenințare pentru Ucraina, Polonia, Lituania și întreaga Europă și ar putea face parte din planul mai larg de subjugare și ocupare a Belarusului;
U. întrucât, în încercarea de a rămâne la putere, regimul nelegitim al lui Aleksandr Lukașenko a întărit relațiile cu regimul Putin, a fost de acord să aprofundeze integrarea dintre cele două state și să permită mobilizarea de trupe rusești de-a lungul frontierei dintre Belarus și Ucraina și oferă sprijin logistic și militar trupelor rusești care luptă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei;
V. întrucât Belarus este complice la războiul de agresiune împotriva Ucrainei, permițând și sprijinind invazia rusească de pe teritoriul belarus, demonstrându-și astfel în mod clar alegerile politice și generând un regim dur și consolidat de sancțiuni ale UE împotriva Belarusului;
W. întrucât nicio formă de cooperare în domeniul securității și apărării nu ar trebui să includă regimul nelegitim al lui Aleksandr Lukașenko, deoarece orice activități ar putea fi folosite împotriva statelor membre ale UE sau pentru a oprima poporul belarus;
X. întrucât, în urma demonstrațiilor în masă împotriva fraudei electorale masive, regimul belarus a intensificat și mai mult represiunea internă și violentă împotriva unei mari părți a cetățenilor din Belarus care își doresc o societate democratică și a renunțat să mai promoveze relații bune cu UE; întrucât Belarus a inversat tendințele de democratizare și a instrumentalizat migranții în contextul unei crize la frontiera dintre UE și Belarus și întrucât continuă să descurajeze aspirațiile populației către liberalizare și să destabilizeze și să divizeze statele membre ale UE pentru a elimina sancțiunile specifice ale UE împotriva persoanelor și entităților responsabile de opresiune brutală; întrucât regimul Lukașenko amenință stabilitatea regională prin purtarea unui război hibrid și, în detrimentul siguranței aviației, a forțat un zbor Ryanair să aterizeze la Minsk, determinând UE să impună sancțiuni;
Y. întrucât, la 27 februarie 2022, Belarus a aprobat o nouă constituție prin care renunță la statutul nenuclear al țării;
Z. întrucât, după decizia Rusiei de a recunoaște în mod oficial republicile populare din Luhansk și Donețk la 21 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a declarat că acordurile de la Minsk „nu mai există” și că Ucraina este vinovată de prăbușirea lor; întrucât acordurile privind formatul Normandia și Minsk I & II s-au dovedit până în prezent ineficiente și nu au reușit să pună capăt ostilităților dintre Ucraina și forțele și formațiunile armate ilegale susținute de Rusia în anumite zone din regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina; întrucât viitorul Formatului Normandia și al acordurilor Minsk I & II este extrem de incert, dat fiind că conflictul armat internațional din Ucraina a ucis mii de persoane și a strămutat aproximativ 10 milioane de persoane și peste 4 milioane de refugiați; întrucât bombardamentele zilnice și luptele cu arme de foc rănesc și ucid oameni în continuare;
AA. întrucât amenințările la adresa vecinătății estice nu se referă numai la comportamentul și acțiunile Rusiei, ci includ și o gamă largă de alte amenințări, inclusiv influența altor regimuri autoritare, terorismul, crima organizată, traficul de ființe umane, corupția, instrumentalizarea migrației neregulamentare, dezinformarea, schimbările climatice, atacurile cibernetice, proliferarea armelor de distrugere în masă, poluarea mediului ca urmare a conflictelor militare, armarea aprovizionării cu energie, acțiunile hibride și o serie de alte amenințări la adresa coeziunii societăților din vecinătate;
AB. întrucât amenințările hibride implică combinarea sistematică a războiului informațional, manevrele de forță agilă, războiul cibernetic în masă și utilizarea tot mai frecventă a tehnologiilor emergente și disruptive, de la fundul mării până în spațiu, inclusiv echipamente avansate de respirație și supraveghere din spațiu, precum și sisteme ofensive, toate acestea fiind posibile prin utilizarea inteligenței artificiale avansate (IA), informatica cuantică, tehnologiile din ce în ce mai „inteligente” de control al dronelor, capabilitățile cibernetice ofensive, sistemele de rachete hipersonice, nanotehnologia și războiul biologic;
AC. întrucât nu poate fi ignorat potențialul Rusiei de a trece la utilizarea armelor chimice, biologice, radiologice și nucleare; întrucât UE a fost alarmată de erodarea arhitecturii mondiale de dezarmare, neproliferare și control al armelor;
AD. întrucât forțele ruse au lansat atacuri militare asupra centralelor nucleare de la Cernobâl și Zaporojie, au preluat controlul asupra centralelor și au reținut personalul lor ostatic timp de mai multe săptămâni, împiedicând Agenția Internațională pentru Energie Atomică să acceseze datele transmise de la aceste centrale și să monitorizeze materialele nucleare; întrucât și alte centrale nucleare din Ucraina ar putea fi vizate în cazul în care ostilitățile continuă;
AE. întrucât Moscova a lansat o campanie de dezinformare despre arme biologice dezvoltate în Ucraina de SUA; întrucât Ministerul Afacerilor Externe din China a sprijinit afirmațiile Rusiei;
AF. întrucât Rusia a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pentru a discuta acuzațiile sale privind utilizarea de arme biologice;
AG. întrucât campania oficială de dezinformare a Rusiei poate reprezenta temeiul pentru trimiterea de arme biologice; întrucât această campanie poate servi drept pretext pentru eventuala lor utilizare;
AH. întrucât campaniile de dezinformare sponsorizate de Rusia și interferențele hibride amenință dezvoltarea statului de drept, a instituțiilor democratice și a perspectivei europene în țările Parteneriatului estic; întrucât dezinformarea induce în eroare populația din țările Parteneriatului estic, răspândește neîncrederea în procesele democratice și în mass-media tradițională, polarizează societățile, subminează drepturile omului, exacerbează condițiile minorităților și ale grupurilor vulnerabile și, în general, deteriorează securitatea internă a țărilor membre ale Parteneriatului estic;
AI. întrucât Rusia încearcă să desființeze și să reproiecteze arhitectura de securitate europeană și să obțină promisiuni din partea comunității transatlantice de a nu accepta Ucraina și Georgia în NATO și solicită retragerea trupelor NATO din unele state membre ale UE, încălcând astfel principiile fundamentale ale securității europene, astfel cum au fost convenite între țările europene, inclusiv Rusia; întrucât faptul că trupele ruse au invadat Ucraina prin teritoriul belarus pentru a sprijini războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei demonstrează acțiunile pe care Rusia le solicită aliaților săi, continuând astfel să reprezinte o amenințare gravă la adresa Poloniei, a statelor baltice, a altor țări din Parteneriatul estic și a întregii Europe;
AJ. întrucât UE, NATO și statele lor membre pledează pentru o soluție diplomatică pașnică care ar avea ca rezultat încetarea imediată de către Rusia a tuturor activităților militare din Ucraina și retragerea necondiționată a tuturor forțelor și echipamentelor militare de pe întregul teritoriu recunoscut la nivel internațional al Ucrainei, precum și eforturile statelor membre de a consolida reziliența și capacitatea Ucrainei de a se apăra; întrucât Rusia a ignorat în mod deliberat și intenționat Uniunea Europeană în dialogul și negocierile privind situația din Ucraina, deși în joc este securitatea UE; întrucât nu se poate discuta cu privire la securitatea europeană fără țările europene; întrucât OSCE este singura organizație europeană care reunește toate țările europene, inclusiv Rusia, Asia Centrală și partenerii transatlantici; întrucât OSCE rămâne un cadru adecvat pentru discutarea modalităților de consolidare a arhitecturii europene comune de securitate în interesul tuturor; întrucât se depun eforturi considerabile pentru a susține o cooperare intensă între UE, statele sale membre și Statele Unite și între statele membre în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât prin discuțiile bilaterale intense privind actualul război rus de agresiune împotriva Ucrainei nu s-au reușit niciun fel de progrese în direcția unei soluții sustenabile;
AK. întrucât Consiliul European și Consiliul Afaceri Externe, inclusiv miniștrii afacerilor externe și ai apărării, s-au reunit în mai multe rânduri pentru a discuta despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a decide cu privire la strategia UE în această direcție; întrucât UE a contracarat agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei prin sancțiuni crescânde; întrucât între deputații în Parlamentul European și VP/ÎR au avut loc schimburi de opinii privind arhitectura de securitate a Europei în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât Comisia pentru afaceri externe și Subcomisia pentru securitate și apărare a Parlamentului a organizat o misiune ad-hoc în Ucraina între 30 ianuarie și 2 februarie 2022;
AL. întrucât OSCE rămâne un cadru adecvat pentru discutarea modalităților de consolidare a arhitecturii europene comune de securitate în interesul tuturor;
AM. întrucât, ca răspuns direct la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, statele membre ale UE, în special Germania, și-au majorat masiv bugetele pentru apărare;
AN. întrucât mai multe state membre furnizează Ucrainei ajutor militar bilateral pentru a sprijini forțele armate ucrainene în a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială a țării;
AO. întrucât mai multe state membre au decis să răspundă afirmativ la solicitările de echipament militar adresate de Ucraina; întrucât mai multe state membre ale UE, începând cu statele baltice și Polonia, au trimis arme Ucrainei pentru a ajuta forțele armate ucrainene cu arme sofisticate să reziste forțelor invadatoare ale Rusiei; întrucât brigada lituaniano-polonezo-ucraineană este cea mai mare structură pentru instruire și manevră între forțele armate europene și cele ucrainene;
AP. întrucât UE a adoptat două măsuri de asistență prin Instrumentul european pentru pace, care vor contribui la consolidarea capacităților și a rezilienței forțelor armate ucrainene și la protejarea populației civile împotriva agresiunii militare în curs; întrucât măsurile de asistență, în valoare totală de 1,5 miliarde EUR, vor finanța furnizarea de echipamente și materiale pentru forțele armate ucrainene, inclusiv – pentru prima dată – echipamente letale;
AQ. întrucât, în noiembrie 2021, Consiliul a anunțat un pachet de 14 noi proiecte PESCO pentru securitatea terestră, maritimă, aeriană, cibernetică și spațială; întrucât Echipa de reacție rapidă în domeniul cibernetic finanțată de PESCO a anunțat, la 22 februarie 2022, trimiterea de experți în materie de securitate cibernetică pentru a contribui la combaterea atacurilor cibernetice ale Rusiei împotriva entităților ucrainene;
AR. întrucât recent adoptata Busolă strategică trebuie să asigure PSAC ambiția politică și strategică, capabilitățile și resursele necesare pentru a genera schimbări pozitive, în special în vecinătatea sa strategică; întrucât voința politică în rândul statelor membre ale UE este esențială pentru punerea în aplicare a Busolei strategice; întrucât scopul Busolei strategice este să contribuie la rapiditatea și soliditatea unui răspuns comun la provocările geopolitice și globale, acordând prioritate unei adevărate apărări europene împotriva unui mediu de amenințări emergente;
AS. întrucât Comisia a adoptat un nou pachet de asistență macrofinanciară de urgență în valoare de 1,2 miliarde EUR pentru Ucraina, pentru a o ajuta să facă față situației economice și geopolitice actuale și nevoilor sale financiare acute cauzate de acțiunile agresive ale Rusiei; întrucât Comisia va aloca în plus 120 de milioane EUR Ucrainei, o creștere semnificativă a asistenței bilaterale acordate în acest an sub formă de granturi; întrucât UE va continua să investească în viitorul Ucrainei prin Planul economic și de investiții, mobilizând până la 6,5 miliarde EUR sub formă de investiții în următorii ani;
AT. întrucât UE și aliații săi au adoptat pachete ample și fără precedent de sancțiuni și măsuri ca răspuns la actele de agresiune ale Rusiei la adresa integrității teritoriale a Ucrainei, reducând accesul Rusiei la piețele de capital occidentale, înghețând active și interzicând tranzacțiile cu trei bănci ruse, totodată excluzând băncile importante din sistemul SWIFT;
AU. întrucât sancțiunile din sectorul energetic fac ca modernizarea rafinăriilor de petrol să fie mai dificilă și mai costisitoare pentru Rusia; întrucât UE a interzis exportul, vânzarea sau furnizarea de aeronave și alte echipamente companiilor aeriene ruse, precum și toate serviciile conexe de reparații, întreținere sau servicii financiare; întrucât Occidentul a blocat accesul la spațiul său aerian pentru toate aeronavele deținute de Rusia, înmatriculate în Rusia sau controlate de Rusia; întrucât aceste aeronave nu vor mai avea dreptul să aterizeze, să decoleze sau să zboare deasupra teritoriului UE și al aliaților săi; întrucât Occidentul extinde domeniul de aplicare al controlului exporturilor de produse cu dublă utilizare pentru a limita accesul Rusiei la tehnologii importante, cum ar fi semiconductorii sau programele informatice de vârf; întrucât UE a interzis accesul diplomaților ruși, al grupurilor de lobby și al oamenilor de afaceri ruși, precum și al canalelor mass-media ruse de stat Russia Today și Sputnik, precum și al filialelor acestora; întrucât cel de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE include încă 217 de persoane și 18 de entități și interzice importul de cărbune din Rusia;
AV. întrucât sancțiunile impuse Rusiei și Belarusului arată mai mult ca oricând unitatea statelor membre ale UE și au cauzat daune economice importante principalilor piloni ai economiei ruse și belaruse, ceea ce a dus până în prezent la prăbușirea temporară a rublei, la creșterea riscului de neplată a obligațiunilor, la închiderea temporară a bursei de valori din Moscova, la reduceri drastice ale comerțului cu petrol din Rusia și la excluderea Rusiei dintr-o gamă largă de organizații internaționale;
AW. întrucât sancțiunile împotriva Rusiei îi aduc prejudicii reale și ar putea declanșa o recesiune; întrucât rubla s-a prăbușit temporar, riscul de neplată a obligațiunilor a crescut, bursa de valori din Moscova a fost închisă, iar tranzacțiile cu petrol din Rusia se fac cu reduceri de preț din ce în ce mai mari;
AX. întrucât Ucraina a depus o cerere oficială de aderare la UE la 28 februarie 2022, urmată rapid de cereri de aderare la UE din partea Republicii Moldova și a Georgiei la 3 martie 2022;
AY. întrucât, având în vedere războiul Rusiei împotriva Ucrainei, statele membre se confruntă cu un număr fără precedent de persoane strămutate, pe măsură ce ucrainenii fug din calea războiului; întrucât Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați estimează numărul lor între 6 și 8 milioane de refugiați; întrucât majoritatea refugiaților au fugit în statele membre ale UE învecinate, în special Polonia, România, Ungaria și Slovacia, precum și în Republica Moldova, a cărei situație este deja fragilă, cu mari dificultăți în a oferi ospitalitate și asistență; întrucât Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE pentru a sprijini Ucraina și țările învecinate; întrucât Consiliul a aprobat o propunere legislativă privind Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE); întrucât a propus instrumente financiare importante, inclusiv 500 de milioane EUR din bugetul UE, propunerea de prelungire a perioadei de execuție a fondurilor disponibile statelor membre în cadrul fondurilor pentru afaceri interne pentru perioada 2014-2020 și utilizarea fondurilor pentru afaceri interne pentru perioada 2021-2027;
AZ. întrucât, la scurt timp după începutul invaziei rusești, Consiliul European a convenit în unanimitate asupra activării pentru prima dată a Directivei privind protecția temporară(34), prin care s-a acordat cu efect imediat un statut protejat, precum și accesul la serviciile de sănătate, educație, dreptul la muncă și reședință în UE tuturor cetățenilor ucraineni, refugiaților și rezidenților pe termen lung care s-au refugiat din Ucraina;
BA. întrucât Inițiativa celor trei mări (3SI), care implică 12 țări de pe flancurile estice și sudice ale UE și aproximativ 112 milioane de cetățeni care cooperează pentru a dezvolta rețelele de infrastructură, energie, transport și rețelele digitale, reprezintă o evoluție esențială, care poate fi extinsă pentru a include țările membre ale Parteneriatului estic în efortul de a consolida și mai mult legăturile cu UE;
BB. întrucât Parlamentul European sprijină ferm Platforma internațională Crimeea, lansată în august 2021 la Kiev de Ucraina, de statele membre ale UE și de alți parteneri internaționali pentru a dezvolta o inițiativă a președintelui Ucrainei; întrucât Platforma internațională pentru Crimeea reprezintă un format important de consultare și de coordonare menit să sporească eficacitatea răspunsului internațional la ocupația ilegală actuală a Crimeei, să reafirme nerecunoașterea anexării acesteia și să realizeze eliberarea Crimeei și revenirea pașnică a acesteia sub controlul Ucrainei; întrucât, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei, platforma exercită o presiune internațională crescută asupra Kremlinului, pentru a preîntâmpina noi încălcări ale drepturilor și a proteja victimele regimului de ocupație;
BC. întrucât Rusia continuă să acorde ilegal și în masă pașapoarte cetățenilor ucraineni din teritoriile ucrainene ocupate temporar din Donețk și Luhansk;
BD. întrucât, la 26 februarie 2022, Consiliul de Securitate al ONU a redactat un text prin care condamnă invadarea Ucrainei de către Rusia, referitor la care Rusia și-a exprimat dreptul de veto, iar China și Emiratele Arabe Unite s-au abținut;
BE. întrucât, la 2 martie 2022, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care solicita încetarea imediată a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât documentul a fost adoptat cu o majoritate covârșitoare de 140 de țări, cu 5 voturi împotrivă și 38 abțineri;
BF. întrucât, la 16 martie 2022, procurorul Curții Penale Internaționale Karim Khan, la întoarcerea în Ucraina, a declarat că „în cazul în care sunt îndreptate în mod intenționat atacuri împotriva populației civile: este o infracțiune pe care biroul meu o poate ancheta și urmări penal”;
BG. întrucât, la 7 aprilie 2022, Adunarea Generală a ONU a votat suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului;
BH. întrucât, ca răspuns la invadarea neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, NATO a desfășurat mii de forțe defensive suplimentare terestre, aeriene și maritime în partea de est a Alianței; întrucât Alianța a activat Forța de reacție a NATO;
BI. întrucât NATO contribuie la coordonarea cererilor de asistență depuse de Ucraina și acordă sprijin aliaților săi în furnizarea de ajutor umanitar și neletal;
BJ. întrucât NATO și-a reconfirmat politica porților deschise; întrucât aliații NATO pregătesc forțe în rezervă și trimit nave și avioane de luptă suplimentare pentru misiunile NATO din Europa de Est, contând pe un efect disuasiv și de apărare al alianței;
BK. întrucât o serie de aeronave rusești fără pilot la bord au violat spațiul aerian al mai multor membri NATO înainte de a se prăbuși pe teritoriile lor, violând în mod flagrant spațiul aerian al respectivelor țări membre ale NATO;
BL. întrucât, la 8 martie 2022, președintele Ucrainei, V. Zelenski, a anunțat că nu va mai urmări aderarea la NATO și că Ucraina este dispusă la un compromis cu privire la statutul regiunilor separatiste ale Ucrainei, aflate sub controlul Rusiei, Luhansk și Donețk;
BM. întrucât UE ar trebui să răspundă amenințărilor Kremlinului nu numai prin măsuri de securitate la obiect, cum ar fi furnizarea de arme Ucrainei pentru a se apăra, ci și prin utilizarea puterii diplomatice a instrumentelor europene, cum ar fi acordarea statutului de țară candidată la aderare;
BN. întrucât PSAC trebuie să se bazeze pe o coordonare și o cooperare și mai strânse cu poziția NATO de apărare și descurajare și cu politica porților deschise, cu respectarea deplină a acordurilor de securitate ale statelor membre ale UE, pe lângă necesitatea unei coordonări strânse între UE și NATO pentru a asigura coerența între Busola strategică a UE și viitorul „concept strategic” al NATO; întrucât unele dintre țările Parteneriatului estic au aspirații de a adera la NATO;
BO. întrucât, între 2014 și declanșarea războiului, Statele Unite au furnizat Ucrainei peste 2,9 miliarde USD sub formă de asistență în materie de securitate, cu o alocare anuală de 393 de milioane USD începând din 2021, ceea ce face din Ucraina cel mai important beneficiar unic de finanțare militară din Europa, și întrucât SUA antrenează anual patru brigăzi ale forțelor armate ucrainene; întrucât SUA a furnizat Ucrainei echipamente letale și a anunțat, foarte recent, un pachet de asistență în valoare de 800 de milioane USD, care include arme grele, artilerie, drone și muniție, aducând valoarea totală a asistenței de securitate a SUA pentru Ucraina la peste 4 miliarde USD de la începutul războiului;
BP. întrucât, la 27 ianuarie 2022, Parlamentul Regatului Unit și parlamentul ucrainean au semnat un acord de achiziții militare pentru a asigura Ucrainei proiecte de investiții în perioada 2022-2023; întrucât acordul militar valorează în total 1,7 miliarde GBP și vizează lărgirea capacităților navale ucrainene;
BQ. întrucât, începând cu 9 februarie 2022, ajutorul de urgență acordat de Regatul Unit pentru Ucraina a ajuns în prezent la 400 de milioane GBP și întrucât Regatul Unit a pregătit o mie de soldați, în stare de alertă, pentru a fi trimiși în Europa de Est spre securitatea refugiaților ucraineni;
BR. întrucât Regatul Unit asigură consolidarea capacităților și antrenarea în utilizarea de echipamente neletale a peste 20 000 de membri ai personalului forțelor armate ucrainene și a trimis Ucrainei sisteme defensive; întrucât Regatul Unit a furnizat Ucrainei și echipamente de arme letale;
BS. întrucât Canada a lansat operațiunea UNIFIER, Programul de formare și cooperare militară și Proiectul de asistență pentru formarea forțelor de poliție, instruind în mod colectiv peste 30 000 de membri ai forțelor de securitate și ai forțelor de poliție din Ucraina și furnizând echipamente și arme tactice; întrucât, în perioada ianuarie-aprilie 2022, Canada a devotat peste 118 de milioane CAD în echipamente militare pentru a sprijini Ucraina și a alocat 500 milioane CAD sub formă de ajutor militar suplimentar Ucrainei pentru exercițiul financiar 2022-2023;
BT. întrucât Norvegia a donat arme antitanc și sisteme de apărare aeriană, împreună cu un pachet cuprinzător de ajutor militar neletal, cum ar fi veste antiglonț, căști, rații de campanie și alte materiale esențiale, alocând, în același timp, peste 40 milioane EUR în sprijinul Ucrainei;
BU. întrucât Japonia a furnizat ajutor militar neletal, inclusiv veste antiglonț, căști, generatoare de energie și alimente, pe lângă un împrumut de 100 de milioane USD pentru Ucraina;
BV. întrucât Consiliul consultativ pentru reforma apărării, alcătuit din experți la nivel înalt din Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Polonia, Germania și Lituania, este cel mai înalt organism consultativ internațional din Ucraina;
BW. întrucât rolul din ce în ce mai activ al Chinei în competiția din regiune pentru influența politică, socială și economică este în creștere în țările Parteneriatului estic, unde investițiile chineze, de exemplu prin inițiativa „O centură, un drum”, aduc împrumuturi ieftine care cresc ponderea datoriei publice în PIB, rezultatul preconizat fiind incapacitatea de plată a țărilor Parteneriatului estic, ceea ce atrage contrapartide agresive, adesea aproprierea infrastructurii strategice și alinierea politică;
BX. întrucât influența țărilor terțe în țările Parteneriatului estic, cu precădere Iran, s-a concentrat îndeosebi asupra Caucazului de Sud unde influența sa culturală, religioasă, politică și economică de lungă durată continuă să crească, riscând să submineze securitatea și stabilitatea unor țări din cadrul Parteneriatului estic, din cauza tentativelor de asasinat legate de agenții din Corpul Gardienilor Revoluției Iraniene ce operează în Georgia și Azerbaidjan, însemnând o preocupare suplimentară pentru eforturile UE de a promova securitatea, stabilitatea și buna vecinătate între țările Parteneriatului estic;
BY. întrucât conflictul de 44 de zile inițiat de Azerbaidjan a modificat în mod fundamental statu-quo-ul politic, strategic și operațional din Caucazul de Sud, a dus la mii de victime și zeci de mii de refugiați și a determinat Rusia să trimită aproximativ 2 000 de așa-zise „trupe de menținere a păcii” pe coridorul Lachin și în zona din Nagorno-Karabah și în jurul acesteia, ca parte a acordului de încetare a focului din 10 noiembrie 2020; întrucât între Azerbaidjan și Armenia continuă să aibă loc ciocniri, iar conflictul din Nagorno-Karabah nu a fost soluționat; întrucât Rusia nu va fi în măsură să soluționeze singură un conflict cu origini în spațiul post-sovietic; întrucât lipsa de previziune strategică și de inițiativă diplomatică a UE a permis Rusiei, Turciei, Iranului și altor actori să își consolideze influența în Caucazul de Sud;
BZ. întrucât conducta principală de aprovizionare cu gaz a enclavei Nagorno-Karabah a fost avariată și, de la 8 martie 2022, regiunea nu mai este aprovizionată cu energie, ca urmare a ciocnirilor militare în curs între forțele armene și azere în Nagorno-Karabah;
CA. întrucât, la începutul lunii ianuarie 2022, forțele CSTO (conduse de armata rusă și incluzând, printre altele, trupe din Belarus și Armenia) au intervenit în Kazahstan, la cererea guvernului, pentru a reprima protestele civile și a asigura rămânerea la putere a regimului actual, utilizând organizația în sprijinul intereselor sale;
CB. întrucât Federația Rusă continuă să își consolideze prezența militară ilegală în teritoriile ocupate ale Georgiei, Abhazia și Osetia de Sud, să își dezvolte mijloacele militare și să intensifice exercițiile militare, sa distribuie pașapoarte rusești populației, precum și să amplifice „delimitarea frontierei” prin instalarea de garduri din sârmă ghimpată și alte bariere de-a lungul liniei de demarcație administrativă, destabilizând în mod grav situația de securitate de la fața locului și punând în pericol mijloacele de subzistență ale populației din zonele afectate de conflicte;
CC. întrucât succesul oricărei misiuni PSAC depinde de caracteristicile mandatului său și de nivelul de voință politică și de coeziune dintre țările membre UE și țările partenere, precum și de disponibilitatea statelor membre de a-și investi expertiza, activele, personalul și resursele;
CD. întrucât Capacitatea civilă de planificare și conducere a UE (CPCC) va trebui să analizeze modalitățile de protejare a personalului civil al UE împotriva unor astfel de amenințări tot mai mari;
CE. întrucât, pentru ca misiunile PSAC să își atingă obiectivele, mandatele acestora trebuie să conțină sarcini de consiliere și formare pentru a face față tehnologiilor emergente și disruptive care pătrund rapid în mediul de „conflict înghețat”; întrucât misiunile PSAC în țările membre ale Parteneriatului estic trebuie să rămână în vigoare atât timp cât sunt considerate necesare de către țările beneficiare și statele membre pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor misiunilor;
CF. întrucât Consiliul discută în prezent opțiunile pentru a spori prezența PSAC în Ucraina;
CG. întrucât Misiunea UE de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM) este o misiune civilă lansată în 2014, la solicitarea guvernului ucrainean ca UE să sprijine reforma instituțiilor de aplicare a legii și a instituțiilor statului de drept, restabilind astfel încrederea cetățenilor ucraineni în urma evenimentelor violente legate de revoluția din Ucraina;
CH. întrucât EUAM a identificat cinci domenii prioritare, inclusiv securitatea națională și de stat, criminalitatea organizată și transfrontalieră, justiția penală, siguranța comunității și gestionarea poliției, precum și transformarea digitală și inovarea, în sprijinirea reformei sectorului securității civile din Ucraina, având un buget anual de 29,5 milioane EUR și un personal autorizat de 371 de persoane, inclusiv cetățeni ucraineni și personal din alte țări terțe, mandatul său trebuind să fie reînnoit în 2024;
CI. întrucât EUAM acoperă trei domenii de operațiuni: oferirea de consiliere strategică pentru elaborarea documentelor strategice și a legislației; sprijinirea punerii în aplicare a reformelor prin consiliere practică, formare și echipamente; și promovarea cooperării și coordonării pentru a asigura coerența și eforturile de reformă între Ucraina și actorii internaționali;
CJ. întrucât EUAM își desfășoară activitățile în parteneriat cu Consiliul național de securitate și cu Serviciul de Informații Externe al Ucrainei; întrucât EUAM colaborează cu sistemul judiciar din Ucraina prin intermediul procurorilor săi pentru a asigura independența și eficiența parchetelor; întrucât EUAM instruiește și echipează forțele de poliție ucrainene prin intermediul birourilor sale regionale și al colaborării cu provinciile învecinate; întrucât EUAM își concentrează inițiativele de formare a poliției prin furnizarea de consiliere strategică și printr-un „dialog privind siguranța comunității” și formează poliția locală în domenii-cheie;
CK. întrucât EUAM colaborează cu Evaluarea Europol privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea gravă și organizată în UE (SOCTA) în sprijinirea autorităților ucrainene în ceea ce privește măsurile de consolidare a capacităților și gestionarea integrată a frontierelor pentru a sprijini capacitățile de anchetă penală ale țării;
CL. întrucât activitatea EUAM de sprijinire a reformei Serviciului de Securitate al Ucrainei (SSU) rămâne o prioritate și aceasta trebuie să își concentreze sprijinul în vederea punerii în aplicare a reformei pentru a se asigura că SSU elimină treptat competențele de urmărire penală, demilitarizează serviciul, are o repartizare clară a competențelor în raport cu alte agenții de securitate, o supraveghere eficace și își reduce efectivul; întrucât, dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător, Legea 3196 prevede că SSU își concentrează eforturile asupra activității de contrainformații, contracarării amenințărilor la adresa securității statului, luptei împotriva terorismului, securității cibernetice, protecției suveranității statale și a integrității teritoriale și protecției secretelor de stat; întrucât reformele necesare pentru a asigura dezvoltarea democratică impun ca SSU să aplice: o separare clară a funcțiilor, neimplicarea în investigarea infracțiunilor economice și de corupție (cu excepția cazurilor excepționale autorizate de procurorul general), independență politică, demilitarizare și optimizare ulterioară, o mai mare transparență și responsabilizare și o concentrare sporită asupra protecției infrastructurii critice;
CM. întrucât asistența acordată de EUAM pentru înființarea Biroului de Securitate Economică (BES), care vizează criminalitatea financiară pe întregul teritoriu al Ucrainei, reprezintă un efort de reformă esențial; întrucât transparența în selectarea personalului BES și dizolvarea Serviciului fiscal de stat sunt esențiale pentru reducerea treptată a influenței oligarhilor asupra economiei Ucrainei; întrucât BES urmează să moștenească de la SSU competențe de urmărire penală în domeniul securității economice și trebuie să sprijine eforturile Ucrainei de a rezista presiunii din partea instituțiilor de aplicare a legii;
CN. întrucât, în 2020, EUAM și-a înființat cel de-al patrulea birou local la Mariopol, pentru a sprijini punerea în aplicare la nivel local și regional a reformelor conduse de la nivel central, precum formarea și consilierea autorităților locale de aplicare a legii, reflectând rolul tot mai important al EUAM în consolidarea rezilienței Ucrainei în întreaga țară și dorința Ucrainei de a se alinia la obiectivele PSAC; întrucât biroul local din Mariupol a fost evacuat și apoi distrus de forțele rusești;
CO. întrucât, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, întregul personal internațional a fost forțat să evacueze țara în condiții de siguranță; întrucât misiunea menține în continuare contactul cu omologii ucraineni și rămâne în alertă, în așteptarea ordinelor de la Bruxelles;
CP. întrucât, după invadarea Ucrainei, întregul personal al statelor membre din cadrul PSAC EUAM Ucraina a fost evacuat;
CQ. întrucât Misiunea UE de asistență la frontieră în Republica Moldova și Ucraina (EUBAM) este o misiune civilă inițiată în 2005; întrucât această misiune are un mandat neexecutiv de consolidare a capacităților de gestionare a frontierelor ale polițiștilor de frontieră, ale autorităților vamale și ale autorităților de aplicare a legii din Ucraina și Republica Moldova, cu un buget anual de 12 milioane EUR și un personal care include peste 200 de angajați, mandatul său trebuind să fie prelungit în noiembrie 2023;
CR. întrucât EUBAM sprijină Republica Moldova și Ucraina în vederea îndeplinirii obligațiilor din cadrul Zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA), ca parte a acordurilor lor de asociere cu UE și are ca obiectiv sprijinirea autorităților vamale și de frontieră ale celor două țări; întrucât are următoarele obiective: combaterea fraudei vamale, a contrabandei cu droguri, a migrației neregulamentare și a traficului de persoane; sprijinirea facilitării comerțului și a gestionării integrate a frontierelor; și sprijinirea soluționării pașnice a conflictului transnistrean în formatul „5 + 2”;
CS. întrucât contrabanda cu tutun, inclusiv cu produse contrafăcute, a cauzat o pierdere estimată de 10 miliarde EUR pe an la bugetele de stat ale Republicii Moldova, Ucrainei și statelor membre; întrucât, în perioada 2020-2021, EUBAM a dejucat mai multe operațiuni de contrabandă, confiscând cantități mari de muniție, tutun, alcool, etanol și heroină;
CT. întrucât EUBAM sprijină autoritățile de frontieră ale Republicii Moldova și Ucrainei în elaborarea unor indicatori comuni generali, utilizați pentru identificarea victimelor traficului de persoane;
CU. întrucât Grupul operativ al EUBAM privind combaterea traficului de droguri urmărește să implice serviciile partenere ale misiunii; întrucât EUBAM colaborează cu mai multe organizații internaționale, inclusiv cu Europol, FRONTEX și OSCE, prin intermediul Grupului de lucru privind armele, al operațiilor comune ORION II și al inițiativelor „UE pentru securitatea frontierelor”;
CV. întrucât EUBAM a fost un susținător consecvent al redeschiderii coridoarelor internaționale de transport care traversează Transnistria și elaborează și susține măsuri tehnice de consolidare a încrederii între Chișinău și Tiraspol în materie de transporturi, vamă, aspecte sanitar-veterinare și fitosanitare și de aplicare a legii;
CW. întrucât EUBAM contribuie la soluționarea pașnică a conflictului transnistrean prin măsuri de consolidare a încrederii și prin monitorizarea prezenței la segmentul transnistrean al frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina;
CX. întrucât Federația Rusă păstrează o așa-numită misiune de menținere a păcii în Transnistria, formată din aproximativ 500 de soldați, și Grupul operativ al trupelor ruse (OGRT) de aproximativ 1 500 de soldați, exercită controlul asupra grupurilor armate separatiste din Transnistria și organizează anual peste 100 de exerciții militare comune cu Transnistria; întrucât este preocupat de încercările separatiștilor din Tiraspol de a obține recunoașterea independenței Transnistriei la 4 martie 2022;
CY. întrucât, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, siguranța și securitatea PSAC EUBAM Moldova sunt grav periclitate și pot duce la o eventuală evacuare a personalului misiunii din țară;
CZ. întrucât misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia (EUMM) este o misiune civilă inițiată în 2008, ca urmare a acordului în șase puncte mediat de UE care a pus capăt războiului dintre Georgia și Rusia; întrucât, în cei 13 ani de existență, EUMM a reprezentat angajamentul politic puternic al UE în regiune, contribuind la consolidarea încrederii și normalizare între părțile la conflict și oferind stabilitate pe teren și în întreaga regiune;
DA. întrucât EUMM găzduiește în prezent 325 de membri ai misiunii, inclusiv peste 200 de observatori civili, cu un buget alocat de 44,8 milioane EUR și un mandat de reînnoire în decembrie 2022;
DB. întrucât mandatul inițial din 2008 rămâne neschimbat în ceea ce privește monitorizarea punerii în aplicare a acordului de încetare a focului din 12 august 2008 dintre Georgia și Rusia, mediat de UE, care cere: să nu se mai recurgă la violență, să se înceteze ostilitățile, să se acorde acces la ajutorul umanitar, să revină în garnizoane forțele armate georgiene, să se retragă forțele armate ruse pe pozițiile pe care le aveau înainte de inițierea ostilităților și deschiderea discuțiilor internaționale privind securitatea și stabilitatea Osetiei de Sud și a Abhaziei;
DC. întrucât Rusia nu respectă acordul mediat de UE la 12 august 2008 - Acordul de încetare a focului între Rusia și Georgia, deoarece menține în mod ilegal prezența forțelor armate, a agenților Serviciului Federal de Securitate (FSB) și a polițiștilor de frontieră ai Federației Ruse în regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud; întrucât Rusia nu permite instituirea unor mecanisme internaționale de securitate pe teren, împiedicând, de asemenea, intrarea EUMM pe teritoriile ocupate de Rusia, ceea ce reprezintă un obstacol major pentru îndeplinirea obiectivelor misiunii; întrucât mandatul EUMM este valabil pe întreg teritoriul Georgiei; întrucât EUMM se confruntă cu stabilirea frontierelor de către Rusia, ceea ce implică împingerea liniei de demarcație administrative în interiorul teritoriului georgian și extinderea ocupării teritoriale a Georgiei;
DD. întrucât continuă încălcările flagrante ale Acordului de încetare a focului mediat de UE la 12 august 2008 de către Federația Rusă și sunt adesea întâmpinate cu răspunsuri limitate sau cu apeluri la acțiune din partea statelor membre, sau cu lipsa oricărui răspuns, ceea ce riscă să încurajeze Federația Rusă să desfășoare mai multe astfel de acțiuni; întrucât au avut loc arestări ilegale dincolo de liniile de demarcație administrative și activități ilegale de „delimitare a frontierei”;
DE. întrucât EUMM nu este o misiune civilă obișnuită din cauza mandatului său și a faptului că se concentrează pe activități de monitorizare, pe consolidarea competențelor civile și pentru că conduce activități de consolidare a încrederii prin intermediul unor granturi mici și a unor proiecte specifice între cele două părți; întrucât mandatul îi permite să se concentreze pe amenințările hibride, drepturile omului, radicalizare, terorism, minorități și pe aspectele de securitate legate de mediu; întrucât EUMM a înființat Comitetul consultativ pentru războiul hibrid și are contacte periodice cu biroul de legătură al NATO și cu echipa care implementează Pachetul Substanțial de Măsuri NATO-Georgia;
DF. întrucât EUMM facilitează reuniunile mecanismului de prevenire și reacție pentru incidente din Ergneti și asigură regularitatea acestor reuniuni care abordează situația de securitate la fața locului, și la care participă Guvernul Georgiei, regiunile separatiste și Federația Rusă; întrucât, din păcate, încă nu există un mecanism similar în Gali, Abhazia;
DG. întrucât EUMM are o nevoie constantă de a-și extinde atenția și capacitățile analitice pentru a face față amenințărilor hibride persistente și are deci nevoie de un buget și de resurse suficiente;
DH. întrucât EUMM este o țintă a activităților de dezinformare, în special de către mass-media și canalele de comunicare socială cu sediul în regiuni ocupate sprijinite de Rusia, ceea ce o obligă să își organizeze resursele interne pentru a oferi cooperarea necesară și a explora modalități de combatere a dezinformării;
DI. întrucât EUMM a gestionat „linia telefonică de urgență”, un mecanism de consolidare a încrederii care servește drept canal semnificativ de comunicare 24/7 între guvernul Georgiei și autoritățile de facto din Abhazia și Osetia de Sud, inclusiv polițiștii de frontieră ai Federației Ruse trimiși în ambele regiuni, pentru incidente urgente pe teren; întrucât această linie telefonică a fost accesată de peste 2 100 de ori în 2021; întrucât EUMM sprijină formatele de negociere și canalele de comunicare prin participarea la dezbaterile internaționale de la Geneva (GID) și coprezidarea reuniunilor Mecanismului de prevenire și reacție la incidente (IPRM) de la Ergneti;
DJ. întrucât, la 24 octombrie 2019, pentru prima dată în peste 10 ani, polițiștii FSB au trecut linia de demarcație administrativă, reținând observatori ai EUMM și obligând UE să negocieze eliberarea lor;
DK. întrucât rolul EUMM în rezolvarea nevoilor de securitate umană și a celor umanitare a populației locale în zonele afectate de conflict și facilitarea schimburilor eficiente de informații, de exemplu legate de trecerea în scopuri medicale sau eliberarea persoanelor reținute la liniile de demarcație administrative (ABL), precum și în cofacilitarea dezbaterilor față în față în timpul reuniunilor din cadrul mecanismului de prevenire și reacție pentru incidente (IPRM) din Ergneti, adaugă o valoare enormă rolului important pe care EUMM îl joacă, contribuind atât la securitate și gestionarea conflictelor, cât și la consolidarea încrederii;
DL. întrucât Georgia este unul dintre cei mai mari contribuitori pe cap de locuitor la misiunile PSAC din Africa;
DM. întrucât țările Parteneriatului estic rămân foarte vulnerabile la insecuritatea energetică, în special Republica Moldova și Ucraina, care suferă în mod repetat de pe urma șantajului energetic practicat de Rusia;
DN. întrucât măsurile UE menite să atenueze insecuritatea energetică prin diversificarea surselor de energie vor consolida, de asemenea, securitatea și stabilitatea în regiunea estică;
DO. întrucât Comisia a luat deja măsuri pentru a reduce dependența Europei de un singur furnizor prin diversificarea furnizorilor de gaze; întrucât, ca răspuns la efectele generate de sancțiunile impuse Rusiei, pentru a pune capăt dependenței de importurile de energie din Rusia, Comisia a elaborat un nou plan pentru a înlocui, până la sfârșitul anului 2022, 100 miliarde de metri cubi de importuri de gaze din Rusia cu importuri mai mari de gaze naturale lichefiate și prin conducte de la furnizori din afara Rusiei, precum și prin volume mai mari de producție și importuri de biometan și hidrogen din surse regenerabile; întrucât planul vizează reducerea utilizării combustibililor fosili în locuințe, clădiri, industrii și sisteme energetice, precum și creșterea eficienței energetice, creșterea surselor regenerabile de energie și a electrificării, precum și eliminarea blocajelor din infrastructură,
1. reiterează angajamentul UE și subliniază sprijinul total pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența politică a țărilor Parteneriatului estic în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internațional și pentru sprijinirea eforturilor acestor țări de a asigura aplicarea deplină a acestor principii; subliniază importanța unității și solidarității statelor membre în această privință;
2. condamnă în termenii cei mai duri agresiunea neprovocată și nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei și acțiunile conexe pe care le întreprinde în zonele necontrolate de guvern din regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk, în peninsula Crimeea, ilegal ocupată, și în Belarus; subliniază că agresiunea continuă a Rusiei și extinderea activităților sale militare în Ucraina au un impact negativ asupra securității europene și mondiale; își reafirmă poziția sa că partenerii și aliații ar trebui să își intensifice sprijinul militar acordat Ucrainei și furnizarea de arme, ceea ce este în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, care permite autoapărarea individuală și colectivă;
3. subliniază că pacea durabilă și securitatea umană în regiunea Parteneriatului estic sunt esențiale pentru UE; condamnă în termenii cei mai duri războiul de agresiune lansat de Federația Rusă și implicarea sa atât în războiul militar, cât și în războiul cibernetic din regiunea Parteneriatului estic; cere încetarea imediată a războiului de agresiune împotriva Ucrainei și retragerea completă și imediată a tuturor trupelor rusești din toate teritoriile ocupate de Rusia din țările Parteneriatului estic, precum și încetarea ostilităților militare împotriva Ucrainei, care duc la pierderi de vieți în rândul civililor și soldaților și provoacă strămutarea a milioane de persoane, împiedicând în același timp dezvoltarea socioeconomică; condamnă în termenii cei mai fermi atacul și ocuparea de către forțele ruse a centralelor nucleare ale Ucrainei și consideră că încercările Rusiei de a-și consolida influența nocivă în regiunea Parteneriatului estic prin forță și constrângere trebuie să nu reușească; subliniază importanța unității, solidarității și coerenței statelor membre; cere să se accelereze cooperarea cu aliați democratici cu viziuni similare pentru a reduce și contracara influența negativă a unor puteri terțe în regiunea Parteneriatului estic;
4. salută concluziile summitului Parteneriatului estic din 2021 și continuarea cooperării dintre UE și țările Parteneriatului estic; ținând seama de provocările de securitate cu care se confruntă țările Parteneriatului estic, în special actualul război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictele prelungite, acțiunile militare deschise, amenințările hibride și interferența în procesele democratice, propune intensificarea cooperării cu țările Parteneriatului estic în domeniul securității și apărării, precum și creșterea investițiilor și a asistenței în domeniul securității, al armatei, al informațiilor și al cooperării cibernetice cu țările asociate Parteneriatului estic;
5. sprijină o coordonare și o cooperare mai strânsă în domeniul apărării și securității cu unele țări din cadrul Parteneriatului estic; pentru a promova obiectivele strategice de securitate umană și pace durabilă în întreaga regiune a Parteneriatului estic și dincolo de aceasta și pentru a încuraja, în acest scop, aplicarea unei abordări integrate prin valorificarea întregului potențial al PSAC în legătură cu instrumentele de politică relevante, sprijină ferm misiunile în desfășurare ale PSAC în țările Parteneriatului estic; insistă ferm asupra consolidării dimensiunii de securitate a politicii UE privind Parteneriatul estic, asupra dezvoltării de parteneriate strategice de securitate cu unele țări din cadrul Parteneriatului estic, asupra consolidării dialogului și cooperării în materie de politică externă și de securitate, precum și asupra dezvoltării unui rol mai activ al UE în detensionarea tensiunilor actuale, în prevenirea conflictelor viitoare, în măsurile de mediere și de consolidare a încrederii, precum și în soluționarea conflictelor, contracarând amenințările hibride, dezinformarea și propaganda, în acordarea de asistență și cooperare în domeniul apărării civile și în sprijinirea unei analize cuprinzătoare a sectorului de securitate în țările Parteneriatului estic, care identifică domeniile de apărare și securitate care trebuie îmbunătățite și permite UE și statelor membre să își coordoneze sprijinul; consideră că este nevoie de o promovare mai susținută a alinierii și de convergența treptată a politicii externe și de securitate a UE și a țărilor Parteneriatului estic, în conformitate cu angajamentele partenerilor față de UE; invită țările Parteneriatului estic să se alinieze la politica UE de sancțiuni împotriva Rusiei pentru războiul dus împotriva Ucrainei;
6. subliniază că soluționarea pașnică a conflictelor în curs de desfășurare sau nerezolvate din regiune, pe baza dreptului internațional și a relațiilor de bună vecinătate este esențială pentru construirea și consolidarea unor democrații reziliente și durabile în cadrul Parteneriatului estic; reamintește că pacea și securitatea au nevoie de instituții puternice și responsabile din punct de vedere public, o bună guvernanță și respectarea statului de drept; încurajează cu fermitate partenerii din Parteneriatul estic să se implice mai departe în reformele relevante, deoarece numai reziliența internă bazată pe instituții puternice și democratice va permite obținerea rezilienței necesare în fața amenințărilor externe;
7. subliniază că este necesar ca UE să continue să promoveze un mediu favorabil pentru soluționarea conflictelor și să sprijine activitățile care promovează încrederea și contactele interpersonale în cadrul comunităților divizate de conflictele, să prioritizeze eforturile și să extindă finanțarea pentru consolidarea preventivă a păcii, inclusiv diplomația preventivă, precum și mecanismele de avertizare timpurie și de acțiune;
8. invită statele Parteneriatului estic să depună eforturi constante pentru a continua cooperarea cu țările vecine, deoarece acest lucru ar asigura o aprofundare a cooperării deja fructuoase și va evita fricțiunile inutile care pot apărea din cauza unor chestiuni bilaterale nerezolvate;
9. solicită să se pună mai mult accentul pe reconciliere și pe refacerea legăturilor comunitare, având în vedere diviziunile existente în regiunea Parteneriatului estic; încurajează, în această privință, implicarea activă împreună cu actorii societății civile, precum și comunitățile religioase, în domenii precum analiza conflictelor locale, medierea, reconcilierea și consolidarea coeziunii sociale;
10. solicită o coordonare mai strânsă cu OSCE pentru a aborda provocările de securitate din regiunea Parteneriatului estic, în special în domeniul traficului de ființe umane, al controlului armelor, al migrației instrumentalizate, al consolidării încrederii și al facilitării dialogului între toate părțile implicate în criză;
11. își exprimă îngrijorarea, în continuare, cu privire la încălcările continue de către regimul rus ale apelor teritoriale și ale spațiului aerian ale țărilor din Marea Baltică, din regiunea Mării Negre și din Marea Azov ; invită statele membre din zona Mării Negre, în contextul războiului actual de agresiune împotriva Ucrainei, să își întărească cooperarea militară cu partenerii estici de la Marea Neagră (Ucraina, Georgia și republica Moldova), atât în plan bilateral, cât și în cadrul NATO; subliniază importanța angajării UE și a NATO cu țările Parteneriatului estic în regiunea Mării Negre, cu scopul de a asigura stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre;
12. invită Comisia și SEAE și încurajează, totodată, statele membre să contribuie la cooperarea în cadrul Platformei internaționale pentru Crimeea pentru a aborda amenințările hibride la adresa securității regiunii mai extinse a Mării Negre reprezentate sau legate de ocupația ilegală a Rusiei în Crimeea și de anexarea sa, și de militarizarea Mării Negre și a Mării Azov;
13. consideră că Inițiativa celor trei mări (3SI) poate fi folosită ca unul din formatele pentru folosirea investițiilor în infrastructura critică care promovează securitatea și stabilitatea reciprocă, și este de părere că aceasta ar trebui să fie deschisă pentru a include țările Parteneriatului estic în cadrul politicilor și programelor europene existente, în special al Parteneriatului estic; subliniază că 3SI ar trebui să lucreze în strânsă colaborare cu UE pentru a evita dublarea eforturilor și a inițiativelor și abordările conflictuale; sprijină ideea că UE ar trebui să preia conducerea 3SI;
14. invită instituțiile UE să vină cu o agendă de integrare mai ambițioasă pentru Ucraina, care să includă măsuri practice spre prima etapă intermediară a integrării treptate a Ucrainei în piața unică a UE; invită Comisia să evalueze în detaliu, pe baza meritelor, candidaturile pentru statutul de țară candidată depuse de Georgia, Ucraina și Republica Moldova;
15. declară că este necesar ca membrii Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European și ai Subcomisiei pentru drepturile omului să monitorizeze în permanență situația;
Realizarea întregului potențial al PSAC în cadrul Parteneriatului estic
16. salută faptul că Busola strategică adoptată acordă o atenție adecvată țărilor Parteneriatului estic, inclusiv sprijin pentru Ucraina în fața agresiunilor Rusiei și o mai mare reziliență în fața provocărilor și amenințărilor rusești; subliniază că trebuie să se asigure că acesta este strâns coordonat și coerent cu viitorul concept strategic 2022 al NATO, în special în domeniul combaterii agresiunii rusești, al apărării cibernetice și al combaterii războiului hibrid, a dezinformării și a manipulării și interferențelor externe, deoarece mediul european de securitate și reziliența europeană nu pot fi realizate fără securitatea și reziliența pe termen lung a tuturor vecinilor UE; constată că abordarea UE trebuie să fie globală, inclusiv în ceea ce privește sprijinirea reformelor democratice și economice, consolidarea capacității de reziliență instituțională și societală și mărirea capacităților de securitate și de apărare;
17. încurajează statele membre care sunt membre atât în UE, cât și în NATO și care conduc diferite inițiative NATO de consolidare a capacităților cu țările Parteneriatului estic să se asigure că eforturile de formare și transferul de bune practici sunt coordonate cu Capacitatea militară de planificare și conducere (MPCC) și CPCC; invită statele membre să se asigure că misiunile PSAC în țările asociate ale Parteneriatului estic adoptă o coordonare strânsă cu acțiunile și strategia NATO în regiune;
18. încurajează statele membre care participă la PESCO să adapteze proiectele PESCO la nevoile misiunilor și operațiilor PSAC în UE, de exemplu, prin dezvoltarea unor sisteme de comunicații civile securizate și înalt criptate și, în conformitate cu condițiile generale pentru participarea țărilor terțe la proiectele PESCO, să ia în considerare invitarea țărilor Parteneriatului estic care îndeplinesc aceste condiții generale pentru a lua parte; remarcă faptul că includerea partenerilor strategici cum ar fi țările asociate Parteneriatului estic în proiectele individuale ale PESCO poate fi în interesele strategice ale UE și ar fi reciproc benefică, deoarece țările Parteneriatului estic ar obține capacități și expertiză unice, în special în ceea ce privește abordarea amenințărilor hibride și a securității cibernetice; salută, în acest sens, trimiterea în Ucraina a experților din cadrul echipei de răspuns rapid în domeniul cibernetic finanțate de PESCO;
19. încurajează UE și statele sale membre să extindă mecanismele de sprijin pentru participarea pe viitor a țărilor Parteneriatului estic la misiunile și operațiunile civile și militare din cadrul PSAC, atunci când este necesar, inclusiv prin vizite de studiu sau pe teren, ateliere, instruiri și cursuri PSAC etc., care ar putea contribui la creșterea interoperabilității partenerilor, la elaborarea unor proceduri comune și a unor acțiuni comune; îi încurajează, de asemenea, să coopereze cu majoritatea partenerilor Parteneriatului estic pentru securitatea cibernetică, inclusiv schimbul reciproc de informații și asistența în infrastructura critică;
20. ia în considerare consultarea unor parteneri din cadrul Parteneriatului estic în etapele inițiale de planificare a misiunilor/operațiunilor PSAC, în special a acelor misiuni/operațiuni pe care partenerii din cadrul Parteneriatului estic le găzduiesc sau le vor găzdui;
21. subliniază importanța unei implicări active și a unui rol consultativ consolidat al Parlamentului European în procesul de luare a deciziilor cu privire la PSAC, așa cum este pusă în aplicare în regiunea țărilor Parteneriatului estic;
22. salută acordul din cadrul Consiliului din 13 aprilie 2022 privind o a treia tranșă de sprijin militar în cadrul Instrumentului european pentru pace în valoare totală de 1,5 miliarde EUR, pentru furnizarea de materiale militare letale și combustibil și echipamente de protecție și solicită livrarea imediată a acestora; subliniază că este important ca UE să consolideze cooperarea în domeniul securității și apărării, având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și mediul de securitate din ce în ce mai dificil care afectează stabilitatea și guvernanța partenerilor noștri estici; salută decizia Consiliului European din 2 decembrie 2021 de a utiliza Instrumentul european pentru pace, în scopul de a oferi Ucrainei un pachet de 31 milioane EUR, Georgiei un pachet de 12,75 de milioane EUR și Republicii Moldova un pachet de 7 milioane EUR pentru a contribui la consolidarea rezilienței și a capabilităților de apărare ale acestora, în special în ceea ce privește securitatea cibernetică, capacitățile medicale, tehnice, mobile și logistice și combaterea dezinformării; încurajează utilizarea în continuare a Instrumentului european pentru pace în scopul de a mări capacitatea țărilor asociate Parteneriatului estic, în special a celor care se confruntă cu agresiuni armate și a celor găzduiesc misiuni PSAC, pentru a răspunde mai mult nevoilor lor de securitate în domenii esențiale, cum ar fi echipamentul necesar pentru a face schimb de informații prin intermediul liniilor de comunicare securizate și instrumente tehnice necesare în scopul de a contracara agresiunea armată și amenințările hibride; subliniază necesitatea ca UE să îmbunătățească sprijinul material și monetar acordat țărilor Parteneriatului estic și, de asemenea, să se concentreze pe consolidarea capacităților în vederea îmbunătățirii rezilienței fiecărei țări din Parteneriatul estic, în special în combaterea campaniilor de dezinformare, precum și în apărarea națională; subliniază că este necesar ca UE să dezvolte o abordare integrată pentru a putea ajuta țările Parteneriatului estic în confruntarea cu situația amenințărilor reciproce interconectate;
23. subliniază că este important ca EU și statele sale membre ă fie solidare cu Ucraina, precum și situația securității precare în anumite țări din Parteneriatul estic; încurajează UE și statele sale membre să se asigure că orice furnizare de echipament de sprijin prin intermediul Instrumentului european pentru pace acordată țărilor Parteneriatului estic respectă strict legislație internațională relevantă privind furnizarea de echipament militar pentru formele armate, este conformă cu obiectivele de sprijin ale UE pentru țara respectivă din Parteneriatul estic și se realizează - unde este cazul - în coordonare cu inițiativele respective ale NATO de consolidare a capacităților pentru țările partenere și cu planificarea strategică a NATO, pentru a evita suprapunerile inutile și pentru a mări eficiența; încurajează statele membre să dezvolte instrumente de ajutor militar care să permită unor țări din Parteneriatul estic să achiziționeze echipamente de la producătorii din UE; invită statele membre să simplifice procedurile administrative pentru a nu bloca deciziile care au fost deja luate cu privire la furnizarea de echipamente țărilor Parteneriatului estic;
24. invită statele membre să mărească bugetul Instrumentului european pentru pace, pentru ca UE să poată consolida capacitatea de reziliență și de apărare a țărilor Parteneriatului estic, cum ar fi cele pentru combaterea amenințărilor hibride;
25. încurajează statele membre să consolideze mai departe capacitatea de reziliență militară a Ucrainei prin furnizarea de arme, inclusiv arme anti-navă, antiaeriene și antitanc; salută decizia Estoniei tuturor statelor membre care au furnizat Ucrainei echipamente letale pentru a consolida capacitatea Ucrainei de a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială;
26. salută înființarea unei „celule de compensare” în cadrul personalul militar al UE; ia act de faptul că Polonia a devenit un centru logistic responsabil să asigure că toate materialele și resursele financiare ajung la forțele armate ucrainene; încurajează statele membre să acționeze urgent în ceea ce privește creșterea și repoziționarea personalului și a materialelor în statele membre din estul UE, în special a echipamentelor de comunicații securizate, a materialelor medicale și a armelor sofisticate;
27. încurajează Comisia, ca parte a unui răspuns financiar inovator la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, să evalueze momentul în care ar fi oportună o revizuire a cadrului financiar multianual și să revadă, printre alte politici, creșterea cheltuielilor de apărare, terminarea dependenței de hidrocarburile rusești, compensarea consecințelor socioeconomice ale războiului pentru cetățenii UE și reducerea datoriilor, pe lângă furnizarea continuă de ajutor militar țărilor Parteneriatului estic prin intermediul IEP;
28. salută faptul că Comisia a aprobat un nou program de asistență macrofinanciară (AMF) de urgență pentru Ucraina, în valoare de până la 1,2 miliarde EUR, care va contribui la consolidarea stabilității macroeconomice și a rezilienței generale a Ucrainei în contextul creat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și impactului acestuia asupra situației economice; remarcă de faptul că UE și instituțiile financiare europene au alocat țării peste 17 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi începând din 2014;
29. invită Comisia să consolideze monitorizarea regimurilor de sancțiuni pentru a asigura respectarea regimurilor de sancțiuni existente;
Consolidarea colaborării cu instituțiile și instrumentele
30. invită UE și aliații NATO să utilizeze toate mijloacele posibile pentru a sprijini consolidarea cooperării militare și de securitate cu țările Parteneriatului estic interesate, deoarece fără aceasta nu pot fi asigurate securitatea și stabilitatea în regiune; salută politica ușilor deschise a NATO care păstrează relații politice și operaționale strânse cu țările candidate implicate, și anume cu Ucraina și Georgia;
31. subliniază importanța unor consultări intense și a unei strânse cooperări între UE și NATO în ceea ce privește escaladarea situațiilor, cum ar fi războiul de agresiune a Rusiei asupra Ucrainei; subliniază că această cooperare trebuie să respecte aranjamentele de securitate ale tuturor statelor membre și să se bazeze pe unitatea și solidaritatea dintre statele membre și pe aderarea la principiile legate de arhitectura de securitate europeană existentă și de dreptul internațional, inclusiv de suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor vecine; cere comunității transatlantice să valorifice și să extindă eforturile actuale și viitoare pentru a contracara agresiunile și activitățile directe și indirecte ale Rusiei îndreptate împotriva Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova;
32. invită UE să consolideze cooperarea cu NATO, inclusiv prin viitoarea declarație comună privind cooperarea UE-NATO, pentru a sprijini capacitatea de apărare și de consolidare a securității a partenerilor noștri din vecinătatea estică; salută cooperarea consolidată dintre Statele Unite, UE și statele sale membre, precum și dezbaterile intense din cadrul NATO care vizează securitatea Europei;
33. invită SEAE să coordoneze rapoartele de evaluare, evaluările privind amenințările și mesajele politice cu ambasadele statelor membre și cu birourile de legătură ale NATO din țările Parteneriatului estic;
34. este îngrijorat de faptul că un membru al NATO întârzie accesul Ucrainei la Agenția NATO pentru sprijin și achiziții, în pofida necesității urgente și din motive care nu au legătură cu situația actuală;
35. este îngrijorat de faptul că un stat membru al NATO blochează discuțiile dintre NATO și Ucraina la nivel ministerial, împiedicând astfel dezvoltarea acestui parteneriat;
36. încurajează VP/ÎR să acorde o atenție deosebită securității zonei Parteneriatului estic în viitorul dialog UE-SUA privind securitatea și apărarea, în dialogul EU-SUA privind Rusia și în dialogul UE-SUA privind China; remarcă faptul că dialogul UE-SUA privind securitatea reprezintă o oportunitate importantă de a maximiza valoarea adăugată a relațiilor transatlantice în materie de securitate și apărare și ar trebui să dedice mult timp și resurse îmbunătățirii mediului de securitate în regiunea Parteneriatului estic; constată că un Parteneriat estic democratic, stabil și pro-european este considerat o amenințare pentru regimul de la Kremlin și, prin urmare, se află sub presiunea politică și militară, mai ales Ucraina; reamintește că ordinea de securitate europeană nu poate fi discutată fără țările europene; subliniază că stabilitatea regiunii Parteneriatului estic este esențială pentru securitatea întregului continent european;
37. face apel ca UE să sprijine mass-media și jurnaliștii independenți de înaltă calitate din țările Parteneriatului estic pentru a consolida pluralismul, libertatea mass-mediei și statul de drept, combate dezinformarea și mări reziliența generală a societăților democratice din țările Parteneriatului estic;
38. își exprimă îngrijorarea cu privire la manipularea tot mai frecventă a informațiilor, la dezinformare și la amenințările hibride provenite în special din Rusia, dar și de la alți actori, care afectează direct mai multe teatre și misiuni PSAC și destabilizând regiuni întregi;
39. deplâng eforturile autorităților ruse de a păstra total față de propria populație cu privire la războiul de agresiune împotriva Ucrainei, în special numind războiul de agresiune împotriva Ucrainei drept „operațiune specială” și curmând libertății presei și impunând sancțiuni juridice severe împotriva persoanelor și a mass-mediei independente;
40. subliniază că trebuie ca UE și statele sale membre să consolideze cooperarea cu partenerii din Parteneriatul estic, în special în domeniul comunicării strategice și al combaterii dezinformării și a manipulării informațiilor, precum și al oricărei ingerințe străine nocive, pentru a consolida reziliența statului și a societății și pentru a contracara slăbirea și fragmentarea societăților și a instituțiilor;
41. invită UE să faciliteze proiecte pentru guvernele, societățile civile, ONG-urile și alți actori asociați cu țările Parteneriatului estic, care să le ajute să combate împotriva dezinformării și a amenințărilor hibride, inclusiv prin intermediul activității importante a diviziei StratCom a SEAE, cu grupurile sale operative, al Centrului de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN UE) și al celulei de fuziune împotriva amenințărilor hibride, al sistemului de alertă rapidă, al cooperării stabilite la nivel administrativ între SEAE, Comisie și Parlament, al rețelei împotriva dezinformării conduse de Comisie și al grupului de lucru administrativ al Parlamentului împotriva dezinformării; încurajează statele membre să extindă participarea țărilor asociate cu Parteneriatul estic la Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride (Hybrid COE);
42. subliniază necesitatea crucială de a stimula cooperarea dintre UE și partenerii din Parteneriatul estic în domeniul comunicării strategice, al combaterii dezinformării și al manipulării informațiilor, precum și a oricărei interferențe străine nocive;
43. invită SEAE să întărească capacitatea delegațiilor UE în țările Parteneriatului estic pentru a demonta campaniile de dezinformare, care pun în pericol principiile democratice, coordonate de actori statali străini, cu precădere Rusia; solicită structurarea de urgență a răspunsului la amenințările hibride pentru misiunile PSAC la aceste amenințări, deoarece aceasta este o încercare de deligitimizare;
44. invită Consiliul, Comisia și SEAE să exploreze opțiuni pentru a promova consolidarea capacităților cibernetice ale partenerilor noștri, cum ar fi să adapteze mandatele consultative pentru a include formarea specializată în combaterea activităților de război hibrid și a campaniilor de dezinformare, a războiului cibernetic și a analizei OSINT, să asigure că țările Parteneriatului Estic își întăresc infrastructura tehnică necesară pentru reziliența cibernetică; încurajează lansarea de misiuni cibernetice civile; ia act de activitatea importantă de formare desfășurată de Colegiul European de Securitate și Apărare în domeniul apărării cibernetice și salută evenimentele de formare și educație specifice organizate de ESDC pentru partenerii Parteneriatului estic;
45. încurajează UE să își accelereze politicile de securitate cibernetică, întrucât războiul de agresiune din Ucraina reprezintă un potențial alarmant de mare de escaladare fără precedent, inclusiv din partea unor părți terțe;
46. recunoaște rolul societății civile în formularea politicilor și în supravegherea reformei sectorului de securitate și solicită să li se ofere sprijin și finanțare continuă și, atunci când circumstanțele permit acest lucru, includerea acesteia în proiecte importante pentru a facilita o mai mare responsabilitate și transparență în sectorul apărării și al securității;
47. invită Comisia, SEAE și statele membre să mărească vizibilitatea misiunilor PSAC în cadrul Parteneriatului estic, prin consolidarea comunicării strategice, prin contracararea proactivă a dezinformării împotriva acestora, incluzându-le pe ele și mai ales delegațiile UE în mesajele lor politice, în documentele accesibile publicului și în angajamentele față de presa internațională;
48. subliniază necesitatea ca UE să își consolideze capacitățile instituționale de prevenire, de mediere, de dialog și de dezamorsare a conflictelor în regiunea Parteneriatului estic; subliniază că UE ar putea juca un rol mai important în stabilirea măsurilor de consolidare a încrederii și ar putea participa în continuare la eforturile de reconciliere; cere statelor membre și SEAE să depună, de asemenea, eforturi pentru a intensifica formarea și consolidarea capacităților partenerilor noștri din cadrul Parteneriatului estic în domeniul controlului armelor, al dezarmării și al neproliferării; salută, în acest sens, inițiativa legată de centrele de excelență ale UE pentru reducerea riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare din Tbilisi; invită Comisia să intensifice consolidarea capacităților partenerilor Parteneriatului estic în ceea ce privește creșterea rezilienței entităților lor critice, prin activități comune de formare și prin schimbul de bune practici;
49. salută conceptul UE referitor la patrimoniul cultural în situații de conflict și criză; este de părere că PSAC poate contribui la abordarea provocărilor de securitate legate de conservarea și protecția patrimoniului cultural și salută posibilitățile de explorare a dezvoltării unor astfel de eforturi în regiunea Parteneriatului estic; constată că includerea protecției patrimoniului cultural și a aspectelor legate de dialogul intercultural în mandatul misiunii ar fi benefică pentru procesul de soluționare a conflictelor și pentru încheierea unor soluționări sustenabile;
50. încurajează statele membre să se asigure că tranziția digitală întreprinsă în țările Parteneriatului estic este protejată împotriva activităților nocive și, prin urmare, încurajează utilizarea în continuare a inițiativelor emblematice existente de consolidare a capacităților cibernetice ale UE în regiune - CyberEast și EU4Digital - pentru a include crearea unor structuri juridice și administrative de certificare a software-ului și a hardware-ului, de coordonare a centrelor naționale de răspuns la incidente de securitate cibernetică și a organismelor de investigație și de criminalistică informatică din întreaga Europă; invită Centrul european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică să colaboreze strâns cu partenerii noști estici în vederea îmbunătățirii securității cibernetice în regiune; invită Consiliul să colaboreze cu Ucraina pentru a ne consolida securitatea cibernetică reciprocă și reziliența reciprocă la amenințările cibernetice și atacurile hibride;
51. încurajează fiecare stat membru să manifeste o mai mare voință politică și solidaritate prin desfășurarea unui număr suficient de membri bine pregătiți și calificați ai personalului în misiunile PSAC din țările asociate Parteneriatului estic, pentru a se asigura că un număr mare de state membre sunt reprezentate în misiunile din întreaga regiune și pentru a încuraja o mai mare participare a țărilor terțe la aceste misiuni, în special a țărilor care au găzduit misiuni PSAC finalizate cu succes și care au o mai bună înțelegere a contextului local; salută participarea majorității țărilor partenere din cadrul Parteneriatului estic la misiunile și operațiunile PSAC în țări terțe, în conformitate cu interesele și valorile europene; sprijină cooperarea unui număr mai mare de state membre cu partenerii Parteneriatului estic în domeniul securității, cum ar fi Brigada lituaniano-polonezo-ucraineană;
52. salută introducerea consilierilor militari în misiunile și delegațiile UE și încurajează eforturile de consolidare în continuare a expertizei în materie de securitate și apărare în cadrul delegațiilor UE;
53. consideră că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă un semnal de alarmă pentru apărarea europeană, pentru a se asigura că viitoarele misiuni PSAC în regiunea Parteneriatului estic beneficiază de mai multe mijloace, de un nivel mai ridicat de ambiție și de mandate revăzute, pentru a face față provocărilor cu care se confruntă, în speranța de a atinge obiectivele misiunilor;
54. încurajează statele membre să introducă capacități mai eficiente de schimb de informații în cadrul misiunilor PSAC și între acestea și să pună un accent deosebit pe colaborarea consolidată și pe detașarea de personal de la Europol și Interpol la sediile misiunilor PSAC, pentru a facilita schimbul neîntrerupt de informații;
55. invită sediile centrale ale SEAE, MPCC, CPCC și PSAC să promoveze o nouă cultură a înțelegerii între partenerii civili și militari, bazată pe relații instituționale consolidate și pe o conștientizare și o evaluare comune, în efortul de a dezvolta un cadru de planificare și o cultură cuprinzătoare;
56. încurajează cartierul general al misiunilor PSAC să solicite sinergii mai strânse cu centrele naționale comune de formare și evaluare din țările Parteneriatului estic;
57. invită CPCC, MPCC, Comitetul militar al UE (CMUE) și personalul militar al UE (EUMS) să elaboreze un model pentru generarea și schimbul de bune practici în ceea ce privește conceptele de planificare a campaniilor sau a misiunilor, în special cu privire la evaluarea amenințărilor și a riscurilor, avertizarea timpurie și previziunea strategică, cât mai devreme posibil, cu partenerii esențiali pentru succesul campaniei;
58. invită Comisia, SEAE, în special CPCC, și CMUE să se adapteze mai bine la crearea de grupuri de lucru între agenții prin exerciții și instrucție; consideră că accesul PSAC la planificare, resurse, dar și la logistică îi conferă potențialul de a fi folosit ca centru de practică pentru reziliența și redresarea societății atât în fața dezastrelor provocate de om, cât și a celor naturale;
59. invită CPCC și MPCC să sublinieze importanța educației civilo-militare profesioniste pentru întregul personal din misiunile PSAC; îndeamnă Uniunea Europeană și statele membre să înzestreze personalul din misiuni PSAC cu echipamente și instruire adecvate pentru a deveni mai vigilent și mai rezistent; încurajează Comisia să extindă programul militar Erasmus pentru ca ofițerii din Parteneriatul estic să își finanțeze studiile la academiile militare din întreaga UE; invită UE să analizeze opțiunea de a extinde rolul Colegiului European de Securitate și Apărare pentru a înlesni formarea ofițerilor din cadrul forțelor armate și al apărării naționale; încurajează o participare mai consecventă și mai structurată a personalului relevant la cursurile CESA și cooperarea cu mecanisme precum Programul de dezvoltare profesională (PDP);
60. încurajează extinderea programului Erasmus militar prin acceptarea de ofițeri din țările Parteneriatului estic, precum și prin finanțarea studiilor acestora în academiile militare din UE;
61. încurajează cartierul general al misiunilor PSAC să solicite sinergii mai strânse cu centrele naționale comune de formare și evaluare din țările asociate Parteneriatului estic, cum ar fi posturi de comandă comune și exerciții comune ale personalului cu privire la posibile scenarii care ar implica lideri civili și militari din statele membre ale UE, personalul misiunii PSAC și țările Parteneriatului estic;
62. invită Comisia, SEAE, CPCC și MPCC să consolideze sinergiile cu alte domenii de politică și cu părțile interesate relevante în vederea intensificării eforturilor preventive de consolidare a păcii, de diplomație preventivă, de avertizare timpurie, de consolidare a încrederii și pentru o mai mare reziliență a cetățenilor la dezinformare; încurajează statele membre să ia în considerare posibilitatea de a se implica în exerciții comune cu țările Parteneriatului estic în domenii precum exercițiile maritime, operațiile comune de sprijin aerian și sprijinul pentru pace;
63. își exprimă îngrijorarea și îndeamnă să se abordeze politizarea predominantă și influențele politice la nivelul forțelor de apărare ale unor țări din Parteneriatul estic, deoarece aceste lucruri au ca rezultat îndepărtarea sau retrogradarea, din motive politice, a ofițerilor educați și instruiți în programele sprijinite de UE, de statele membre și de alte țări partenere;
64. subliniază că este important ca UE să promoveze rolul femeilor și al tinerilor în procesul de consolidare a păcii în regiunea Parteneriatului estic și de a promova Agenda privind femeile, pacea și securitatea și Agenda privind tinerii, pacea și securitatea în regiunea Parteneriatului estic; subliniază necesitatea de a împărtăși cele mai bune practici în materie de egalitate de gen și aspectele sensibile la dimensiunea de gen ale operațiilor militare și ale misiunilor civile (proiectare, planificare, analiză, echilibrul de gen al personalului etc.), prin folosirea pregătirii UE obligatorii pentru personalul din cadrul misiunilor și operațiilor PSAC și prin crearea unor poziții de consilieri de gen pentru fiecare misiune și operație PSAC;
Dotarea PSAC în regiunea Parteneriatului estic cu capacități politice și strategice suplimentare
65. invită Comisia, SEAE și mai ales CPCC să se asigure că EUAM menține ca prioritate reforma serviciului de securitate din Ucraina și extinderea domeniului de aplicare al cooperării cu SSU în ceea ce privește securitatea cibernetică, combaterea terorismului și a amenințărilor hibride după ce este ridicată starea de urgență;
66. încurajează statele membre și UE să extindă cooperarea EUAM la toate structurile anticorupție implicate în reforma sectorului securității civile și să includă, fie sub formă de formare și instruire, fie pe baza schimbului de bune practici și a stabilirii în comun a priorităților viitoare, atât aparatul anticorupție al statului ucrainean, Agenția națională de prevenire a corupției, cât și Înalta Curte Anticorupție; încurajează statele membre să recomande includerea, în cadrul cursurilor de formare continuă pentru reprezentanții serviciilor și administrației ucrainene, a studiilor privind cazurile de corupție și a analizelor privind motivele eșecului investigațiilor și ale eșecului de a impune responsabilizarea autorilor, pentru a ajuta personalul aflat în roluri anticorupție să evite repetarea greșelilor din trecut; salută adaptabilitatea misiunilor PSAC ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei;
67. invită Comisia, SEAE și CPCC să se asigure că EUAM menține prioritatea privind reforma Serviciului Național de Securitate al Ucrainei (SSU) după ridicarea stării de urgență, pentru a asigura o mai mare supraveghere, mai puține atribuții de urmărire penală și centre de detenție, reducerea și demilitarizarea SSU, cu o evaluare trimestrială a implementării;
68. încurajează statele membre și UE să își extindă sprijinul pentru eforturile de digitalizare ale EUAM în materie de reformă a sectorului securității civile în Ucraina prin formare și prin furnizarea de tehnologii care sprijină înregistrarea datelor, gestionarea resurselor umane și procedurile judiciare de depunere a dosarelor, pentru a contribui la transparență, la consolidarea încrederii comunității și la combaterea corupției; salută angajamentul EUAM de a consolida rolul femeilor în agențiile de aplicare a legii;
69. reamintește că mandatele extinse trebuie să fie însoțite de resurse adecvate; este îngrijorat de riscul de dispersie în cazul în care EUAM cuprinde sectoare largi, dar nu dispune de mijloacele adecvate pentru a-și îndeplini misiunea; încurajează statele membre să consolideze componenta profesională a EUAM prin reprezentanți ai serviciilor speciale pentru a aplica în mod eficient reformele și pentru a oferi consiliere practică;
70. solicită extinderea mandatului EUAM în domeniul combaterii amenințărilor hibride, al comunicării strategice, al tehnologiei digitale și al securității cibernetice, pentru a consolida capacitatea instituțiilor guvernamentale ucrainene de a contracara amenințările în materie de informații, cum ar fi utilizarea comunicațiilor pentru a submina încrederea în instituțiile publice, răspândirea dezinformării și a propagandei ostile, polarizarea societății și formarea unor percepții negative despre Ucraina în lume;
71. încurajează statele membre să își mărească sprijinul acordat Ucrainei în eforturile sale de a face față agresiunii Rusiei și de continuare a reformei sectorului apărării, care trece prin reforme fundamentale care vor avea consecințe pe termen lung asupra forțelor armate ucrainene, asupra capacității acestora de a asigura securitatea Ucrainei, precum și asupra încrederii publice; invită statele membre să adopte de urgență această decizie ca urmare a unui acord politic între Ucraina și Rusia de a lansa o misiune militară de consiliere și formare în cadrul PSAC, pentru a ajuta Ucraina să opereze în zone de luptă urbană dens populate, în războiul asimetric și cibernetic și să își reformeze sistemul de educație profesională militară, care este cel mai important domeniu pentru a înlesni schimbarea și a asigura o transformare sustenabilă a sistemului de apărare;
72. invită UE și statele membre să își consolideze reacțiile publice la provocările împotriva EUMM, în special la încălcările acordului de încetare a focului; reamintește că EUMM are sarcina de a acoperi întregul teritoriu al frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Georgiei și insistă asupra accesului neîngrădit la regiunile georgiene Abhazia și Osetia de Sud;
73. invită Comisia și SEAE să se asigure că se pun la dispoziție resurse adecvate pentru sediul EUMM, în special canale securizate de informare și comunicare, echipamente de vedere pe timp de noapte, imagini de mai bună calitate și capacități îmbunătățite de colectare și analiză a informațiilor din surse deschise (OSINT);
74. invită Consiliul să păstreze EUAM, EUMM și EUBAM atât timp cât este necesar pe baza unor evaluări periodice ale punerii lor în aplicare și ale nevoilor în funcție de prioritățile PSAC și sprijină structurile mandatului lor reînnoibil pentru a asigura o adaptare mai ușoară la orice modificare a faptelor de pe teren; cere să se evalueze periodic nevoilor altor misiuni sau ale misiunilor complementare în funcție de prioritățile PSAC;
75. reiterează sprijinul UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și pentru eforturile depuse în cadrul procesului de negociere 5 + 2 pentru a se ajunge la o soluționare politică pașnică, de durată, cuprinzătoare a conflictului transnistrean, bazată pe respectarea suveranității și a integrității teritoriale a Republicii Moldova în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, cu un statut special pentru Transnistria, care ar asigura protecția drepturilor omului și în teritoriile necontrolate în prezent de autoritățile constituționale; reamintește că, la 22 iunie 2018, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care îndemna Federația Rusă să își retragă trupele și armamentul, în mod necondiționat, de pe teritoriul Republicii Moldova și reafirma sprijinul pentru aplicarea imediată a respectivei rezoluții;
76. își exprimă îngrijorarea cu privire la evenimentele recente de pe teritoriul regiunii Transnistria și le condamnă ca fiind provocări periculoase comise într-o situație securitară foarte volatilă; invită la calm pentru a se garanta securitatea și bunăstarea persoanelor care locuiesc pe ambele maluri ale râului Nistru și în țările învecinate;
77. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tensiunile continue de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan în urma conflictului violent din toamna anului 2020; invită Consiliul și SEAE să continue să consolideze încrederea, să reducă tensiunile și să depună eforturi pentru o soluționare pașnică a conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan; subliniază că sunt importante schimbul complet și a eliberarea deținuților, soluționarea problemei persoanelor dispărute, înlesnirea deminării umanitare, asigurarea unei circulații sigure și libere a civililor în Nagorno-Karabah, acordarea de asistență pentru populațiile afectate de conflict, măsuri de întărire a încrederii, contacte directe între oameni, sprijinirea eforturilor de reconstrucție și subliniază că conservarea patrimoniului cultural și dialogul intercultural ar fi benefic pentru procesul de rezolvare a conflictului; este de părere că consecințele acestor ostilități și prezența așa-numitelor forțe ruse de menținere a păcii nu ar trebui să influențeze evoluțiile politice din Armenia și viitorul programelor sale de reforme;
78. salută rezultatul reuniunii la nivel înalt dintre președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliev, și prim-ministrul Republicii Armenia, Nicol Pașinian la 14 decembrie 2021, în cadrul căreia ambii lideri și-au reafirmat disponibilitatea de a lucra la chestiunile bilaterale deschise și de a lansa negocieri privind demarcarea frontierelor, pentru care UE este pregătită să ofere asistență tehnică; invită Comisia, SEAE și statele membre să promoveze începerea negocierilor privind delimitarea și demarcarea frontierelor de stat și un acord durabil care să conducă la coexistență pașnică;
79. invită UE și statele membre să nu lase conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia să devină de nerezolvat;
80. invită Comisia să împiedice orice utilizare sau finanțare din partea UE a tehnologiilor ilegale de supraveghere și invită UE și statele membre să dialogheze cu guvernul din Azerbaidjan pentru a pune capăt utilizării acestor tehnologii ilegale de supraveghere și a securității cibernetice represive;
81. își exprimă profunda preocupare cu privire la acțiunile destabilizatoare și teroriste întreprinse de anumite țări, în special Iran, în Caucazul de Sud; condamnă cu fermitate orice act de terorism; salută cooperarea în materie de securitate dintre UE, statele sale membre și țările Parteneriatului estic și sprijină pe deplin adâncirea în continuare a cooperării în domeniul combaterii terorismului; invită SEAE să inițieze cât mai curând posibil un dialog de securitate cu Armenia, la fel cum a făcut și cu Azerbaidjanul; cere UE și statelor membre să nu lase conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia să se agraveze;
82. evidențiază rolul tot mai important jucat de China în regiunea Parteneriatului estic, cum ar fi încheierea unui acord de liber schimb cu Georgia; subliniază că UE trebuie să facă o evaluare strategică a modului în care un astfel de rol tot mai important poate afecta influența UE în țările Parteneriatului estic și cooperarea cu acestea;
83. invită SEAE să monitorizeze prezența crescândă a Chinei în țările Parteneriatului estic, inclusiv consecințele (și potențialele consecințe) asupra securității interne a țărilor Parteneriatului estic, precum și asupra situației geopolitice mai largi;
84. recunoaște că Beijingul s-a opus sancțiunilor economice împotriva Rusiei pe tema Ucrainei, pe care le-a considerat unilaterale și neautorizate de Consiliul de Securitate al ONU; subliniază că China nu a condamnat încă acțiunile Rusiei în Ucraina sau nu a recunoscut că Rusia a invadat Ucraina; constată că, în China, televiziunea de stat ignoră în mare măsură războiul de agresiune din Ucraina și susține că invazia a fost vina SUA și NATO;
85. face apel la instituirea unui embargo imediat și complet asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze din Rusia și în favoarea abandonării complete a Nord Stream I și II; subliniază că Nord Stream II a reprezentat un instrument important pentru Rusia de a-și mări influența politică și economică asupra statelor membre și a țărilor Parteneriatului estic; constată că există un potențial ridicat de folosire a biocombustibililor în țările Parteneriatului estic, care pot utiliza mai bine diverse resurse regenerabile de energie ca mijloc de reducere a dependenței energetice;
86. salută voința exprimată la cea mai recentă reuniune la nivel înalt a Parteneriatului estic din decembrie 2021, de a explora cooperarea sectorială consolidată în domeniul securității energetice cu partenerii asociați interesați ai Parteneriatului estic; indică securitatea climatică ca fiind un domeniu de posibilă cooperare ulterioară între UE și Parteneriatul estic;
87. încurajează statele membre să ia în considerare înființarea unui fond al Parteneriatului estic pentru climă, care să includă cooperarea transfrontalieră și regională, protecția biodiversității, utilizarea durabilă a resurselor naturale, cercetarea și educația și un accent deosebit pe consolidarea capacităților în domeniul tehnologiilor verzi, pe baza celor mai bune practici din statele membre;
o o o
88. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului Uniunii Europene, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, agențiilor UE din domeniul apărării și al securității cibernetice, Secretarului General al NATO și parlamentelor naționale din statele membre.
Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri, JO L 212, 7.8.2001, p. 12.