Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 5/2022 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2022 – Măsuri suplimentare pentru a aborda consecințele războiului pornit de Rusia în Ucraina, consolidarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii, reducerea creditelor de plată și actualizarea veniturilor, alte ajustări și actualizări tehnice (14832/2022 – C9-0388/2022 – 2022/0318(BUD))

P9_TA(2022)0402 A9-0280/2022

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(1), în special articolul 44,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2022, adoptat definitiv la 24 noiembrie 2021(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027(3) („Regulamentul privind CFM”),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(4),

–  având în vedere Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom(5),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 5/2022 adoptat de Comisie la 5 octombrie 2022 (COM(2022)0351),

–  având în vedere textul comun convenit de comitetul de conciliere la 14 noiembrie 2022 referitor la bugetul general pentru exercițiul financiar 2023, care include și adoptarea proiectului de buget rectificativ nr. 5/2022,

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 5/2022 adoptată de Consiliu la 21 noiembrie 2022 și transmisă Parlamentului European în aceeași zi (14832/2022 – C9-0388/2022),

–  având în vedere articolele 94 și 96 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0280/2022),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 5/2022 conține actualizări atât ale cheltuielilor, cât și ale veniturilor, precum și modificări la secțiunea III (Comisia) și la alte secțiuni;

B.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 5/2022 include, fără a se limita la acestea, ajustări menite să răspundă consecințelor războiului pornit de Rusia în Ucraina;

C.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 5/2022 este legat de finanțarea noului Act privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA), de consolidarea măsurilor de urgență din cadrul componentei privind lanțul alimentar a Programului privind piața unică (SMP), de concentrarea la începutul perioadei și consolidarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM), de majorarea contribuției UE la Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), de majorarea cheltuielilor administrative și a pensiilor din cauza inflației ridicate, de returnarea sumei din rezerva aferentă noii inițiative ReFuelEU în domeniul aviației la linia destinată transportului din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, având în vedere adoptarea sa întârziată; întrucât marjele totale rămase la rubricile 2b și 5 sunt complet epuizate;

D.  întrucât articolele 64 și 65 din Statutul funcționarilor vizează menținerea evoluției puterii de cumpărare a funcționarilor publici ai UE aliniată la cea a funcționarilor publici naționali; întrucât în bugetul adoptat pentru 2022 (impact pe 6 luni) a fost prevăzută o actualizare a salariilor cu 2,5 %, care urmează să fie aplicată retroactiv începând cu 1 iulie 2022, în timp ce procentul inclus în proiectul de buget rectificativ nr. 5/2022 este de 6,9 %; întrucât în raportul Eurostat din 24 octombrie 2022 privind actualizarea salariilor pentru 2022 procentul final este stabilit la 7,0 %(6);

E.  întrucât nivelul creditelor de plată pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și EU4Health a fost redus cu 775 de milioane EUR și, respectiv, 129,2 milioane EUR;

F.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 5/2022 prevede și două ajustări referitoare la venituri, și anume o actualizare a estimărilor privind resursele proprii tradiționale (RPT) și impactul estimat al diferențelor de curs de schimb; întrucât excedentul de venituri este estimat la 3,0 miliarde EUR;

G.  întrucât impactul net al proiectului de buget rectificativ nr. 5/2022 asupra cheltuielilor reprezintă o majorare cu 447,5 milioane EUR a creditelor de angajament și o scădere cu 741,1 milioane EUR a creditelor de plată; întrucât impactul global asupra veniturilor (cuprinzând excedentul de venituri și scăderea plăților) constituie o scădere netă a contribuțiilor bazate pe VNB de 3 779 de milioane EUR;

H.  întrucât Parlamentul a declarat de mai multe ori că un proiect de buget rectificativ ar trebui să aibă un singur scop,

1.  ia act de proiectul de buget rectificativ nr. 5/2022 prezentat de Comisie;

2.  reamintește că, din cauza adoptării tardive a temeiului juridic al EDIRPA, comitetul de conciliere privind bugetul general pentru exercițiul financiar 2023 a convenit să nu înscrie în rezervă nicio sumă în credite de angajament în acest scop și să nu creeze o linie bugetară corespunzătoare pentru exercițiul financiar 2022;

3.  subliniază că, de la începutul punerii sale în aplicare, UCPM a necesitat consolidări semnificative, în special ca urmare a condițiilor meteorologice extreme care provoacă inundații, incendii și secete în Europa, dar și pentru a crea o flotă permanentă de stingere a incendiilor care să lupte cu incendiile forestiere în întreaga Europă; precizează deci că concentrarea la începutul perioadei/concentrarea la sfârșitul perioadei a UCPM va trebui să fie reevaluată în funcție de nevoi, în special în contextul apropiatei revizuiri a CFM;

4.  atrage atenția asupra riscului ca plățile restante să fie din ce în ce mai mari din cauza întârzierilor îngrijorătoare de punere în aplicare a programelor și asupra necesității de a trata acest risc în contextul revizuirii CFM;

5.  subliniază că se înregistrează o scădere totală de 3,8 miliarde EUR a contribuției bazate pe VNB a statelor membre și că unele state membre beneficiază de finanțări suplimentare substanțiale, având în vedere că reducerile forfetare destinate acestora sunt ajustate anual în funcție de deflatorul PIB real, și nu de deflatorul automat de 2 % prevăzut în CFM;

6.  reafirmă că, pentru a lua în considerare într-o măsură mai mare prerogativele autorității bugetare, Comisia ar trebui să prezinte un proiect de buget rectificativ care să aibă un singur scop și nu ar trebui să combine mai multe scopuri într-un singur proiect de buget rectificativ;

7.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 5/2022;

8.  încredințează Președintei sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 5/2022 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

9.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 193, 30.7.2018, p. 1. (2) JO L 45, 24.2.2022, p. 1. (3) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11. (4) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (5) JO L 424, 15.12.2020, p. 1. (6) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul Eurostat privind actualizarea anuală pe 2022 a remunerațiilor și pensiilor funcționarilor UE”, publicat la 24.10.2022.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 referitoare la proiectul comun de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2023 aprobat de comitetul de conciliere în cadrul procedurii bugetare (14783/2022 – C9-0389/2022 – 2022/0212(BUD))

P9_TA(2022)0403 A9-0278/2022

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul comun aprobat de comitetul de conciliere și declarațiile Parlamentului, Consiliului și Comisiei referitoare la acesta (14783/2022 – C9‑0389/2022),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2023, adoptat de Comisie la 1 iulie 2022 (COM(2022)0400),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2023 adoptată de Consiliu la 6 septembrie 2022 și transmisă Parlamentului European la 9 septembrie 2022 (12108/2022 – C9‑0306/2022),

–  având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1/2023 la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2023, prezentată de Comisie la 5 octombrie 2022 (COM(2022)0670),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 octombrie 2022 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2023(1) și amendamentele bugetare pe care le conține,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027(4),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(5),

–  având în vedere articolele 95 și 96 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul delegației sale la comitetul de conciliere (A9-0278/2022),

1.  aprobă proiectul comun;

2.  confirmă declarațiile comune anexate la prezenta rezoluție;

3.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

4.  încredințează Președintei sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului general pentru exercițiul financiar 2023 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție legislativă Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organelor interesate, precum și parlamentelor naționale.

ANEXĂ

FINAL

Bugetul pentru 2023 – Elemente aferente concluziilor comune

Prezentele concluzii comune cuprind următoarele secțiuni:

1.  Bugetul pentru 2023

2.  Bugetul pentru 2022 – Proiectul de buget rectificativ nr. 5/2022

3.  Declarații

Sinteză

A.  Bugetul pentru 2023

Potrivit elementelor aferente concluziilor comune:

—  cuantumul total al creditelor de angajament din bugetul 2023 se stabilește la 186 616,7 milioane EUR. În ansamblu, acest lucru lasă o marjă, sub plafoanele CFM pentru 2023, de 421,2 milioane EUR în credite de angajament;

—  cuantumul total al creditelor de plată din bugetul 2023 se stabilește la 168 648,7 milioane EUR. În ansamblu, în aceste condiții rămâne o marjă, sub plafoanele CFM pentru 2023, de 3 554,2 milioane EUR în credite de plată;

—  Instrumentul de flexibilitate pentru 2023 este mobilizat în credite de angajament în valoare de 1 235,7 milioane EUR, din care 182,2 milioane EUR pentru subrubrica 2b Reziliență și valori, 170,6 milioane EUR pentru rubrica 5 Securitate și apărare și 882,9 milioane EUR pentru rubrica 6 Vecinătate și întreaga lume.

Creditele de plată din 2023 aferente mobilizării Instrumentului de flexibilitate în perioada 2019-2023 sunt estimate de Comisie la 948,1 milioane EUR. Calendarul estimativ al plăților soldurilor aferente acestor exerciții este prezentat în detaliu în tabelul următor:

—  În conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind CFM, instrumentul de marjă unic este mobilizat în credite de angajament în valoare de 280 de milioane EUR la subrubrica 2b Reziliență și valori.

B.  Bugetul pentru 2022

Se aprobă proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 5/2022, cu un amendament comparativ cu propunerea Comisiei: din cauza adoptării tardive a temeiului juridic pentru consolidarea industriei europene de apărare prin Actul privind achizițiile publice în comun (EDIRPA), suma de 82 972 301 EUR în credite de angajament înscrisă în rezervă în acest scop nu este acceptată, iar linia bugetară corespunzătoare 13 06 01 nu este creată pentru exercițiul financiar 2022.

1.  Bugetul pentru 2023

1.1.  Linii „închise”

Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentele concluzii, sunt confirmate toate liniile bugetare, astfel cum au fost propuse de Comisie în proiectul de buget pentru 2023, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023.

Pentru celelalte linii bugetare, comitetul de conciliere a convenit asupra concluziilor incluse în secțiunile 1.2-1.7 de mai jos.

1.2.  Aspecte orizontale

Agenții descentralizate

Contribuția UE (în credite de angajament și credite de plată) și numărul de posturi pentru toate agențiile descentralizate sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget pentru 2023, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023, cu următoarele excepții:

—  La subrubrica 2b:

—  Parchetul European (EPPO, articolul 07 10 08 din buget), pentru care bugetul pentru 2023 include o creștere de 2,5 milioane EUR și transformarea a douăzeci de posturi de agenți contractuali în posturi de agenți temporari în schema de personal, presupunând recrutarea în medie la jumătatea anului.

—  La rubrica 4:

—  Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA, articolul 11 10 02 din buget), pentru care se adaugă șase posturi în schema de personal, iar nivelul creditelor de angajament și de plată este majorat cu 0,5 milioane EUR, presupunând recrutarea în medie la jumătatea anului.

—  Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA, articolul bugetar 10 10 01), pentru care nivelul creditelor de angajament și de plată este majorat cu 3 milioane EUR;

—  Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex, articolul 11 10 01 din buget), pentru care nivelul creditelor de angajament și de plată este redus cu 50 de milioane EUR, astfel cum a fost propus de Consiliu și convenit de Parlamentul European în lecturile lor.

Agenții executive

Contribuția UE (în credite de angajament și credite de plată) și numărul de posturi din schema de personal pentru agențiile executive sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget.

Proiecte-pilot/acțiuni pregătitoare

A fost aprobat un pachet cuprinzător de 39 de proiecte-pilot/acțiuni pregătitoare (PP/AP), din care 29 sunt noi, ce corespund unei sume totale de 80,1 milioane EUR în credite de angajament, conform propunerii Parlamentului.

Nivelul creditelor pentru continuarea proiectului-pilot pus în aplicare de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (Proiect-pilot – Către crearea unei Academii Diplomatice Europene, postul bugetar 2 2 5 0) este stabilit la nivelul solicitat de SEAE și propus de Comisie în proiectul de buget 2023.

Acest pachet respectă pe deplin plafoanele pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare stabilite în Regulamentul financiar.

1.3.  Rubricile de cheltuieli din cadrul financiar – credite de angajament

După ce a luat în considerare concluziile de mai sus privind agențiile, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, comitetul de conciliere a convenit următoarele:

Rubrica 1 – Piața unică, inovare și sectorul digital

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 21 548,4 milioane EUR, lăsând o marjă de 178,6 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli de la rubrica 1.

În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar(6), comitetul de conciliere este de acord să repună la dispoziție creditele de angajament la liniile bugetare destinate cercetării, valoarea totală fiind de 148,8 milioane EUR în credite de angajament. Aceste credite fac parte din suma totală de până la 0,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, astfel cum a fost convenită cu ocazia adoptării acordului privind CFM. Acest lucru permite punerea la dispoziție a unei sume de până la 238,0 milioane EUR în prețurile din 2018 pentru perioada 2024-2027. O posibilă activare suplimentară a articolului 15 alineatul (3) va fi discutată în cadrul procedurii legislative referitoare la Actul european privind cipurile și finanțarea acestuia.

Se consolidează următoarea linie bugetară, iar comentariile bugetare aferente sunt revizuite în consecință:

Subrubrica 2a – Coeziune economică, socială și teritorială

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 62 926,5 milioane EUR, lăsând o marjă de 12,5 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli a subrubricii 2a.

Subrubrica 2b – Reziliență și valori

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

Având în vedere ratele dobânzii și volumul operațiunilor de finanțare ale instrumentului NGEU până la sfârșitul lui 2022, creditele pentru linia bugetară 06 04 01 pot fi reduse cu 170,0 milioane EUR, menținând în același timp pe deplin capacitatea de finanțare a componentei nerambursabile a NGEU în 2023.

Pentru Erasmus+, majorarea bugetului de la articolul 07 03 03 Promovarea mobilității în scopul învățării a antrenorilor sportivi și a personalului, precum și cooperarea, incluziunea, creativitatea și inovarea la nivelul organizațiilor și al politicilor în domeniul sportului ar permite o contribuție la finanțarea acțiunilor legate de următoarele Jocuri Olimpice speciale.

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 7 660,2 milioane EUR, fără nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de la subrubrica 2b, și mobilizarea sumei de 182,2 milioane EUR din Instrumentul de flexibilitate, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul privind CFM, precum și mobilizarea sumei de 280,0 milioane EUR din Instrumentul de marjă unică, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind CFM.

Rubrica 3 – Resurse naturale și mediu

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 57 259,3 milioane EUR, lăsând o marjă de 35,7 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli de la rubrica 3.

Rubrica 4 – Migrație și gestionarea frontierelor

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 3 727,3 milioane EUR, lăsând o marjă de 86,7 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli de la rubrica 4.

Rubrica 5 – Securitate și apărare

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În plus, în așteptarea acordului privind programul de conectivitate securizată spațială, sumele propuse în proiectul de buget în acest scop vor fi înscrise în rezervă, urmând să fie eliberate sau modificate în conformitate cu soluția de finanțare convenită în cele din urmă de Parlamentul European și de Consiliu. Detaliile sunt prezentate în secțiunea 1.5 de mai jos.

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament se stabilește la 2 116,6 milioane EUR, neexistând nicio marjă sub plafonul de cheltuieli al rubricii 5, iar Instrumentul de flexibilitate se mobilizează pentru a pune la dispoziție suma de 170,6 milioane EUR.

Rubrica 6 – Vecinătate și întreaga lume

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023, însă cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În ceea ce privește Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală, majorarea cu 210 milioane EUR a creditelor de angajament pentru vecinătatea estică (postul bugetar 14 02 01 11) va fi dedicată măsurilor luate în Ucraina și Moldova ca răspuns la agresiunea Rusiei. Majorarea cu 70 de milioane EUR a creditelor de angajament pentru vecinătatea sudică (postul bugetar 14 02 01 10) este destinată finanțării acțiunilor legate de migrație, în special a acțiunilor de sprijinire a gestionării și guvernanței migrației și a strămutării forțate, precum și a UNRWA.

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament se stabilește la 17 211,9 milioane EUR, neexistând nicio marjă sub plafonul de cheltuieli al rubricii 6, iar Instrumentul de flexibilitate se mobilizează pentru a pune la dispoziție suma de 882,9 milioane EUR.

Rubrica 7 – Administrația publică europeană

Numărul de posturi din organigramele instituțiilor și creditele propuse de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023, sunt convenite de comitetul de conciliere, cu următoarele excepții:

—  secțiunea Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru care sunt adăugate patru posturi în schema de personal, iar nivelul creditelor de angajament și de plată este majorat cu 634 903 EUR, având în vedere numărul de recrutări efectuate, în medie, la jumătatea exercițiului;

—  secțiunea Curții de Conturi Europene, pentru care sunt adăugate nouă posturi în schema de personal și nivelul creditelor de angajament și de plată este majorat cu 1 005 422 EUR, având în vedere numărul de recrutări efectuate, în medie, la jumătatea exercițiului. Posturile corespunzătoare sunt permise temporar, până în 2027;

—  secțiunea Comitetului Economic și Social European, pentru care sunt adăugate două posturi în schema de personal, iar nivelul creditelor de angajament și de plată este majorat cu 115 497 EUR, având în vedere numărul de recrutări efectuate, în medie, la jumătatea exercițiului;

—  secțiunea Ombudsmanului European, pentru care sunt adăugate două posturi în schema de personal și nivelul creditelor de angajament și de plată este majorat cu 101 388 EUR, având în vedere numărul de recrutări efectuate, în medie, la jumătatea exercițiului;

—  secțiunea Autorității Europene pentru Protecția Datelor, pentru care sunt adăugate trei posturi în schema de personal a Autorității Europene pentru Protecția Datelor și două posturi în schema de personal a Comitetului european pentru protecția datelor. Prin urmare, nivelul creditelor de angajament și de plată este majorat cu 388 202 EUR, având în vedere recrutarea, în medie, la jumătatea anului;

—  secțiunea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), pentru care resursele de personal sunt majorate cu 11 agenți contractuali, iar nivelul creditelor de angajament și de plată este majorat cu 420 239 EUR, având în vedere numărul de recrutări efectuate, în medie, la jumătatea exercițiului;

Ajustările, având ca rezultat o creștere de 2,7 milioane EUR la rubrica 7, sunt prezentate în detaliu în tabelele următoare:

Secțiunea 4 – Curtea de Justiție

Secțiunea 5 – Curtea de Conturi Europeană

Secțiunea 6 – Comitetul Economic și Social European

Secțiunea 8 – Ombudsmanul European

Secțiunea 9 – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

Secțiunea 10 – Serviciul European de Acțiune Externă

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 11 311,3 milioane EUR, lăsându-se o marjă de 107,7 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli de la rubrica 7, din care suma de 28,2 milioane EUR va constitui submarja pentru „Cheltuielile administrative ale instituțiilor”.

Instrumente speciale tematice: FEG, RAU și RAB

Creditele de angajament pentru Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG), rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență (RAU), precum și rezerva de ajustare la Brexit (RAB) sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget.

1.4.  Credite de plată

Nivelul global al creditelor de plată din bugetul pe 2023 este stabilit la nivelul din proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023, cu următoarele ajustări convenite de comitetul de conciliere:

1.  Se ține seama de nivelul convenit al creditelor de angajament pentru cheltuielile nediferențiate (rubricile 1-6), în cazul cărora nivelul creditelor de plată este egal cu nivelul creditelor de angajament. Această abordare este utilizată în ceea ce privește reducerea costurilor de finanțare ale Instrumentului european de redresare (EURI) cu 170,0 milioane EUR. Având în vedere, de asemenea, ajustarea contribuției Uniunii la agențiile descentralizate, efectul combinat al acestor măsuri este o reducere cu 214,0 milioane EUR;

2.  Ajustările de la rubrica 7 au drept rezultat o majorare de 2,7 milioane EUR.

3.  Creditele de plată pentru toate proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare noi propuse de Parlament sunt stabilite la 25 % din creditele de angajament corespunzătoare sau la nivelul propus de Parlament, în cazul în care acesta este mai scăzut. În cazul prelungirii unor proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare existente, nivelul creditelor de plată este fie cel stabilit în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023, la care se adaugă 25 % din angajamentele noi corespunzătoare, fie nivelul propus de Parlamentul European, reținându-se valoarea cea mai mică. Efectul combinat reprezintă o majorare cu 19,8 milioane EUR.

4.  Ajustările efectuate la liniile bugetare aferente cheltuielilor diferențiate, pentru care efectul combinat este o majorare de 177,0 milioane EUR.

Ajustările, având ca rezultat o scădere totală de 14,5 milioane EUR, sunt prezentate în tabelul următor:

În ansamblu, aceste acțiuni vor asigura un nivel al creditelor de plată în valoare de 168 648,7 milioane EUR, care reprezintă o reducere de 14,5 milioane EUR față de proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023.

1.5.  Rezerve

Nu există alte rezerve în afara celor din proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023.

1.6.  Comentarii bugetare

Textul comentariilor bugetare corespunde proiectului de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023, cu următoarele ajustări propuse în scrisoarea privind caracterul executabil și aprobate de comitetul de conciliere:

—  Liniile bugetare pentru care Parlamentul European a introdus amendamente cu privire la propria secțiune sunt aprobate fără modificări. Acestea includ următorul amendament:

—  Postul 1 2 0 0 — Remunerații și indemnizații

Se adaugă următorul text:

98 de posturi suplimentare în schema de personal pentru anul 2023. Aceste posturi sunt destinate unui singur exercițiu bugetar și vor fi eliminate din schema de personal în proiectul de buget pe 2024. Aceste posturi sunt destinate să faciliteze continuitatea angajării agenților temporari în lumina aplicării articolului 29 alineatul (4) din Statutul funcționarilor. Nu sunt necesare credite suplimentare.

—  Comitetul de conciliere este de acord, de asemenea, că numărul de posturi din schema de personal a „Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene și a Comitetului de personalități independente” ar trebui să fie marcat în mod clar în schema de personal a Parlamentului European prin introducerea unei noi linii bugetare sub totalul general al Parlamentului European, indicând „din care pentru Autoritate”.

—  Liniile bugetare pentru care amendamentele introduse de Parlamentul European sunt aprobate fără modificări:

—  Articolul 14 04 02 – Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound)

Textul se modifică după cum urmează:

Acest credit acoperă cheltuielile cu salariile RSUE și cu constituirea echipelor și/sau a structurilor de sprijin ale acestora, inclusiv cheltuielile de deplasare și de personal, cu excepția celor legate de personalul detașat de statele membre sau de instituțiile Uniunii. Acesta acoperă, de asemenea, costurile eventualelor proiecte puse în aplicare sub responsabilitatea directă a unui RSUE.

—  Liniile bugetare pentru care comentariile bugetare respective astfel cum s-a propus în proiectul de buget modificat prin scrisoarea rectificativă sunt aprobate cu următoarele modificări:

—  Postul 13 03 01 – Cercetare în domeniul apărării

Se modifică paragraful după cum urmează:

studii, cum ar fi studiile de fezabilitate pentru a analiza fezabilitatea unor tehnologii, produse, procese, servicii și soluții noi sau îmbunătățite, inclusiv în domeniul apărării cibernetice și al securității cibernetice,

—  Noi linii bugetare în urma adoptării, la 9 noiembrie 2022, a propunerii Comisiei de regulament de instituire a unui instrument de acordare de sprijin Ucrainei pentru 2023 (asistență macrofinanciară +), pentru care comentariul bugetar respectiv este aprobat cu următorul text:

—  Articolul 14 01 06 – Cheltuieli de sprijin pentru Ucraina - asistența macrofinanciară plus (MFA+)

Se adaugă următorul text:

Pe lângă cheltuielile descrise în prezentul capitol, acest credit este, de asemenea, destinat să acopere, mai specific, cheltuielile de sprijin administrativ pentru implementarea instrumentului și atingerea obiectivelor sale, inclusiv sprijinul administrativ legat de activitățile de pregătire, urmărire, monitorizare, control, audit și evaluare necesare pentru această implementare, precum și cheltuielile de la sediul central și de la delegațiile Uniunii vizând sprijinul administrativ și de coordonare necesar acestui instrument, precum și pentru gestionarea operațiunilor finanțate de instrument, inclusiv a acțiunilor de informare și de comunicare, și a sistemelor corporative de tehnologie a informației.

—  Articolul 14 07 – Asistența macrofinanciară plus (MFA+) pentru Ucraina

Se adaugă următorul text:

Creditele de la acest capitol sunt destinate să acopere cheltuielile operaționale legate de acțiunile desfășurate pe baza instrumentului de sprijin pentru Ucraina în 2023 (asistență macrofinanciară +). Obiectivul general al instrumentului este de a oferi asistență financiară pe termen scurt într-un mod previzibil, continuu, ordonat și în timp util, finanțarea reabilitării și a sprijinului inițial pentru reconstrucția postbelică, după caz, în vederea sprijinirii Ucrainei pe calea integrării europene.

Pentru a atinge obiectivul general, principalele obiective specifice sunt, în special, de a sprijini:

—  stabilitatea macrofinanciară și atenuarea constrângerilor financiare externe și interne ale țării;

—  o agendă de reformă orientată către faza pregătitoare timpurie a procesului de preaderare, după caz, inclusiv consolidarea instituțiilor Ucrainei, reformarea și consolidarea eficacității administrației publice, precum și transparența, reformele structurale și buna guvernanță la toate nivelurile;

—  reabilitarea funcțiilor critice și a infrastructurii și acordarea de ajutor persoanelor aflate în dificultate.

În conformitate cu articolele 21, 22 și 24 din Regulamentul financiar, contribuțiile primite din partea țărilor terțe (statele AELS, în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European, țările candidate și, dacă este cazul, țările potențial candidate din Balcanii de Vest sau alte țări terțe) pentru participarea la programele Uniunii, precum și orice alt venit alocat, înscrise în situația veniturilor, conduc la deschiderea de credite corespunzătoare și la execuție în temeiul prezentului capitol.

Sumele estimate aferente, precum și articolul sau postul corespunzător din situația veniturilor sunt indicate, ori de câte ori este posibil, în liniile bugetare relevante.

—  Articolul 14 07 01 – MFA+ pentru Ucraina - subvenționarea ratei dobânzii

Se adaugă următorul text:

Acest credit este destinat să acopere activitățile care vizează acordarea unei subvenționări a ratei dobânzii pentru operațiunile de împrumut și de credit, cu excepția costurilor legate de rambursarea anticipată a împrumutului, în legătură cu împrumuturile acordate în temeiul prezentului regulament.

Aceste contribuții constituie venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) literele (d) și (e) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

—  Articolul 14 07 02 – MFA+ pentru Ucraina - sprijinul nerambursabil

Se adaugă următorul text:

Acest credit este destinat să acopere sumele suplimentare puse la dispoziție de statele membre și de țările terțe și părțile interesate, implementate ca sprijin nerambursabil în cazurile prevăzute în memorandumul de înțelegere care urmează să fie încheiat în temeiul articolului 7 din regulamentul propus sau în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/947 și cu Regulamentul (CE) nr. 1257/96, pentru a finanța măsuri de realizare a obiectivelor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (b)-(c) din regulamentul propus.

Acest credit este legat, în special, de

—  o agendă de reformă orientată către faza pregătitoare timpurie a procesului de preaderare, după caz, inclusiv consolidarea instituțiilor Ucrainei, reformarea și consolidarea eficacității administrației publice, precum și transparența, reformele structurale și buna guvernanță la toate nivelurile;

—  reabilitarea funcțiilor critice și a infrastructurii și acordarea de ajutor persoanelor aflate în dificultate.

Aceste contribuții constituie venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) literele (d) și (e) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

—  Comitetul de conciliere este de acord să includă următoarea notă de subsol în schema de personal a Curții de Conturi Europene.

Se adaugă următorul text:

„Posturi suplimentare (2023) (29 de posturi de auditori, aferente NGEU și acordate până în 2027)”.

—  În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, comitetul de conciliere convine să repună la dispoziție credite de angajament la linia bugetară 01 02 02 20. Comentariile bugetare vor fi ajustate în consecință:

—  În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, comitetul de conciliere convine să repună la dispoziție credite de angajament la linia bugetară 01 02 02 40. Comentariile bugetare vor fi ajustate în consecință:

—  În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, comitetul de conciliere convine să repună la dispoziție credite de angajament la linia bugetară 01 02 02 50. Comentariile bugetare vor fi ajustate în consecință:

Se înțelege că amendamentele introduse de Parlamentul European sau de Consiliu nu pot modifica sau extinde domeniul de aplicare al unui act de bază existent și nu pot afecta autonomia administrativă a instituțiilor, precum și că acțiunea poate fi acoperită de resursele disponibile.

1.7.  Nomenclatorul bugetar

Se aprobă nomenclatorul bugetar propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2023, cu includerea noilor proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare. Comitetul de conciliere convine, de asemenea, asupra creării unei noi linii bugetare în secțiunea Parlamentului European (articolul 5 0 2 – Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene – Remunerații și indemnizații). În cele din urmă, în conformitate cu fișa financiară legislativă care însoțește propunerea Comisiei de regulament de instituire a unui instrument de acordare de sprijin Ucrainei pentru 2023 (asistență macrofinanciară+), adoptată la 9 noiembrie 2022, comitetul de conciliere convine asupra creării a trei noi linii bugetare în secțiunea Comisiei Europene după cum urmează:

—  Articolul 14 01 06 – Cheltuieli de sprijin pentru Ucraina - asistența macrofinanciară plus (MFA+)

—  Articolul 14 07 01 – MFA+ pentru Ucraina – subvenționarea ratei dobânzii

—  Articolul 14 07 02 – MFA+ pentru Ucraina – sprijinul nerambursabil

2.  Bugetul pentru 2022

Se aprobă proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 5/2022, cu un amendament comparativ cu propunerea Comisiei: din cauza adoptării tardive a temeiului juridic pentru consolidarea industriei europene de apărare prin Actul privind achizițiile publice în comun (EDIRPA), suma de 82 972 301 EUR în credite de angajament înscrisă în rezervă în acest scop nu este acceptată, iar linia bugetară corespunzătoare 13 06 01 nu este creată pentru exercițiul financiar 2022.

3.  Declarații

3.1.  Declarație comună a Parlamentului European și a Consiliului privind creditele de plată

Parlamentul European și Consiliul solicită Comisiei să continue monitorizarea îndeaproape și în mod activ pe parcursul anului 2023 a punerii în aplicare a programelor aferente CFM actual și celui precedent (în special la subrubrica 2a și la Dezvoltare rurală). În acest scop, Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să prezinte, în timp util, cifre actualizate privind situația curentă și estimări privind creditele de plată pentru 2023 (ținând seama, după caz, de îmbunătățirea gradului de precizie a previziunilor statelor membre). În cazul în care cifrele arată că creditele înscrise în bugetul pentru 2023 sunt insuficiente pentru a acoperi necesitățile, Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să prezinte cât mai curând posibil o soluție adecvată, printre altele un proiect de buget rectificativ, pentru a permite Parlamentului European și Consiliului să ia orice decizie necesară, cât mai curând posibil, fără întârzieri nejustificate, pentru nevoi legitime. După caz, Parlamentul European și Consiliul vor lua în considerare urgența chestiunii, reducând termenul de opt săptămâni pentru luarea unei decizii, dacă acest lucru va fi considerat necesar. Același lucru este valabil, mutatis mutandis, în cazul în care cifrele arată că creditele înscrise în bugetul pentru 2023 sunt mai mari decât este necesar.

3.2.  Declarație comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind finanțarea Actului european privind cipurile și a programului privind conectivitatea spațială securizată

Cele trei instituții recunosc că finanțarea Actului european privind cipurile și a programului privind conectivitatea spațială securizată va depinde de rezultatul final al negocierilor legislative în curs. Având în vedere textul final al regulamentelor aprobate și fișele financiare legislative aferente, Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să prezinte fără întârziere autorității bugetare transferurile necesare sau un proiect de buget rectificativ, pentru a se asigura că un cuantum adecvat de credite este pus la dispoziție pentru a fi utilizat în exercițiul financiar 2023.

În cazul în care Parlamentul European și Consiliul ajung la un acord cu privire la finanțarea Actului european privind cipurile, inclusiv cu privire la utilizarea creditelor care urmează să fie reconstituite în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar pentru programul Orizont Europa, o astfel de modificare va fi inclusă într-un proiect de buget rectificativ.

3.3.  Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei cu privire la securitatea cibernetică

Securitatea cibernetică solidă și coordonată este de o importanță crucială pentru continuitatea activității instituțiilor și organismelor UE, în special în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European din 2024. Cele trei instituții recunosc necesitatea unei capacități centrale de a aborda amenințările și incidentele de securitate cibernetică. O abordare coordonată este cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și poate oferi un nivel ridicat de protecție tuturor, inclusiv celor mai vulnerabili.

Cele trei instituții recunosc necesitatea unor resurse adecvate în materie de securitate cibernetică, în cadrul fiecărei instituții și, în special, în cadrul Centrului interinstituțional de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE).

Comisia, în strânsă cooperare cu CERT-UE și cu celelalte instituții, este invitată să elaboreze, până la jumătatea anului 2023, o evaluare a nevoilor de posturi în materie de securitate cibernetică în cadrul CERT-UE și la nivelul tuturor instituțiilor, precum și a mandatului CERT-UE.

Autoritatea bugetară invită instituțiile UE să colaboreze pentru a consolida securitatea cibernetică în toate instituțiile UE. În urma evaluării Comisiei, resursele pentru securitatea cibernetică prevăzute în bugetul pentru 2023 pentru toate instituțiile UE ar trebui puse la dispoziție în mod coordonat pentru a maximiza protecția instituțiilor, în special, dar nu exclusiv, prin consolidarea capacității centrale în materie de securitate cibernetică.

Acest lucru nu aduce atingere niciunei utilizări de către CERT-UE a resurselor umane și bugetare ale instituțiilor participante care rezultă din acordul privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (COM(2022)0122 final).

3.4.  Declarația Comisiei Europene privind revizuirea cadrului financiar multianual

Comisia va evalua sustenabilitatea plafoanelor de cheltuieli și a subplafoanelor tuturor rubricilor din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a Regulamentului privind CFM, pe care intenționează să o realizeze până la jumătatea anului 2023, astfel cum se prevede în programul de lucru al Comisiei pentru 2023.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2022)0366. (2) JO L 424, 15.12.2020, p. 1. (3) JO L 193, 30.7.2018, p. 1. (4) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11. (5) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (6) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053 privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene (COM(2021)0570 – C9-0034/2022 – 2021/0430(CNS))

P9_TA(2022)0404 A9-0266/2022

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2021)0570),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Următoarea generație de resurse proprii pentru bugetul UE” (COM(2021)0566),

–  având în vedere articolul 311 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în temeiul cărora a fost consultat de Consiliu (C9‑0034/2022),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii(1),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 16 septembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene(2),

–  având în vedere amendamentele sale adoptate la 22 iunie 2022 referitoare la propunerea de directivă de revizuire a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii(3),

–  având în vedere amendamentele sale adoptate la 22 iunie 2022 referitoare la propunerea de regulament privind instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon(4),

–  având în vedere articolul 82 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere scrisorile din partea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și a Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0266/2022),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

4.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 1 a (nou) (1a)  Prezenta decizie constituie un pas important, în conformitate cu Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020, obligatoriu din punct de vedere juridic, pentru punerea în aplicare a unei foi de parcurs privind noile resurse proprii; aceasta va fi urmată de inițiative suplimentare și complementare care vor garanta că noile venituri sunt cel puțin suficiente pentru plata dobânzilor și a principalului datoriilor pentru NGEU și că implicațiile financiare distributive ale pachetului sunt acceptabile pentru toate statele membre. Un volum adecvat de noi resurse proprii trebuie să asigure finanțarea sustenabilă a bugetului Uniunii pe termen lung, inclusiv pentru noile priorități ale Uniunii și rambursarea Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, pentru a evita reducerile aplicate programelor și politicilor existente ale UE. Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 2 a (nou) (2a)   Este necesar să se majoreze nivelul veniturilor prin noi resurse proprii pentru a acoperi costurile de rambursare legate de NGEU și Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, care urmează să fie integrat în CFM, precum și pentru a contribui la atingerea pe termen lung a obiectivelor politice ale Uniunii. Cu toate acestea, din punct de vedere juridic și tehnic, cele trei noi resurse proprii vor constitui venituri generale în deplină conformitate cu principiul universalității veniturilor. Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 2 b (nou) (2b)   Comisia trebuie să ia măsuri suplimentare în timp util în cazul în care noile resurse proprii propuse nu sunt adoptate sau nu generează nivelul anticipat de venituri pentru bugetul Uniunii. În conformitate cu Acordul interinstituțional cu caracter juridic obligatoriu din 16 decembrie 2020, Comisia urmează să prezinte o propunere pentru un al doilea pachet de noi resurse proprii până la sfârșitul anului 2023, care ar putea include o taxă pe tranzacțiile financiare și o resursă proprie legată de sectorul corporativ. Amendamentul 4 Propunere de decizie Considerentul 5 (5)  Pentru a se evita un impact excesiv de regresiv asupra contribuțiilor provenite din comercializarea certificatelor de emisii, ar trebui stabilită o contribuție maximă pentru statele membre eligibile. Pentru perioada 2023-2027, statele membre sunt eligibile dacă venitul național brut pe cap de locuitor, măsurat în funcție de standardul puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor Uniunii pentru 2020, este sub 90 % din media UE. Pentru perioada 2028-2030, ar trebui utilizat venitul național brut pe cap de locuitor aferent anului 2025. Contribuția maximă ar trebui stabilită prin compararea ponderii statelor membre în cuantumul total al resursei proprii bazate pe sistemul de comercializare a certificatelor de emisii cu ponderea statelor membre respective în venitul național brut al Uniunii. Ar trebui stabilită o contribuție minimă pentru toate statele membre a căror pondere în cuantumul total al resursei proprii bazate pe ETS este mai mică de 75 % din ponderea lor în venitul național brut al Uniunii. (5)  Pentru a se evita un impact excesiv de regresiv asupra contribuțiilor provenite din comercializarea certificatelor de emisii, ar trebui stabilită o contribuție maximă pentru statele membre eligibile până în 2030. Pentru perioada 2023-2027, statele membre sunt eligibile dacă venitul național brut pe cap de locuitor, măsurat în funcție de standardul puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor Uniunii pentru 2020, este sub 90 % din media UE. Pentru perioada 2028-2030, ar trebui utilizat venitul național brut pe cap de locuitor aferent anului 2025. Contribuția maximă ar trebui stabilită prin compararea ponderii statelor membre în cuantumul total al resursei proprii bazate pe sistemul de comercializare a certificatelor de emisii cu ponderea statelor membre respective în venitul național brut al Uniunii. Ar trebui stabilită o contribuție minimă pentru toate statele membre a căror pondere în cuantumul total al resursei proprii bazate pe ETS este mai mică de 75 % din ponderea lor în venitul național brut al Uniunii. Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 7 (7)  În octombrie 2021, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Cadrul inclusiv al G20 privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor au ajuns la un acord cu privire la alocarea către jurisdicțiile de piață care participă la cadrul respectiv a 25 % din profiturile reziduale ale marilor întreprinderi multinaționale care depășesc pragul de rentabilitate de 10 % („Acordul privind pilonul 1 al Cadrului incluziv al OCDE/G20”). Resursa proprie ar trebui să constea în aplicarea unei cote de apel uniforme la partea din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaționale realocate statelor membre [în temeiul Directivei referitoare la punerea în aplicare a acordului global privind realocarea drepturilor de impozitare.] (7)  În octombrie 2021, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Cadrul inclusiv al G20 privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor au ajuns la un acord cu privire la alocarea către jurisdicțiile de piață care participă la cadrul respectiv a 25 % din profiturile reziduale ale marilor întreprinderi multinaționale care depășesc pragul de rentabilitate de 10 % („Acordul privind pilonul 1 al Cadrului incluziv al OCDE/G20”). Resursa proprie ar trebui să constea în aplicarea unei cote de apel uniforme la partea din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaționale realocate statelor membre [în temeiul Directivei referitoare la punerea în aplicare a acordului global privind realocarea drepturilor de impozitare, de îndată ce este adoptată.] Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 7 a (nou) (7a)  OCDE dorește ca Convenția multilaterală de punere în aplicare a Acordului OCDE/G20 IF din pilonul 1 să intre în vigoare în 2024. Cu toate acestea, întrucât punerea în aplicare cu succes a Acordului OCDE/G20 IF privind pilonul 1 la nivel internațional de către anumite țări terțe cheie nu este încă garantată, este necesar ca statele membre și Comisia să reevalueze periodic situația. În cazul unei lipse evidente de progrese până la sfârșitul anului 2023, Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă privind o taxă digitală sau o măsură similară. O astfel de taxă digitală sau veniturile rezultate dintr-o măsură similară ar trebui să fie considerate ca fiind o resursă proprie a Uniunii pentru a genera venituri până în 2026. Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 8 a (nou) (8a)  Se preconizează că veniturile la bugetul Uniunii, pe baza propunerilor Comisiei de implementare a Acordului privind pilonul 1 al Cadrului incluziv al OCDE/G20, vor fi între 2,5 miliarde EUR și 4 miliarde EUR pe an. Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 8 b (nou) (8b)  În urma consultării Parlamentului European, pentru adoptarea prezentei decizii este nevoie de unanimitate în Consiliu. Prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare după ce statele membre finalizează procedurile de aprobare a acesteia în conformitate cu normele lor constituționale. Amendamentul 9 Propunere de decizie Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera b Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 Articolul 2 – alineatul 1 – litera f (f)  aplicarea unei cote de apel uniforme egală cu 75 % din veniturile provenite din vânzarea certificatelor aferente mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon instituit prin Regulamentul (UE) [XXX] al Parlamentului European și al Consiliului.18; (f)  aplicarea unei cote de apel uniforme egală cu 100 % din veniturile provenite din vânzarea certificatelor aferente mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon instituit prin Regulamentul (UE) [XXX] al Parlamentului European și al Consiliului18. _________________ _________________ 18 Regulamentul (UE) [XXX] al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon. 18 Regulamentul (UE) [XXX] al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon. Amendamentul 10 Propunere de regulament Articolul 2 a (nou) Articolul 2a Revizuirea În cazul în care, până la sfârșitul anului 2023, procesul de ratificare a Acordului privind pilonul 1 al Cadrului incluziv al OCDE/G20 IF nu a început într-o masă critică de țări, astfel cum este definit de Convenția multilaterală, Comisia propune o nouă resursă proprie în legătură cu piața unică, cum ar fi o taxă digitală sau o măsură similară, pentru a genera venituri până în 2026.

(1) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (2) Texte adoptate, P9_TA(2020)0220. (3) Texte adoptate, P9_TA(2022)0246. (4) Texte adoptate, P9_TA(2022)0248.

Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 referitoare la recunoașterea Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului (2022/2896(RSP))

P9_TA(2022)0405 RC-B9-0482/2022

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia și Ucraina, în special cea din 6 octombrie 2022 referitoare la escaladarea de către Rusia a războiului său de agresiune împotriva Ucrainei(1), cea din 19 mai 2022 referitoare la lupta împotriva impunității pentru crimele de război din Ucraina(2), și cea din 25 noiembrie 2021 referitoare la încălcările drepturilor omului săvârșite de companiile militare și de securitate private, în special de Wagner Group(3),

–  având în vedere Carta Națiunilor Unite, Convenția din 9 decembrie 1948 privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid și A patra Convenție de la Geneva privind protecția civililor în timp de război din 12 august 1949,

–  având în vedere cadrul juridic internațional pentru prevenirea și combaterea terorismului, inclusiv Rezoluția 2341 a Consiliului de Securitate al ONU privind protecția infrastructurii critice împotriva actelor teroriste, adoptată la 13 februarie 2017,

–  având în vedere Convenția europeană privind reprimarea terorismului din 27 ianuarie 1977 și convențiile internaționale care au urmat,

–  având în vedere cadrul juridic al UE privind terorismul, inclusiv Poziția Comună 2001/931/PESC a Consiliului din 27 decembrie 2001 privind aplicarea de măsuri specifice pentru combaterea terorismului(4) și Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului din 27 decembrie 2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului(5),

–  având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),

–  având în vedere Rezoluția 2463 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 13 octombrie 2022 referitoare la escaladarea în continuare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei,

–  având în vedere declarația din 10 octombrie 2022 a Președintelui Consiliului European, Charles Michel, privind atacurile violente ale Rusiei împotriva Kievului și a altor orașe din Ucraina,

–  având în vedere declarația Înaltului Reprezentant în numele Uniunii Europene la 22 septembrie 2022 privind războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei,

–  având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 14 noiembrie 2022 prin care se recomandă crearea unui registru pentru a documenta daunele cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei,

–  având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, începând din 2014, și mai ales după 24 februarie 2022, când Rusia a relansat războiul ilegal, neprovocat și nejustificat de agresiune împotriva Ucrainei, forțele sale au desfășurat atacuri fără discriminare împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, au ucis mii de civili ucraineni și au comis acte de teroare în întreaga țară, vizând diverse elemente ale infrastructurii civile, precum zone rezidențiale, școli, spitale, gări feroviare, teatre și rețele de apă și electricitate; întrucât aceste acte brutale și inumane provoacă moarte, suferințe, distrugeri și strămutări;

B.  întrucât forțele armate ruse și interpușii lor au comis execuții sumare, răpiri, violență sexuală, tortură și alte atrocități în teritoriile Ucrainei ocupate recent și în trecut, inclusiv masacrele civililor din orașe precum Bucea, Irpin, Izium și Liman, atacul deliberat asupra unui teatru din Mariupol, care a ucis sute de persoane, și atacul împotriva gării feroviare Kramatorsk, care a ucis 60 de civili;

C.  întrucât mai multe mii de civili au fost omorâți în Ucraina, printre care sute de copii, și mult mai mulți au fost torturați, hărțuiți, agresați sexual, răpiți sau strămutați forțat de către forțele armate ruse și interpușii lor sau au dispărut din cauza lor; întrucât avocații pentru drepturile omului și misiunile internaționale de observare au documentat temeinic numeroase atrocități comise de forțele armate ruse și de interpușii acestora împotriva civililor ucraineni, precum execuții sumare, tortură, viol și detenția în masă a civililor în așa-numite „centre de filtrare”, dar și adopții forțate de copii ucraineni și deportări forțate; întrucât numărul de crime de război documentate în Ucraina se apropie de 40 000 și se preconizează că va crește după documentarea crimelor de război în părțile recent eliberate ale regiunii Herson; întrucât, potrivit datelor de monitorizare colectate de Institutul de informare în masă din Ucraina, Federația Rusă a comis 457 de crime împotriva jurnaliștilor și a mass-mediei din Ucraina, iar ocupanții ruși au ucis peste 40 de jurnaliști ucraineni și străini de la începutul războiului de agresiune; întrucât Federația Rusă și interpușii săi au utilizat aceleași metode în teritoriile ocupate începând din 2014, cel mai izbitor exemplu fiind cel al „închisorii Izoleațiia” din Donețk;

D.  întrucât Federația Rusă continuă să încalce în mod constant principiile Cartei ONU prin actele sale de agresiune împotriva suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei și să încalce flagrant și grav dreptul internațional umanitar, printre altele prin vizarea deliberată a unor obiecte civile care nu ar trebui să facă obiectul atacurilor, în conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din Protocolul adițional I din 1977 la Convențiile de la Geneva din 1949; întrucât aceste crime reflectă o indiferență grotescă față de normele și legile războiului care limitează exercitarea puterii militare, după cum au arătat, de exemplu, tratamentul inuman aplicat prizonierilor de război, utilizarea pe scară largă a torturii și a execuțiilor sumare ale prizonierilor de război ucraineni, precum și refuzul accesului organizațiilor umanitare internaționale precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii;

E.  întrucât Federația Rusă a lansat deja peste 4 000 de rachete împotriva Ucrainei și a bombardat țara de peste 24 000 de ori, chiar și de pe teritoriul Belarusului; întrucât atacurile Rusiei cu rachete, drone și forțe de artilerie au deteriorat sau distrus până în prezent 60 982 de unități de infrastructură civilă din Ucraina, printre care 42 818 clădiri și case de locuit, 1 960 instituții de învățământ, 396 de instituții medicale, 392 de așezăminte culturale, 87 de așezăminte religioase și 5 315 instalații de alimentare cu apă și electricitate; întrucât atacurile deliberate cu rachete și drone lansate de Federația Rusă, inclusiv cu drone furnizate de Iran, au distrus 40 % din infrastructura energetică critică din Ucraina;

F.  întrucât, în timpul asediului asupra orașului Mariupol, autoritățile Federației Ruse au creat o criză umanitară de mare amploare, care a dus la moartea a zeci de mii de civili și a distrus 95 % din oraș;

G.  întrucât din octombrie 2022, forțele ruse țintesc în mod deliberat infrastructura critică ucraineană din întreaga țară pentru a teroriza populația și a limita accesul acesteia la gaze, electricitate, apă, internet și la alte bunuri și servicii de bază, ceea ce are efecte catastrofale mai ales pe timp de iarnă; întrucât scopul acestor atacuri este acela de a teroriza populația Ucrainei, de a-i distruge rezistența și determinarea de a-și apăra în continuare țara, precum și de a o forța să accepte puterea de ocupație și să fie de acord cu încercarea ilegală de a anexa mai multe părți ale Ucrainei; întrucât teritoriul Poloniei a fost lovit în timpul acestor atacuri, fiind uciși doi cetățeni polonezi;

H.  întrucât Rusia este responsabilă de criza mondială a securității alimentare ca urmare a războiului împotriva Ucrainei și a blocadei asupra porturilor maritime ucrainene; întrucât Rusia s-a folosit de penuria de alimente și de foamete ca de o armă încă de la începutul războiului; întrucât acțiunile deliberate ale Rusiei, printre care distrugerea stocurilor, perturbarea producției și impunerea de restricții cantitative asupra propriilor exporturi de produse alimentare și îngrășăminte au amplificat criza mondială în materie de securitate alimentară;

I.  întrucât Rusia a anexat ilegal Republica Autonomă Crimeea din Ucraina și orașul Sevastopol, precum și regiunile Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia din Ucraina; întrucât ocuparea de către Rusia a centralei nucleare de la Zaporijia reprezintă o amenințare gravă la adresa siguranței și securității centralei; întrucât Rusia a răpit lucrătorii centralei nucleare și i-a forțat să lucreze, a depozitat echipamente militare în incintă și a deschis focul asupra unor ținte din imediata ei vecinătate; întrucât Rusia a pus în pericol deopotrivă siguranța și securitatea centralei nucleare de la Cernobîl;

J.  întrucât Rusia prezintă un risc pentru siguranța și securitatea întregului continent european și a ordinii internaționale bazate pe norme prin eforturile sale de a submina securitatea și siguranța instalațiilor nucleare ale Ucrainei și prin amenințările de utilizare a armelor nucleare; întrucât oficialii ruși au amenințat în mai multe rânduri țările europene, inclusiv cu „măsuri tehnico-militare”, din cauza sprijinului acordat Ucrainei și/sau a aspirațiilor lor de a adera la NATO; întrucât încercarea Rusiei de a mobiliza exporturile de energie ca instrument de constrângere geopolitică echivalează cu utilizarea aprovizionării cu energie ca armă; întrucât daunele provocate conductelor Nord Stream 1 și 2 la 26 septembrie 2022 au dus la scurgeri de gaze masive în Marea Baltică, ceea ce constituie un atac ecologic asupra UE;

K.  întrucât forțe armate ruse, grupări ruse controlate de stat și interpuși, precum Grupul Wagner, au vizat în mod repetat populația civilă din alte zone de conflict, de exemplu în timpul celui de-al doilea război cecen, al războiului din 2008 dintre Rusia și Georgia și al războiului civil sirian, precum și în Libia, Republica Centrafricană și Mali; întrucât Grupul Wagner primește un important sprijin politic, economic și logistic din partea statului rus, în special din partea Ministerului Apărării din Rusia;

L.  întrucât, timp de mulți ani, Rusia a sprijinit și a finanțat regimuri și organizații teroriste, în special regimul Assad din Siria, căruia Rusia i-a furnizat arme și în apărarea căruia a comis atacuri deliberate asupra populației civile siriene, a orașelor și a infrastructurii civile siriene; întrucât Rusia a comis atacuri în alte țări suverane și pe teritoriul său, inclusiv uciderea sau tentativa de asasinare a multor opozanți ai dictaturii lui Putin, printre care jurnaliști, politicieni, activiști și lideri străini – în special Anna Politkovskaia, Viktor Iușcenko, Boris Nemțov, Stanislav Markelov, Anastasia Baburova, Serghei Protazanov, Natalia Estemirova, Serghei Magnițki, Serghei Yușenkov, Iuri Șcekocihin, Boris Berezovski, Djohar Dudaev și Zelimhan Hangoșvili – precum și otrăvirea cu agenți neurotoxici a familiei Skripal în Regatul Unit, otrăvirea lui Alexandr Litvinenko, Vladimir Kara-Murza, Alexei Navalnîi și a altora, precum și atacul cu bombă asupra depozitelor de muniții în 2014 în Republica Cehă; întrucât reprimarea sistematică a propriului popor de către actualul regim rus a căpătat un caracter totalitar și are o lungă istorie de folosire a violenței împotriva oponenților săi politici;

M.  întrucât Federația Rusă îl sprijină în mod activ și îl ajută pe Alexandr Lukașenko în acțiunile sale de oprimare a poporului belarus printr-un val enorm de măsuri represive în masă, inclusiv tortură; întrucât, potrivit anchetelor, înalți funcționari belaruși au complotat recurgând la o amenințare falsă cu bombă pentru a deturna ilegal un zbor de pasageri Ryanair ca să aresteze un disident belarus, într-o operațiune specială comună a serviciilor secrete belaruse și ruse; întrucât deturnarea unui avion civil constituie un act de terorism de stat; întrucât Lukașenko ar trebui tratat drept complice la războiul de agresiune împotriva Ucrainei pentru rolul său în facilitarea atacurilor de pe teritoriul Belarusului și în sprijinirea deschisă a agresorilor ruși;

N.  întrucât, la 15 noiembrie 2022, o instanță neerlandeză a condamnat în lipsă doi ruși și un separatist ucrainean filorus pentru asasinarea a 298 de persoane, în urma doborârii zborului 17 al companiei Malaysia Airlines; întrucât statul rus continuă să nege responsabilitatea pentru doborârea zborului 17 al companiei Malaysia Airlines și refuză să colaboreze cu organismele judiciare internaționale; întrucât, de asemenea, Federația Rusă refuză în continuare să returneze epava și cutiile negre ale aeronavei TU-154 a guvernului polonez, care s-a prăbușit lângă Smolensk (Federația Rusă) în aprilie 2010;

O.  întrucât Rusia duce și un război informațional activ, răspândind știri false despre Ucraina, Europa și valorile democratice liberale, și desfășurând operațiuni speciale de destabilizare a societății în Ucraina și de discreditare a relațiilor Ucrainei cu partenerii săi internaționali;

P.  întrucât UE ține o listă a persoanelor, grupurilor și entităților implicate în acte teroriste care fac obiectul unor sancțiuni, dar cadrul juridic actual, spre deosebire de cel din țări precum Statele Unite și Canada, nu prevede desemnarea unui stat drept sponsor al terorismului;

Q.  întrucât acțiunile întreprinse de forțele ruse și de interpușii lor corespund definiției terorismului acceptată de UE, de Consiliul de Securitate al ONU și de Adunarea Generală a ONU, cuprinsă în Rezoluția 1566 din 2004 a Consiliului de Securitate al ONU, Rezoluția 49/60 a Adunării Generale a ONU din 9 decembrie 1994 și pozițiile comune 2001/931/PESC și 2009/468/PESC ale Consiliului(6);

R.  întrucât, în ultimele luni, parlamentele sau camerele parlamentelor din Lituania, Letonia, Estonia, Polonia și Cehia, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Conferința organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii ale parlamentelor Uniunii Europene (COSAC) au adoptat rezoluții prin care Rusia este declarată stat terorist sau sponsor statal al terorismului sau prin care actualul regim rus este desemnat drept terorist; întrucât Rezoluția Senatului SUA din 27 iulie 2022 și Rezoluția Camerei Reprezentanților a SUA din 12 mai 2022 au solicitat Departamentului de Stat să desemneze Federația Rusă drept sponsor statal al terorismului;

S.  întrucât președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat în observațiile sale de la dezbaterea extraordinară a Parlamentului din 1 martie 2022 privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei că agresiunea Rusiei constituie „terorism geopolitic, pur și simplu”; întrucât președintele Michel a declarat la 23 septembrie 2022, în discursul său adresat celei de a 77-a Adunări Generale a ONU privind Federația Rusă, că „atunci când un membru permanent al Consiliului de Securitate începe un război neprovocat și nejustificat, care a fost condamnat de Adunarea Generală, suspendarea sa din Consiliul de Securitate ar trebui să fie automată”;

T.  întrucât în declarația sa din 14 martie 2022, Zbigniew Rau, președintele în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a calificat atacurile guvernului Federației Ruse împotriva civililor nevinovați și a infrastructurii civile din Ucraina drept „terorism de stat”,

1.  își reafirmă sprijinul fără echivoc pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional; condamnă din nou războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei; solicită Rusiei și interpușilor săi să înceteze toate acțiunile militare, în special atacurile împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile; cere ca Rusia să retragă toate forțele militare, interpușii și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei recunoscut la nivel internațional, să pună capăt deportărilor forțate ale civililor ucraineni și adopțiilor forțate ale copiilor ucraineni, să elibereze toate persoanele pe care le ține în detenție în Ucraina și să înceteze definitiv încălcarea sau amenințarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei;

2.  subliniază că atacurile și atrocitățile deliberate comise de Federația Rusă împotriva populației civile din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile și alte încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar reprezintă acte de terorism împotriva populației ucrainene și constituie crime de război; își exprimă indignarea și condamnă fără rezerve aceste atacuri și atrocități, precum și alte acte pe care Rusia le-a comis în urmărirea obiectivelor sale politice distructive în Ucraina și pe teritoriul altor țări; având în vedere cele de mai sus, recunoaște Rusia drept sponsor statal al terorismului și stat care recurge la mijloace teroriste;

3.  își reafirmă solidaritatea de neclintit cu poporul ucrainean, care dă dovadă în continuare de un curaj și o reziliență remarcabile în fața amenințărilor și atacurilor neîncetate, începând cu 24 februarie 2022 și în ultimii nouă ani de agresiune a Rusiei, precum și cu alte victime ale agresiunii Rusiei în lume; își exprimă solidaritatea cu familiile victimelor incidentului cu rachete din 15 noiembrie 2022 din Polonia și sprijinul său pentru Polonia;

4.  solicită UE și statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic al UE pentru desemnarea unor state drept sponsori statali ai terorismului și state care recurg la mijloace teroriste, ceea ce va declanșa numeroase și importante măsuri restrictive împotriva acestor țări și ar avea implicații restrictive profunde pentru relațiile UE cu aceste țări; invită Consiliul să ia în considerare adăugarea Federației Ruse pe o astfel de listă a UE cu sponsorii statali ai terorismului; invită partenerii UE să adopte măsuri similare;

5.  invită UE și statele sale membre să ia măsuri pentru a iniția o izolare internațională globală a Federației Ruse, inclusiv în ceea ce privește participarea Rusiei ca membru în organizații și organisme internaționale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, și să nu organizeze evenimente oficiale pe teritoriul Federației Ruse; solicită ca relațiile diplomatice cu Rusia să se reducă și mai mult, iar contactele cu reprezentanții săi oficiali la toate nivelurile să se mențină la nivelul minim necesar; invită statele membre ale UE să închidă și să interzică instituțiile afiliate statului rus, precum centrele ruse pentru știință și cultură și organizațiile și asociațiile rusei din diaspora, care își desfășoară activitatea sub auspiciile și conducerea misiunilor diplomatice ruse și promovează propaganda de stat rusă în întreaga lume;

6.  invită Consiliul să includă Grupul Wagner și Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut și sub numele de „Kadîroviți”, precum și alte grupări armate, miliții și interpuși finanțați de Rusia, precum cei activi în teritoriile ocupate ale Ucrainei, pe lista UE a persoanelor, grupurilor și entităților implicate în acte teroriste (lista UE a teroriștilor); salută decizia UE din 13 decembrie 2021 de a sancționa chiar Grupul Wagner, împreună cu opt persoane și trei entități care au legături cu el, în temeiul a patru regimuri diferite de sancțiuni ale UE; îndeamnă toate țările să își înceteze relațiile cu companiile afiliate Grupului Wagner și să își respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional, trăgând la răspundere toți autorii încălcărilor grave ale drepturilor omului și ai încălcărilor dreptului internațional umanitar comise pe teritoriul lor;

7.  invită Consiliul să țină seama de escaladarea actelor de terorism ale Federației Ruse împotriva populației Ucrainei și, prin urmare, să își finalizeze rapid lucrările la al nouălea pachet de sancțiuni; solicită Comisiei și statelor membre să asigure punerea în aplicare rapidă și respectarea strictă a tuturor sancțiunilor; invită statele membre să prevină, să investigheze și să urmărească penal în mod activ orice eludare a sancțiunilor; invită toate statele membre să rămână unite în răspunsul dat războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și invită toate țările candidate și posibile candidate la aderarea la UE să se alinieze la politica de sancțiuni a UE; cere Comisiei și statelor membre să aibă în vedere posibile măsuri împotriva țărilor care încearcă să ajute Rusia pentru a eluda sancțiunile impuse; îndeamnă Comisia să se asigure că sancțiunile naționale pentru încălcarea sancțiunilor UE sunt eficace, proporționale și disuasive;

8.  condamnă cu fermitate sprijinul acordat de Rusia altor dictaturi care folosesc teroarea pentru a înăbuși aspirațiile democratice ale societăților lor, în special regimurilor Lukașenko și Assad, dar și regimurilor din Iran, Cuba și din alte părți;

9.  solicită Consiliului să extindă lista persoanelor vizate de sancțiuni pentru a le include pe cele implicate în deportări forțate, adopții forțate ale copiilor ucraineni, „referendumuri” ilegale în regiunile Luhansk, Herson, Zaporijia și Donețk și în „alegerile” ilegale din Crimeea și Sevastopol, precum și pe toți membrii partidelor din Duma de Stat care dețin funcții în parlamentele alese la toate nivelurile, inclusiv la nivel regional și municipal; solicită interzicerea importurilor, achiziționării sau transferurilor direct sau indirect de diamante, brute sau prelucrate, originare din Federația Rusă; solicită ca Rusia și Belarus să fie incluse pe lista UE a țărilor terțe cu grad ridicat de risc în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului; îndeamnă statele membre să remedieze lacunele în aplicarea sancțiunilor, mai ales în domeniul criptoactivelor și al nerespectării normelor de combatere a spălării banilor de către facilitatorii profesioniști, și să suspende toate schimburile automate de informații fiscale și acordurile privind dubla impunere atât cu Rusia, cât și cu Belarus; solicită un embargo imediat și total asupra importurilor UE de combustibili fosili și uraniu din Rusia și abandonarea completă a conductelor Nord Stream 1 și 2, pentru a opri finanțarea războiului de agresiune al Rusiei; invită UE și statele sale membre să interzică apologia publică intenționată sau negarea agresiunii militare a Rusiei și a crimelor de război sub orice formă;

10.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă de modificare a actualului regim mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (Legea Magnițki a UE) prin extinderea domeniului său de aplicare astfel încât să includă actele de corupție și să adopte rapid sancțiuni specifice împotriva persoanelor responsabile de corupție la nivel înalt din Rusia și Belarus, precum și a facilitatorilor și beneficiarilor lor cu sediul în UE;

11.  își reiterează solicitarea fermă ca toate persoanele responsabile de comiterea, sprijinirea sau organizarea actelor ce încalcă drepturilor omului, a atrocităților și a crimelor de război în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei să fie identificate cât mai rapid posibil, urmărite penal și trase la răspundere; solicită reînnoirea sprijinului pentru anchetele independente în curs privind crimele de război și crimele împotriva umanității comise de Rusia, care ar trebui să garanteze că cei implicați în planificarea, organizarea, comiterea sau facilitarea acestor crime sunt trași la răspundere în mod individual; invită UE și statele sale membre să ofere sprijinul adecvat pentru înființarea unui tribunal special care să se ocupe de crima de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei; invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să includă crima de agresiune armată în legislația lor națională; sprijină întru totul ancheta lansată de procurorul CPI cu privire la situația din Ucraina, activitatea comisiei de anchetă din cadrul Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și eforturile organizațiilor independente ale societății civile de a aduna și păstra probe privind crimele de război; încurajează statele membre ale UE să recurgă și mai mult la principiul jurisdicției universale și să sprijine și mai intens eforturile internaționale de anchetare și urmărire penală a tuturor autorilor și persoanelor responsabile de crime de război în Ucraina; subliniază că UE trebuie să includă o perspectivă de gen în aceste anchete, de exemplu urmărirea penală a infracțiunilor de violență sexuală împotriva femeilor, care pot constitui și ele crime de război și crime împotriva umanității;

12.  invită Comisia și statele membre să depună eforturi pentru a institui un mecanism internațional de despăgubiri, cu un registru internațional al daunelor și să coopereze activ cu autoritățile ucrainene în această privință; invită Comisia și colegiuitorii să finalizeze regimul juridic care permite confiscarea activelor rusești înghețate de UE și utilizarea lor pentru a remedia diferitele consecințe ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv reconstrucția Ucrainei și despăgubirea victimelor agresiunii Rusiei;

13.  invită Consiliul și statele membre să își sporească de urgență și în mod semnificativ sprijinul politic, financiar, militar, tehnic și umanitar acordat Ucrainei, pentru a o ajuta să se apere împotriva războiului de agresiune al Rusiei și împotriva încercărilor Rusiei de a destabiliza instituțiile statului ucrainean, de a submina stabilitatea macroeconomică a țării, de a distruge infrastructura critică în domeniul energiei, comunicațiilor, apei și al transporturilor, precum și infrastructura civilă în domeniile educației, sănătății și culturii;

14.  salută propunerea Comisiei din 9 noiembrie 2022 privind un pachet de sprijin fără precedent în valoare de 18 miliarde EUR pentru Ucraina în 2023, pentru a asigura stabilitatea sa macroeconomică, a restabili infrastructura critică și a menține serviciile publice esențiale și își afirmă sprijinul pentru adoptarea rapidă a propunerii; reliefează importanța punerii rapide în aplicare a angajamentelor de a oferi asistență financiară și tehnică, în special având în vedere apropierea iernii, anotimp în care un număr mare de cetățeni ucraineni riscă să nu aibă acces la servicii de bază, cum ar fi apa, încălzirea și electricitatea;

15.  denunță ocuparea de către Rusia a centralei electrice Zaporijia, prin care se vizează terorizarea populației ucrainene și condamnă Rusia pentru că a făcut din centralele electrice ținte militare;

16.  face apel la întregul popor rus să nu se lase atras în acest război și să protesteze împotriva crimelor de război atroce comise asupra poporului ucrainean de Federația Rusă și în numele poporului rus; își exprimă sprijinul pentru cetățenii ruși care protestează și luptă din interiorul sau din afara Rusiei împotriva regimului actual ori care sprijină refugiații din Ucraina; invită Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre să intensifice sprijinul și cooperarea cu societatea civilă și cu mass-media liberă din Rusia și să ofere în continuare protecție și adăpost temporar rușilor care sunt persecutați din cauza opoziției lor față de regim; apreciază activitatea jurnaliștilor ucraineni și internaționali care spun lumii adevărul despre războiul din Ucraina, adesea riscându-și viața; solicită anchetarea crimelor ruse împotriva jurnaliștilor din Ucraina și a activităților celor implicați în campanii infracționale de dezinformare care fac parte integrantă din războiul la scară largă împotriva Ucrainei;

17.  evidențiază că actualul război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei subliniază necesitatea unei evaluări istorice și juridice aprofundate și a unei dezbateri publice transparente cu privire la crimele regimului sovietic, cel mai important chiar în Rusia, deoarece absența tragerii la răspundere și a justiției conduce doar la repetarea unor crime similare;

18.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Curții Penale Internaționale, Președintelui, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse, precum și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Ucrainei.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2022)0353. (2) Texte adoptate, P9_TA(2022)0218. (3) JO C 224, 8.6.2022, p. 104. (4) JO L 344, 28.12.2001, p. 93. (5) JO L 344, 28.12.2001, p. 70. (6) Poziția comună 2009/468/PESC a Consiliului din 15 iunie 2009 de actualizare a Poziției comune 2001/931/PESC privind aplicarea unor măsuri specifice pentru combaterea terorismului și de abrogare a Poziției comune 2009/67/PESC (JO L 151, 16.6.2009, p. 45).

Recomandarea Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE (2022/2064(INI))

P9_TA(2022)0406 A9-0251/2022

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–   având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Copenhaga din 21 și 22 iunie 1993, cunoscute și sub denumirea de Criteriile de la Copenhaga,

–   având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 29 și 30 aprilie 1997 privind aplicarea condiționalității în vederea elaborării unei strategii coerente a UE pentru relațiile cu țările din regiunea Balcanilor de Vest,

–  având în vedere declarația adoptată la summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la Salonic la 21 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de aderare la Uniunea Europeană,

–  având în vedere Procesul de la Berlin, lansat la 28 august 2014,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare pe această temă, în special cea din 24 octombrie 2019 referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania(1), recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020(2), rezoluțiile sale referitoare la rapoartele Comisiei din 2021 privind țările implicate în procesul de aderare și rezoluția sa din 23 iunie 2022 referitoare la statutul de țară candidată al Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei(3),

–  având în vedere Strategia globală a UE din 2016, conform căreia o politică de extindere credibilă constituie o investiție strategică în securitatea și prosperitatea Europei și a contribuit deja în mare măsură la instaurarea păcii în zonele care, anterior, au fost devastate de război,

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0057),

–   având în vedere summiturile UE-Balcanii de Vest, care au avut loc la Sofia și Zagreb la 17 mai 2018 și la 6 mai 2020, precum și declarațiile respective ale acestora,

–  având în vedere Declarația de la Brdo, adoptată la summitul UE-Balcanii de Vest din 6 octombrie 2021,

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 24 și 25 martie 2022,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 30 mai 2022 referitoare la Ucraina, Republica Moldova și Georgia,

–  având în vedere cererile de aderare la UE prezentate de Ucraina, Republica Moldova și Georgia, precum și avizele favorabile conexe ale Comisiei și concluziile Consiliului European, și anume cele din 23 și 24 iunie 2022 privind Europa în sens larg, Ucraina, cererile de aderare la UE prezentate de Ucraina, Republica Moldova și Georgia, Balcanii de Vest, chestiuni economice, Conferința privind viitorul Europei și relațiile externe, care au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată și au exprimat disponibilitatea de a face același lucru pentru Georgia,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 26 iunie 2018, din 18 iunie 2019, din 25 martie 2020 și din 14 decembrie 2021 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere, concluziile Consiliului din 15 iulie 2019 și din 14 octombrie 2019 privind activitățile ilegale de foraj ale Turciei în zona de est a Mării Mediterane, concluziile Consiliului European din 12 decembrie 2019, din 1 și 2 octombrie 2020 și din 15 și 16 octombrie 2020, declarația miniștrilor de externe ai UE din 15 mai 2020 și principalele rezultate ale videoconferinței lor din 14 august 2020 privind situația din estul Mării Mediterane, precum și rezultatul reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE de la Gymnich, din 27 și 28 august 2020,

–  având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte(4), inclusiv o Zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, și programul de asociere aferent,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III)(5),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată „Un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0641),

–  având în vedere raportul special 01/2022 al Curții de Conturi Europene din 10 ianuarie 2022 intitulat „Sprijinul UE pentru supremația legii în Balcanii de Vest: în pofida eforturilor, persistă probleme fundamentale”,

–  având în vedere raportul special 09/2021 al Curții de Conturi Europene din 3 iunie 2021 intitulat „Dezinformarea care afectează UE: un fenomen sub supraveghere, dar nu încă sub control”,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2021 intitulată „Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE” (COM(2021)0644),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 13 iulie 2020 intitulate „Promovarea unor valori și a unei cooperări paneuropene bazate pe norme și sprijinirea unui Consiliu al Europei redinamizat”,

–  având în vedere Busola strategică pentru securitate și apărare, aprobată oficial de Consiliu la 21 martie 2022,

–  având în vedere acordul politic din 12 iunie 2022 privind principiile pentru a asigura că Bosnia și Herțegovina este funcțională și avansează pe calea europeană,

–  având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune – raportul anual pe 2021(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2022 referitoare la convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor(7),

–  având în vedere recomandarea sa din 8 iunie 2022 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind politica externă, de securitate și apărare a UE după războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei(8),

–  având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0251/2022),

A.  întrucât extinderea este cel mai eficient instrument de politică externă al UE și una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii și continuă să fie o investiție geopolitică strategică și orientată spre viitor în pacea, securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european; întrucât, având în vedere amenințarea tot mai mare a Rusiei la adresa păcii și stabilității europene, o politică de extindere consolidată rămâne cel mai puternic instrument geopolitic de care dispune UE;

B.  întrucât extinderea constituie un proces reciproc avantajos și un instrument foarte eficient și de succes pentru stimularea reformelor necesare atât în interiorul UE, cât și în țările candidate, contribuind la încurajarea transformării democratice; întrucât eficacitatea sa a fost diminuată considerabil de-a lungul anilor din cauza faptului că UE nu a reușit să-și respecte promisiunile;

C.  întrucât politica de extindere nu ar trebui considerată drept un proces pur politic, administrativ sau tehnocratic, ci ar trebui să devină mai dinamică și mai orientată spre exterior, deoarece negocierile de aderare implică transferul progresiv și consolidarea valorilor și politicilor UE în țările candidate;

D.  întrucât UE s-a angajat să sprijine țările candidate și potențial candidate la UE care împărtășesc valorile comune ale UE; întrucât UE continuă să fie cel mai mare partener comercial și cel mai mare furnizor de investiții și asistență financiară prin intermediul IPA III, al Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, al Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – „Europa globală” și al asistenței macrofinanciare;

E.  întrucât UE ar trebui să întreprindă o reflecție cuprinzătoare asupra credibilității și a eficacității politicii de extindere, reformându-se și consolidându-se, în special în ceea ce privește funcționarea instituțiilor, a politicilor și a procedurilor sale de vot;

F.  întrucât este nevoie urgentă de un impuls, de un angajament politic și de o viziune care să fie noi, clar definite și orientate strategic, politic și geopolitic pentru a depăși statu-quoul, pentru a aborda lipsa de voință politică a UE din ultimul deceniu și pentru a redinamiza procesul de extindere în UE și, în special, în țările candidate, asigurând totodată continuitatea, coerența, credibilitatea și impactul acestuia, obținând rezultate concrete în țările implicate în procesul de extindere prin punerea în aplicare a unor reforme concrete și îndeplinind criteriile de referință ale noii metodologii de extindere;

G.  întrucât Parlamentul European rămâne un partener de încredere al țărilor în curs de aderare și un susținător al procesului de extindere, făcând posibilă realizarea de reforme instituționale și socioeconomice în beneficiul cetățenilor;

H.  întrucât, din cauza blocajelor interne din ultimii câțiva ani, Consiliul nu și-a respectat angajamentele față de țările implicate în procesul de aderare, blocând procesul de aderare și neîndeplinind promisiunile restante ale UE, conducând la întârzieri în ceea ce privește începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, precum și liberalizarea vizelor pentru Kosovo, în pofida faptului că aceste state îndeplinesc în mod consecvent criteriile de referință necesare, astfel cum a confirmat Comisia însăși; întrucât lipsa de implicare și de credibilitate a UE din ultimii câțiva ani a creat un vid, deschizând astfel calea pentru Rusia și China, precum și pentru alți actori terți răuvoitori;

I.  întrucât progresele limitate înregistrate se datorează, de asemenea, lipsei unei voințe politice reale din partea unor lideri politici din țările implicate în procesul de aderare de a realiza reforme fundamentale, deoarece declarațiile pe care le-au făcut nu au fost întotdeauna proporționale cu nivelul reformelor din cadrul procesului de aderare a țărilor respective;

J.  întrucât politica de extindere trebuie actualizată astfel încât să devină mai flexibilă, mai dinamică și mai avantajoasă, ținând seama atât de realitățile politice, cât și de noul context geopolitic creat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, păstrând, în același timp, procesul de aderare pe bază de merit; întrucât, pentru a deveni mai eficace, politica de extindere a UE trebuie să îmbine axarea în mare măsură pe aspectele fundamentale, cum ar fi statul de drept, standardele democratice, reformele economice și drepturile și libertățile fundamentale, cu introducerea treptată a țărilor candidate în diferite sectoare ale integrării în UE, avansând în mod vizibil și constant către statutul de membru deplin, pentru a menține dinamica reformelor în țările candidate și potențial candidate;

K.  întrucât noua strategie de extindere a UE ar trebui să se bazeze strict pe respectarea principiului conform căruia fiecare țară își poate alege în mod liber propria cale, ținând seama de lecțiile învățate în cadrul procesului în curs cu țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic; întrucât părților terțe nu ar trebui să li se permită să șantajeze sau să amenințe UE, susținând că extinderea UE este îndreptată împotriva lor;

L.  întrucât țările în curs de aderare la UE se confruntă cu provocări generate de ingerințele străine răuvoitoare și de campaniile de dezinformare; întrucât evoluțiile din trecut au arătat că neextinderea UE are un cost strategic grav și poate submina securitatea și stabilitatea pe continentul nostru;

M.  întrucât parteneriatul transatlantic a fost și este o platformă fiabilă și constantă pentru sprijinirea extinderii UE; întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a reconfirmat importanța acestui parteneriat;

N.  întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a determinat trei țări care au încheiat acorduri de asociere cu UE – Ucraina, Georgia și Republica Moldova – să depună cereri de aderare, exprimând dorința popoarelor lor de a trăi în țări libere și democratice, ferm ancorate în familia europeană; întrucât, la 17 iunie 2022, Comisia și-a publicat avizele privind cererile de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, recomandând Consiliului ca tuturor celor trei țări să li se ofere perspectiva de a deveni membre ale Uniunii Europene, precum și, în special, ca Ucrainei și Republicii Moldova să li se acorde statutul de țară candidată, iar Georgiei să îi fie atribuit odată ce îndeplinește anumite criterii;

O.  întrucât, la 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, recunoscând, în același timp, perspectiva europeană a Georgiei;

P.  întrucât Balcanii de Vest reprezintă o zonă de concurență strategică și geopolitică, iar unele țări din regiune sunt predispuse la destabilizare, constituind o amenințare pentru securitatea și stabilitatea continentului nostru; întrucât țările terțe exploatează aceste vulnerabilități, inclusiv prin investiții strategice și campanii de dezinformare; întrucât stabilitatea, securitatea și reziliența democratică a statelor în curs de aderare sunt legate în mod indisolubil de securitatea, stabilitatea și reziliența democratică a UE;

Q.  întrucât, în concluziile sale din 23 și 24 iunie 2022, Consiliul European și-a exprimat angajamentul deplin și fără echivoc față de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest și a solicitat accelerarea procesului de aderare;

R.  întrucât, în Busola strategică pentru securitate și apărare, Consiliul a subliniat că este necesar ca țările din Balcanii de Vest să continue să realizeze progrese concrete privind statul de drept și reformele bazate pe valorile, normele și standardele europene pentru a avansa pe calea lor europeană;

S.  întrucât decizia Consiliului ar trebui să se bazeze pe un plan de acțiune concret care nu doar să includă rezultatele preconizate din partea țărilor candidate, ci să și garanteze că Republica Moldova și Ucraina beneficiază de tot sprijinul necesar pentru a deveni state membre ale UE; întrucât planul ar trebui, de asemenea, să ofere Georgiei o foaie de parcurs clară cu cerințele concrete pe care trebuie să le îndeplinească pentru a obține statutul de țară candidată și perspectiva aderării la UE;

T.  întrucât războiul energetic purtat de Rusia și distrugerea de către aceasta a infrastructurii critice din Ucraina au exacerbat dependența și vulnerabilitățile țărilor candidate, evidențiind oportunitatea și nevoia urgentă ca UE să le acorde un sprijin financiar substanțial și imediat, precum și să investească în interconectivitatea lor energetică sustenabilă și pe termen lung cu UE, în diversificarea energetică și în autonomia strategică;

U.  întrucât Turcia este o țară candidată la aderarea la UE; întrucât Turcia rămâne foarte departe de valorile și cadrul normativ ale UE, un decalaj care crește în domenii fundamentale, cum ar fi respectarea dreptului internațional, statul de drept, drepturile omului, libertățile individuale, drepturile civile și libertatea de exprimare, precum și relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională;

V.  întrucât fiecare țară implicată în procesul de aderare ar trebui să fie evaluată pe baza meritelor individuale, iar progresele pe calea aderării la UE ar trebui să depindă de realizarea unor progrese susținute și ireversibile prin reforme necesare în raport cu UE, în special în domeniul statului de drept;

W.  întrucât aderarea la UE trebuie să aibă loc în conformitate cu articolul 49 din TUE, pe baza respectării procedurilor pertinente și sub rezerva îndeplinirii criteriilor stabilite;

X.  întrucât UE trebuie să își apere principiile și valorile, dând dovadă de solidaritate cu cei care susțin idealurile comune;

Y.  întrucât în UE sau în țările care aspiră să devină state membre nu trebuie tolerate în niciun fel retorica instigatoare, negarea genocidului sau glorificarea criminalilor de război din nicio parte; întrucât recunoașterea trecutului este singura modalitate de a realiza o reconciliere veritabilă, care este esențială pentru societățile prospere și pentru o integrare reușită;

1.  recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate:

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor în curs de aderare, pentru informare.

(1) JO C 202, 28.5.2021, p. 86. (2) JO C 362, 8.9.2021, p. 129. (3) Texte adoptate, P9_TA(2022)0249. (4) JO L 161, 29.5.2014, p. 3. (5) JO L 330, 20.9.2021, p. 1. (6) JO C 342, 6.9.2022, p. 148. (7) Texte adoptate, P9_TA(2022)0244. (8) Texte adoptate, P9_TA(2022)0235.

Recomandarea Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind situația din Libia (2021/2064(INI))

P9_TA(2022)0407 A9-0252/2022

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 25 iunie 2021,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 12 decembrie 2019,

–  având în vedere declarația din 24 decembrie 2021 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) referitoare la amânarea alegerilor,

–  având în vedere declarația VP/ÎR din 11 martie 2021 în numele Uniunii Europene privind aprobarea noului guvern de uniune națională,

–  având în vedere Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 și Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiaților,

–  având în vedere Fondul fiduciar de urgență pentru Africa al UE (EUTF),

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 9 februarie 2021 intitulată „Un parteneriat reînnoit cu țările din vecinătatea sudică – O nouă agendă pentru Mediterana” (JOIN(2021)0002),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

–  având în vedere rezoluția ONU intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, adoptată la Summitul ONU privind dezvoltarea durabilă la 25 septembrie 2015, la New York (Agenda 2030 a ONU),

–  având în vedere Acordul de la Paris, adoptat prin Decizia 1/CP.21, cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11), desfășurate la Paris între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015,

–  având în vedere Convenția din 18 septembrie 1997 privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora,

–   având în vedere Convenția privind munițiile cu dispersie din 30 mai 2008,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 31 octombrie 2000 privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere Convenția ONU din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului,

–  având în vedere Carta africană privind drepturile și bunăstarea copilului din 1 iulie 1990,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU din 26 februarie 2011 și toate rezoluțiile ulterioare referitoare la embargoul asupra armelor în Libia,

–  având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU din 29 aprilie 2022, 28 iulie 2022 și 28 octombrie 2022 privind Libia,

–  având în vedere raportul Secretarului General al ONU din 20 mai 2022 referitor la Misiunea de sprijin a ONU în Libia (UNSMIL),

–  având în vedere cel de-al 23-lea raport al procurorului Curții Penale Internaționale către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 28 aprilie 2022, în conformitate cu Rezoluția 1970 (2011),

–  având în vedere Foaia de parcurs a ONU pentru 2020, intitulată „Pentru etapa pregătitoare a unei soluții cuprinzătoare”,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de instituire a unei misiuni independente de informare privind Libia din 22 iunie 2020 și cea din 8 iulie 2022 de prelungire a mandatului acesteia cu nouă luni,

–  având în vedere rapoartele Misiunii independente de informare privind Libia la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului din 29 noiembrie 2021, 23 martie 2022, 27 iunie 2022 și 1 iulie 2022,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966,

–  având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2021 referitoare la protecția drepturilor omului și politica externă a UE în domeniul migrației(1),

–  având în vedere recomandarea sa din 30 mai 2018 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Libia(2),

–  având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0252/2022),

A.  întrucât în ultimul deceniu divergențele profunde și confruntările dintre principalele părți interesate libiene, accentuate de ingerințele actorilor străini, au condus la lupte continue pentru putere și au obstrucționat serios procesul de reconciliere națională;

B.  întrucât în noiembrie 2020 UNSMIL a facilitat desfășurarea primei runde a Forumului pentru dialog politic libian (FDPL), care a cuprins 75 de participanți libieni reprezentând întregul spectru social și politic al societății libiene; întrucât FDPL a convenit asupra unui plan pentru desfășurarea de alegeri naționale credibile, cu largă participare și democratice, care urmau să aibă loc la 24 decembrie 2021; întrucât în februarie 2021 FDPL l-a ales pe Abdul Hamid Dbeibeh în fruntea guvernului interimar de uniune națională; întrucât aprobarea de către Camera Reprezentanților libiană cu sediul la Tobruk, în martie 2021, a formării unui guvern de uniune națională a soluționat temporar impasul politic și situația de contestare a legitimității din această țară;

C.  întrucât în ianuarie 2022 Camera Reprezentanților a declarat că mandatul guvernului de uniune națională a expirat în decembrie 2021; întrucât Camera Reprezentanților l-a desemnat în consecință pe fostul ministru de interne, Fathi Bashagha, în funcția de prim-ministru în februarie 2022; întrucât liderii guvernului de uniune națională au respins numirea lui Bashagha și formarea ulterioară a unui nou guvern și nu au demisionat; întrucât guvernul de uniune națională rămâne singurul guvern recunoscut de comunitatea internațională;

D.  întrucât situația din Libia s-a deteriorat și mai mult de la amânarea pe termen nedeterminat a alegerilor la sfârșitul anului 2021, mai ales din cauză că nu s-a ajuns la un acord prealabil cu privire la temeiul juridic pentru alegeri și la criteriile de verificare a candidaților, precum și din cauză că nu s-a acordat prioritate creării de garanții esențiale pentru alegeri libere și corecte, ceea ce a accentuat impasul politic și fragmentarea națională;

E.  întrucât amânarea alegerilor i-a dezamăgit profund pe cei peste 2,8 milioane de cetățeni libieni care s-au înscris la vot, în special pe tinerii alegători, și riscă să contribuie la o și mai mare scădere a încrederii în instituțiile publice;

F.  întrucât, în ciuda faptului că recentele discuții facilitate de ONU între Camera Reprezentanților din Libia și organele legislative ale Înaltului Consiliul de Stat, care au avut loc la Cairo și Geneva în iunie 2022, au condus la un nivel de consens fără precedent în legătură cu câteva probleme mai vechi, inclusiv în legătură cu repartizarea locurilor în cele două camere legislative, cu distribuția puterii între diferitele autorități executive și cu delimitarea provinciilor, acestea nu au reușit să ducă la un acord privind o constituție larg acceptată sau un cadru legal pentru alegeri;

G.  întrucât alegerile nu pot fi un scop în sine, ele trebuind însoțite de reforme politice, economice și instituționale semnificative; întrucât implicarea femeilor, a organizațiilor societății civile, a municipalităților și a părților interesate de la nivel local este esențială pentru construirea unui stat funcțional și pentru asigurarea unei bune guvernări în Libia; întrucât toate părțile libiene ar trebui să se angajeze într-un dialog real pentru a depăși impasul politic actual și a nu utiliza forța pentru a-și soluționa diferendele; întrucât lipsa de angajament din partea părților interesate libiene de a stabili o nouă foaie de parcurs comună pentru alegeri pare să indice o lipsă comună de interes pentru construirea unor instituții politice funcționale și reprezentative;

H.  întrucât în luna iulie 2022 în întreaga țară au avut loc proteste masive împotriva proastei gestionări a instituțiilor politice și a deteriorării condițiilor de viață, inclusiv la Tripoli, Tobruk, Benghazi și Misrata; întrucât protestatarii au cerut organizarea de alegeri fără întârziere;

I.  întrucât în urma protestelor Consiliul prezidențial a propus un plan de acțiune pentru a debloca situația și a menține unitatea țării, inclusiv alegeri parlamentare și prezidențiale într-un anumit interval de timp pentru a depăși impasul;

J.  întrucât ciocnirile de la Tripoli dintre milițiile loiale lui Dbeibeh și milițiile loiale lui Bashagha au cauzat mai multe decese, inclusiv în rândul populației civile, și au subliniat încă o dată fragilitatea situației din țară;

K.  întrucât securitatea și stabilitatea în Libia sunt strâns legate de perspectiva unei tranziții democratice reale care să poată produce rezultate pentru întreaga populație a acestei țări; întrucât instabilitatea pe termen lung și impunitatea sistemică au fost factori semnificativi în reapariția confruntărilor militare, precum și a demonstrațiilor masive din întreaga țară; întrucât respectarea statului de drept și asigurarea tragerii la răspundere pentru încălcările drepturilor omului sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea politică și pacea de durată în Libia și în întreaga regiune;

L.  întrucât este extrem de important ca statele membre să își coordoneze acțiunile și se exprime unitar, consolidând eforturile de mediere ale UE și subliniind rolul central al ONU;

M.  întrucât de luni întregi Rusia subminează semnificativ capacitatea de acțiune a ONU, refuzând să se alăture consensului privind propunerile de prelungire a mandatului UNSMIL și de numire a unui nou reprezentant special al ONU pentru Libia;

N.  întrucât, după nouă luni de blocaj politic în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, Secretarul General al ONU, António Guterres, a anunțat la 2 septembrie 2022 numirea lui Abdoulaye Bathily din Senegal ca reprezentant special pentru Libia și șef al UNSMIL; întrucât la 28 octombrie 2022 Consiliul de Securitate al ONU a votat în unanimitate în favoarea prelungirii mandatului UNSMIL până la 31 octombrie 2023;

O.  întrucât în noiembrie 2019 Libia a semnat cu Turcia un memorandum de înțelegere privind delimitarea jurisdicțiilor maritime din Marea Mediterană; întrucât acest acord încalcă drepturile suverane ale statelor terțe, nu respectă dreptul mării și nu poate produce consecințe juridice pentru statele terțe, așa cum a precizat Consiliul European; întrucât la 3 octombrie 2022 Libia și Turcia au semnat un acord privind hidrocarburile pe baza memorandumului de înțelegere dintre Turcia și Libia din 2019;

P.  întrucât implicarea continuă în conflicte a grupărilor armate locale și străine cum ar fi grupul Wagner din Rusia, precum și a forțelor străine reprezintă o amenințare la adresa stabilității și securității Libiei și a întregii regiuni;

Q.  întrucât toate țările care au participat la conferințele de la Berlin privind Libia și la Conferința internațională de la Paris pentru Libia, inclusiv Rusia și Turcia, care au o prezență militară în Libia, s-au angajat să nu intervină în treburile interne ale Libiei și au sprijinit aplicarea fără întârziere a unui plan de acțiune pentru retragerea mercenarilor, a luptătorilor străini și a forțelor străine de pe teritoriul libian;

R.  întrucât recent personalități militare libiene de rang înalt au încercat să reconstituie o armată libiană unificată;

S.  întrucât o reformă profundă a sectorului de securitate este esențială pentru crearea unor forțe naționale de securitate, de poliție și militare libiene unificate, cu largă participare și responsabile, sub autoritate centrală civilă, contribuind astfel la prevenirea încălcării ale drepturilor omului în viitor, întărind statul de drept, punând capăt impunității și garantând stabilitatea politică în țară și în regiune; întrucât evoluțiile de pe teren de la sfârșitul lunii august indică, din păcate, contrariul, înregistrându-se o intensificare a luptelor care riscă să se transforme într-o escaladare militară;

T.  întrucât prezența semnificativă a minelor antipersonal și a munițiilor neexplodate, pe lângă faptul că duce la pierderea de vieți omenești, reprezintă un obstacol serios în calea redresării economice și sociale a țării;

U.  întrucât proliferarea stocurilor de arme de calibru mic, de arme ușoare și de muniție abandonată sporește instabilitatea, deoarece acestea sunt adesea deturnate atât în interiorul Libiei, cât și dincolo de frontierele sale, afectând semnificativ securitatea regională și locală, fiindcă grupările armate locale obțin acces la aceste arme, în special în regiunea Sahel;

V.  întrucât statul de drept și asigurarea tragerii la răspundere pentru încălcările drepturilor omului sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea politică și pacea durabilă; întrucât inexistența unui sistem judiciar solid, încălcarea sistematică a statului de drept, corupția larg răspândită care rezultă din acestea și încălcările repetate ale drepturilor omului contribuie la crearea în această țară a unui climat de impunitate care este un obstacol semnificativ în calea coexistenței pașnice și a întoarcerii în siguranță la casele lor a persoanelor strămutate în interiorul țării;

W.  întrucât Libia este țara cu cele mai mari rezerve de petrol din Africa, membră a Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și unul dintre principalii furnizori de petrol pe piețele mondiale; întrucât economia Libiei se bazează în mare măsură pe sectorul petrolier; întrucât producția de petrol a fost adesea instrumentalizată de diferiți actori, care au închis în mod repetat instalațiile petroliere în scopuri politice; întrucât practica jafului și exportul ilicit de țiței și de produse petroliere rafinate reprezintă o amenințare la adresa păcii, securității și stabilității Libiei și, ca urmare, trebuie oprite;

X.  întrucât închiderea parțială timp de luni întregi a instalațiilor petroliere ale Libiei de către forțele loiale mareșalului Khalifa Haftar, care a început în aprilie 2022, a redus semnificativ producția țării, cauzând o scădere a veniturilor la bugetul de stat, și a avut repercusiuni serioase dincolo de frontierele Libiei, inclusiv o nouă creștere a prețurilor la energie, deja ridicate din cauza invadării Ucrainei de către Rusia; întrucât în iulie 2022 părțile interesate din vestul și estul Libiei au ajuns la un acord privind reluarea producției și exporturilor de petrol la toate câmpurile petroliere și porturile libiene blocate;

Y.  întrucât schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială la adresa Libiei, o țară care suferă din ce în ce mai mult de secete grave și de penurie de apă; întrucât în discursul său din cadrul Summitului ONU privind schimbările climatice COP27 din Egipt șeful Consiliului Prezidențial libian Mohammed Menfi a declarat că „schimbările climatice subminează șansele de dezvoltare și de investiții și limitează creșterea economică”; întrucât, așa cum a reamintit fosta consilieră specială a Secretarului General al ONU pentru Libia, Stephanie Williams, fragilitatea climatică a Libiei este accentuată și de dependența exclusivă a țării de combustibilii fosili și de infrastructurile sale deteriorate de energie electrică și de alimentare cu apă;

Z.  întrucât Grupul de lucru economic al Comitetului internațional de monitorizare privind Libia (GLE), coprezidat de UE, Egipt, SUA și UNSMIL, colaborează cu autoritățile libiene pentru furnizarea de servicii de bază populației libiene, consolidarea instituțiilor economice, revitalizarea sectorului privat și îmbunătățirea procesului bugetar; întrucât GLE a înregistrat deja progrese semnificative în ceea ce privește sprijinirea reunificării Băncii Centrale a Libiei; întrucât, cu toate acestea, consultările pe această temă au fost suspendate recent;

AA.  întrucât Misiunea UE de asistență la frontieră în Libia (EUBAM Libya) a sprijinit din 2013 autoritățile libiene în ameliorarea gestionării frontierelor și a securității în această țară; întrucât misiunea EUBAM Libya a fost prelungită până la 30 iunie 2023;

AB.  întrucât EUBAM Libya, în cooperare cu Reprezentantul Special al UE pentru Sahel, celula regională de consiliere și coordonare și programul de combatere a terorismului (CT-JUST), a organizat la Tunis, în perioada 22-23 noiembrie 2022, o conferință regională privind cooperarea transfrontalieră dintre Libia și țările din Sahel, cu scopul de a sprijini securitatea și stabilitatea regională prin consolidarea cooperării transfrontaliere în lupta împotriva criminalității transfrontaliere, inclusiv a terorismului și a criminalității organizate;

AC.  întrucât operațiunea Irini a forțelor navale ale Uniunii Europene în Mediterana (EUNAVFOR MED Irini) a fost lansată la 31 martie 2020 și prelungită până la 31 martie 2023; întrucât rolul său primar este aplicarea embargoului asupra armelor impus Libiei în concordanță cu rezoluția 1973 (2011) a Consiliului de Securitate al ONU; întrucât embargoul ONU asupra armelor a fost încălcat de mai multe ori și încontinuu de mai mulți actori;

AD.  întrucât la 15 ianuarie 2021 Irini și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) au semnat un acord de lucru prin care, printre altele, vor face schimb de informații privind infracționalitatea transfrontalieră, cum ar fi traficul de arme și de persoane; întrucât Frontex face schimb de informații privind situații reale sau potențiale de pericol pe mare din regiunea libiană de căutare și salvare cu autoritățile și centrele de coordonare de resort, inclusiv cu centrele de coordonare a operațiunilor de salvare pe mare (MRCC) din Italia, Malta și Tunisia, precum și cu Centrul de coordonare a operațiunilor de salvare din Libia și cu centrul comun de coordonare a operațiunilor de salvare, finanțat de UE prin intermediul EUTF și operat de paza de coastă și de forțele navale libiene;

AE.  întrucât stabilitatea și securitatea Libiei sunt esențiale pentru cei din regiunea mediteraneeană extinsă;

AF.  întrucât UE a adoptat un parteneriat reînnoit cu vecinătatea sudică, care se axează pe dezvoltare umană, bună guvernare și stat de drept, reziliență, prosperitate și tranziție digitală, pace și securitate, migrație și mobilitate, precum și pe tranziția verde, reziliența la schimbările climatice, energie și mediu;

AG.  întrucât UE alocă în medie 37 de milioane EUR pe an în perioada 2021-2024 pentru eforturile de construcție statală, nevoile de dezvoltare umană și serviciile de sănătate de bază în Libia;

AH.  întrucât societatea civilă libiană trebuie să joace un rol esențial în definirea viitorului acestei țări; întrucât în ultimele luni s-a înregistrat o restrângere îngrijorătoare a spațiului civic, caracterizată de legi și reglementări din ce în ce mai draconice; întrucât numeroși activiști politici, apărători ai drepturilor omului, membrii ai personalului umanitar, jurnaliști, magistrați și avocați au fost amenințați, răpiți, reținuți arbitrar, torturați și uciși; întrucât inexistența unui sistem de justiție autonom și independent împiedică victimele încălcărilor drepturilor omului să recurgă la remedierea în justiție a prejudiciului;

AI.  întrucât migranții, refugiații și solicitanții de azil sunt victime ale unor încălcări generalizate și sistematice ale drepturilor omului cum ar fi traficul de ființe umane, arestarea arbitrară, detenția, extorcarea, violul, sclavia și răpirea pentru șantaj și exploatare comise atât de autoritățile statului, cât și de grupările armate;

AJ.  întrucât Libia este un punct de tranzit și de plecare important pentru migranții care încearcă să ajungă în Europa, în special din Africa Subsahariană; întrucât mii de oameni și-au pierdut viața încercând să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa;

AK.  întrucât unul dintre obiectivele sprijinului UE pentru gestionarea frontierelor în Libia este de a preveni pierderea de vieți omenești în Marea Mediterană; întrucât ONG-urile au jucat adesea un rol lăudabil în salvarea de vieți omenești în Marea Mediterană; întrucât scăderea bruscă a numărului de nave de căutare și salvare a avut consecințe mortale pentru persoanele în căutare de siguranță; întrucât rețelele de trafic de persoane exploatează principiul misiunilor de căutare și salvare pentru a obține profituri ilegale de pe urma celor care fug de atrocitățile din Libia, perpetuând astfel suferința umană și devenind responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului; întrucât Consiliul European a reiterat faptul că toate navele care operează în Marea Mediterană trebuie să respecte dreptul internațional și dreptul UE; întrucât atât organismele ONU, cât și ONG-urile importante au documentat încălcări ale drepturilor omului comise împotriva persoanelor care încearcă să fugă din Libia pe mare; întrucât persoanele interceptate de paza de coastă libiană și debarcate după salvarea pe mare sunt adesea plasate în centre de detenție pentru imigranți și li se încalcă drepturile omului; întrucât UE așteaptă din partea autorităților libiene, inclusiv din partea pazei de coastă libiene cu care cooperează, să asigure respectarea drepturilor omului și a demnității migranților, să ancheteze incidentele de violență și să ia măsuri adecvate împotriva celor responsabili; întrucât aceste încălcări continuă însă să existe, în special din cauza ineficienței mecanismelor de monitorizare și de tragere la răspundere;

AL.  întrucât aproximativ 160 000 de persoane strămutate în interiorul țării sunt încă lipsite de protecție și asistență suficiente;

AM.  întrucât femeile și copiii sunt expuși unui risc mai ridicat de exploatare, trafic, violență sexuală și de gen, prostituție forțată și detenție ilegală;

AN.  întrucât violența sexuală și de gen este larg răspândită și alimentată de impunitate; întrucât supraviețuitorii violenței sexuale sunt adesea marginalizați și stigmatizați de familiile și comunitățile lor; întrucât cadrul juridic intern nu prevede protecția adecvată a supraviețuitorilor violenței sexuale;

AO.  întrucât misiunea independentă de informare a ONU privind Libia a concluzionat în rapoartele sale că are motive întemeiate să creadă că în Libia au fost și sunt încă comise crime împotriva umanității și crime de război; întrucât la 8 iulie 2022 Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a reînnoit mandatul misiunii pentru o durată finală de nouă luni, care nu poate fi prelungită, pentru ca aceasta să își prezinte recomandările finale,

1.  recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate ca în aplicarea politicii UE privind Libia:

2.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Comitetului Regiunilor.

(1) JO C 15, 12.1.2022, p. 70. (2) JO C 76, 9.3.2020, p. 206.

Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 referitoare la promovarea stabilității și securității regionale în regiunea Orientului Mijlociu extins (2020/2113(INI))

P9_TA(2022)0408 A9-0256/2022

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolele 8 și 21,

–  având în vedere Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 referitoare la punerea în aplicare a Politicii de securitate și apărare comune - raportul anual pe 2021”(2),

–  având în vedere raportul Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 iunie 2021 intitulat „Raportul PESC – prioritățile noastre în 2021”,

–  având în vedere declarația comună din 17 noiembrie 2021 a Uniunii Europene și a Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) privind sprijinul acordat de Uniunea Europeană către UNRWA (2021-2024),

–  având în vedere Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei din 18 mai 2022 privind un parteneriat strategic cu Golful (JOIN(2022)0013), precum și concluziile Consiliului din 20 iunie 2022 pe această temă,

–  având în vedere Rezoluția 66/290 a Adunării Generale a ONU din 10 septembrie 2012 intitulată „Acțiuni întreprinse în baza punctului 143 privind securitatea umană din Concluziile summitului mondial din 2005”,

–  având în vedere Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU din 31 octombrie 2000 privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere rezoluția 70/1 a Adunării Generale a ONU din 25 septembrie 2015 intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU,

–  având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2020 referitoare la egalitatea de gen în politica externă și de securitate a UE(3),

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0256/2022),

A.  întrucât țările din regiunea Orientului Mijlociu extins la care se referă prezentul raport și care cuprinde zona dintre Marea Mediterană și Golful Persic, sunt foarte diverse; întrucât această regiune este strategică pentru UE, date fiind poziția sa geografică și legăturile sale comune, și necesită o abordare pe termen lung și o politică coordonată, ținând seama de obiectivele Uniunii de a promova valorile păcii, securității și protecției drepturilor omului, cu respectarea strictă a dreptului internațional; întrucât stabilitatea și securitatea Europei și a regiunii Orientului Mijlociu extins sunt interdependente și întrucât situația securității în regiune, caracterizată în prezent de conflicte în desfășurare, cu o puternică dimensiune regională și extra-regională, este fragilă și foarte îngrijorătoare;

B.  întrucât regiunea Orientului Mijlociu este victima a numeroase surse de instabilitate, consecințe atât ale tensiunilor geopolitice structurale, cât și ale factorilor endogeni persistenți, cum ar fi problemele de dezvoltare socioeconomică, guvernarea defectuoasă și radicalismul religios; întrucât numeroase țări din Orientul Mijlociu extins s-au confruntat cu războaie, instabilitate și crize sociale și financiare; întrucât organizațiile teroriste au exploatat instabilitatea și situația de securitate și au provocat moartea multor civili; întrucât, în acest context tulbure și ținând seama de relațiile istorice și de vecinătate, Uniunea are un rol-cheie de jucat pentru a contribui la stabilizarea acestei regiuni; întrucât UE, în calitate de actor global, trebuie să se poată afirma ca partener constructiv, bazându-se pe capacitățile sale de mediere pentru a ajuta țările din Orientul Mijlociu să ajungă la stabilitate și prosperitate;

C.  întrucât influența și rolul diferitelor state membre ale UE în regiune sunt foarte inegale, din cauza legăturilor lor istorice, culturale și socioeconomice specifice; întrucât toate statele membre ale UE au obiectivul comun de a asigura securitatea și stabilitatea, precum și de a promova drepturile omului și democrația; întrucât aceste diferențe pot alimenta percepții uneori contradictorii sau antagoniste în rândul țărilor din regiune, precum și strategii rivale profund dăunătoare unei abordări mai coerente și mai eficace a UE; întrucât politica UE se axează tot mai mult pe problemele legate de migrație și azil, precum și pe combaterea terorismului; întrucât este, de asemenea, necesar să se pună accentul pe cauzele profunde ale instabilității, pentru a putea oferi strategii și soluții pe termen lung la provocările comune;

D.  întrucât Golful Persic concentrează rivalități statale, etnice și religioase exacerbate, care au potențialul nu numai să întrețină crizele actuale, precum cea din Yemen, ci și să proiecteze instabilitatea în întreaga regiune;

E.  întrucât conflictele nesoluționate din Libia și Siria reprezintă un motiv de îngrijorare majoră, care împiedică stabilitatea întregii regiuni; întrucât în aceste țări sunt prezenți și actori terți, cum ar fi Iranul, Rusia și Turcia în cazul Siriei, iar în aceste conflicte sunt implicate grupuri militare și paramilitare, cum ar fi Grupul Wagner din Rusia; întrucât Yemenul se află în plină criză politică și umanitară prelungită, care a fost exacerbată de război și întrucât a existat un flux constant de arme către această țară; întrucât 80 % din populație, și anume 24,1 milioane de persoane, au nevoie de ajutor și de protecție umanitară; întrucât războiul din Yemen constituie în prezent cea mai importantă criză umanitară din lume; întrucât în Irak și în Liban există conflicte sociale și politice în curs, în care se implică diferite puteri regionale încercând să influențeze populația locală pentru a-și extinde controlul; întrucât este posibil ca aceste conflicte să se extindă în continuare; întrucât actuala ocupație a teritoriilor palestiniene de către Israel continuă să fie o sursă de instabilitate; întrucât conflictele din regiune au afectat viețile a milioane de refugiați forțați să își părăsească țările, printre care se numără circa 14 milioane de palestinieni(4), 7 milioane de sirieni(5), 2 milioane de irakieni(6) și 1,7 milioane de yemeniți(7);

F.  întrucât UNRWA continuă să contribuie la stabilitatea și la pacea din regiune; întrucât acest organism nu dispune de finanțare adecvată pentru a-și îndeplini mandatul său, care este esențial pentru dezvoltarea umană și sprijinul umanitar pentru unii dintre cei mai vulnerabili refugiați din lume și, prin urmare, sprijinul continuu al UE pentru UNRWA este un element-cheie al strategiei UE de a contribui la promovarea securității, stabilității și dezvoltării în regiune;

G.  întrucât SUA, deși acordă mai puțină prioritate regiunii, continuă să joace un rol relevant, inclusiv printr-o prezență militară și de securitate directă, care s-a redus, dar care joacă în continuare un rol decisiv în multe țări; întrucât Rusia a devenit un actor militar în regiune în urma intervenției sale din 2015 în sprijinul regimului sirian;

H.  întrucât, la 15 septembrie 2020, Emiratele Arabe Unite și Bahrainul au convenit să își normalizeze relațiile diplomatice cu Israelul prin semnarea așa-numitelor Acorduri Abraham;

I.  întrucât summitul din 27-28 martie 2022 dintre Israel, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Egipt și Maroc, care a avut drept scop crearea unei abordări regionale în materie de securitate și intensificarea cooperării dintre aceste țări, la care a participat și Secretarul de Stat al SUA, a pregătit terenul pentru o nouă abordare regională în materie de securitate; întrucât, începând din 2011, Iranul și-a extins în mod semnificativ influența în regiune; întrucât, la summitul anual al Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) de la Al-Ula din 2021, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt și Bahrain au încetat boicotul asupra Qatarului, după aproape patru ani; întrucât, în 2021, discuțiile dintre Arabia Saudită și Iran și dialogurile la nivel înalt dintre Iran și Emiratele Arabe Unite au contribuit la detensionarea conflictului din regiune;

J.  întrucât atât Ucraina, cât și Rusia sunt principalii exportatori de cereale și îngrășăminte pentru produse agricole pentru numeroase țări din regiune, care sunt foarte dependente și vulnerabile; întrucât războiul Rusiei din Ucraina și blocada sa asupra cerealelor din Ucraina cauzează penurii de grâu și cereale și ar putea împinge până la 49 de milioane de persoane să ajungă în prag de foamete; întrucât perturbările generate de război exacerbează prețurile deja în creștere la alimente și adâncesc sărăcia;

K.  întrucât statele membre ale UE continuă să exporte arme în țările din regiune; întrucât UE a stabilit o poziție comună care stabilește norme comune ce reglementează controlul exporturilor de tehnologie și de echipament militar(8);

L.  întrucât țările din regiune sunt parteneri comerciali cheie pentru UE și între cele două părți există legături economice importante; întrucât actuala criză energetică mondială, care a fost exacerbată de războiul Rusiei din Ucraina, a condus la intensificarea contactelor cu CCG și cu alte țări din regiune pentru importul de resurse energetice în UE; întrucât există potențial pentru o cooperare mai strânsă și în alte domenii, cum ar fi tranziția verde, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, turismul, o mai bună guvernanță, educația, cultura și drepturile omului; întrucât Comunicarea comună privind un parteneriat strategic cu Golful a evidențiat mai multe domenii de interes comun între UE, CCG și alte țări din Golf; întrucât statele arabe din Golf și-au intensificat ajutorul umanitar și de dezvoltare internațional;

M.  întrucât Orientul Mijlociu extins se numără printre regiunile cele mai afectate de schimbările climatice de la nivel mondial, temperaturile crescând de două ori mai rapid decât media globală; întrucât țările din regiune se confruntă cu o multitudine de provocări legate de mediu, cum ar fi deșertificarea, pierderea biodiversității, poluarea în zonele marine și costiere, poluarea aerului, precum și deficitul de apă și calitatea acesteia, care vor fi agravate de schimbările climatice; întrucât frecvența și intensitatea furtunilor de nisip crește în mod constant în regiune; întrucât deficitul de apă, deșertificarea și insecuritatea alimentară cauzate de schimbările climatice amenință securitatea umană și pot agrava conflictele existente sau pot declanșa noi conflicte în regiune; întrucât, în contextul actualei crize energetice globale și al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, este necesar să se intensifice contactele cu partenerii din regiune; întrucât există potențial pentru o cooperare mai strânsă în alte domenii, cum ar fi tranziția verde, o mai bună guvernanță și drepturile omului; întrucât Pactul verde european poate crea canale pentru o cooperare constructivă între UE și țările din regiune; întrucât UE va trebui să importe energie din surse regenerabile pentru a-și îndeplini obiectivele climatice; întrucât, în contextul eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de renunțare la combustibilii fosili, țările din Orientul Mijlociu extins trebuie să își diversifice economiile, care sunt bazate în mare măsură pe extracția de hidrocarburi și pe comercializarea acestora; întrucât, în octombrie 2021, Emiratele Arabe Unite s-au angajat să atingă neutralitatea emisiilor până în 2050, Arabia Saudită s-a angajat să atingă neutralitatea emisiilor pe plan intern până în 2060, iar Qatarul s-a angajat să reducă cu 25 % emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030;

N.  întrucât problemele asociate cu guvernanța nefavorabilă incluziunii și încălcarea statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și terorismul, corupția și ingerințele străine în regiune sunt îngrijorătoare și reprezintă surse semnificative de instabilitate și insecuritate; întrucât încarcerarea sau torturarea unor personalități pașnice ale opoziției politice, a apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor sociali din mai multe țări din regiune a crescut ca răspuns la aspirațiile democratice legitime și deschide calea pentru noi conflicte; întrucât, potrivit rapoartelor, în 2021 au fost înregistrate 520 de execuții în șapte țări – Egipt, Iran, Irak, Arabia Saudită, Siria, Emiratele Arabe Unite și Yemen, ceea ce reprezintă o creștere de 19 % față de 2020; întrucât corupția adânc înrădăcinată are efecte negative asupra ocupării forței de muncă, a creșterii și a dezvoltării și afectează capacitatea statelor de a-și îndeplini obligația de a promova, respecta și proteja drepturile omului în rândul persoanelor din jurisdicțiile lor; întrucât cel mai ridicat nivel al șomajului în rândul tinerilor din lume și încarcerarea sau torturarea personalităților opoziției politice și a activiștilor sociali în întreaga regiune alimentează tensiunile și conflictele;

O.  întrucât definiția stabilității și a securității este legată într-un mod pozitiv de dezvoltarea democratică și de respectarea statului de drept; întrucât cercetările recente(9) în domeniul economiei politice confirmă că „democrația are un efect pozitiv semnificativ din punct de vedere economic și statistic asupra viitorului PIB pe cap de locuitor”, acest lucru însemnând că „pe termen lung, PIB-ul crește cu aproximativ 20-25 % în 25 de ani de la inițierea unui proces de democratizare; întrucât reprimarea pluralismului mass-mediei și a libertății presei a destabilizat și mai mult regiunea, prin promovarea sporită a violenței și prin demonizarea tuturor vocilor opoziției;

P.  întrucât, potrivit UNICEF, copiii și tinerii (cu vârste cuprinse între 0 și 24 de ani) din regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord reprezintă în prezent aproape jumătate din populația regiunii; întrucât, în conformitate cu sondajul realizat în rândul tinerilor arabi în 2021, creșterea costului vieții și alte probleme legate de coșul zilnic sunt considerate dificultăți principale cu care se confruntă regiunea, deoarece peste o treime dintre tinerii arabi trăiesc de pe o zi pe alta; întrucât sute de copii europeni au fost ținuți timp de peste patru ani în taberele de detenție Al-Hol și Al-Roj;

Q.  întrucât orientările UE privind drepturile omului, inclusiv cele privind violența împotriva femeilor și fetelor, și promovarea drepturilor femeilor și a egalității de gen ar trebui să fie consolidate și să se afle în centrul strategiei UE pentru regiune; întrucât drepturile femeilor sunt încălcate în mod sistematic, iar activiștii pentru drepturile femeilor continuă să fie hărțuiți, intimidați, deținuți și închiși în închisorile din regiune sau împiedicați să călătorească; întrucât crimele de onoare sunt în continuare foarte frecvente în multe țări din Orientul Mijlociu extins și multe femei continuă să trăiască în captivitate conjugală; întrucât includerea deplină a femeilor în prevenirea și soluționarea conflictelor s-a dovedit a fi benefică în promovarea securității și a stabilității la nivel global; întrucât, în ultimii ani, în cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului s-a pus un accent important pe creșterea nivelului de reprezentare a femeilor în cadrul forței de muncă, precum și al autorităților locale și al parlamentelor;

R.  întrucât persoanele LGBTI continuă să fie victime ale represiunii și violenței în întreaga regiune, iar pedeapsa cu moartea este în continuare în vigoare în multe țări din regiune,

S.  întrucât minoritățile religioase și etnice, inclusiv creștinii, continuă să fie persecutate în multe țări din Orientul Mijlociu și întrucât exercitarea deplină a drepturilor și libertăților acestora ar trebui garantată;

T.  întrucât evenimentele recente din Iran au dus la deteriorarea și mai mare a crizei drepturilor omului care exista deja; întrucât, în urma decesului lui Mahsa Amini, în întreaga țară au izbucnit proteste în masă, iar autoritățile iraniene au reacționat prin măsuri represive inacceptabile, vizând în special femeile care protestează împotriva abuzurilor și a discriminării sistemice;

Situația actuală

1.  subliniază că situația actuală din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu se caracterizează prin desfășurarea persistentă a conflictelor, inclusiv a conflictelor paralizante duse prin interpuși și cu o dimensiune regională și a crizelor cu surse multiple, ceea ce face ca dezvoltarea unei strategii europene globale să fie deosebit de complexă, deoarece orice contribuție trebuie să fie multidimensională și adaptată la particularitățile fiecărei situații, menținând, în același timp, o dimensiune regională și internațională coerentă; subliniază că orice implicare a statelor membre ale UE sau a altor părți externe, în special a Rusiei, trebuie să aibă ca scop soluționarea conflictelor și creșterea nivelului de securitate și de stabilitate; constată că, pe lângă conflictele actuale, există și conflicte latente, de care UE trebuie să țină seama atunci când își stabilește strategia pe termen lung de abordare a cauzelor profunde ale instabilității din regiune;

2.  salută eforturile UE pentru a promova democrația, statul de drept, drepturile omului, dezvoltarea economică și libertățile fundamentale în regiunea Orientului Mijlociu și invită UE să încurajeze mai mult fiecare țară să realizeze reforme politice și economice;

3.  subliniază că UE promovează o agendă de pace și stabilitate și este dispusă să coopereze mai îndeaproape și să partajeze metodele, experiențele și bunele practici în materie de prevenire a conflictelor, de mediere și de combatere a terorismului, atât la nivel bilateral, cât și regional;

4.  subliniază că UE are propriile sale interese în Orientul Mijlociu ca domeniu de interes major care afectează securitatea UE și a cetățenilor săi, și anume promovarea păcii, a stabilității și a dezamorsării tensiunilor în întreaga regiune, combaterea schimbărilor climatice, cooperarea în domeniul producției de energie curată, promovarea și implementarea multilateralismului, promovarea respectării drepturilor omului, a statului de drept și a bunei guvernanțe, creșterea prosperității, satisfacerea nevoilor umanitare și de dezvoltare la nivel mondial și promovarea sănătății la nivel mondial; subliniază că securitatea UE este interdependentă de securitatea din Orientul Mijlociu și că instrumentele de finanțare ale UE, cum ar fi Instrumentul european pentru pace și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală, precum și ajutorul umanitar și operațiunile destinate regiunii ar trebui să aducă o contribuție importantă la stabilitatea și prosperitatea regiunii; subliniază responsabilitatea autorităților competente ale UE de a asigura în continuare responsabilitatea financiară și transparența pe baza metodologiei existente pentru gestionarea performanței și a sistemul de raportare și că nicio finanțare din partea UE nu poate fi deturnată către organizații sau activități teroriste;

5.  subliniază că actorii globali și regionali care nu condiționează în niciun mod ajutorul lor de principiile bunei guvernanțe promovate de UE își consolidează tot mai mult acțiunile, în special în domeniul militar, în țările africane și subminează mecanismele multilaterale care sunt esențiale pentru menținerea păcii;

6.  constată că regiunea a trecut prin schimbări istorice începând cu Primăvara arabă din 2011; subliniază, cu toate acestea, că instabilitatea care a urmat a fost cauzată, printre altele, de decizia anumitor regimuri autoritare de a recurge la violență împotriva protestelor și criticilor pașnice; consideră că polarizarea tot mai mare este contraproductivă pentru obiectivele UE în domeniul stabilității și securității; invită UE să încurajeze multilateralismul și integrarea regională în Orientul Mijlociu extins prin intermediul Parteneriatului instituțional UE-CCG și al Parteneriatului euro-mediteraneean, inclusiv prin intermediul unor relații interparlamentare puternice; încurajează UE, în paralel, să își intensifice discuțiile și parteneriatele bilaterale cu toate părțile interesate angajate în mod serios în instaurarea păcii și stabilității în regiune;

7.  subliniază rolul important pe care UE l-ar putea juca în cooperarea strânsă cu partenerii din regiune, inclusiv cu societatea civilă, cu vocile pașnice ale opoziției, cu sindicatele și cu comunitatea de afaceri, la nivel bilateral, regional și internațional, pentru a contribui la formularea unui răspuns colectiv în vederea stabilizării și dezvoltării, element esențial pentru promovarea stabilității; salută, în acest sens, eforturile depuse de actorii regionali, cum ar fi Irakul, Kuweitul, Omanul și Qatarul, în direcția promovării unui dialog diplomatic intraregional constructiv, inclusiv prin inițiative precum Conferința de la Bagdad pentru cooperare și parteneriat din 2021 și discuțiile pentru normalizarea relațiilor dintre Iran și Arabia Saudită, intermediate de Irak; solicită UE să sprijine aceste eforturi diplomatice ori de câte ori este posibil și să încurajeze asumarea responsabilității la nivel regional pentru dezamorsarea tensiunilor; solicită, prin urmare, consolidarea cooperării cu organizațiile regionale, precum CCG și Liga Arabă;

8.  salută comunicarea comună privind un parteneriat strategic cu Golful pentru a promova o cooperare extinsă cu țările CCG în diferite domenii; consideră că această comunicare reprezintă un pas important pentru ca rolul statelor arabe din Golf să fie recunoscut în regiune și pentru ca relațiile interregionale dintre UE și Golf să fie așezate pe o nouă bază; consideră că această comunicare ar fi putut câștiga de pe urma elaborării unor politici care să vizeze depășirea actualei lipse de încredere dintre diferitele părți interesate din Golf, inclusiv CCG, Irak și Iran; consideră că UE ar trebui să sprijine cooperarea orientată către problemele existente între actorii regionali cu privire la provocările comune, cum ar fi schimbările climatice, dezastrele naturale, comerțul, obiectivele de dezvoltare durabilă, printre altele, ca mijloc de consolidare a încrederii în regiune; salută rolul central al cooperării în realizarea tranziției verzi, însă regretă că țările în cauză nu își asumă un angajament mai serios în ceea ce privește situația precară a drepturilor omului și politica externă și de securitate problematică; invită UE și statele sale membre să sublinieze faptul că un parteneriat mai strâns cu țările din Golf ar trebui corelat cu criterii de referință clare privind drepturile omului în vederea progresului, inclusiv privind responsabilitatea pentru crimele de război din Yemen, drepturile femeilor, libertatea de exprimare și de asociere, eliberarea apărătorilor drepturilor omului, moratoriul privind aplicarea pedepsei cu moartea, drepturile lucrătorilor migranți și alinierea la forurile internaționale; salută propunerea din comunicarea comună de a intensifica colaborarea UE cu țările din Golf în ceea ce privește finanțarea ajutorului umanitar internațional și a ajutorului pentru dezvoltare; invită Comisia să încurajeze donatorii din Golf să canalizeze o parte mai mare din ajutorul umanitar și pentru dezvoltare pe care îl oferă prin instituții multilaterale(10), având în vedere că ajutorul este, în principal, bilateral și doar 1-6 % din ajutor este acordat prin instituții multilaterale; recomandă Comisiei să ofere țărilor respective asistență în reconsiderarea obiectivelor lor în materie de ajutor și în consolidarea cooperării și a coordonării țărilor între ele și cu UE;

9.  condamnă atacurile violente asupra populației yemenite care au loc din 2015 încoace și care sunt responsabile pentru pierderea a mii de vieți omenești, distrugerea infrastructurilor civile esențiale și foamete pe scară largă; reamintește că nu poate exista o soluție militară la conflictul din Yemen și că criza poate fi soluționată în mod sustenabil numai printr-un proces de negociere incluziv, condus de Yemen și asumat de Yemen, care să implice toate componentele societății yemenite și toate părțile implicate în conflict; invită statele membre ale UE să suspende exportul de arme utilizate în războiul din Yemen, având în vedere riscul grav de încălcare a dreptului internațional umanitar sau a dreptului umanitar; condamnă furnizarea unui volum semnificativ de arme și componente de către persoane și entități iraniene mișcării Houthi; salută anunțul de armistițiu mediat de ONU din aprilie 2022 în Yemen între coaliția condusă de Arabia Saudită și rebelii Houthi sprijiniți de Iran, precum și reînnoirea acestuia în iunie 2022; insistă asupra faptului că armistițiul ar trebui să reprezinte primul pas pentru a pregăti terenul pentru negocieri de pace credibile între părțile yemenite, care ar trebui să ducă la încetarea războiului și a unuia dintre cele mai mari dezastre umanitare din lume; subliniază că conflictul nu poate fi soluționat cu adevărat fără ca cei acuzați de crime de război să fie trași la răspundere; invită toate părțile să respecte armistițiul și să se implice în negocieri de bună-credință care să conducă la acorduri politice și de securitate viabile, în conformitate cu Rezoluția 2216 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU, cu mecanismele de punere în aplicare comună ale Misiunii Organizației Națiunilor Unite de sprijinire a Acordului privind Hodeidah, și la încetarea generală a focului, astfel cum prevede Rezoluția 2532 (2020) a Consiliului de Securitate al ONU; atrage atenția asupra dezastrului umanitar cauzat de războiul din Yemen, care s-a desfășurat în continuu din 2016 încoace; invită toate părțile să respecte dreptul internațional umanitar și să se implice pe deplin în negocierile de pace conduse de ONU;

10.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la escaladarea tensiunilor din Irak, inclusiv a ingerințelor străine, care reprezintă o amenințare la adresa activității instituțiilor de stat esențiale din țară; invită toate părțile să dea dovadă de cea mai mare reținere și să își păstreze calmul, deoarece este esențial ca toți actorii să evite orice acțiuni care ar putea duce la noi violențe; reiterează sprijinul ferm al UE pentru securitatea, stabilitatea și suveranitatea Irakului; își exprimă îngrijorarea cu privire la situația din Irak și subliniază frustrarea populară profundă legată de corupția persistentă din țară; încurajează UE și statele sale membre să contribuie la asigurarea stabilității în Irak sprijinind reconstrucția și concilierea post-conflict, precum și consolidarea instituțională responsabilă, pentru a proteja țara de rivalitățile geopolitice și a elimina discrepanțele sociale din ce în ce mai mari; subliniază că distrugerea patrimoniului cultural și jefuirea operelor de artă și a altor bunuri culturale în timpul conflictelor armate trebuie abordate atât în ceea ce privește reconstrucția, cât și restituirea, pentru a proteja și a asigura integritatea patrimoniului cultural și a identității societăților, comunităților, grupurilor și persoanelor; subliniază relevanța misiunii UE de consiliere în Irak; subliniază totuși că această misiune trebuie să se reformeze pentru a avea un impact mai mare pe teren, în cooperare cu autoritățile irakiene;

11.  reamintește că conflictul din Liban este o consecință a clientelismului actorilor politici, corelate cu o corupție endemică, și că orice ajutor financiar din partea UE trebuie să fie condiționat de existența unui guvern democratic și incluziv, care să adopte o poziție clară împotriva corupției; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la prelungirea crizei politice, economice, financiare și sociale din Liban, care continuă să provoace suferințe întregii populații; salută alegerile parlamentare din Liban care au avut loc la 15 mai 2022 și solicită formarea rapidă și incluzivă a unui nou guvern care să se ghideze în funcție de misiuni, să fie credibil și responsabil și care să nu fie supus influenței străine; invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să exercite în continuare o presiune puternică asupra reprezentanților politici ai Libanului pentru realizarea de reforme, inclusiv prin condiționarea sprijinului structural pe scară largă de implementarea unei schimbări reale; invită, în același timp, UE și statele sale membre să crească nivelul asistenței umanitare acordate poporului libanez, precum și al sprijinului furnizat pentru serviciile publice de bază și pentru organizațiile care funcționează la nivel local și societatea civilă;

12.  subliniază responsabilitatea deosebită a regimului sirian; subliniază responsabilitatea deosebită a Rusiei, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, care din 2011 încoace și-a exercitat de 18 ori dreptul de veto împotriva rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU care vizează găsirea unei soluții politice la criza siriană; salută decizia din aprilie 2021 a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice de a suspenda drepturile Siriei în organizație; reamintește că războiul civil din Siria este unul dintre conflictele din regiune soldate cu cel mai mare număr de decese din ultimele decenii, o jumătate de milion de persoane pierzându-și viața, iar 14 milioane de sirieni fiind strămutați forțat; reamintește tragedia umană cauzată de strămutarea a peste jumătate din populația Siriei pe plan intern și ca refugiați în întreaga regiune și în Europa; subliniază că este necesar să se pună capăt actualei ocupații din diferite părți ale Siriei de către actorii regionali; subliniază că este necesară o soluție la actualul conflict din Siria, bazată pe democrație și pe suveranitatea și integritatea teritorială a țării; subliniază că această soluție trebui găsită prin dialog; salută toate eforturile depuse de UE, de statele sale membre și de societatea civilă pentru documentarea și urmărirea penală a crimelor împotriva umanității și solicită UE să își intensifice eforturile pentru a pune capăt impunității; observă că, de la începutul conflictului, niciuna dintre principalele cauze nu a fost soluționată, în timp ce tensiunile regionale au crescut, iar criza economică din Siria s-a deteriorat și mai mult, provocându-le civililor suferințe îngrozitoare; salută sprijinul financiar acordat de UE Turciei, Libanului și Iordaniei pentru primirea refugiaților sirieni; reamintește că Siria nu este o țară sigură în care să se întoarcă cele șapte milioane de refugiați care au fugit de represiune și conflict începând din 2011; subliniază că înfrângerea Daesh/ISIS rămâne o prioritate absolută a coaliției mondiale pentru contracararea Daesh/ISIS, deoarece, în pofida regreselor semnificative suferite de conducerea sa în trecutul recent, Daesh/ISIS continuă să comită atacuri și reprezintă o amenințare regională și mondială permanentă;

13.  invită statele membre ale UE să își îndeplinească obligația de a-și repatria imediat cetățenii, atât minorii, cât și mamele acestora, care au fost ținuți peste patru ani în taberele de detenție Al-Hol și Al-Roj din Administrația autonomă a Siriei de Nord și de Est; subliniază că, în cazul în care mamele sau tații minorilor au vreo răspundere penală, ei ar trebui să fie trași la răspundere la întoarcerea lor în statul membru;

14.  subliniază că o Libie stabilă, sigură, unită și prosperă reprezintă o prioritate pentru UE; recomandă, în acest sens, ca UE să își mențină neutralitatea față de actualele lupte pentru putere din țară, în special după luptele care au avut loc recent; subliniază că UE ar trebui să sprijine proiecte menite să creeze mai multe locuri de muncă, în special în regiunea Fezzan, ceea ce ar juca un rol important în stabilizarea țării;

15.  subliniază angajamentul de lungă durată al UE față de rezoluțiile relevante ale ONU și rezoluția anterioară a Parlamentului din 17 februarie 2022 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune ca poziție a UE privind conflictul israeliano-palestinian și angajamentul său de lungă durată pentru o soluție justă și cuprinzătoare, bazată pe două state; subliniază, de asemenea, că, în conformitate cu dreptul internațional, coloniile ilegale împiedică stabilirea unei soluții bazate pe coexistența a două state, care reprezintă politica confirmată a Uniunii Europene; reamintește că negocierile de pace dintre Israel și Autoritatea Palestiniană pentru a pune capăt definitiv conflictului pe baza unei soluții care să le permită celor două țări să coexiste în condiții de pace și de securitate, în interiorul liniilor trasate în 1967, reprezintă o condiție prealabilă pentru stabilitate, printre altele; își exprimă din nou profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare din Fâșia Gaza și solicită ridicarea tuturor măsurilor restrictive privind circulația persoanelor și a bunurilor impuse de Israel în teritoriu, care au un impact devastator asupra populației; invită Comisia și Consiliul să descurajeze toate activitățile ambelor părți care subminează soluția bazată pe coexistența a două state, cum ar fi extinderea coloniilor; regretă puternic continuarea violențelor, a actelor de terorism și a incitărilor la violență, care sunt fundamental incompatibile cu promovarea unei soluții pașnice bazate pe coexistența celor două state; subliniază importanța organizării de alegeri palestiniene; invită UE să acorde o atenție deosebită conflictului israeliano-palestinian, având în vedere durata excepțională a acestuia și perspectivele actuale care nu permit o cale realistă către stabilitate în Orientul Mijlociu;

16.  ia act de normalizarea relațiilor dintre Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc și Sudan, pe de o parte, și Israel, pe de altă parte; încurajează cooperarea regională și sprijină normalizarea relațiilor dintre Israel și statele arabe, cu includerea deplină a Autorității Naționale Palestiniene, în acord cu eforturile UE și SUA de pace, securitate și stabilitate în regiune și în conformitate cu cadrul ONU, cu Inițiativa arabă pentru pace și cu Acordurile de la Oslo; invită să se profite de această dinamică pentru a promova dialogul și cooperarea în regiune în scopul de a sprijini procesul de pace din Orientul Mijlociu și soluția bazată pe două state, precum și respectarea dreptului internațional; ia act de faptul că Acordurile Abraham reprezintă un factor de reorganizare a relațiilor interstatale în regiune și trebuie luate în considerare în cadrul unei strategii europene menite să ajute stabilitatea în regiune; invită Comisia și Consiliul să analizeze, împreună cu țările arabe respective, modul în care acordurile lor de normalizare a relațiilor cu Israelul pot conduce către soluția bazată pe coexistența a două state;

17.  reafirmă contribuția esențială a UNRWA la stabilitate și securitate într-un context dificil de nevoi umanitare și de dezvoltare din ce în ce mai mari și face apel la UE și la comunitatea internațională în sens larg să asigure un sprijin adecvat agenției, atât din punct de vedere politic, cât și financiar, pentru a asigura îndeplinirea mandatului său și în vederea reînnoirii mandatului său de către Adunarea Generală a ONU în 2022; subliniază că finanțarea din partea UE nu trebuie suspendată fără a avea dovezi de utilizare abuzivă;

18.  îndeamnă UE și statele sale membre să abordeze consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei asupra aprovizionării cu alimente la nivel mondial și asupra prețurilor, pentru a asigura stabilitatea regiunii; invită Comisia să abordeze cu prioritate impactul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei asupra anumitor țări din Orientul Mijlociu extins în ceea ce privește securitatea alimentară, acordând prioritate celor mai vulnerabile țări din cauza nivelului ridicat al dependenței de importuri și a lipsei de securitatea socială, asigurându-se că sprijinul financiar este acordat în mod direct celor mai vulnerabile grupuri; subliniază că actualul conflict din Ucraina ar putea să exacerbeze presiunile inflaționiste deja provocate de pandemia de COVID-19 și să agraveze astfel criza alimentară și umanitară din țările cele mai dependente din Orientul Mijlociu;

Opțiuni de stabilitate și securitate

19.  subliniază că orice formă de cooperare trebuie să se bazeze pe o abordare a securității umane și pe respectarea dreptului internațional, a ordinii mondiale bazate pe norme și a obiectivelor comune în materie de promovare a drepturilor omului și a democrației;

20.  invită toate statele membre ale UE să nu se lase atrase în rivalități regionale; subliniază că, având în vedere conflictele în curs și rapoartele privind represiunea internă, exporturile de arme către anumite țări din regiunea Orientului Mijlociu ar putea contraveni poziției UE, astfel cum este prevăzută în Poziția comună 2008/944/CFSP a Consiliului; solicită să se asigure monitorizarea exporturilor de arme către regiune prin intermediul unui mecanism de consultare între statele membre;

21.  regretă faptul că țările învecinate intervin prea des în crizele interne ale celorlalte părți și că o astfel de ingerință – indiferent dacă este de natură politică sau chiar militară – este dăunătoare, provoacă daune pe termen lung relațiilor interstatale din regiune și împiedică soluționarea conflictelor; invită țările terțe din regiune să nu exporte arme către țări afectate de conflicte interne și combatanților în aceste conflicte și să nu intervină militar în alte țări aflate în conflict prin intermediul unor grupări obișnuite sau paramilitare, deoarece astfel de intervenții contribuie la destabilizarea regională, subminează structurile statului și susțin grupări de luptători cu orientări ideologice diferite; condamnă, în acest sens, încălcările continue de către Turcia ale suveranității și integrității teritoriale a Irakului; condamnă, de asemenea, utilizarea recentă de către Iran a rachetelor balistice și a atacurilor cu drone împotriva regiunii kurde din Irak drept o încălcare nejustificată a suveranității și integrității teritoriale irakiene; se opune ferm utilizării dronelor în execuțiile extrajudiciare și extrateritoriale și solicită un angajament de a se acționa în cadrul forurilor internaționale competente pentru o interdicție la nivel mondial; subliniază, în special, pericolele asociate utilizării sistemelor autonome și operate de la distanță pentru astfel de operațiuni;

22.  invită UE să utilizeze pe deplin noile sale forme de cooperare și sprijin financiar, cum ar fi Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală și Instrumentul european pentru pace, acționând în conformitate cu principiile directoare deja stabilite și într-un mod care să promoveze stabilitatea și dezvoltarea umană;

23.  salută angajamentul UE de a institui o zonă fără arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu, în conformitate cu rezoluția privind Orientul Mijlociu a Conferinței părților privind revizuirea și prelungirea Tratatului de neproliferare nucleară din 1995 și salută promovarea de către UE a unor măsuri de consolidare a încrederii în sprijinul acestui proces în mod complet, verificabil și ireversibil; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la potențiala proliferare nucleară din regiune și solicită UE și statelor sale membre să activeze și să intensifice toate eforturile diplomatice pentru a evita această proliferare și a pune capăt acestui fenomen; ia act de faptul că Israelul, care nu este parte la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, menține de mult timp ambiguitatea în ceea ce privește statutul său nuclear; invită Israelul să semneze Tratatul de neproliferare a armelor nucleare;

24.  condamnă în termenii cei mai fermi represiunea generalizată care are loc în Iran împotriva protestatarilor pașnici în urma asasinării de către autoritățile iraniene a lui Mahsa Amini, în vârstă de 21 de ani, pentru că nu a respectat codul vestimentar obligatoriu impus de regim; își exprimă admirația, respectul și sprijinul deplin față de femeile și bărbații care au protestat și protestează pașnic pentru drepturile și libertățile fundamentale, cum ar fi dreptul femeilor de a nu purta văl; salută sancțiunile specifice suplimentare impuse de Consiliu împotriva funcționarilor de rang înalt din regimul iranian implicați în represiune, inclusiv Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, poliția moravurilor și, în contextul creșterii cenzurii online, împotriva ministrului informației; afirmă că Parlamentul ar trebui să înceteze să mai organizeze reuniuni oficiale cu oficiali iranieni, atât timp cât șase dintre deputații din Parlamentul European fac obiectul unor sancțiuni specifice impuse de Iran; își reiterează sprijinul pentru Planul comun de acțiune cuprinzător, solicitând totodată un acord mai amplu privind programul de rachete al Iranului; regretă profund faptul că Iranul continuă să acorde sprijin pentru regimul represiv din Siria și pentru Hezbollah din Liban, precum și faptul că exportă drone și rachete militare către Rusia, în pofida războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei;

25.  ia notă de dimensiunea strategică a cooperării energetice cu regiunea Orientului Mijlociu; subliniază necesitatea de a diversifica sursele de energie ale UE și solicită SEAE și Comisiei să efectueze o evaluare a implicațiilor în materie de securitate ale oricărui acord de import de petrol, gaze sau hidrogen în UE; subliniază că stabilitatea și prosperitatea regională reprezintă un obiectiv esențial al UE, având în vedere importanța regiunii pentru diversificarea surselor de energie ale UE; invită UE să nu înlocuiască pur și simplu importurile sale de gaze și petrol din Rusia cu cele de hidrocarburi furnizate de țările din Orientul Mijlociu extins, ci să profite de oportunitatea de a reduce cu două treimi dependența de gazul rusesc înainte de 2022, pentru a diminua dependența generală a UE de combustibilii fosili și pentru a stimula investițiile în producția de energie din surse regenerabile, precum și în interconectarea rețelelor electrice; invită UE să își consolideze implicarea în relațiile cu țările din Orientul Mijlociu extins în ceea ce privește Pactul verde european; invită UE să încurajeze și să sprijine țările din regiune în atingerea obiectivelor lor climatice, în special prin valorificarea capacității lor semnificative de a produce energie din surse regenerabile; consideră că dependența regiunii de extracția și de comercializarea hidrocarburilor reprezintă o amenințare la adresa stabilității sale viitoare; invită UE să evidențieze interlocutorilor săi din regiune beneficiile reciproce ale cooperării în vederea realizării tranziției verzi, în special avantajele creșterii durabile; invită UE să ia în considerare crearea unui parteneriat pentru energie din surse regenerabile cu țările din Orientul Mijlociu extins;

26.  subliniază necesitatea de a combate finanțarea organizațiilor și activităților teroriste; subliniază că UE trebuie să contribuie la stoparea spălării banilor și a fluxurilor financiare ilicite prin adoptarea unei strategii clare pentru a remedia deficiențele în ceea ce privește controlul acestor tipuri de fonduri de către mai multe state din regiune; regretă faptul că Emiratele Arabe Unite au oferit un refugiu sigur pentru oligarhii ruși care evită sancțiunile UE împotriva Rusiei; subliniază că parteneriatul pentru securitate strâns și istoric cu regiunea necesită o abordare comună față de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și a intereselor europene fundamentale; regretă, de asemenea, că sancțiunile aplicate de UE împotriva regimului sirian au fost eludate, începând din 2011, prin intermediul Libanului, al Iranului și al Rusiei;

27.  condamnă cu fermitate atacurile teroriste comise de grupările teroriste în regiune; invită, prin urmare, UE și statele sale membre să se angajeze ferm de partea guvernelor legitime care luptă împotriva rețelelor jihadiste; salută eforturile întreprinse de Comisie și de SEAE pentru a institui o rețea de experți la nivelul delegațiilor UE în mai multe țări din regiune în materie de combatere a terorismului și pentru a furniza asistență adaptată solicitată de mai multe guverne; solicită o cooperare mai sistematică în prevenirea și combaterea radicalizării și a terorismului prin programe civile specifice, adaptate și evaluate periodic; salută eforturile depuse de Comisie, îndeosebi de serviciul pentru instrumente de politică externă, pentru a institui programe care vizează dezvoltarea parteneriatului cu mai multe țări din regiune în ceea ce privește combaterea radicalizării și a terorismului; consideră că acest tip de programe, adaptate și dotate cu mijloace materiale și financiare corespunzătoare nevoilor specifice ale statelor beneficiare, pot constitui instrumente performante de cooperare în materie de securitate; invită totodată să se efectueze o evaluare aprofundată a eficacității acestor proiecte și să se garanteze că prestatorii de servicii, adesea proveniți din agenții ale statelor membre, oferă, pe baza unei veritabile expertize profesionale, formări adecvate și adaptate la nevoile exprimate de țările-gazdă;

28.  salută adoptarea de către Consiliu a Legii Magnițki ca instrument important al UE pentru sancționarea celor care încalcă drepturile omului; solicită elaborarea unor măsuri restrictive împotriva funcționarilor iranieni implicați în încălcări grave ale drepturilor omului îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului, a prizonierilor de conștiință și a protestatarilor pașnici în țară;

Cetățenii și drepturile omului

29.  subliniază că contactele interpersonale și cooperarea în domenii precum comerțul, educația, știința și cultura joacă un rol important în regiune și pot aduce o contribuție esențială la stabilitatea regională și la crearea de punți de legătură atât cu UE, cât și între diferitele state; salută, în acest context, propunerea prezentată de Comisie în ceea ce privește acordarea scutirii de viză cetățenilor din Kuweit și Qatar; invită Comisia să se implice rapid în negocieri tehnice pentru a asigura îndeplinirea criteriilor relevante, astfel încât să se obțină în cele din urmă scutirea de viză pentru cetățenii din Kuweit și Qatar; invită Comisia să faciliteze accesul studenților din regiune la programul Erasmus +;

30.  subliniază importanța unei prezențe politice și diplomatice constante și în creștere a UE în regiune pentru promovarea dialogului politic strategic și încurajarea schimburilor dintre țările din regiune, cu scopul de a promova stabilitatea; îndeamnă UE și statele sale membre să își consolideze relațiile diplomatice și politice pentru democrație, drepturile omului și statul de drept, astfel cum s-a solicitat în cadrul mișcărilor populare pașnice din regiunea MENA;

31.  constată că UE și statele sale membre sunt implicate în prezent în mai multe operațiuni militare și de cooperare în regiune: operațiunea ATALANTA din Somalia a Forței navale a UE pentru a proteja navele Programului alimentar mondial și alte nave vulnerabile și pentru a descuraja, a preveni și a reprima pirateria și jaful armat pe mare, operațiunea IRINI a Forței navale a UE în Marea Mediterană, operația Inherent Resolve a SUA pentru a sprijini forțele partenere până când acestea vor putea învinge singure Daesh/ISIS în zone desemnate din Irak și Siria, operațiunea Sea Guardian a NATO pentru consolidarea capacităților în materie de securitate maritimă, sprijin pentru informarea cu privire la situația maritimă și combaterea terorismului maritim, precum și Misiunea europeană de informare privind situația maritimă și de supraveghere în Strâmtoarea Ormuz; consideră că aceste angajamente, care răspund unor amenințări colective recunoscute de dreptul internațional, constituie o contribuție europeană semnificativă la securitate în regiune; constată, cu toate acestea, că implicarea individuală a anumitor state membre în crizele sau conflictele locale nu face parte din eforturile coordonate mai îndeaproape la nivel european, de exemplu în Siria sau Libia; subliniază necesitatea de a monitoriza și evalua prezența UE din perspectiva drepturilor omului și de a lua în considerare criteriile de securitate umană;

32.  regretă că liderii din regiune au răspuns prin reinstaurarea regimului autoritar față de protestele de stradă larg răspândite prin care se solicitau reforme democratice în numeroase țări arabe în 2010, 2011 și ulterior, restricționând și mai mult libertatea de exprimare, libertatea de asociere, libertatea de întrunire și libertatea presei de care ar trebui să beneficieze cetățenii și rezidenții; subliniază că statul de drept și drepturile omului, buna guvernanță și combaterea corupției aduc beneficii populației și favorizează stabilitatea în regiune; subliniază că perspectiva de a fi reținut și torturat în mod arbitrar constituie o formă inacceptabilă de insecuritate pentru toți cetățenii regiunii și provoacă mai multă neliniște socială, neîncredere și resentimente față de instituțiile naționale;

33.  condamnă faptul că, în întreaga regiune, apărătorii drepturilor omului, activiștii, jurnaliștii și persoanele care sunt percepute drept criticii fac în continuare obiectul unei represiuni severe și intense din partea statului; invită delegațiile UE și ale statelor membre de pe teren să acorde prioritate, în interacțiunea lor cu autoritățile locale, problemelor legate de drepturile omului și să asigure punerea în aplicare deplină și riguroasă a tuturor orientărilor UE, inclusiv a Orientărilor cu privire la apărătorii drepturilor omului și a Planului de acțiune privind drepturile omului și democrația; invită UE să promoveze toleranța și libertatea religioasă în regiune; invită Comisia să se asigure că, în toate cazurile în care se încalcă în mod clar drepturile omului, se aplică în mod eficace clauza democratică prevăzută în acordurile noastre de asociere cu țările terțe; invită UE și statele sale membre să utilizeze toate forurile multilaterale la care au acces, inclusiv ONU, pentru a reînnoi sau a institui mecanisme internaționale independente de investigare și de raportare în vederea abordării celor mai grave încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional în domeniul drepturilor omului în Orientul Mijlociu, în special tortura, disparițiile forțate și execuțiile extrajudiciare; solicită, în acest scop, reînființarea Grupului de experți eminenți privind Yemenul al ONU, instituirea unui mecanism al ONU de monitorizare și raportare privind încălcările drepturilor omului în Egipt și reînnoirea mandatului misiunii independente de stabilire a faptelor a ONU în Libia;

34.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul asupra drepturilor omului al vânzării, exportului, actualizării și întreținerii tehnologiei de supraveghere în masă în regiune, având în vedere antecedentele dezastruoase în ceea ce privește utilizarea abuzivă a tehnologiei în activitățile represive de la nivel național; condamnă utilizarea abuzivă în regiune a tehnologiei de spionaj, cum ar fi programul de spionaj Pegasus dezvoltat de compania NSO din Israel; subliniază că orice utilizare abuzivă a software-ului de supraveghere care vizează lideri politici, jurnaliști, activiști sau societatea civilă constituie o încălcare gravă a drepturilor și a libertăților fundamentale; subliniază amenințarea specifică pe care noile tehnologii digitale o reprezintă pentru apărătorii drepturilor omului, personalități din opoziție, jurnaliști și alte persoane privind controlul, restricționarea și subminarea activităților acestora; invită UE să preia inițiativa de a promova un moratoriu global imediat asupra vânzării, transferului și utilizării tehnologiei spyware, până la adoptarea unui cadru de reglementare solid în acest domeniu; invită UE și statele membre să asigure respectarea deplină a obligației de diligență în ceea ce privește drepturile omului și verificarea corespunzătoare a tuturor exporturilor viitoare de tehnologie de supraveghere europeană și de asistență tehnică aferentă; invită UE și statele sale membre să colaboreze cu guvernele țărilor terțe pentru a pune capăt practicilor represive și utilizării în scopuri represive a legislației din domeniul securității cibernetice și al combaterii terorismului; invită autoritățile competente să elibereze toți prizonierii de conștiință, inclusiv jurnaliștii și cetățenii-jurnaliștii, și să permită dezvoltarea unui peisaj mediatic liber, independent și divers, în interesul pe termen lung al asigurării stabilității și securității din aceste țări; subliniază importanța abordării dezinformării și a răspândirii de știri false în regiune și invită UE să ia măsurile adecvate, în special prin sprijinirea mass-mediei independente și a inițiativelor civice educaționale;

35.  invită UE să promoveze mai mult dezvoltarea unei societăți civile puternice și independente în regiune, în special prin implicarea în relațiile cu sindicatele, cu organizațiile de femei și cu organizațiile de mediu; constată că UE are interesul să se implice în relația cu organizațiile locale ale societății civile pentru a-și face mai bine cunoscute, a-și evalua și a-și diversifica politicile care vizează țările din regiune; subliniază că restrângerea spațiului societății civile în mai multe țări reprezintă o amenințare la adresa stabilității regionale; regretă profund deteriorarea bruscă a libertății de asociere și atacurile împotriva organizațiilor societății civile, prin represiune și intimidare legală sau de facto, care au avut loc mai multe țări în ultimul deceniu; reafirmă cu fermitate că apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale civile și politice este un domeniu de activitate legitim pentru organizațiile societății civile, inclusiv în Orientul Mijlociu;

36.  subliniază gravitatea violenței împotriva femeilor în regiune, în special în situații de conflict; invită UE și statele sale membre să le solicite interlocutorilor lor din regiune să sporească participarea femeilor la prevenirea și soluționarea conflictelor, la negocierile de pace, la consolidarea păcii, la menținerea păcii, la răspunsul umanitar și la reconstrucția post-conflict; solicită UE să ofere un bun exemplu în acest sens și să asigure o reprezentare echitabilă a femeilor în propriile delegații și misiuni; invită UE și statele sale membre să includă Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea în toate activitățile lor care vizează soluționarea conflictelor din Orientul Mijlociu extins; își reiterează apelul ca Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen III să fie pus în aplicare pe deplin și să aibă prioritate în fiecare aspect al acțiunii externe a UE; invită UE și statele sale membre să îndemne toate părțile implicate în conflictul din regiune să ia măsuri speciale pentru a proteja femeile și fetele împotriva violenței de gen, în special împotriva violurilor și a altor forme de abuz sexual, în contextul conflictelor armate; subliniază că este important să se sprijine organizațiile locale de femei, ca mijloc de capacitare a acestora;

37.  invită autoritățile din regiune să respecte interdicția torturii în toate circumstanțele, astfel cum este consacrată în special în Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, pe care majoritatea țărilor din regiune au semnat-o și au ratificat-o; cere abolirea pedepsei cu moartea peste tot în regiune; regretă că în comunicarea comună privind un parteneriat strategic cu Golful nu a fost introdusă nicio măsură de protecție a drepturilor omului în cadrul cooperării cu statele din Golf în materie de combatere a terorismului și insistă ca orice cooperare în acest domeniu cu țările din Golf și din Orientul Mijlociu să se facă sub rezerva aplicării stricte a unor astfel de măsuri de protecție; ia act cu profundă îngrijorare de modelul persistent în țările din regiune de a adopta legi de „combatere a terorismului” care sunt concepute vag și a căror punere în aplicare conduce în practică la incriminarea dizidenților legitimi și pașnici; salută dialogurile bilaterale privind drepturile omului purtate cu țările arabe din Golf, precum și cu Israelul, Iordania și Libanul; subliniază totuși că aceste dialoguri nu ar trebui să constituie un exercițiu făcut doar pentru că trebuie făcut, ci ar trebui, în schimb, să vizeze asigurarea unor angajamente și rezultate concrete pentru a se înregistra progrese în domeniul drepturilor omului în țările partenere; subliniază, de asemenea, că dialogurile anuale privind drepturile omului nu ar trebui să fie singura oportunitate pentru discuțiile privind drepturile omului cu țările respective; invită UE și liderii statelor membre să își împărtășească preocupările și să formuleze recomandări pe care să le prezinte în cadrul dialogurilor purtate pe parcursul tuturor interacțiunilor la nivel înalt cu omologii lor din statele membre ale CCG; este profund îngrijorat de deteriorarea constantă a situației drepturilor omului în Arabia Saudită, care se reflectă în creșterea numărului de execuții în 2022 și în condamnarea cetățenilor saudiți, cum ar fi Salma al-Shehab, la 45 de ani de închisoare pentru utilizarea platformelor de comunicare socială; este profund îngrijorat de faptul că responsabilii pentru uciderea jurnalistului de la Washington Post Jamal Khashoggi nu au fost trași la răspundere în mod corespunzător;

38.  subliniază importanța obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite în Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă ca promotori esențiali ai stabilității regionale; subliniază că, pentru îndeplinirea tuturor acestor obiective, în special a celor privind provocările care reclamă o cooperare la nivel mondial, cum ar fi schimbările climatice, este necesar să se consolideze în continuare cooperarea dintre UE și țările din regiune, prin stabilirea de strategii, calendare și obiective clare în aceste domenii; subliniază că cea mai bună modalitate prin care UE poate promova securitatea și stabilitatea în regiune este abordarea cauzelor subiacente;

o
o   o

39.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor din toate statele membre ale UE, Secretariatelor Generale ale Ligii Statelor Arabe, Uniunii pentru Mediterana și Consiliului de Cooperare al Golfului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre ale acestora.

(1) JO L 335, 13.12.2008, p. 99. (2) JO C 342, 6.9.2022, p. 167. (3) JO C 404, 6.10.2021, p. 202. (4) Secretarul general adjunct pentru afaceri umanitare și coordonator al ajutorului de urgență, Martin Griffiths, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, și administratorul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Achim Steiner, „Message from the United Nations humanitarian, refugee, and development chiefs on the situation in Syria and the region” (Mesaj din partea responsabililor ONU pentru ajutor umanitar, refugiați și dezvoltare privind situația din Siria și din regiune), 10 mai 2022. (5) Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, „Syria emergency” (Situația de urgență din Siria), actualizat la 15 martie 2021. (6) Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, „Iraq Refugee Crisis Explained,” (Criza refugiaților din Irak explicată), 7 noiembrie 2019. (7) Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, „Yemen Crisis Explained”, (Criza refugiaților din Yemen explicată), 14 iulie 2022. (8) Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului. (9) Acemoglu, D. et al., „Democracy Does Cause Growth” (Democrația generează creștere), Journal of Political Economy, vol. 127, nr. 1, 2019, p. 47-100. (10) AlMezaini, K., „Humanitarian Foreign Aid of Gulf States – Background and Orientations” (Ajutorul extern umanitar al statelor din Golf – context și orientări), Fundația Konrad Adenauer, Raportul de politică nr. 20, ianuarie 2021.

Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 referitoare la prevenirea, gestionarea și mai buna îngrijire a diabetului în cadrul UE cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului (2022/2901(RSP))

P9_TA(2022)0409 B9-0492/2022

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 168,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, în special obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 3 ținta 4, care vizează reducerea cu o treime a mortalității premature cauzate de bolile netransmisibile prin prevenire și tratament și promovarea sănătății mintale și a stării de bine, precum și ODD 3 ținta 8, prin care se urmărește instituirea asigurării universale de sănătate, inclusiv garantarea protecției împotriva riscurilor financiare, a accesului la servicii esențiale de asistență medicală de calitate și a accesului la medicamente și vaccinuri esențiale sigure, eficiente, de calitate și la prețuri accesibile pentru toți(1),

–  având în vedere Cadrul global de monitorizare pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (BNT), în special prioritatea de a stopa creșterea incidenței diabetului și a obezității(2),

–  având în vedere raportul privind rezultatele elaborat în urma Conferinței europene la nivel înalt a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu privire la bolile netransmisibile, care a avut loc la Ashgabat, Turkmenistan, în perioada 9-10 aprilie 2019, intitulat „Time to Deliver in Europe: meeting non-communicable disease targets to achieve the Sustainable Development Goals” (Este momentul să obținem rezultate concrete în Europa: îndeplinirea obiectivelor referitoare la bolile netransmisibile pentru a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă)(3),

–  având în vedere Pactul mondial privind diabetul al OMS(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2012 referitoare la combaterea epidemiei de diabet în UE(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640) și Rezoluția Parlamentului din 15 ianuarie 2020 referitoare la acesta(6),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O Strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” (COM(2020)0381) și rezoluția Parlamentului din 20 octombrie 2021 referitoare la aceasta(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2020 privind o strategie farmaceutică pentru Europa (COM(2020)0761) și Rezoluția Parlamentului European din 24 noiembrie 2021 referitoare la aceasta(8),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 februarie 2021 intitulată „Planul european de combatere a cancerului” (COM(2021)0044) și Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2022 referitoare la consolidarea Europei în lupta împotriva cancerului - către o strategie cuprinzătoare și coordonată(9),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății („programul EU4Health”) pentru perioada 2021-2027(10),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament privind spațiul european al datelor privind sănătatea (COM(2022)0197),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/2282 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2021 privind evaluarea tehnologiilor medicale(11),

–  având în vedere Inițiativa UE privind bolile netransmisibile din 20 iunie 2022, prezentată de Comisia Europeană, care se intitulează „Healthier Together”(12),

–  având în vedere Rezoluția Adunării Mondiale a Sănătății din 28 mai 2019 privind îmbunătățirea transparenței piețelor pentru medicamente, vaccinuri și alte produse sanitare,

–  având în vedere Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale(13),

–  având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât diabetul este una dintre cele mai frecvente boli netransmisibile (BNT); întrucât în UE există peste 33 de milioane de persoane care suferă de diabet; întrucât se preconizează că numărul persoanelor care suferă de diabet în UE va crește la 38 de milioane în 2030(14);

B.  întrucât aproximativ jumătate dintre persoanele care suferă de diabet nu reușesc să atingă sau să mențină niveluri optime ale glicemiei în sânge(15), ceea ce duce la un risc crescut de complicații asociate diabetului, având drept efect deteriorarea stării generale de sănătate și alte consecințe negative, inclusiv pierderi de productivitate și costuri pentru societate; întrucât Europa este regiunea cu cel mai mare număr de copii și tineri care suferă de diabet de tip 1 din lume(16);

C.  întrucât peste 95 % dintre persoanele care suferă de diabet au diabet de tip 2, această afecțiune fiind asociată cu factori de risc, inclusiv cu supraponderalitatea, consumul de tutun, lipsa exercițiilor fizice și o alimentație nesănătoasă; întrucât diabetul de tip 2 devine din ce în ce mai răspândit în rândul copiilor și al adulților tineri(17);

D.  întrucât s-a demonstrat că diabetul de tip 1 și de tip 2 are un impact negativ asupra speranței de viață(18); întrucât se estimează că diabetul ocupă locul al patrulea în ierarhia principalelor cauze de deces în Europa(19);

E.  întrucât, în prezent, diabetul nu poate fi vindecat;

F.  întrucât orice persoană se poate îmbolnăvi de diabet, indiferent de vârstă și de statutul social;

G.  întrucât diabetul afectează în mod inegal diferitele categorii socioeconomice ale populației, iar implicațiile sale asupra vieții oamenilor sunt determinate de factori socioeconomici;

H.  întrucât toți pacienții au dreptul la un tratament optim, indiferent de mijloacele lor financiare, gen, vârstă sau naționalitate și întrucât există o nevoie urgentă de a asigura accesul egal la tratamente sigure, eficace și la prețuri accesibile în cadrul UE;

I.  întrucât cetățenii UE se confruntă în continuare cu inegalități în ceea ce privește prevenirea, sunt protejați în mod inegal împotriva factorilor de risc, sunt educați în mod inegal în ceea ce privește comportamentele sănătoase și sunt dotați în mod inegal cu mijloace de protecție împotriva dezinformării; întrucât există o inegalitate în rândul cetățenilor UE în ceea ce privește accesul în timp util la tratamente și îngrijiri abordabile și de calitate dintr-un stat membru în altul și de la o regiune la alta într-o anumită țară;

J.  întrucât diabetul cauzează numeroase complicații medicale, în condițiile în care o treime dintre pacienții cu diabet dezvoltă retinopatia diabetică(20) și o treime dintre acești pacienți boli cardio-vasculare(21); întrucât patru cincimi dintre cazurile de boli renale în stadiu terminal sunt întâlnite la persoanele care suferă de diabet de tip 2 și/sau de hipertensiune(22); întrucât diabetul este o afecțiune care poate duce la mortalitate și invaliditate timpurie (orbire, amputări, insuficiență cardiacă);

K.  întrucât este posibil să se prevină unele forme de diabet de tip 2, diabetul în timpul sarcinii, complicațiile legate de diabet și alte consecințe ale diabetului prin politicile care abordează factorii de risc modificabili ai acestei afecțiuni, cum ar fi promovarea unei vieți active și fără tutun și accesul la alimente sănătoase, precum și prin politici axate pe factorii de mediu, culturali și socioeconomici care influențează sănătatea și prin promovarea diagnosticării și a măsurilor precoce; întrucât, cu toate acestea, diabetul este adesea diagnosticat prea târziu, iar, în prezent, până la o treime din totalul persoanelor care suferă de diabet din UE nu sunt conștiente de afecțiunea lor(23);

L.  întrucât etichetarea nutrițională pe partea frontală a ambalajului ajută cetățenii să facă alegeri alimentare mai sănătoase, prevenind astfel consumul nesănătos de alimente cu un conținut ridicat de sare, grăsimi și zahăr și prevenind obezitatea, care este unul dintre principalii factori de risc determinanți pentru dezvoltarea diabetului de tip 2;

M.  întrucât persoanele care suferă de diabet fac parte din segmentul de populație care este cel mai grav afectat de COVID-19, nu numai din cauza riscului lor de a dezvolta forme grave de boală, ci și din cauza riscului de a suferi complicații care să le afecteze starea de sănătate ulterior ca urmare a perturbării regimului de îngrijire în timpul pandemiei(24);

N.  întrucât diabetul este o boală complexă și cu implicații multiple datorită interacțiunii sale cu alte afecțiuni și cu toate nivelurile de îngrijire; întrucât prevenirea, tratamentul și gestionarea bolii pot funcționa ca indicatori ai calității, eficacității, performanței și rezilienței unui sistem de sănătate; întrucât gestionarea și îngrijirea eficace a diabetului permit, de asemenea, obținerea unor rezultate mai bune în tratamentul altor BNT și al altor boli;

O.  întrucât, la 100 de ani de la inovația reprezentată de descoperirea insulinei, există încă multe inegalități la nivel mondial și între statele membre și în interiorul acestora în ceea ce privește accesul la îngrijire, educație, autonomie, medicamente, instrumente de monitorizare a glicemiei, aprovizionarea cu materiale și tehnologii și rezultate privind starea de sănătate(25); întrucât sunt încă necesare cercetări pentru a identifica în mod clar factorii de risc personalizați pentru diabetul de tip 1, astfel încât să se poată determina cele mai bune modalități de diagnosticare timpurie a diabetului de tip 1 și să se identifice pacienții care sunt candidați pentru o abordare imunologică a tratamentului în viitor; întrucât sunt necesare, de asemenea, cercetări suplimentare, inclusiv cercetări comportamentale, pentru a îmbunătăți și a clarifica în continuare intervențiile cu cel mai mare impact pentru prevenirea și gestionarea diabetului de tip 2;

P.  întrucât, în toate statele membre, diabetul este responsabil pentru aproximativ 9 % din cheltuielile cu asistența medicală(26) și întrucât până la 75 % din aceste costuri ar putea fi legate de complicații care pot fi prevenite(27); întrucât prevenirea este mai eficientă decât orice tratament în reducerea incidenței, a prevalenței și a complicațiilor anumitor tipuri de diabet, precum și cea mai rentabilă strategie de control al diabetului pe termen lung;

Q.  întrucât persoanele care au diabet trebuie să își gestioneze pe cont propriu afecțiunile, beneficiind de sprijin sau asistență sporadică din partea cadrelor medicale, de câteva ori pe an; întrucât povara reprezentată de diabet asupra persoanelor care suferă de această boală și a familiilor lor nu este doar financiară, ci implică și probleme psihosociale semnificative și o calitate redusă a vieții; întrucât inovațiile realizate în domeniul automăsurării nivelurilor de zahăr din sânge facilitează gestionarea mai ușoară și mai eficientă a acestor valori glicemice; întrucât sprijinirea punerii la dispoziție rapide a unor astfel de inovații pentru pacienții cu diabet este benefică, deoarece mijloacele în cauză îmbunătățesc gestionarea cu succes a diabetului, prevenind astfel complicațiile medicale și costurile ulterioare pentru sănătate;

R.  întrucât nu există un cadru juridic al UE cu rolul de a combate discriminarea persoanelor care suferă de diabet sau de alte boli cronice, iar prejudecățile împotriva persoanelor care au această boală sunt încă larg răspândite în școli, în contextul recrutării pe piața muncii, la locurile de muncă, în contextul încheierii de polițe de asigurare și la evaluările pentru eliberarea permiselor de conducere în întreaga UE; întrucât evoluția înregistrată în ultimii ani în ceea ce privește cunoștințele referitoare la diabet, precum și în ceea ce privește tratamentul aferent și tehnologia înseamnă că persoanele care suferă de diabet pot să exercite un control mult mai precis și continuu asupra valorilor lor glicemice, ceea ce le permite să depășească riscurile percepute anterior în activitățile zilnice;

S.  întrucât s-a demonstrat că persoanele care suferă de diabet și de alte BNT sunt expuse unui risc ridicat asociat cu întreruperea serviciilor de îngrijire și apariția unor simptome și complicații mai grave în timpul urgențelor umanitare;

T.  întrucât problema diabetului a fost abordată în cadrul mai multor acțiuni ale UE, inclusiv în Concluziile din 2006 ale Consiliului privind promovarea unui stil de viață sănătos și prevenirea diabetului și în Rezoluția Parlamentului din 14 martie 2012 referitoare la combaterea epidemiei de diabet în UE; întrucât există o justificare solidă pentru intensificarea acestor eforturi ca răspuns la povara tot mai mare reprezentată de diabet și la nevoia urgentă ca statele membre să ia măsuri ferme, în special având în vedere valoarea adăugată pe care o oferă eforturile concertate la nivelul UE; întrucât Inițiativa „Healthier Together” a UE privind bolile netransmisibile răspunde unora dintre nevoile și solicitările statelor membre formulate în rezoluția Parlamentului din 2012, dar nu instituie un cadru clar de acțiune în statele membre și nu propune obiective și ținte concrete care să permită stabilirea unor obiective de atins și măsurarea progreselor,

1.  regretă profund faptul că un număr tot mai mare de persoane suferă de diabet și își exprimă solidaritatea cu persoanele care suferă de această boală perturbatoare și cu familiile lor;

2.  reamintește obiectivele de acoperire globală stabilite pentru 2030 în ceea ce privește diabetul, adoptate în cadrul celei de a 75-a Adunări Mondiale a Sănătății, inclusiv obiectivele care vizează: diagnosticarea a 80 % dintre persoanele care suferă de diabet; asigurarea unui bun control al glicemiei pentru 80 % dintre aceste persoane; asigurarea unui bun control al tensiunii arteriale pentru 80 % dintre persoanele diagnosticate cu diabet; asigurarea faptului că 60 % dintre persoanele care suferă de diabet, începând cu vârsta de 40 de ani, primesc statine; și asigurarea faptului că 100 % dintre persoanele cu diabet de tip 1 au acces la mijloace abordabile ca preț și de o calitate garantată pentru automonitorizarea insulinei și a glicemiei din sânge; subliniază că obiectivele de acoperire ale UE pentru 2030 ar trebui să fie și mai ambițioase;

3.  salută declarația comună a Comisiei și a Biroului regional pentru Europa al OMS din cadrul celei de-a 70-a sesiuni a Comitetului regional pentru Europa al OMS din 2020, în care aceste instituții s-au angajat să își consolideze parteneriatul deja solid și să îl adapteze la noile priorități în materie de sănătate, inclusiv la imperativul de a formula un răspuns cuprinzător la bolile netransmisibile(28);

4.  salută dezvoltarea Inițiativei UE „Healthier Together” privind bolile netransmisibile și invită statele membre să valorifice cele mai bune practici prezentate în document și să utilizeze fondurile puse la dispoziție prin intermediul diferitelor programe ale UE;

5.  invită Comisia și statele membre să dea dovadă de angajament pe plan politic și să stabilească obiective ambițioase pentru inversarea tendinței de creștere a numărului de europeni care suferă de diabet, reducând inegalitățile dintre cetățenii UE și îmbunătățind îngrijirea și calitatea vieții persoanelor care suferă de diabet;

6.  subliniază, în acest sens, că Comisia ar trebui să dea curs Inițiativei UE „Healthier Together” privind bolile netransmisibile, colaborând, printre altele, cu statele membre la elaborarea și punerea în aplicare a unor criterii și metode comune și standardizate pentru colectarea datelor privind diabetul și la colectarea, înregistrarea, monitorizarea și gestionarea unor date epidemiologice cuprinzătoare privind diabetul, precum și a unor date economice referitoare la costul prevenirii și gestionării diabetului în UE, inclusiv a datelor privind preferințele pacienților și a datelor generate de pacienți; subliniază că promovarea și valorificarea celor mai bune practici și sprijinirea cercetării referitoare la eficacitatea intervențiilor clinice și a programelor de prevenire vor conduce la rezultate mai bune nu numai pentru diabet, ci și pentru toate celelalte tipuri de complicații și comorbidități ale diabetului;

7.  invită statele membre să elaboreze, să pună în aplicare și să monitorizeze planuri și strategii naționale privind diabetul, care să includă etape și ținte comparabile, inclusiv o componentă de reducere a riscurilor și de screening/acțiune precoce, cu scopul de a aborda, printre altele, factorii socioeconomici determinanți ai sănătății, promovarea unor medii propice pentru sănătate și educația în domeniul sănătății și alfabetizarea digitală, precum și creșterea gradului de sensibilizare, atât în cazul publicului larg, cât și, în special, în cazul grupurilor cu risc ridicat (cum ar fi persoanele cu prediabet), acestea fiind concepute pentru a reduce inegalitățile și a optimiza resursele de asistență medicală;

8.  invită Comisia să se asigure că toate acțiunile și documentele UE din toate domeniile de activitate reflectă cele mai recente dovezi existente, în special în ceea ce privește factorii de risc modificabili și măsurile de reducere a riscurilor, și să prezinte o imagine exactă a diabetului pentru a combate stigmatizarea și discriminarea;

9.  subliniază că ar trebui să se acorde mai multă atenție prevenirii tuturor bolilor netransmisibile și solicită Comisiei și statelor membre să consolideze, să pună în aplicare și să evalueze planurile de prevenire finanțate în mod corespunzător;

10.  regretă inegalitățile semnificative în materie de sănătate din UE, inclusiv în ceea ce privește prevenirea BNT; insistă asupra faptului că este necesar să se acorde o atenție deosebită și să se asigure identificarea populațiilor vulnerabile, marginalizate, excluse din punct de vedere social și a persoanelor care locuiesc în zone îndepărtate (cum ar fi regiunile rurale, izolate sau ultraperiferice îndepărtate de centrele medicale), pentru a se asigura că aceste segmente ale populației au acces la servicii de prevenire; consideră, în acest sens, că prevenirea trebuie să fie încadrată și în contextul justiției sociale, ceea ce implică necesitatea unor schimbări sistemice realizate prin politici publice aplicabile la nivelul întregii populații, depășind astfel nivelul schimbărilor comportamentului individual;

11.  invită statele membre să asigure accesul continuu al pacienților la asistență medicală primară și secundară și la tratamente și tehnologii specifice diabetului, inclusiv la tehnologii de e-sănătate, cum ar fi sistemele de monitorizare continuă a nivelului glucozei din sânge și noile sisteme de administrare a insulinei, precum și să sprijine pacienții în vederea obținerii și a menținerii competențelor și a înțelegerii necesare pentru a permite o gestionare autonomă competentă pe tot parcursul vieții;

12.  subliniază că este important ca BNT să fie privite dintr-o perspectivă care recunoaște faptul că sănătatea umană, animală și a mediului sunt legate în mod intrinsec și că, prin urmare, toate acțiunile de combatere a BNT ar trebui să fie ferm ancorate în abordarea de tip „O singură sănătate”;

13.  subliniază rolul important pe care îl îndeplinesc, pentru prevenirea bolilor cronice și combaterea riscurilor pentru sănătate, legislația și acțiunile UE în domeniul sănătății, inclusiv Directiva privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere(29), mandatele revizuite pentru agențiile de sănătate publică din UE, propunerea de regulament privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății (COM(2020)0727), Directiva privind produsele din tutun(30), programul EU4Health și strategia în domeniul farmaceutic;

14.  subliniază rolul esențial al unui mediu alimentar sănătos în prevenirea BNT și solicită statelor membre și Comisiei să își intensifice acțiunile pentru a se asigura că alimentele cele mai sănătoase și mai sustenabile sunt, de asemenea, cele mai accesibile din punct de vedere financiar;

15.  subliniază necesitatea de a aborda factorii de risc modificabili ai bolilor netransmisibile prin politici care promovează un trai activ și fără tutun, accesul la alimente sănătoase și activitatea fizică și care abordează factorii de mediu, culturali și socioeconomici determinanți ai unei stări de sănătate precare;

16.  recunoaște faptul că obezitatea este considerată un factor de risc principal pentru diabetul de tip 2; subliniază rolul unei alimentații sănătoase în prevenirea și gestionarea diabetului de tip 2; subliniază că riscul individual asociat diabetului poate fi redus prin creșterea consumului de plante și de produse alimentare pe bază de plante produse în mod sustenabil, cum ar fi fructele și legumele proaspete, cerealele integrale și leguminoasele(31); subliniază, de asemenea, necesitatea de a aborda problema legată de consumul excesiv de carne, de produse ultraprocesate și de produse cu un conținut ridicat de zahăr, sare și grăsimi; salută revizuirea programului UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli și a politicii UE privind promovarea produselor agricole;

17.  solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze și să ajute consumatorii să facă alegeri în cunoștință de cauză, sănătoase și sustenabile cu privire la produsele alimentare, prin adoptarea unui sistem obligatoriu și armonizat al UE de etichetare nutrițională pe partea frontală a ambalajului, care să fie elaborat pe baza unor dovezi științifice solide și independente; salută accentul pus pe alimentația sănătoasă în cadrul Garanției UE pentru copii și solicită un nou plan de acțiune al UE privind obezitatea infantilă; sprijină măsurile fiscale menite să asigure faptul că alimentele proaspete (cum sunt fructele și legumele, leguminoasele boabe, leguminoasele și cerealele integrale) devin mai accesibile și mai ieftine la nivel național, în special pentru persoanele cu venituri mici; încurajează statele membre să utilizeze politici de stabilire a prețurilor, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată diferențiată, precum și măsuri de control al pieței pentru a influența cererea de alimente și băuturi cu un conținut scăzut de grăsimi saturate, grăsimi trans, sare și zahăr, precum și accesul la ele la prețuri rezonabile; sprijină statele membre în revizuirea dispozițiilor relevante privind restricționarea publicității pentru băuturile îndulcite și produsele alimentare prelucrate cu un conținut ridicat de grăsimi, sare și zahăr, inclusiv privind restricționarea publicității de pe platformele de comunicare socială, și așteaptă cu interes propunerile legislative anunțate în acest sens în cadrul Strategiei „De la fermă la consumator”;

18.  subliniază că tutunul, consumul nociv de alcool și poluarea mediului sunt factori de risc și pentru alte boli cronice; își reiterează apelul pentru un program integrat de prevenire a bolilor cronice, care să fie elaborat în strânsă cooperare cu Grupul de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile;

19.  reiterează importanța Pactului verde european ca element care are o contribuție semnificativă la prevenirea bolilor în Europa, prin reducerea poluării aerului, a alimentelor, a apei și a solului și a expunerii la substanțe chimice și prin asigurarea accesului la alimente sănătoase și a informațiilor referitoare la acestea; solicită ca o evaluare a impactului politicilor asupra incidenței BNT să fie integrată în Strategia „De la fermă la consumator”, în Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice, în strategia privind reducerea la zero a poluării și în strategiile privind un mediu netoxic;

20.  invită Comisia și statele membre să sprijine digitalizarea serviciilor naționale de sănătate și adoptarea de noi instrumente și tehnologii, care să permită colectarea mai eficace a datelor, monitorizarea și adoptarea de măsuri pentru a îmbunătăți autogestionarea, a reduce riscul de complicații legate de diabet și alte consecințe ale diabetului și a îmbunătăți calitatea vieții; subliniază că orice tranziție digitală în domeniul asistenței medicale ar trebui să fie îndeaproape asociată cu o mai bună alfabetizare în domeniul sănătății digitale, să fie centrată pe pacient și ușor accesibilă pentru utilizatori și să promoveze încrederea prin asigurarea unor standarde ridicate privind confidențialitatea datelor și securitatea cibernetică; subliniază, în acest sens, potențialul pe care îl prezintă spațiul european al datelor privind sănătatea în cazul BNT, inclusiv al diabetului;

21.  invită Comisia să colaboreze într-un mod structurat cu organizațiile pacienților și cu persoanele care suferă de diabet și de alte boli cronice și să încurajeze elaborarea unui set comun de măsuri privind rezultatele, care să fie cât mai utile persoanelor care suferă de diabet, urmând să fie utilizate pentru evaluarea reglementară și procesul decizional în ceea ce privește stabilirea prețurilor și rambursarea, precum și pe tot parcursul elaborării și al punerii în aplicare a politicilor relevante, inclusiv a planurilor naționale și a programelor de sensibilizare privind diabetul;

22.  invită Comisia să continue să ofere sprijin financiar, în mod transparent, principalelor organizații neguvernamentale, inclusiv celor care apără și reprezintă pacienții, consumatorii și profesioniștii din domeniul sănătății;

23.  invită statele membre să își revizuiască și, după caz, să își perfecționeze modelele naționale de îngrijire, punând accentul pe implementarea unei asistențe centrate pe persoană și complet integrate pe parcursul întregii filiere de îngrijire, incluzând în special componente axate pe prevenirea bolilor, prevenirea complicațiilor diabetului și pe sprijinirea sănătății mintale;

24.  invită Comisia și statele membre să identifice și să elimine barierele din calea accesului la insulină umană și la produse analoage analogice și să asigure accesibilitatea financiară atât pentru utilizatori, cât și pentru sistemele naționale de sănătate;

25.  invită Comisia să ofere orientări concrete statelor membre pentru a asigura tratamentul neîntrerupt al persoanelor care suferă de diabet în timpul urgențelor umanitare și subliniază necesitatea de a oferi îngrijire specifică diabetului pe durata intervențiilor umanitare;

26.  invită Comisia să sprijine perfecționarea competențelor în domeniul asistenței medicale primare și de proximitate în toate statele membre, asigurând integrarea și continuitatea îngrijirii, cu accent pe colaborarea dintre profesioniștii din cadrul echipelor de îngrijire multidisciplinare;

27.  invită Comisia și statele membre să îmbunătățească coordonarea activităților de cercetare în domeniul diabetului desfășurate la nivel european și la nivel interstatal, în statele membre;

28.  invită Comisia și statele membre să sprijine cercetarea cu privire la nevoile clinice nesatisfăcute asociate cu diabetul și cu numeroasele sale comorbidități și complicații, ținând seama de necesitatea de a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor care suferă de diabet și de alte boli cronice; invită Comisia și statele membre să sprijine capacitățile de producție pentru insulină, dispozitive de injectare și instrumente de monitorizare a glucozei din sânge accesibile ca preț și de calitate, pentru a îmbunătăți concurența, aprovizionarea la nivel național și accesul pacienților;

29.  subliniază importanța garantării excelenței în cercetarea și inovarea medicală din Uniune și invită Comisia să se bazeze, în acest sens, pe activitatea desfășurată în contextul Planului european de combatere a cancerului; își reiterează apelul lansat în rezoluția sa din 24 noiembrie 2021 de a sprijini cercetarea suplimentară în rândul populațiilor subreprezentate, cum ar fi persoanele în vârstă, copiii, femeile și pacienții cu comorbidități, inclusiv în rândul persoanelor care suferă de obezitate ca morbiditate principală, precum și în cazurile în care obezitatea există ca boală cronică care dă naștere altor boli netransmisibile, cum ar fi diabetul;

30.  este preocupat de faptul că disponibilitatea medicamentelor și accesibilitatea lor ca preț continuă să fie o provocare pentru sistemele naționale de sănătate și că medicamentele inovatoare sunt costisitoare și, din motive comerciale, nu au fost nici măcar introduse pe piață în anumite state membre;

31.  își reiterează solicitările adresate Comisiei de a asigura faptul că finanțarea UE pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul biomedical este condiționată de transparența deplină și de trasabilitatea investițiilor, de obligațiile privind aprovizionarea în toate statele membre și de facilitarea celui mai bun rezultat pentru pacienți, inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea și prețul abordabil al medicamentelor fabricate;

32.  invită Comisia să evalueze și să revizuiască în mod periodic sistemul de stimulente, să asigure o mai mare transparență a prețurilor și să pună în evidență factorii care limitează asigurarea unor prețuri abordabile ale medicamentelor și accesul pacienților la acestea; invită, de asemenea, Comisia să abordeze cauzele profunde ale penuriei de medicamente și să propună soluții sustenabile care să promoveze, în același timp, concurența între produsele protejate de brevete și cele neprotejate, precum și intrarea în timp util pe piață a medicamentelor generice și biosimilare;

33.  își reiterează solicitarea de a garanta faptul că prioritățile de cercetare sunt determinate de nevoile pacienților și ale sănătății publice și că fondurile publice sunt investite în mod transparent, astfel încât să se garanteze disponibilitatea și accesibilitatea ca preț a produselor care rezultă din aceste parteneriate și fonduri publice;

34.  invită Comisia să revizuiască cadrul juridic relevant privind sănătatea și siguranța la locul de muncă și legislația privind siguranța rutieră pentru a evita discriminarea suplimentară a persoanelor care suferă de diabet;

35.  invită Comisia și statele membre să asigure un sprijin continuu pentru finanțarea acțiunilor legate de diabet în cadrul programelor-cadru actuale și viitoare ale UE în domeniul cercetării, inclusiv în domeniul cercetării privind modelele de îngrijire integrată, intervențiile eficiente în prevenirea și gestionarea diabetului, precum și impactul tehnologiilor digitale asupra autogestionării diabetului și asupra schimbărilor comportamentale;

36.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) https://sdgs.un.org/goals (2) Cadrul de monitorizare pentru BNT (Organizația Mondială a Sănătății) (3) https://apps.who.int/iris/handle/10665/347381 (4) https://www.who.int/initiatives/the-who-global-diabetes-compact (5) JO C 251 E, 31.8.2013, p. 47. (6) JO C 270, 7.7.2021, p. 2. (7) JO C 184, 5.5.2022, p. 2. (8) JO C 224, 8.6.2022, p. 47. (9) JO C 342, 6.9.2022, p. 109. (10) JO L 107, 26.3.2021, p. 1. (11) JO L 458, 22.12.2021, p. 1. (12) https://health.ec.europa.eu/publications/eu-non-communicable-diseases-ncds-initiative-guidance-document_ro (13) https://op.europa.eu/webpub/empl/european-pillar-of-social-rights/ro/index.html/ (14) https://research-and-innovation.ec.europa.eu/research-area/health/diabetes_ro (15) https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/1479164116679775 (16) https://diabetesatlas.org/atlas/tenth-edition/ (17) https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/diabetes (18) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7673790/ (19) https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/98391/E93348.pdf (20) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26605370/ (21) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5994068/ (22) https://idf.org/our-activities/care-prevention/diatetes-and-the-kidney.html (23) https://diabetesatlas.org/atlas/tenth-edition/ (24) https://idf.org/our-network/regions-members/europe/covid-19.html (25) https://www.mepinterestgroupdiabetes.eu/wp-content/uploads/2021/03/MMD-BLEUPRINT-FOR-ACTION-ON-DIABETES.pdf (26) https://www.idf.org/our-network/regions-members/europe/europe-news/487:idf-europe-statement-on-the-eu-ncd-initiative-%E2%80%93-healthier-together%C2%A0.html (27) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17853332/ (28) https://health.ec.europa.eu/system/files/2020-11/2020_who_euro_cooperation_en_0.pdf (29) Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere (JO L 88, 4.4.2011, p. 45). (30) JO L 127, 29.4.2014, p. 1. (31) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5466941