Decizia Parlamentului European din 22 noiembrie 2022 privind numirea lui Keit Pentus-Rosimannus în funcția de membră a Curții de Conturi (C9-0316/2022 – 2022/0808(NLE))

P9_TA(2022)0390 A9-0272/2022

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9‑0316/2022),

–  având în vedere articolul 129 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0272/2022),

A.  întrucât, prin scrisoarea din 20 septembrie 2022, Consiliul a consultat Parlamentul European cu privire la numirea lui Keit Pentus-Rosimannus în funcția de membră a Curții de Conturi;

B.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările lui Keit Pentus-Rosimannus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; întrucât, în cadrul acestei evaluări, comisia a primit din partea lui Keit Pentus-Rosimannus un curriculum vitae, precum și răspunsurile sale la întrebările scrise care i-au fost adresate;

C.  întrucât comisia a organizat apoi, la 8 noiembrie 2022, o audiere a lui Keit Pentus-Rosimannus, în cursul căreia aceasta a făcut o declarație introductivă șiapoi a răspuns la întrebările adresate de membrii comisiei,

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Keit Pentus-Rosimannus ca membră a Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Decizia Parlamentului European din 22 noiembrie 2022 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2020 (2022/2903(RSP))

P9_TA(2022)0391 B9-0488/2022

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2020,

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2020, însoțit de răspunsurile agențiilor(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2020 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere recomandarea Consiliului din 28 februarie 2022 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2020 (06003/2022 – C9‑0101/2022),

–  având în vedere decizia sa din 4 mai 2022(3) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2020, precum și răspunsurile directoarei executive a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă,

–  având în vedere decizia sa din 18 octombrie 2022(4) prin care se refuză acordarea descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2020 directoarei executive a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(5), în special articolul 70,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624(6), în special articolul 116,

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 105,

–  având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

1.  aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2020;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie directoarei executive a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO C 439, 29.10.2021, p. 3. (2) JO C 439, 29.10.2021, p. 3. (3) JO L 258, 5.10.2022, p. 406. (4) Texte adoptate, P9_TA(2022)0362. (5) JO L 193, 30.7.2018, p. 1. (6) JO L 295, 14.11.2019, p. 1. (7) JO L 122, 10.5.2019, p. 1.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2022 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului la Acordul de asociere euro-mediteraneean interimar privind schimburile comerciale și cooperarea dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), care acționează în numele Autorității Palestiniene din Cisiordania și Fâșia Gaza, pe de altă parte, referitor la un acord-cadru între Uniunea Europeană și Autoritatea Palestiniană din Cisiordania și Fâșia Gaza privind principiile generale ale participării sale la programele Uniunii (12669/2019 – C9-0115/2021 – 2019/0164(NLE))

P9_TA(2022)0392 A9-0253/2022

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12669/2019),

–  având în vedere Protocolul la Acordul de asociere euro-mediteraneean interimar privind schimburile comerciale și cooperarea dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), care acționează în numele Autorității Palestiniene din Cisiordania și Fâșia Gaza, pe de altă parte, referitor la un acord-cadru între Uniunea Europeană și Autoritatea Palestiniană din Cisiordania și Fâșia Gaza privind principiile generale ale participării sale la programele Uniunii(1),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 209 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9‑0115/2021),

–  având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe (A9-0253/2022),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Palestinei.

(1) JO L 121, 8.4.2021, p. 3.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2022 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării directivei Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor societăților cotate la bursă și măsuri conexe (10521/1/2022 – C9-0354/2022 – 2012/0299(COD))

P9_TA(2022)0393 A9-0275/2022

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (10521/1/2022 – C9-0354/2022),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(1) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0614),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisiile competente în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri juridice și ale Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen în temeiul articolului 58 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru afaceri juridice și a Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (A9-0275/2022),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintei sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 436, 24.11.2016, p. 225.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2022 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice (COM(2020)0829 – C9-0421/2020 – 2020/0365(COD))

P9_TA(2022)0394 A9-0289/2021

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0829),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0421/2020),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 27 aprilie 2021(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 1 iulie 2021(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 21 septembrie 2022, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, avizul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru transport și turism,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0289/2021),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 22 noiembrie 2022 în vederea adoptării Directivei (UE) 2022/... a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice și de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2022/2557.)

(1) JO C 286, 16.7.2021, p. 170. (2) JO C 440, 29.10.2021, p. 99.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2022 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 în ceea ce privește restricțiile referitoare la accesul la apele Uniunii (COM(2021)0356 – C9-0254/2021 – 2021/0176(COD))

P9_TA(2022)0395 A9-0206/2022

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0356),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9‑0254/2021),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 22 septembrie 2021(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 12 octombrie 2022, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A9-0206/2022),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului și a Comisiei anexată prezentei rezoluții, care va fi publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene;

3.  ia act de declarația Comisiei anexată prezentei rezoluții, care va fi publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene;

4.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

5.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 22 noiembrie 2022 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2022/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 în ceea ce privește restricțiile referitoare la accesul la apele Uniunii

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2022/2495.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Parlamentului European și a Comisiei privind pescuitul în Canalul Mânecii

Comisia și Parlamentul European iau act de situația pescuitului în Canalul Mânecii și de îngrijorările exprimate de părțile interesate din sectorul pescuitului de la nivel local și regional, inclusiv de pescari, privind utilizarea de către multe nave a năvoadelor de fund.

Comisia și Parlamentul European încurajează respectivele părți interesate să coopereze îndeaproape și să propună inițiative și invită statele membre să ia măsuri subsecvente, dacă este cazul, prin prezentarea unor recomandări comune. Comisia va continua prin propunerea unor măsuri, dacă este cazul, inclusiv a unor măsuri tehnice, pe baza consultărilor cu părțile interesate și a unei evaluări de către organismele științifice relevante, inclusiv pe baza unei evaluări a impacturilor socioeconomice. În acest sens, Comisia va asigura disponibilitatea finanțării pentru cercetarea și consultanța științifică.

Declarația Comisiei referitoare la revizuirea Regulamentului privind PCP

Dacă va avea în vedere o revizuire a Regulamentului privind PCP, Comisia va realiza o evaluare a impactului, conform principiilor unei mai bune legiferări. Comisia va pune evaluarea impactului la dispoziția colegiuitorilor la momentul publicării propunerii respective.

În caz contrar, Comisia va avea în vedere elaborarea, cel târziu în 2032, a unui raport privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului.

(1) JO C 517, 22.12.2021, p. 123.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2022 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 în ceea ce privește deciziile organizațiilor de standardizare europene privind standardele europene și documentele de standardizare europeană (COM(2022)0032 – C9-0033/2022 – 2022/0021(COD))

P9_TA(2022)0396 A9-0205/2022

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2022)0032),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9‑0033/2022),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 26 august 2022(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 19 octombrie 2022, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A9-0205/2022),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 22 noiembrie 2022 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2022/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 în ceea ce privește deciziile organizațiilor de standardizare europene privind standardele europene și documentele de standardizare europeană

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2022/2480.)

(1) JO C 323, 26.8.2022, p. 43.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2022 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de persoane (text codificat) (COM(2021)0034 – C9-0008/2021 – 2021/0018(COD))

P9_TA(2022)0397 A9-0267/2022

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0034),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9‑0008/2021),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 24 februarie 2021(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolele 109 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0267/2022),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 22 noiembrie 2022 în vederea adoptării Directivei (UE) 2022/... a Parlamentului European și a Consiliului privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de persoane (codificare)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2022/2561.)

(1) JO C 155, 30.4.2021, p. 78. (2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2022 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă în temeiul articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994 referitor la modificarea concesiilor privind toate contingentele tarifare incluse în lista CLXXV a UE ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană (07910/2022 – C9-0296/2022 – 2022/0098(NLE))

P9_TA(2022)0398 A9-0273/2022

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07910/2022),

–  având în vedere proiectul de acord între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă în temeiul articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994 referitor la modificarea concesiilor aferente tuturor contingentelor tarifare incluse în lista CLXXV a UE ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană (07911/2022),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) primul paragraf și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9‑0296/2022),

–  având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A9-0273/2022),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Noii Zeelande.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 22 noiembrie 2022 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei (UE) 2015/2169 privind încheierea Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte (12600/2022 – C9-0343/2022 – 2022/0257(NLE))

P9_TA(2022)0399 A9-0277/2022

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12600/2022),

–  având în vedere Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte,

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 167 alineatul (3), articolul 207 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9-0343/2022),

–  având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A9-0277/2022),

1.  aprobă proiectul de decizie a Consiliului;

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Coreea.

Rezoluția Parlamentului European din 22 noiembrie 2022 referitoare la punerea în practică a strategiei de împrumut pentru finanțarea NextGenerationEU, instrumentul de redresare al Uniunii (2021/2076(INI))

P9_TA(2022)0400 A9-0250/2022

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (3) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(1) (Decizia privind sistemul de resurse proprii),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027(4), inclusiv declarațiile comune și unilaterale convenite în cadrul cadrului financiar multianual (CFM),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 aprilie 2021 privind noua strategie de finanțare pentru NextGenerationEU (COM(2021)0250),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei privind resursele proprii (COM(2021)0570),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 referitoare la Pactul ecologic european (COM(2019)0640) și rezoluția Parlamentului din 15 ianuarie 2020 pe această temă(5),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0250/2022),

A.  întrucât Decizia privind resursele proprii împuternicește Comisia să împrumute fonduri în valoare de până la 750 de miliarde EUR la prețurile din 2018 între 2021 și 2026 de pe piețele de capital în numele Uniunii, cu unicul scop de a combate consecințele crizei provocate de pandemia de COVID‑19 cu ajutorul NextGenerationEU (NGEU), instrumentul de redresare al UE; întrucât 360 de miliarde EUR la prețurile din 2018 pot fi mobilizate pentru a acorda împrumuturi statelor membre, iar 390 de miliarde EUR pot fi mobilizate direct pentru cheltuielile UE;

B.  întrucât rambursarea fondurilor împrumutate și a dobânzii aferente urmează să fie suportată de la bugetul Uniunii și programată astfel încât să se reducă constant și previzibil pasivele până cel târziu la 31 decembrie 2058; întrucât plafoanele resurselor proprii au fost majorate cu 0,6 % pentru a acoperi toate datoriile Uniunii care rezultă din împrumuturile NGEU;

C.  întrucât Parlamentul, Consiliul și Comisia au adoptat o foaie de parcurs obligatorie juridic pentru a introduce noi resurse proprii, cu scopul de a genera fonduri suficiente pentru a acoperi cheltuielile preconizate cu rambursarea NGEU, astfel încât să nu reducă finanțarea pentru programele și politicile Uniunii;

D.  întrucât, în temeiul Deciziei privind resursele proprii, Comisia trebuie să informeze regulat și pe larg Parlamentul și Consiliul despre toate aspectele strategiei sale de gestionare a datoriei, inclusiv calendarul emisiunilor cu datele și volumele preconizate ale emisiunilor pentru anul următor, precum și un plan care să prevadă principalul și dobânzile preconizate;

E.  întrucât suma totală programată pentru NGUE și plata cuponului periodic și răscumpărarea la scadență (costurile de rambursare ale EURI) a fost fixată la 14,7 miliarde EUR în perioada 2021-2027;

Argumentele la baza deciziei de a contracta împrumuturi pentru NextGenerationEU

1.  subliniază că NGEU este cel mai mare program comun de împrumut al UE și primul care pe lângă că acordă împrumuturi statelor membre, prevede și cheltuieli bugetare directe ale Uniunii înglobate în programe și politici reale ale UE; subliniază că datoria comună a Uniunii gestionată de Comisie face să crească mărimea, impactul și valoarea adăugată a bugetului Uniunii, sprijinind astfel redresarea de după COVID-19 și ajutând la îndeplinirea priorităților pe termen lung ale UE, în primul rând tranzițiile verde și digitală;

2.  subliniază că, cu un volum mediu anual de împrumuturi de 150 de miliarde EUR până în 2026, programul de împrumut NGEU face din Uniune un actor-cheie pe piețele financiare, o pune pe picior de egalitate cu alți emitenți suverani europeni importanți și o transformă în cel mai mare emitent supranațional și cel mai mare emitent de obligațiuni verzi;

3.  relevă că succesul strategiei de împrumut va fi evaluat în funcție de capacitatea sa de a mobiliza fondurile necesare pentru a implementa NGEU pe piețele de capital prompt și la costuri relativ mici și de capacitatea sa de a rambursa datoria până în 2058 pe baza unui plan care în același timp să fie previzibil, să urmeze o pantă lină și să nu înlocuiască cheltuielile stabilite pentru programe sub plafoanele din CFM, nici să nu pună în pericol acțiunile viitoare ale UE; subliniază că emisiunea Uniunii nu ar trebui să perturbe condițiile de împrumut pentru alți emitenți europeni, ba chiar ar trebui să joace un rol pozitiv pe piețele de capital, în special prin satisfacerea cererii investitorilor de active denominate în euro și de noi produse, ca obligațiunile verzi;

Descrierea și evaluarea strategiei de împrumut NextGenerationEU până în prezent

4.  reține că Comisia a elaborat și a pus în practică un program de finanțare nou și amplu și și-a dezvoltat capacitățile de gestionare a datoriei rapid și eficient; consideră îmbucurător că emisiunile s-au produs într-un ritm constant după prima emisiune din 2021, fiind toate cu mult suprasubscrise, demonstrând un viu interes din partea investitorilor și permițând Comisiei să își îndeplinească țintele de finanțare; constată cu satisfacție că, în virtutea ratingului AAA de care se bucură Uniunea, produsele UE au fost tranzacționate la rate ale dobânzii atractive, la același nivel cu alți mari emitenți europeni și supranaționali;

5.  recunoaște că strategia de finanțare adoptată de Comisie este diversificată și oferă o gamă largă de produse (obligațiuni și bonuri) și scadențe (de la trei luni la 30 ani) prin diferite metode de emitere (tranzacții sindicalizate și licitații) și după un calendar regulat;

6.  remarcă decizia Comisiei de a se baza pe o amplă rețea de dealeri primari (PDN), care sunt parteneri importanți în eforturile de a asigura buna funcționare a piețelor primare și secundare și de a raporta Comisiei despre condițiile de piață; reamintește Comisiei că este important să verifice că băncile își îndeplinesc cerințele legale și să urmărească să asigure o repartizare geografică mai echilibrată, atât în componența rețelei de dealeri primari, cât și în rolul principal al tranzacțiilor sindicalizate; invită Comisia să prevadă pentru membrii rețelei de dealeri primari suficiente stimulente și obligații pentru a-și îndeplini rolul;

7.  ia act de deciziile anuale de împrumut și de planurile de finanțare publicate de Comisie până acum; subliniază că transparența în strategia de împrumut și operațiunile Comisiei este esențială pentru o coordonare reușită cu alți actori de pe piață, pentru a putea da socoteală, în special în fața Parlamentului, și a permite factorilor de decizie și publicului larg să conștientizeze țelurile urmărite și să se identifice cu ele; invită Comisia, în acest context, să informeze prompt și sistematic Parlamentul, furnizând date defalcate despre toate taxele suportate pentru emiterea de datorii ale UE, inclusiv taxele percepute de Comisie pentru EURI, la fel ca și costurile administrative suportate de statele membre când contractează împrumuturi prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR);

8.  observă că, în acord cu decizia de împrumut anual și cu planurile de finanțare semestriale, Comisia a colectat de pe piețele financiare, începând din iunie 2021, peste 113 de miliarde EUR, din care 23 miliarde EUR sub formă de obligațiuni verzi cu scadențe pe termen scurt, mediu și lung; ia act cu satisfacție de informațiile furnizate despre distribuția pe tip de investitor și distribuția „pe zone geografice”; solicită să se continue comunicarea transparentă despre evoluția licitațiilor de obligațiuni și sindicalizări;

Efectele pozitive și problemele potențiale ale împrumuturilor prin NextGenerationEU

9.  consideră că prin faptul că transformă Uniunea într-unul dintre cei mai mari emitenți de obligațiuni din Europa NGEU poate avea un impact pozitiv asupra stabilității și lichidității piețelor de capital ale UE, poate îmbunătăți perspectivele economice ale UE, completa arhitectura macroeconomică a zonei euro și întări rolul internațional al monedei euro; constată că din punct de vedere juridic NGEU este limitat ca volum și în timp și că ar putea juca un rol și mai influent ca sursă de active sigure, contribuind la integrarea piețelor financiare ale UE și la consolidarea rezilienței Uniunii, cu condiția să se țină cont de lecțiile învățate; mai constată că atât caracterul temporar, cât și volumul programului de împrumut al NGEU limitează potențialul obligațiunilor UE de a deveni cu adevărat active sigure, de a contribui la buna funcționare a piețelor financiare și a conferi mai multă stabilitate uniunii monetare europene; invită Comisia să se gândească cum ar putea menține volumul restant de obligațiuni NGEU după 2027, pentru ca lichiditatea să nu scadă brusc la scurt timp după ce va fi atins nivelul maxim la sfârșitul fazei de cheltuieli a NGEU;

10.  constată cererea mare de titluri de datorie UE și integrarea fără probleme a acestora pe piețele de capital; invită Comisia să confere datoriei UE un statut mai proeminent, diversificând profilului investitorilor, stimulând piețele secundare și eliminând obstacolele tehnice;

11.  pune mare accent pe faptul că Uniunea ar putea stabili etaloane pentru investițiile sustenabile, fiind cel mai mare emitent mondial de obligațiuni verzi, își poate diversifica baza de investitori și poate garanta costuri de îndatorare mai mici; subliniază rolul important al obligațiunilor verzi în finanțarea activelor necesare pentru tranziția spre o economie cu emisii mici de dioxid de carbon; consideră salutar faptul că cadrul Comisiei privind obligațiunile verzi aplică standarde înalte de sustenabilitate; îndeamnă Comisia să prevină orice tip de dezinformare ecologică și să asigure o raportare de înaltă calitate cu privire la utilizarea veniturilor, pentru a nu pune în pericol prima ecologică; ia act de faptul că principiul de a nu aduce prejudicii semnificative servește drept standard pentru cheltuielile finanțate în cadrul NGEU; subliniază că, prin emiterea unei părți a datoriei NGEU sub formă de obligațiuni verzi, statele membre și Comisia au responsabilitatea de a face tot posibilul pentru ca angajamentele asumate față de investitori cu privire la cheltuielile legate de climă să fie îndeplinite și se așteaptă ca Comisia să își onoreze integral angajamentul de a exclude proiectele problematice de la finanțarea cu obligațiuni verzi de îndată ce apar suspiciuni întemeiate de dezinformare ecologică; consideră că tabloul de bord al NGEU privind obligațiunile verzi, o pagină web interactivă cu informații privind investițiile finanțate din obligațiunile verzi(6), este o idee bună;

12.  consideră că Comisia ar trebui să introducă măsuri stricte de audit pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a MRR, în special pentru a reduce riscul de orice tip de dezinformare ecologică și având în vedere configurația unică a NGEU, prin care Comisia atrage fonduri de pe piețele de capital și răspunde în fața investitorilor, dar statele membre cheltuiesc efectiv banii; invită, prin urmare, statele membre să își țină promisiunile făcute în planurile de redresare și reziliență și să le pună în practică bine și integral și să raporteze Comisiei cu lux de amănunte cât de bine și-au îndeplinit obiectivele de etapă și țintele;

13.  constată că, în ciuda proporțiilor sale, NGEU a reușit până în prezent să atenueze cu succes riscul de a face să scadă cererea de alte obligațiuni suverane europene; subliniază că, mărind atractivitatea pieței de datorii suverane a zonei euro, mai ales pentru investitorii din afara UE, emisiunea NGEU poate avea un impact pozitiv asupra cererii de titluri de valoare emise de alți actori de pe piața europeană; invită Comisia să se coordoneze strâns și pe mai departe cu agențiile de datorie ale statelor membre și cu Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții și Mecanismul european de stabilitate; reamintește cât este de important ca tranzacționarea datoriilor UE să se extindă și la alte burse de valori din UE, după principiile uniunii piețelor de capital;

14.  susține, în plus, că NGEU are un efect pozitiv asupra atractivității și sustenabilității datoriilor statelor membre, oferind condiții de împrumut cu rating AAA tuturor statelor membre prin împrumuturile din MRR, contribuind la reducerea semnificativă a randamentelor suverane și excluzând granturile din calculul datoriei naționale, transmițând totodată piețelor financiare un mesaj convingător despre reziliența și coeziunea zonei euro și a UE;

15.  consideră că NGEU demonstrează avantajele unui răspuns la crize la nivelul UE mai ambițios, colectiv și democratic; consideră că dacă cetățenilor UE li s-ar oferi ocazia să cumpere direct obligațiuni UE, le-ar crește atașamentul față de UE; roagă Comisia să dezvolte un mecanism simplu și transparent în acest sens; constată că această practică există deja în mai multe state membre; consideră că aceasta ar aduce beneficii economice însemnate, care ar depăși costurile de realizare; constată că sprijinul substanțial pentru depășirea crizei, finanțat prin emisiunea comună de titluri de datorie, a întărit încrederea în reziliența UE și a statelor sale membre și că majoritatea participanților de pe piețele financiare recunosc că arhitectura financiară europeană este mai robustă; subliniază că implementarea cu succes a NGEU demonstrează că UE a oferit un răspuns adecvat la consecințele economice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19; face deci un apel la toate instituțiile UE să aibă grijă ca UE să își îndeplinească promisiunile, ceea ce presupune și să ofere o viziune politică pe termen lung;

16.  remarcă cu îngrijorare noile provocări generate de lipsa de securitate pe plan mondial după agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei și de creșterea bruscă a inflației și a ratelor dobânzilor, care afectează emitenții suverani; avertizează că în ultimul timp costurile de finanțare au crescut simțitor din cauza condițiilor vitrege de pe piață și că planează foarte mari incertitudini în zona ratelor dobânzilor pe termen lung; anticipează că acest lucru va afecta linia de rambursare a EURI din bugetul UE; constată cu îngrijorare că costurile de refinanțare mai mari decât cele programate au deja un impact asupra disponibilităților de la rubrica 2b și chiar ciupesc din disponibilitățile limitate ale instrumentelor speciale în cursul procedurii bugetare anuale; roagă Comisia să monitorizeze cu mare grijă situația și să țină la curent periodic autoritatea bugetară; recunoaște că Comisia este nevoită să acționeze pe o piață foarte incertă, în afara intervalului de încredere de 99 %; reamintește că toate contribuțiile financiare către statele membre ar trebui plătite până la 31 decembrie 2026, după cum s-a stabilit în Regulamentul privind Instrumentul de redresare și reziliență (EURI) și în Regulamentul privind MRR, dar că acest termen ar putea fi modificat; subliniază că o astfel de modificare înseamnă că vor trebui modificate atât Regulamentul MRR, cât și Regulamentul EURI;

17.  consideră că întregul potențial al NGEU poate fi valorificat numai dacă toate planurile naționale de redresare și reziliență sunt puse în execuție bine și prompt; este preocupat că mai multe state membre nu au capacitate suficientă de absorbție financiară; regretă dinamica constatată în unele state membre în care executarea fondurilor tradiționale ale UE a fost întârziată pentru a absorbi mai rapid fondurile MRR; încurajează statele membre să valorifice din plin și cu consecvență împrumuturile acordate în cadrul NGEU;

18.  subliniază că va fi nevoie de mai multe investiții în politicile UE pentru a întări competitivitatea, reziliența și autonomia strategică a UE, îndeosebi în industrie și politicile pentru climă; consideră că redistribuirile permanente nu reprezintă o soluție viabilă pe termen lung pentru finanțarea priorităților UE și subliniază că este nevoie de noi resurse; reamintește că schimbările climatice, precum și războiul în curs din Ucraina evidențiază necesitatea urgentă de a pune capăt dependenței Uniunii de țări terțe în sectoare esențiale ale economiei sale, ca energia, materiile prime, industria și agricultura; consideră, în acest sens, că anunțul făcut de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, cu privire la crearea unui Fond european pentru suveranitate este pe aceeași lungime de undă cu rezoluția Parlamentului din 19 mai 2022(7) și cu declarația Conferinței președinților din 30 iunie 2022 despre programul de lucru al Comisiei pe 2023; de aceea, invită Comisia și statele membre să reflecteze mai mult la ideea, în acord cu recomandările Conferinței privind viitorul Europei, de a face împrumuturi comune la nivelul UE, pentru a crea condiții de împrumut mai favorabile, ducând, totodată, politici fiscale responsabile la nivelul statelor membre; regretă că se tot creează și se folosesc sistematic instrumente, fonduri și programe de împrumut comune, inclusiv NGEU, în afara bugetului UE și fără supravegherea sau controlul autorității bugetare; de aceea, cere să se includă în buget operațiunile de împrumut și de creditare și toate programele sau instrumentele viitoare ale UE; cere ca Parlamentul să fie implicat întru totul în toate cazurile prin codecizie;

Bugetul Uniunii și noile resurse proprii

19.  avertizează că multe decenii de acum înainte caracteristicile împrumuturilor NGEU vor avea consecințe directe asupra rambursărilor din bugetul Uniunii; stăruie, așadar, pe ideea de a optimiza serviciul datoriei și a asigura un profil fluent al datoriei, pentru a repartiza uniform sarcina viitoare;

20.  subliniază că datorită NGEU UE și-a mărit mult capacitatea de împrumut și de creditare; insistă că autoritatea bugetară trebuie implicată în toate etapele procesului de împrumut și creditare; reamintește că în temeiul Deciziei privind resursele proprii Comisia are obligația de a publica un plan actualizat periodic cu plățile preconizate din principal și dobânzi, care urmează să fie discutat cu Parlamentul și Consiliul la ședințele interinstituționale periodice pe tema NGEU;

21.  reamintește solicitarea sa fermă de a introduce creditele bugetare pentru rambursarea costurilor EURI în bugetul UE peste plafoanele din CFM, pentru ca marjele și mecanismele de flexibilitate să fie aplicate doar în scopurile prevăzute; cere să se facă modificările de rigoare la Regulamentul privind CFM cu ocazia revizuirii CFM la jumătatea perioadei;

22.  este ferm convins că în definitiv succesul NGEU, în special credibilitatea și sustenabilitatea finanțării sale, va fi evaluat și în raport cu capacitatea Uniunii de a rambursa datoria comună cu noi resurse proprii în sectorul mediului și corporativ, mai degrabă decât prin creșterea contribuțiilor statelor membre bazate pe venitul național brut;

23.  subliniază că resursele proprii sunt un factor-cheie pentru ca Uniunea să își concretizeze prioritățile de politică, având în vedere în parte nevoile mai mari de investiții pentru a obține independența energetică și pentru a contribui la atenuarea impactului social al războiului din Ucraina și a accelera tranziția către energia verde; subliniază că introducerea de noi resurse proprii ar evita în viitor tăierile de fonduri la programele Uniunii, care ar submina chiar scopul și beneficiile pe termen lung ale planului de redresare; consideră că introducerea de noi resurse proprii, cum s-a convenit în acordul interinstituțional obligatoriu din 16 decembrie 2020, ar aduce beneficii de durată, nu numai prin succesul politicilor Uniunii, ci și prin faptul că i-ar conferi Uniunii un statut de emitent de datorii credibil și iscusit; invită deci statele membre să se pună pe treabă cât mai rapid posibil și să accelereze negocierile privind primul pachet al așa‑numitei noi generații de resurse proprii ale UE bazate pe schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și pilonul I al acordului internațional al OCDE privind impozitarea minimă a întreprinderilor multinaționale, prezentat de Comisie la 22 decembrie 2021; îndeamnă Consiliul să aprobe primul coș de resurse proprii înainte de sfârșitul lui 2022;

24.  constată, cu toate acestea, că veniturile estimate din aceste trei resurse proprii nu ar fi suficiente pentru a acoperi datoria produsă de împrumuturile NGEU; cere deci încă o dată Comisiei să prezinte o propunere pentru al doilea coș de noi resurse proprii înainte de decembrie 2023, inclusiv o propunere de taxă pe tranzacțiile financiare, cu scopul de a asigura resurse suficiente pentru rambursarea datoriilor NGEU; subliniază foaia de parcurs obligatorie juridic stabilită în temeiul Acordului interinstituțional; solicită totuși Comisiei, având în vedere provocările economice recente, să fie și mai ambițioasă și să nu excludă posibilitatea de a adăuga resurse proprii inovatoare, noi și, preferabil, autentice;

o
o   o

25.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 424, 15.12.2020, p. 1. (2) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 23. (3) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (4) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11. (5) JO C 270, 7.7.2021, p. 2. (6)  https://ec.europa.eu/info/strategy/eu-budget/eu-borrower-investor-relations/nextgenerationeu-green-bonds/dashboard_en (7) Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la Consecințele sociale și economice pe care le are asupra UE războiul declanșat de Rusia în Ucraina – întărirea capacității de acțiune a UE (Texte adoptate, P9_TA(2022)0219).

Rezoluția Parlamentului European din 22 noiembrie 2022 referitor la implementarea Consiliului European pentru Inovare (2022/2063(INI))

P9_TA(2022)0401 A9-0268/2022

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special titlul XIX,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare(1),

–  având în vedere Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii(3),

–  având în vedere programele de lucru ale Consiliului European pentru Inovare (CEI) pentru 2021 și 2022,

–  având în vedere Raportul de impact al BEI pe 2021,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 11 ianuarie 2018 intitulată „Evaluarea intermediară a programului Orizont 2020: maximizarea impactului cercetării și inovării din UE” (COM(2018)0002),

–  având în vedere evaluarea impactului din 7 iunie 2018 care însoțește propunerea Comisiei privind programul Orizont Europa (SWD(2018)0307),

–  având în vedere declarația comitetului CEI din 16 august 2022 pentru discuția din cadrul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului cu privire la implementarea CEI(4),

–  având în vedere declarația comitetului CEI din 9 februarie 2022 privind programul de lucru al CEI pentru 2022 și viitorul Fondului CEI(5),

–  având în vedere comunicatul de presă al Comisiei din 5 august 2022 intitulat „Actualizare privind implementarea acceleratorului CEI”(6),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0268/2022),

Obiectivele generale și structura CEI în cadrul programului Orizont Europa

A.  întrucât CEI este programul emblematic de inovare al UE pentru identificarea, dezvoltarea și extinderea inovațiilor revoluționare și, în special, a inovațiilor deep tech; întrucât CEI va facilita și va consolida colaborarea în rețea și cooperarea și va crea sinergii între diferitele comunități de inovare din UE și, în special, cu EIT, asigurând o acoperire geografică largă; întrucât acesta a fost creat pentru a promova autonomia strategică tehnologică a Europei, precum și pentru a îmbunătăți funcționarea pieței europene a capitalului de risc;

B.  întrucât Regulamentul (UE) 2021/695 identifică CEI drept „punct unic gestionat central”, care „se concentrează în principal pe inovarea revoluționară și disruptivă, vizând în special inovarea creatoare de piețe, dar sprijinind, în același timp, toate tipurile de inovare, inclusiv cele progresive”;

C.  întrucât Regulamentul (UE) 2021/695 prevede că CEI trebuie să funcționeze în conformitate cu principiile legate de valoarea adăugată clară a Uniunii, autonomie, capacitate de asumare a riscurilor, eficiență, eficacitate, transparență și răspundere;

D.  întrucât Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului prevede că CEI are două obiective: în primul rând, identificarea, dezvoltarea și implementarea unor inovații cu risc ridicat de toate tipurile, incluzând inovația incrementală; și, în al doilea rând, sprijinirea extinderii rapide a întreprinderilor inovatoare la nivelul Uniunii și la nivel internațional pe calea care duce de la idei la piață;

E.  întrucât CEI este pus în aplicare prin intermediul a trei piloni principali: Pathfinder CEI; Tranziție CEI și Acceleratorul CEI;

F.  întrucât Pathfinder oferă subvenții pentru proiecte de vârf, cu risc ridicat, care explorează domenii noi și deep tech în vederea dezvoltării de tehnologii ale viitorului inovatoare și potențial radicale, precum și de noi oportunități de piață;

G.  întrucât Acceleratorul sprijină în principal întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) care au ambiția de a dezvolta inovații revoluționare din domeniul deep tech, care sunt esențiale pentru creșterea viitoare a Europei și pentru autonomia strategică deschisă;

H.  întrucât Acceleratorul este implementat prin utilizarea în principal a finanțării mixte din partea CEI, acordate printr-un proces unic, clar și transparent și cu o singură decizie, oferind inovatorului care primește sprijin un angajament unic global în ceea ce privește resursele financiare care acoperă diferitele etape ale inovării până la introducerea pe piață, inclusiv etapa anterioară comercializării în masă.

I.  întrucât legislația privind programul Orizont Europa permite Uniunii să suporte singură riscul inițial al proiectelor de inovare selectate;

J.  întrucât Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului impune Comisiei să instituie un vehicul cu scop special pentru executarea finanțării mixte în cadrul CEI și să gestioneze toate elementele operaționale ale proiectelor Accelerator;

Rezultatele proiectului-pilot

K.  întrucât proiectul-pilot pentru CEI și proiectul-pilot îmbunătățit pentru CEI au demonstrat cu succes fezabilitatea CEI ca program cu drepturi depline, așa cum se subliniază în concluziile generale ale studiului de evaluare din 2022 publicat de Comisie(7), în pofida unor probleme inițiale, inclusiv comunicarea neclară cu beneficiarii cu privire la condițiile de investiții pentru întreprinderi;

L.  întrucât eficacitatea proiectului-pilot Accelerator s-a aflat sub presiune din cauza ratelor scăzute de succes;

M.  întrucât, între 2018 și 2020, proiectul-pilot al CEI a finanțat 330 de proiecte Pathfinder, în cadrul cererilor de oferte, cu un număr mare de propuneri;

N.  întrucât răspândirea geografică a participării și, în special, coordonarea proiectului-pilot Pathfinder s-au concentrat în UE-15 și în țările asociate; întrucât poziția unei țări în tabloul de bord european privind inovarea pare să se reflecte în numărul de candidaturi, precum și în succesul inovatorilor săi în cadrul proiectului-pilot Pathfinder: liderii în domeniul inovării au înregistrat cele mai ridicate rate de succes, iar inovatorii emergenți au înregistrat cele mai scăzute rate de succes;

O.  întrucât Fondul CEI cu structura sa inițială astfel cum a fost instituit în 2020 în cadrul proiectului-pilot pentru CEI și care a fost acceptată de Comisie la acel moment, a funcționat în mod corespunzător; întrucât au fost luate 140 de decizii privind investiții de capital, în pofida întârzierilor și problemelor recurente legate de semnarea instrumentului de finanțare mixtă; întrucât aceste decizii au avut un indicator al efectului de levier de 2,7, ceea ce arată că fondul CEI, în structura sa inițială, a fost în măsură să stabilească o coinvestiție semnificativă;

P.  întrucât studiul de evaluare concluzionează că „Fondul EIC se bazează pe obiective de politică publică bine justificate și pe nevoile pieței” și că „un punct controversat privind structura fondului gravitează în jurul interpretării a două reguli de admisibilitate: neeligibilitate pentru finanțare bancară și coinvestirea”;

Q.  întrucât procedura de diligență necesară, astfel cum a fost stabilită în cadrul proiectului-pilot CEI, a avut un succes deosebit, deoarece a oferit evaluări de înaltă calitate privind diligența necesară, ceea ce a fost confirmat de faptul că mai multe dintre aceste evaluări au fost utilizate pentru a atrage investitori externi, indicând faptul că investitorii își bazează deciziile de investiții pe diligența necesară de o calitate suficientă;

R.  întrucât consultanța profesională structurată în materie de investiții oferită de Comitetul pentru investiții și de echipa Băncii Europene de Investiții (BEI), integrată în CEI și Agenția Executivă pentru IMM-uri (EISMEA), a fost în măsură să asigure diligența necesară de înaltă calitate grație cooperării unice dintre EISMEA și BEI, în combinație cu expertiza în materie de investiții adusă de experții externi, inclusiv de investitorii în serie și în fonduri de capital de risc, în cadrul Comitetului pentru investiții;

Stadiul implementării CEI în cadrul programului Orizont Europa

S.  întrucât modelul adnotat de acord de subvenție pentru programul Orizont Europa a fost publicat extrem de târziu, lucru care a creat o incertitudine semnificativă în rândul solicitanților, inclusiv al potențialilor solicitanți în cadrul CEI;

T.  întrucât introducerea managerilor de programe are potențialul de a crește eficacitatea CEI; întrucât au fost numiți alți nouă manageri de programe;

U.  întrucât activitatea managerilor de programe este în continuare lipsită de vizibilitate, iar părțile interesate constată lipsă de transparență;

V.  întrucât CEI este un nou tip de program care prezintă un risc financiar mai mare decât cheltuielile tradiționale ale Uniunii, ceea ce necesită o strategie de audit specifică;

W.  întrucât, în cadrul programelor de lucru pentru 2021 și 2022, au fost puse la dispoziția CEI 1,55 miliarde EUR și, respectiv, 1,71 miliarde EUR; întrucât, în ambii ani, aproximativ 430 de milioane EUR au provenit din bugetul Next GenerationEU, toate acestea fiind puse la dispoziție pentru componentele de grant ale CEI; întrucât aproximativ 52 % din bugetul disponibil a fost alocat cererilor de propuneri deschise și ascendente în cadrul cererilor deschise de propuneri; întrucât 65 % din fondurile disponibile au fost alocate componentelor de grant ale CEI, în timp ce 35 % au fost alocate componentelor de investiții; întrucât aproape 70 % din finanțarea disponibilă a fost alocată propunerilor din cadrul instrumentului Accelerator, iar 20 %, instrumentului Pathfinder;

X.  întrucât cererea deschisă pentru Pathfinder a avut o rată de succes de 6,45 % și 7 % în 2021 și, respectiv, 2022; întrucât, în cadrul cererii Pathfinder Challenges din 2021, au fost depuse 403 propuneri și au fost atribuite 39 de propuneri, ceea ce înseamnă că rata de succes a fost de 9,7 %;

Y.  întrucât pentru cererea Accelerator au existat două date-limită în 2021 și, respectiv, în 2022;

Z.  întrucât, până în septembrie 2022, singura finanțare transferată beneficiarilor Accelerator au fost plăți anticipate din granturi pentru care perioada de acordare era de 12 luni, nu au fost transferate fonduri ca parte a sprijinului de (cvasi) capital și a fost luată o singură decizie de investiții, ceea ce a făcut ca timpul până ca investiția să poată fi realizată să fie cu mult peste un an; întrucât Comisia a început semnarea listelor de termene și condiții abia în vara anului 2022 pentru beneficiarii selectați în 2021, iar majoritatea acestora vor fi semnate după această vară(8);

Aspecte fundamentale legate de implementare

Gestionarea Fondului CEI și considerații privind restructurarea fondului

1.  este profund preocupat de anunțarea, la începutul anului 2022, a unor modificări la structura fondului în comparație cu situația din cadrul proiectului-pilot al CEI, când întreprinderile incluse în primele două date limită din 2021 fuseseră deja selectate pentru finanțare;

2.  reamintește că Fondul CEI este creat pentru a sprijini startup-urile și IMM-urile care dezvoltă inovații în domeniul deep tech; subliniază că fluxurile de numerar sunt esențiale pentru startup-uri și pentru IMM-uri și că întârzierile mari în primirea finanțării preconizate pot cauza falimentul acestor tipuri de întreprinderi; subliniază, prin urmare, că este important ca Fondul CEI să poată investi în intervale de timp compatibile cu piața; regretă cazurile în care Fondul CEI nu a reușit să atingă acest obiectiv și în care decizia inițială de investiții a Fondului CEI a devenit irelevantă din cauza decalajului mare de timp și a dezvoltării întreprinderii în perioada respectivă;

3.  este îngrijorat de întârzierile în punerea în aplicare a acțiunilor de finanțare mixtă din cadrul instrumentului Accelerator; subliniază că întârzierile au fost exclusiv rezultatul unor perspective divergente privind implementarea CEI, care au rezultat din interpretări contradictorii ale textelor juridice relevante de către diferite departamente ale Comisiei cu privire la gestionarea Fondului CEI; constată că conflictele au vizat doar partea de capital a proiectului și, prin urmare, nu ar fi trebuit să afecteze acordurile de grant; regretă faptul că aceste conflicte între serviciile interne ale Comisiei pun în pericol 96 de întreprinderi europene de deep tech; este profund îngrijorat de faptul că, cu excepția unei decizii excepționale de investiții, Fondul CEI nu a luat nicio decizie privind investiții efective;

4.  reamintește că finanțarea mixtă a CEI ar trebui să fie atribuită printr-un proces unic și printr-o singură decizie care să acopere atât componenta de grant, cât și componenta financiară; reamintește că Comisia ar trebui să gestioneze toate elementele operaționale ale proiectelor Accelerator;

5.  recunoaște că Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la gestionarea Fondului CEI în ceea ce privește implicațiile legate de personal, precum și posibila răspundere reputațională a Comisiei legată de investiții;

6.  ia act de preocupările legate de personal exprimate de Comisie în ceea ce privește gestionarea portofoliului de investiții al Fondului CEI; consideră că personalul din cadrul Fondului CEI trebuie să fie adecvat și că acest lucru înseamnă că este necesar un număr semnificativ de angajați cu experiență semnificativă; consideră, cu toate acestea, că angajarea directă a acestor persoane nu este singura soluție; subliniază că Comitetul inițial pentru investiții, împreună cu BEI, au elaborat un plan alternativ pentru a soluționa problema personalului; concluzionează, prin urmare, că provocarea în materie de personal nu reprezintă un motiv pentru restructurarea fondului;

7.  ia act de raționamentul Comisiei potrivit căruia articolul 11 alineatul (3) din Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului impune Comisiei să exploreze gestiunea indirectă și că acest lucru determină modificări ale structurii Fondului CEI;

8.  reamintește că textul articolului 11 alineatul (3) a fost inclus în propunerea Comisiei privind programul Orizont Europa și nu a fost niciodată contestat în cursul procedurii legislative; subliniază că acest lucru înseamnă că Comisia ar fi trebuit să aibă pe deplin cunoștință de acest text atunci când a instituit Fondul CEI în 2020; subliniază că decizia Comisiei de instituire a Fondului CEI, care includea structura inițială, a fost adoptată de Colegiul comisarilor și a beneficiat de sprijinul întregii Comisii; subliniază că același lucru este valabil și pentru programul de lucru al CEI pentru 2021, care nu a menționat necesitatea de a restructura fondul CEI; concluzionează că problema conformității cu articolul 11 alineatul (3) a fost ridicată la nivel intern în cadrul Comisiei în vara anului 2021, după ce programul deja începuse; consideră că invocarea unei astfel de probleme fundamentale în timpul unui program operațional, după ce a ratat mai multe posibilități de a ridica problema în cei trei ani de dinaintea începerii programului, este cel puțin un caz de gestionare defectuoasă și un semn de reticență în a accepta un nou mod de lucru, astfel cum a fost prevăzut de colegiuitori;

9.  subliniază că articolul 11 alineatul (3) este cuprins doar dintr-o singură teză, care trebuie interpretată în contextul deciziei integrale a Consiliului; subliniază, de asemenea, în acest sens, că anexa la decizia Consiliului menționată anterior prevede că Comisia „instituie un vehicul cu scop special”, fără a stabili alte condiții; subliniază, de asemenea, că finanțarea mixtă a CEI, astfel cum este prevăzută la articolul 11 alineatul (3) și definită la punctul 1.1.2 din anexa I la decizia Consiliului, include atât granturi, cât și sprijin pentru investiții sub formă de capitaluri proprii sau sub alte forme rambursabile; concluzionează, prin urmare, că cerința privind gestiunea indirectă nu poate fi interpretată ca aplicându-se doar părții de investiții din finanțarea mixtă și că acest articol nu poate fi interpretat în așa fel încât cele două componente să fie separate la implementare;

10.  ia act de importanța pregătirii profesioniste a unei decizii de investiții; subliniază, prin urmare, rolul Comitetului de investiții al Fondului CEI numit de Comisie, precum și sprijinul valoros pentru diligența necesară oferit de BEI în cadrul EISMEA; regretă, cu toate acestea, că deciziile ulterioare ale Fondului CEI, cum ar fi participarea la o rundă de investiții după decizia inițială de investiții sau stabilirea unei motivații pentru o investiție, par să dureze prea mult, parțial din cauza timpului de care are nevoie BEI pentru a-și aduce contribuția;

11.  ia act de faptul că atât Comitetul pentru investiții al CEI, cât și comitetul Fondului CEI, în cadrul structurii inițiale a Fondului CEI, includeau reprezentanți ai Comisiei, precum și experți externi, care asigurau un echilibru adecvat între coerența politicilor și decizii profesioniste în materie de investiții;

12.  ia act de faptul că, până în octombrie 2022, Comisia a adoptat și a pus în aplicare un „acord de tranziție” prin care Fondul CEI rămâne în proprietatea Comisiei, în timp ce un administrator extern de fonduri va lua deciziile de investiții ale fondului; subliniază că administratorul extern de fonduri va recruta, de asemenea, personal în cadrul Comitetului pentru investiții și că acest lucru înseamnă că în cadrul Comitetului nu vor mai exista experți independenți care să ofere expertiză valoroasă și că nu vor mai exista reprezentanți ai Comisiei care să asigure coerența politicilor; ia act de descrierea acestui mecanism din programul de lucru al CEI pentru 2022;

13.  ia act cu îngrijorare de faptul că, până la intrarea în vigoare a regimului tranzitoriu pentru investițiile anunțate în programul de lucru al CEI pentru 2022, toate deciziile unice de atribuire și toate deciziile de investiții substanțiale trebuiau să fie aprobate de colegiul comisarilor și, prin urmare, au fost însoțite de un alt nivel de control; consideră că aceasta este o situație inacceptabilă, deoarece face ca procesul decizional să fie și mai lung, mai complex și mai nesigur pentru solicitanți;

14.  constată cu profundă îngrijorare că numai instituirea mecanismului de tranziție pentru Fondul CEI a durat peste un an, din cauza discuțiilor interne continue dintre diferitele departamente ale Comisiei; observă faptul că, în iunie 2022, Comisia a început să prelucreze componentele de grant ale proiectelor Accelerator selectate în iunie 2021, indicând că s-au înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește instituirea mecanismului de tranziție pentru a demara implementarea proiectelor de finanțare mixtă; ia act de faptul că majoritatea acordurilor de grant pentru beneficiarii de granturi selectați până la data-limită din iunie 2021 au fost semnate în vara anului 2022, ceea ce înseamnă că a durat mai mult de un an pentru a primi un grant; ia act de faptul că, în mai 2022, Comisia a comunicat că componentele de grant pentru beneficiarii de finanțare mixtă din partea CEI înscriși până la data-limită din octombrie 2021 vor fi finalizate până la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie(9); ia act de faptul că Comisia a trebuit să îi informeze pe acești beneficiari de granturi în vara anului 2022 că granturile nu vor fi gata până în luna iulie și că probabil vor trebui să aștepte până în octombrie 2022; conchide că, pentru această limită, durata procedurii de acordare a granturilor va fi, de asemenea, de cel puțin un an;

15.  subliniază că articolul 216 alineatul (1) din Regulamentul financiar împuternicește în mod expres Comisia să gestioneze direct investițiile [articolul 216 alineatul (1b)] sau să le pună în aplicare prin intermediul unui „vehicul investițional specializat” [articolul 216 alineatul (1a)]; subliniază că această formă de implementare permite o mai mare flexibilitate și permite să se ia în considerare mai bine elementele strategice în deciziile de investiții și în gestionarea portofoliului decât gestiunea indirectă; respinge ideea că transferul gestionării fondului către BEI și un administrator de fonduri extern va permite flexibilitatea și analiza strategice necesare pentru ca CEI să aibă succes; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că fondul CEI va deveni pur și simplu un alt fond cu capital de risc sprijinit de BEI;

16.  subliniază că consilierea strategică oferită de comitetul CEI trebuie să fie pusă în aplicare mai temeinic în activitatea CEI, inclusiv recomandările privind sporirea diversității și a gradului de incluziune dintr-o gamă largă de țări, pentru a valorifica potențialul inovatorilor din întreaga Europă și pentru a încuraja colaborările practice cu Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT);

Fondul CEI ca investitor unic

17.  este profund îngrijorat de politica evidentă ca Fondul CEI să nu fie niciodată investitorul principal la o acțiune de strângere de capital, în special în combinație cu cerința ca întreprinderile să aducă coinvestiții echivalente provenind de la investitori externi; consideră că acest lucru contravine obiectivelor strategice și logicii principale a CEI; subliniază faptul că nu aceasta a fost politica adoptată la lansarea proiectului-pilot dedicat CEI și că această modificare de politică a fost aplicată cu efect retroactiv în cazul cererilor depuse înainte de modificarea politicii; este profund îngrijorat de faptul că acest lucru a creat probleme de flux de numerar pentru mulți solicitanți și că doar o treime din investițiile de capital angajate au fost, de fapt, transformate în plăți către întreprinderi; subliniază că coinvestițiile nu ar trebui să fie o cerință inițială pentru proiecte, ci mai degrabă un obiectiv al fondului CEI pe durata de viață a proiectului de grant;

18.  reamintește că CEI poate fi investitor unic, asumându-și toate riscurile unei investiții, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695; ia act de faptul că acest rol pare să fie realizat numai prin acordarea de împrumuturi convertibile, necesitând, în același timp, coinvestiții echivalente pentru orice investiții de capital; constată că peste 50 % din totalul investițiilor din cadrul componentei de capitaluri proprii au fost, până în prezent, sub formă de împrumuturi convertibile; subliniază că unul dintre motivele care au stat la baza înființării CEI a fost faptul că Europa nu dispune de investitori în capitalul de risc și, în special, de investitori de capital de risc cu expertiză pe piețele deep tech; constată, în acest sens, că o piață disfuncțională nu poate fi considerată în mod indubitabil ca fiind un mecanism eficace de orientare a deciziilor CEI în materie de investiții și de ieșire; avertizează, în acest sens, că o cerință privind coinvestițiile calificate ar putea exacerba eșecul pieței, pentru remedierea căruia a fost creat CEI;

19.  ia act de faptul că practica de a solicita coinvestiții transformă CEI într-un mecanism de investiție de continuare, ceea ce creează următoarele riscuri:

20.  este alarmat de practica de a transforma împrumuturile convertibile pentru întreprinderile care nu au reușit să atragă investiții suplimentare, pe baza unei valorizări stabilite la momentul acordării împrumutului, mai degrabă decât pe baza unei valorizări efectuate la momentul conversiei împrumutului; subliniază, în acest sens, că CEI a fost instituit pentru a facilita dezvoltarea și extinderea startup-urilor exact în faza în care valorizările pot crește într-un ritm accelerat, deoarece riscurile asociate unei tehnologii se diminuează rapid sau când se apropie intrarea pe piață; concluzionează, prin urmare, că recurgerea la o valorizare veche contravine obiectivelor CEI; subliniază, de asemenea, că Fondul CEI ar trebui să își asume riscuri, însă prin utilizarea de împrumuturi convertibile cea mai mare parte a riscului este transferată în principal solicitantului;

21.  recunoaște faptul că un investitor principal extern aduce valoare adăugată, deoarece este posibil ca acest investitor principal să aibă cunoștințe foarte specializate cu privire la segmentul de piață relevant pentru o anumită investiție și că este posibil ca Fondul CEI, din cauza dimensiunii și a naturii sale generale, să nu fie în măsură să dețină aceste cunoștințe specializate; constată, prin urmare, că investitorul principal specializat poate avea o valoare adăugată mai mare pentru dezvoltarea întreprinderii decât Fondul CEI; recunoaște, de asemenea, că existența unui investitor principal extern garantează că evaluarea și alți termeni ai investiției sunt stabiliți de piață;

22.  respinge ferm ideea că Fondul CEI nu poate fi unicul investitor sau investitorul principal; subliniază că capacitatea de a investi, chiar și atunci când piața nu este pregătită să facă acest lucru, este una dintre principalele justificări pentru existența CEI; concluzionează că politica de investiții a Fondului CEI ar trebui să prevadă în mod explicit posibilitatea ca:

23.  remarcă faptul că punctul 1.2.3 din anexa I la Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului impune ca Fondul CEI să definească și să pună în aplicare o strategie de ieșire pentru investițiile sale; observă că o astfel de strategie nu pare să fi fost instituită;

Deficiențe de implementare

Procedura de solicitare a participării

24.  subliniază importanța unei proceduri accesibile și eficace de depunere a cererilor pentru un program care vizează atragerea celor mai ambițioși inovatori; remarcă faptul că procedura mai poate fi îmbunătățită prin următoarele aspecte:

25.  ia act cu îngrijorare de faptul că evaluatorii transmit semnale confuze părților interesate cu privire la riscul adecvat și la eligibilitatea pentru finanțare a propunerilor din Acceleratorul CEI, afectând în special participarea regiunilor subreprezentate și a întreprinderilor conduse de femei; reamintește că unul dintre principiile de bază ale CEI este capacitatea de a-și asuma riscuri; reamintește, de asemenea, că punctul 1.1.2 din anexa I la Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului identifică acordarea de finanțare pentru proiecte neeligibile pentru finanțare ca obiectiv central al instrumentului Accelerator al CEI; este ferm convins că instrumentul Accelerator al CEI poate avea succes numai dacă există o politică și o comunicare clară privind riscul adecvat și eligibilitatea pentru finanțare a proiectelor din Acceleratorul CEI;

26.  este preocupat de aparenta lipsă de transparență în gestionarea programului, astfel cum a fost raportată de părțile interesate; subliniază două preocupări principale ale părților interesate:

27.  subliniază faptul că este important să existe un angajament fiabil privind durata procedurilor de acordare a granturilor; subliniază, în acest sens, că pentru evaluarea aferentă a cererii de propuneri deschise din 2021 pentru instrumentul Pathfinder au fost necesare mai mult de cinci luni, în timp ce articolul 31 din Regulamentul (UE) 2021/695 prevede ca solicitanții să fie informați în termen de cinci luni cu privire la rezultatul procesului de evaluare;

28.  își exprimă îngrijorarea cu privire la procesul de depunere a propunerilor pentru instrumentul Accelerator al CEI, care a devenit mai lung și mai complex prin utilizarea mai multor etape și a unei platforme proprii a CEI, în afara portalului oficial referitor la posibilitățile de finanțare și de ofertare; consideră că, în cazul unui instrument Accelerator al CEI centrat pe inovatori, procesul de depunere a cererilor și de evaluare ar trebui să fie ușor de înțeles atât pentru antreprenori, cât și pentru oamenii de știință, cât mai economic posibil în ceea ce privește timpul care trebuie investit, echitabil și transparent și în conformitate cu standardele industriei;

29.  își exprimă preocuparea profundă privind funcționarea platformei de IA; constată, în acest sens, că atât solicitanții, cât și evaluatorii au exprimat anumite preocupări cu privire la platformă;

30.  subliniază că procesul de completare a formularului online necesită mult timp, nu oferă flexibilitate în ceea ce privește prezentarea informațiilor (nu este posibilă formatarea textului sau adăugarea de imagini), iar formularul utilizează un jargon inutil; constată că „planul de afaceri” rezultat nu pare să fie în conformitate cu standardele din sector și nici nu este într-un format ușor de utilizat pentru evaluatori sau managerii de proiecte;

31.  atrage atenția în special asupra numărului ridicat de pagini (între 120 și 200), în comparație cu proiectul-pilot al CEI (50 de pagini) și subliniază totodată că evaluatorii au la dispoziție 36 de minute pentru a evalua o propunere completă (etapa a doua); constată că acesta este unul dintre motivele pentru care părțile interesate sunt nemulțumite de calitatea evaluării;

32.  constată cu îngrijorare că o singură apreciere negativă în cea de a doua etapă a procesului de evaluare este suficientă pentru ca cererea să fie respinsă; consideră că acest lucru este disproporționat, având în vedere că există trei evaluatori care evaluează propunerea și că toți emit o apreciere pozitivă/negativă cu privire la trei criterii de evaluare separate;

33.  își exprimă, alături de majoritatea părților interesate, aprecierea pentru introducerea procedurii de contestație, deoarece ar putea contribui la îmbunătățirea procedurii de evaluare; remarcă totuși că sunt necesare îmbunătățiri, deoarece multe părți interesate raportează că nu este clar cum sunt tratate observațiile formulate de solicitanți în contextul contestației, precum și că solicitanții au foarte puțin timp să își pregătească contestația; subliniază că introducerea procedurii de contestație a fost considerată una dintre cauzele duratei mai lungi a procedurilor de acordare a granturilor; invită Comisia să îmbunătățească procedura de contestație și să o facă mai pertinentă, făcând posibil ca aceasta să fie finalizată într-un interval de timp mai scurt pentru a respecta termenul de acordare a grantului, lăsând în același timp suficient timp pentru pregătirea contestației;

34.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că solicitanții sunt nevoiți tot mai mult să angajeze consultanți pentru a gestiona procedura de depunere a cererilor, din cauza complexității acesteia;

35.  recunoaște că, pentru a accelera ritmul procesului decizional al CEI și al dezvoltării startup-urilor din domeniul deep tech, persoanele angajate de organizațiile de cercetare ar trebui să poată utiliza rezultatele proiectelor de cercetare pentru a crea start-upuri; salută, în acest sens, introducerea conceptului de „inventator CEI” în modelul de acord de grant și în programul de lucru pentru 2022; regretă că introducerea conceptului menționat este însoțită de incertitudini cu privire la consecințele juridice ale acestui concept pentru organizațiile de cercetare;

Alte probleme individuale ridicate

36.  subliniază că conceptul de „inventatori CEI” ar trebui să conducă la o utilizare eficientă a rezultatelor cercetării pentru a dezvolta activități economice; conchide, prin urmare, că aceasta nu ar trebui să submineze utilizarea rezultatelor de către alți experți din cadrul organizației de cercetare sau de către organizația de cercetare însăși pentru a dezvolta activități economice; consideră că drepturile extinse de acces, fără limită de timp, pentru inventatorii CEI sunt justificate numai în cazurile în care organizațiile de cercetare nu oferă sprijinul necesar cercetătorilor individuali pentru a utiliza rezultatele în vederea dezvoltării activității economice; consideră, prin urmare, că aceste drepturi de acces ar trebui acordate inventatorilor CEI de la caz la caz, atunci când este evident că inventatorul nu dispune de sprijinul necesar în cadrul organizației de cercetare;

37.  regretă faptul că ratele scăzute de succes ale programului (6-10 %) duc la nefinanțarea unui număr prea mare de propuneri de înaltă calitate; subliniază că ratele scăzute de succes constituie o pierdere în ceea ce privește posibilitatea de a dezvolta în continuare inovații care se pot dovedi profund transformatoare, precum și o pierdere în timp și bani investiți în pregătirea propunerilor; solicită, în acest sens, utilizarea, după caz, a unor cereri în două etape, pentru a limita pierderile de timp și bani investiți în pregătirea propunerilor;

38.  subliniază că, din cauza participării scăzute a femeilor în sectorul înființării de startup-uri și al capitalului de risc, capacitatea de inovare, creșterea economică și reziliența Europei sunt periclitate; salută, în acest sens, eforturile depuse de CEI pentru a promova rolul de lider al femeilor și participarea lor la startup-uri și la investițiile în capital de risc; regretă că acest lucru nu a dus încă la o schimbare suficientă; subliniază, în acest sens, faptul că doar 1,8 % din investițiile în startup-uri europene în 2021 au fost realizate de startup-uri înființate exclusiv de femei și doar 9,3 % au fost realizate de echipe fondatoare mixte(10) femei-bărbați;

39.  subliniază importanța comitetului CEI, în calitate de consilier principal al Comisiei în ceea ce privește implementarea CEI, precum și importanța dezvoltării unei politici de inovare mai ample, în special în ceea ce privește îmbunătățirea ecosistemului de inovare din Europa și identificarea tehnologiilor relevante din punct de vedere strategic; subliniază că comitetul CEI ar trebui să fie informat pe deplin și în timp util, atât de EISMEA, cât și de alte departamente implicate ale Comisiei, cu privire la toate evoluțiile în punerea în aplicare a misiunii CEI, precum și să i se pună la dispoziție toate informațiile referitoare la CEI pe care le solicită;

40.  remarcă faptul că tranziția prevăzută de CEI face parte în mod oficial din instrumentul Pathfinder al CEI, deși este pusă în aplicare ca parte separată a programului; remarcă faptul că cererile de propuneri pentru activități de tranziție reprezintă mai puțin de 10 % din bugetele CEI în cadrul programelor de lucru pentru 2021 și 2022; subliniază că cererile de propuneri pentru activitățile de tranziție sunt singurele cereri cărora li se aplică procedura accelerată pentru cercetare și inovare; aprobă utilizarea acestei proceduri pentru cererile de propuneri dedicate activităților de tranziție; invită Comisia să extindă aplicarea procedurii la mai multe cereri de propuneri din cadrul instrumentului Pathfinder;

41.  subliniază că programul de lucru pentru 2022 se referă la principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” atât ca la un criteriu de evaluare pentru instrumentul Accelerator al CEI, cât și ca la un criteriu de eligibilitate pentru CEI în general; este alarmat de această cerință de a respecta principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este consacrat în Regulamentul (UE) 2020/852, cunoscut sub denumirea de Regulamentul privind taxonomia, deoarece se aplică tuturor cererilor de propuneri, indiferent de conținut sau de gradul de maturitate; recunoaște utilitatea principiului în a orienta selecția proiectelor în cadrul cererilor de propuneri al căror conținut este direct legat de obiectivele de mediu ale Uniunii și care sunt aproape de introducerea pe piață; subliniază că nu există niciun temei juridic pentru o aplicare generalizată a acestui criteriu de eligibilitate suplimentar pentru toate cererile de propuneri;

42.  salută eforturile din cadrul CEI de a elabora un cadru adecvat pentru evaluarea performanței CEI; subliniază că natura unică a CEI necesită o abordare personalizată pentru monitorizarea performanțelor, precum și utilizarea rezultatelor monitorizării pentru a se asigura că CEI are cele mai bune performanțe de pe piață;

Recomandări

43.  invită Comisia să reevalueze modul în care implementează Fondul CEI în temeiul cadrului aplicabil programului Orizont Europa și să găsească un mod de gestiune adecvat scopurilor, care să reflecte caracterul ambițios și transformator al CEI ca investitor de referință pentru inovarea revoluționară în Europa; îndeamnă Comisia să includă în această abordare nouă următoarele principii:

44.  îndeamnă Comisia să inițieze un dialog deschis cu Parlamentul, cu comitetul de program relevant și cu comitetul CEI pentru a dezvolta o soluție alternativă pe termen lung pentru structura Fondului CEI, care să respecte pe deplin legislația relevantă a Uniunii și principiile menționate mai sus; recomandă efectuarea unei evaluări aprofundate a modalităților de îmbunătățire a implementării CEI, luând în considerare ca opțiune înființarea unui organism independent al Uniunii în temeiul articolului 187 din TFUE ca entitate principală responsabilă cu punerea în aplicare a CEI; subliniază necesitatea de a se asigura că solicitanții sunt mereu tratați în mod egal și că în procesul de implementare se asigură transparența, responsabilitatea și prevenirea conflictelor de interese; recomandă ca, în cazul în care evaluarea aprofundată constată că un astfel de organism ar fi cel mai bun cadru instituțional pentru implementarea instrumentului Accelerator în conformitate cu cele menționate anterior, acesta ar trebui înființat cât mai curând posibil;

45.  invită Comisia să acorde o atenție deosebită promovării femeilor în sectorul inovării, urmărind, în același timp, paritatea de gen în toate posturile relevante, precum și echilibrul geografic al beneficiarilor CEI în regiunile Uniunii; solicită, în special, Comisiei să includă în programele de lucru ale CEI măsuri specifice pentru a aborda ambele aspecte în cadrul CEI;

46.  recomandă să se exploreze posibilitatea utilizării unui compartiment InvestEU în afara Fondului CEI, pentru întreprinderile care au nevoie doar de un fond de echilibrare pentru a-și finaliza rundele de extindere;

47.  invită Comisia să clarifice normele și procedurile privind interpretarea criteriilor referitoare la neeligibilitate pentru finanțare bancară și la coinvestiții, îmbunătățind comunicarea și implicând mai eficient punctele de contact naționale;

48.  invită Comisia să aplice principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în cazul cererilor de propuneri al căror conținut este direct legat de obiectivele de mediu ale Uniunii și care sunt aproape de introducerea pe piață și să nu introducă acest principiu drept criteriu de eligibilitate orizontal suplimentar pentru toate proiectele CEI;

49.  invită Comisia să adapteze modelul de acord de grant pentru a include o definiție clară a „inventatorului CEI” și să definească o politică clară privind drepturile de acces pentru inventatorii CEI, care să ofere drepturi extinse de acces pentru inventatorii CEI numai atunci când o organizație de cercetare nu dispune de o politică activă și o structură funcțională pentru a sprijini utilizarea rezultatelor cercetării pentru activități economice;

50.  invită Comisia să introducă un sistem de evaluare continuă și rapidă a performanței CEI și, în special, a Acceleratorului;

51.  invită Comisia să includă o evaluare riguroasă și continuă a procedurii de evaluare, luând serios în considerare obiecțiile formulate de solicitanții care pot demonstra existența unor inconsecvențe clare în evaluarea propunerii lor; invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la modul în care tratează plângerile individuale care demonstrează un eșec evident din partea evaluatorilor;

52.  invită organismele relevante ale Uniunii, inclusiv Curtea de Conturi Europeană și comitetul CEI, să elaboreze o strategie de audit specifică pentru CEI, care să reflecte natura specifică a CEI;

53.  invită Comisia să includă măsuri de îmbunătățire a participării IMM-urilor și să facă Acceleratorul CEI accesibil și atractiv pentru IMM-urile inovatoare, prin simplificarea procesului de depunere a cererilor, cu scopul de a reduce barierele din calea IMM-urilor;

54.  invită Comisia să se asigure că instrumentul sprijină o gamă largă de proiecte de anverguri diferite, astfel încât întreprinderile mici care depun eforturi pentru dezvoltarea și extinderea unor inovații cu impact ridicat să poată avea acces egal la acesta;

55.  invită Comisia să revizuiască procesul actual de depunere a cererilor din cadrul instrumentului Accelerator al CEI, precum și intervalele de timp necesare pentru acordarea granturilor din cadrul acestui instrument, aliniind platforma CEI la criteriile de evaluare ale Acceleratorului CEI; consideră că o astfel de revizuire ar trebui să vizeze un instrument rapid și simplu, adecvat nevoilor startup-urilor europene din sectorul deep tech, cu obiectivul ca durata procedurilor de acordare a granturilor să fie de 4-5 luni;

56.  invită Comisia să îmbunătățească sinergiile și colaborarea cu EIT; invită EIT și CEI să instituie schimburi reciproce și sistematice de informații, precum și să aibă un membru comun în fiecare dintre consiliile lor de conducere, cu scopul de a evita munca compartimentată și dublarea eforturilor și a strategiilor;

o
o   o

57.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 170, 12.5.2021, p. 1. (2) JO L 167 I, 12.5.2021, p. 1. (3) JO L 193, 30.7.2018, p. 1. (4) https://eic.ec.europa.eu/news/statement-eic-board-discussion-european-parliament-itre-committee-eic-implementation-2022-08-16_en (5) https://eic.ec.europa.eu/system/files/2022-02/Statement%20by%20the%20EIC%20Board%20on%20the%20EIC%20Work%20Programme%20for%202022%20and%20future%20of%20the%20EIC%20Fund.pdf (6) https://eic.ec.europa.eu/news/eic-accelerator-implementation-update-2022-08-05_en (7) Comisia Europeană, Evaluation study on the European Innovation Council (EIC) Pilot, 2022. (8) https://eic.ec.europa.eu/news/eic-accelerator-implementation-update-2022-08-05_en (9) https://sciencebusiness.net/news/commission-says-european-innovation-council-grant-logjam-end-june (10) https://europeanwomeninvc.idcinteractive.net/