Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 21 și 36,

–  având în vedere raportul din 14 iunie 2022 al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) intitulat „Raportul PESC – prioritățile noastre în 2022”,

–  având în vedere „Busola strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale”, aprobată de Consiliu la 21 martie 2022 și confirmată de Consiliul European la 24 martie 2022,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 24 și 25 martie 2022,

–  având în vedere Declarația de la Versailles din 11 martie 2022,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 23 și din 24 iunie 2022 privind Europa în sens larg, Ucraina, cererile de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, Balcanii de Vest, aspecte economice, Conferința privind viitorul Europei și relațiile externe,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind comunicarea pe 2022 referitoare la politica de extindere a UE din 12 octombrie 2022 (COM(2022)0528),

–  având în vedere rezoluțiile adoptate de Adunarea Generală a ONU la 2 martie 2022, intitulată „Agresiunea împotriva Ucrainei” (A/RES/ES-11/L.1) și la 12 octombrie 2022, intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei: respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite” (A/RES/ES -11/L.5),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele străine în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea(1),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2021 intitulată „Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE” (COM(2021)0644),

–  având în vedere rezoluția adoptată de Adunarea Generală a ONU la 7 aprilie 2022 intitulată „Suspendarea calității de membru a Federației Ruse în Consiliul pentru Drepturile Omului” (A/RES/ES-11/L.4),

–  având în vedere raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei din 9 mai 2022,

–  având în vedere rezoluția sa din 4 mai 2022 referitoare la acțiunile de întreprins în urma concluziilor Conferinței privind viitorul Europei(2),

–  având în vedere Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528(3),

–  având în vedere concluziile Consiliului European privind COVID-19, gestionarea crizelor și reziliența, securitatea și apărarea, aspectele externe ale migrației și relațiile externe, adoptate la 16 decembrie 2021,

–  având în vedere recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE(4),

–  având în vedere conceptul strategic al NATO 2022 adoptat de șefii de stat și de guvern ai NATO la summitul NATO de la Madrid din 29 iunie 2022,

–  având în vedere Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU din 31 octombrie 2000, care a instituit Agenda privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei din 25 noiembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III - o agendă ambițioasă pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor în acțiunile externe ale UE” (JOIN(2020)0017),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 decembrie 2022 referitoare la perspectivele soluției bazate pe coexistența a două state pentru Israel și Palestina(5),

–  având în vedere cea de a doua declarație comună privind cooperarea UE-NATO, semnată la 10 ianuarie 2023 de președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene și secretarul-general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0292/2022),

A.  întrucât agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu sprijinul regimului Lukașenko din Belarus, a readus războiul pe continentul european și a provocat distrugeri și suferințe grave; întrucât Rusia a comis crime de război împotriva Ucrainei; întrucât toate acestea amenință și continuă să pună în pericol în mod semnificativ securitatea europeană și mondială; întrucât Rusia a amenințat să folosească arme nucleare; întrucât lanțurile de aprovizionare globale au fost afectate negativ, iar securitatea alimentară a fost periclitată în mai multe zone ale lumii; întrucât războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a creat incertitudine economică, a dus la o creștere a prețurilor la energie, a accentuat criza climatică și are un potențial considerabil de a destabiliza și mai grav multe state membre și țări terțe, în special cele din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic și, prin urmare, a modificat în mod semnificativ contextul geopolitic al politicii externe și de securitate comune (PESC) a UE; întrucât războiul de agresiune împotriva Ucrainei face parte din planul lui Putin de a remodela arhitectura de securitate euro-atlantică; întrucât acest plan a fost contracarat datorită apărării eroice a armatei ucrainene; întrucât, din 2014, UE nu a fost în măsură să își utilizeze pe deplin instrumentele de securitate și apărare comune (PSAC) pentru a sprijini în mod efectiv lupta Ucrainei împotriva Rusiei, dar în acest an sunt vizibile unele îmbunătățiri; întrucât, pentru a fi percepută ca un actor global de succes și credibil, UE trebuie să își dezvolte în continuare capabilitățile și să își consolideze voința politică de a oferi securitate în vecinătatea sa imediată;

B.  întrucât vecinătatea estică și Balcanii de Vest au nevoie de o soluționare pașnică a conflictelor, de o stabilitate și o securitate îmbunătățite și de o cooperare reciprocă mai amplă; întrucât securitatea în aceste regiuni este amenințată în mare măsură de invadarea Ucrainei de către Rusia și de posibilitatea ca agresiunea să se extindă către țările învecinate; întrucât destabilizarea vecinătății noastre imediate amenință stabilitatea, pacea și securitatea UE;

C.  întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei evidențiază necesitatea unei acțiuni a UE mai puternice, mai ambițioase, credibile, strategice și unificate pe scena mondială și accentuează faptul că UE trebuie să își stabilească în mod autonom propriile obiective strategice și să dezvolte și să desfășoare capabilitățile de urmărire a acestora; întrucât pune încă o dată în evidență necesitatea ca Europa să acorde prioritate independenței sale energetice;

D.  întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este un semnal de alarmă pentru UE, prezentând o amenințare imediată la adresa ordinii europene și mondiale de securitate și a securității UE și a statelor sale membre; întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia a dat un nou impuls încercării de redefinire geopolitică a PESC și a acțiunii externe a UE în general, caracterizată de o viziune îndrăzneață ghidată de interesele Uniunii în noua realitate geopolitică, de o voință reală de a acționa și de cooperarea transatlantică, pentru a obține rezultate relevante din punct de vedere strategic; întrucât, ca urmare a agresiunii ruse, Finlanda și Suedia au solicitat aderarea la NATO; întrucât acest conflict demonstrează nevoia urgentă ca statele membre să definească o percepție comună a amenințărilor și să dea dovadă de solidaritate reală cu statele membre aflate în prima linie; întrucât acest război a reafirmat rolul NATO ca piatră de temelie a securității europene și caracterul indispensabil al unei legături transatlantice puternice;

E.  întrucât este imperativ ca Uniunea să abordeze principalele vulnerabilități, precum recenta sa dependență excesivă de Rusia și de Republica Populară Chineză (RPC), să își întărească reziliența și pregătirea în fața amenințărilor din partea regimurilor totalitare și nedemocratice;

F.  întrucât invazia Rusiei mai scoate în evidență că este nevoie, după cum au subliniat concluziile bazate pe opiniile cetățenilor ale Conferinței privind viitorul Europei, ca statele membre să demonstreze voința politică necesară de a transforma PESC într-o politică europeană de sine stătătoare;

G.  întrucât potențialul de acțiune rapidă, eficientă și eficace în materie de politică externă, securitate și apărare, astfel cum se prevede în Tratatul de la Lisabona, a fost utilizat și exploatat într-un mod foarte limitat în ultimul deceniu din cauza lipsei de voință politică a statelor membre; întrucât, din cauza mediului de securitate european în schimbare, este deja timpul să se utilizeze toate instrumentele prevăzute de TUE, în special în ceea ce privește PSAC; întrucât Tratatul de la Lisabona conține caracteristici, cum ar fi un fond militar de lansare în temeiul articolului 41 alineatul (3) litera (b), posibilitatea de a forma un grup mic cu obiective mai ambițioase în materie de securitate și apărare în temeiul articolului 44 sau de a defini o politică cu adevărat europeană în materie de capabilități și armament în temeiul articolului 42 alineatul (3), care există din decembrie 2009;

H.  întrucât clauzele pasarelă ar putea fi utilizate imediat pentru a trece de la cerința unanimității la votul cu majoritate calificată în domenii de politici specifice; întrucât amenințarea actuală la adresa securității europene necesită adaptarea imediată a anumitor metode de lucru;

I.  întrucât Consiliul a acționat rapid și unit și a adoptat până în prezent nouă pachete de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza acțiunilor acesteia în Ucraina, inclusiv sancțiuni la adresa indivizilor, cum ar fi înghețarea activelor și restricții de călătorie, sancțiuni economice care vizează sectoarele financiar, comercial, energetic, al transporturilor, al tehnologiei și al apărării; restricții privind mijloacele de informare în masă; măsuri diplomatice; restricții privind relațiile economice cu Crimeea și Sevastopol, ambele sub ocupație, și zonele Donețk și Luhansk care nu sunt controlate de guvern și măsuri privind cooperarea economică, toate acestea demonstrând solidaritate și unitate, dar nefiind suficiente pentru a opri agresorul;

J.  întrucât declinul libertății mass-mediei și intensificarea campaniilor de dezinformare, a ingerinței străine și a atacurilor împotriva ziariștilor reprezintă o tendință mondială, aceasta fiind cu atât mai evidentă în state unde democrația este în regres și în statele totalitare refractare; întrucât, la nivel internațional, consecințele asupra drepturilor omului, democrației, participării publice și dezvoltării sunt îngrijorătoare; întrucât UE trebuie să își întărească colaborarea cu țările partenere care împărtășesc aceeași viziune pentru a promova și a apăra libertatea mass-mediei și libertatea de exprimare și pentru a combate dezinformarea și ingerința străină în țările terțe;

K.  întrucât instabilitatea și imprevizibilitatea pe termen lung în materie de securitate la frontierele UE și în vecinătatea imediată a acesteia reprezintă o amenințare directă la adresa securității UE și a statelor sale membre;

L.  întrucât, sub conducerea lui Vladimir Putin, guvernul Federației Ruse a continuat să comită acte de terorism internațional împotriva oponenților politici și a statelor suverane, care au culminat cu invadarea și ocuparea Ucrainei, din 2014 încoace;

M.  întrucât consecințele globale ale invadării nejustificate a Ucrainei de către Federația Rusă sunt agravate de efectele pandemiei de COVID-19 care este fără precedent și continuă încă și care își are originile la Wuhan, în RPC; întrucât revenirea războiului la scară largă pe continentul european, instabilitatea economică și instrumentalizarea deliberată de către Federația Rusă a volatilității energetice au ca rezultat o incertitudine geopolitică imediată pentru cetățenii Uniunii Europene, statele membre candidate și potențialele state membre candidate, precum și pentru partenerii din întreaga lume;

N.  întrucât pentru a atinge autonomia strategică Uniunea trebuie să poată găsi soluții la toate chestiunile de importanță strategică pentru UE fără a se baza în mod excesiv pe capacitățile statelor terțe și ale actorilor din statele terțe, inclusiv prin eliminarea vulnerabilităților care expun Uniunea la divizare internă și concesii forțate față de actorii autoritari; întrucât realizarea autonomiei strategice va permite Uniunii să își consolideze și mai mult acțiunea externă pornind de la o bază de forță, să urmărească și să își proiecteze mai eficient interesele bazate pe valori și să își amplifice contribuția la multilateralismul mondial, la soluționarea pașnică a conflictelor și la dezvoltarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în întreaga lume; întrucât UE nu va fi în măsură să se apere sau să fie un actor credibil fără investiții reale în apărarea statelor membre; întrucât, în pofida agresiunii continue a Rusiei împotriva Ucrainei începând cu 2014, decizia liderilor NATO de a aloca cel puțin 2 % din PIB cheltuielilor pentru apărare a fost pusă în aplicare doar de câteva țări aliate care sunt state membre, în special de cele de pe flancul estic; întrucât atingerea acestui prag demonstrează voința reală de a consolida securitatea europeană și, în același timp, poziția UE;

O.  întrucât aderarea voluntară a statelor europene la UE rămâne cel mai de succes instrument de politică externă al Uniunii; întrucât, la 23 iunie 2022, liderii europeni au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderarea la UE și au recunoscut perspectiva europeană a Georgiei; întrucât, la 15 decembrie 2022, Consiliul European a acordat Bosniei și Herțegovinei statutul de țară candidată la aderarea la UE, iar Republica Kosovo și-a depus cererea de aderare la UE;

P.  întrucât PESC a Uniunii se ghidează după valorile democrației, ale statului de drept, ale universalității și indivizibilității drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, ale respectului pentru demnitatea umană, ale principiilor egalității și solidarității, precum și ale respectării principiilor Cartei ONU și ale dreptului internațional; întrucât valorile Uniunii, astfel cum sunt consacrate la articolul 2, la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 21 din TUE, sunt în interesul său imediat; întrucât presiunea autocratică asupra acestor valori democratice continuă să crească, erodând controlul abuzului de putere, crescând incidența și gravitatea încălcărilor drepturilor omului și limitând spațiul pentru societatea civilă, mass-media independentă și mișcările democratice de opoziție; întrucât, potrivit Freedom House, 2021 a fost cel de-al 16-lea an consecutiv de declin al democrației la nivel mondial;

Q.  întrucât efectele schimbărilor climatice afectează din ce în ce mai grav diferitele aspecte ale vieții umane, precum și oportunitățile în materie de dezvoltare, ordinea geopolitică și stabilitatea la nivel mondial; întrucât cei care dispun de resurse mai reduse pentru adaptarea la schimbările climatice vor resimți cel mai acut impactul acestora; întrucât politica externă a UE ar trebui să se axeze mai mult pe promovarea activităților multilaterale, cooperând în chestiuni specifice legate de climă, edificând parteneriate strategice și întărind cooperarea și interacțiunile dintre actorii statali și cei nestatali, inclusiv cei care contribuie în mod semnificativ la poluare la nivel mondial;

R.  întrucât ordinea internațională bazată pe norme, întemeiată pe dreptul internațional și pe instituțiile multilateralismului, este supusă unui risc din ce în ce mai mare, atât din interior, cât și din exterior; întrucât statele autocratice, acționând singure și prin acțiuni concertate, încearcă să submineze organizațiile și agențiile multilaterale, precum și dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului, să îi deturneze sensul prin cooptare, să eludeze sau să împiedice punerea sa în aplicare, promovând în același timp dezvoltarea în continuare a normelor autocratice în UE și în țările terțe, inclusiv prin stimulente și metode coercitive diplomatice, economice sau militare, precum și prin campanii de dezinformare; întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia și crimele sale de război deliberate constituie un atac asupra fundamentelor ordinii mondiale multilaterale bazate pe norme;

S.  întrucât UE trebuie să își îmbunătățească capacitatea de a lua decizii rapide și eficace, în special în cadrul PESC, de a avea o poziție unitară și de a acționa ca un actor cu adevărat global ca răspuns la crize,

1.  subliniază că răspunsul rapid, unitar și susținut al UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și capacitatea sa de a învăța din greșelile geostrategice din trecut și de a le corecta demonstrează eficacitatea politicii externe, de securitate și de apărare a UE, ghidate de valorile noastre comune privind drepturile omului, democrația și statul de drepte; subliniază că, pentru a-și consolida rolul său de actor credibil în domeniul politicii externe bazat pe valori, de partener internațional de încredere și de actor credibil în materie de securitate și apărare, Uniunea trebuie să adopte și, în domeniile în care acestea sunt disponibile în prezent, să pună în aplicare proceduri decizionale favorabile acestui obiectiv;

2.  ia act de faptul că răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este urmărit îndeaproape de numeroase autocrații din întreaga lume și va avea o influență decisivă în influențarea comportamentului lor pe scena internațională; subliniază că, pentru a fi un actor credibil, UE și statele sale membre trebuie să majoreze asistența militară, politică și umanitară acordată Ucrainei și să își întărească apărarea contracarând amenințările Rusiei la adresa securității europene;

3.  este convins că asigurarea securității, prosperității și leadership-ului UE la nivel global este strâns legată de consolidarea procesului de extindere, de accelerarea ritmului aderării statelor candidate și potențial candidate și de consolidarea politicii de vecinătate a Uniunii;

4.  reliefează că bulversarea zguduitoare a peisajului geopolitic produsă de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de alte provocări internaționale, printre care ascensiunea continuă a autoritarismului mondial, intensificarea cooperării sino-ruse, politica externă asertivă a RPC, urgența climatică și impactul pandemiei de COVID-19 necesită o implementare mai rapidă a conceptului de autonomie strategică, solidaritate și renaștere geopolitică a UE, prin acțiuni concrete și credibile privind aspecte tematice și geografice prioritare și, în același timp, arată că e nevoie de o cooperare mai strânsă cu NATO și cu aliații care împărtășesc aceeași viziune la nivel mondial; subliniază că, în acest sens, sprijinul direct sau indirect al unei țări terțe față de pozițiile ilegale ale Rusiei, și anume, votând cu Rusia în cadrul Adunării Generale a ONU în cazul rezoluțiilor relevante sau ajutând-o să eludeze sancțiunile UE, ar trebui să aibă consecințe clare, rapide și specifice în relațiile noastre politice și comerciale cu țara respectivă;

5.  scoate în evidență că Uniunea își poate împlini vocația de actor global și furnizor de securitate pe baza unui proces decizional mai flexibil și mai eficient, inclusiv în domeniul politicii de securitate și apărare;

6.  accentuează că acțiunile Uniunii ar trebui să reflecte și să fie coerente cu valorile și principiile pe care s-a întemeiat Uniunea, în conformitate cu articolul 21 din TUE;

7.  consideră că articolul 21 alineatul (2) din TUE ar trebui modificat pentru a include conceptul de „autonomie strategică” pe lista obiectivelor PESC, astfel încât UE să devină un actor diplomatic și de securitate eficace, care implementează politica externă și de securitate proprie, bazată pe acțiuni ferme prin măsuri, politici, bugete și angajamente concrete;

8.  reamintește că Busola strategică, adoptată de Consiliu în martie 2022, oferă UE și statelor sale membre orientările și instrumentele necesare pentru a-și consolida capacitățile de apărare, pentru a deveni un furnizor de securitate eficient într-un mediu global și regional tot mai ostil și un actor global mai asertiv în apărarea păcii și a securității umane; invită, prin urmare, VP/ÎR, Comisia și statele membre să acorde prioritate punerii sale în aplicare mai rapide și complete în cooperare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune și în deplină complementaritate cu NATO și cu conceptul său strategic din 29 iunie 2022, ținând seama, în același timp, de lecțiile învățate în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

9.  subliniază necesitatea unei campanii puternice de comunicare a beneficiilor Busolei strategice pentru securitatea europeană și cetățenii europeni;

10.  subliniază că, pentru a realiza redefinirea geopolitică necesară pentru a răspunde provocărilor actuale, UE ar trebui să își modeleze PESC pe baza următoarelor patru acțiuni:

11.  subliniază că angajamentul ambițios și retorica politicii externe a UE privind drepturile omului impun ca aceasta să fie consecventă și exemplară; regretă, prin urmare, că, în practică, UE continuă să fie inconsecventă în ceea ce privește situații comparabile în materie de drepturi ale omului la nivel mondial; regretă, de asemenea, deteriorarea situației drepturilor omului și a statului de drept în mai multe state membre, ceea ce zădărnicește credibilitatea UE; cere UE și statelor sale membre să conducă prin puterea exemplului și să respecte cu strictețe drepturile omului;

12.  subliniază că UE ar trebui să își mențină angajamentul față de controlul armamentelor și acordurile multilaterale privind dezarmarea și neproliferarea;

Întărirea mecanismelor instituționale și decizionale ale UE în domeniul politicii externe și de securitate

13.  salută nivelul remarcabil de unitate și hotărâre al UE demonstrat prin răspunsul rapid și ferm la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; îndeamnă statele membre să mențină și, dacă este necesar, să crească acest nivel ridicat și coerent de sprijin pentru Ucraina și cetățenii săi, în deplină concordanță cu nevoile în continuă evoluție ale Ucrainei și cu angajamentul UE față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei; cere același nivel de unitate atunci când ne confruntăm cu atacuri împotriva democrațiilor noastre sau a valorilor noastre comune în viitor;

14.  îndeamnă statele membre să își mențină unitatea și hotărârea și să valorifice acest nivel de cooperare fără precedent; evidențiază că sunt importante unitatea și consecvența față de valorile și principiile fondatoare ale Uniunii, menținerea acestei unități și întărirea și mai mult a suveranității, securității și rezilienței strategice ale UE și statelor sale membre printr-un proces decizional mai eficient în PESC, care ar putea fi realizat prin:

consideră, în lumina celor mai sus-menționate, că ar fi oportun ca Parlamentul să țină o dezbatere în plen înainte de deciziile relevante ale Consiliului și să adopte o rezoluție care să autorizeze din punct de vedere politic o operațiune, inclusiv obiectivele, mijloacele și durata acesteia;

15.  îndeamnă statele membre să urmărească aplicarea strictă a articolului 31 din TUE, care, printre altele, permite Consiliului să ia anumite decizii cu majoritate calificată în chestiuni legate de PESC fără implicații militare, în special cele privind sancțiunile și drepturile omului; și, în cazul articolului 42 alineatul (7) din TUE, să treacă la votul cu majoritate calificată consolidată; invită statele membre să utilizeze pe deplin clauza-pasarelă prevăzută la articolul 31 alineatul (3) din TUE fără alte întârzieri, îndeosebi în domeniile prioritare;

16.  își reiterează sprijinul pentru adoptarea și punerea în aplicare a regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului, care permite UE să impună rapid măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor, entităților și organismelor responsabile, implicate sau asociate cu încălcări grave ale drepturilor omului și abuzuri grave împotriva drepturilor omului la nivel mondial; salută intenția Comisiei de a extinde domeniul de aplicare al regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului în timp util, pentru a include actele de corupție, recunoscând astfel legătura strânsă dintre corupție și încălcările drepturilor omului; îndeamnă Comisia să adauge la această propunere legislativă mijloace care să permită un rol mai amplu al Parlamentului European atunci când prezintă cazuri de încălcări grave ale drepturilor omului; își reiterează apelul adresat Consiliului de a introduce votul cu majoritate calificată pentru adoptarea măsurilor restrictive impuse în temeiul regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului;

17.  solicită UE și statelor sale membre să intensifice sprijinul acordat organizațiilor societății civile, activiștilor și jurnaliștilor de investigație implicați în lupta împotriva corupției, prin promovarea înființării unor instituții anticorupție eficace, adoptarea unor cadre de reglementare solide și abordarea jurisdicțiilor opace și a paradisurilor fiscale, în particular în propriile jurisdicții;

18.  subliniază că aplicarea sancțiunilor impuse Federației Ruse este esențială pentru a limita capacitatea acesteia de a-și continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei și, prin urmare, trebuie să fie de maximă prioritate; îndeamnă Consiliul să impună măsuri restrictive țărilor terțe care permit invadarea Ucrainei de către Rusia, prin facilitarea eludării sancțiunilor sau prin furnizarea de asistență militară directă; salută măsurile restrictive impuse regimului din Belarus; salută decizia Consiliului de a impune măsuri restrictive Republicii Islamice Iran în urma aprovizionării cu vehicule aeriene fără pilot și a furnizării planificate de rachete sol-sol Federației Ruse pentru a fi folosite împotriva Ucrainei, în special împotriva țintelor civile; solicită extinderea măsurilor restrictive având în vedere furnizarea continuă de vehicule aeriene fără pilot de către Republica Islamică Iran și furnizarea planificată de rachete sol-sol; sprijină ferm propunerea de directivă(6) care incriminează încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii și solicită ca Parchetul European să primească misiunea de a asigura anchetarea și urmărirea penală coerentă și uniformă a acestor infracțiuni în întreaga UE;

19.  își exprimă îngrijorarea cu privire la frecvența și intensitatea în creștere ale dezastrelor climatice și ecologice, care au consecințe deosebit de grave pentru persoanele și comunitățile cele mai sărace și mai vulnerabile din lume; reamintește că efectele directe și indirecte ale schimbărilor climatice subminează pacea și securitatea la nivel mondial, adâncind în același timp vulnerabilitățile și inegalitățile existente și prezentând riscuri pentru drepturile omului; subliniază rolul fundamental pe care Comisia și statele membre, în cadrul unei abordări comune a „Echipei Europa”, trebuie să îl joace în promovarea diplomației în domeniul climei la nivel mondial, pentru a proteja pacea și securitatea, în special printr-un angajament bilateral și multilateral sporit cu partenerii internaționali, prin punerea în aplicare deplină a Acordului de la Paris și a angajamentelor suplimentare asumate, în special față de partenerii în curs de dezvoltare, precum și prin integrarea acțiunilor în domeniul climei în toate dimensiunile acțiunii sale externe; îndeamnă Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să conceapă și să desfășoare o diplomație puternică a UE în domeniul climei, al cărei scop este de a promova cooperarea internațională cu privire la Acordul de la Paris, de a întări dimensiunea externă a noului Pact verde și de a sprijini obiectivele ambițioase de reducere a emisiilor de CO2 în țările terțe;

20.  insistă asupra punerii depline în aplicare și integrării sistematice a abordării integratoare a egalității de gen și a Planului de acțiune al UE privind egalitatea de gen III (GAP III) în toate acțiunile externe ale UE, incluzând politica comercială și de dezvoltare sustenabilă, la toate nivelurile de angajament și în toate activitățile și conceptele relevante, chiar și după încheierea duratei de derulare a GAP III; îndeamnă SEAE să consolideze echilibrul geografic, pentru a avea o reprezentare națională adecvată, care să reflecte diversitatea tuturor statelor membre, așa cum se indică la articolul 27 din Statutul funcționarilor;

21.  invită UE și statele membre să preia inițiativa în aplicarea Rezoluției 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea; subliniază că femeile joacă un rol esențial în prevenirea conflictelor, negocierile de pace, consolidarea păcii, menținerea păcii, răspunsul umanitar și reconstrucția post-conflict; accentuează că este nevoie ca UE să asigure participarea egală a femeilor și implicarea deplină în toate eforturile de menținere a păcii și securității;

22.  solicită consolidarea capacităților SEAE și ale delegațiilor UE, oferindu-le instrumente și resurse permanente proprii și ale UE pentru acțiunile legate de afaceri externe, protecția și promovarea drepturilor omului și combaterea dezinformării; cere actualizarea Deciziei Consiliului din 26 iulie 2010 pentru a putea îndeplini mai bine obiectivele, valorile și interesele UE la nivel mondial;

23.  îndeamnă statele membre și Comisia să consolideze rolul VP/ÎR; subliniază că acest lucru poate fi realizat printr-o modificare a tratatului care l-ar transforma pe VP/ÎR în ministru de externe al Uniunii, devenind principalul reprezentant extern al Uniunii în forurile internaționale și fiind autorizat să fie prezent din oficiu în formate de negociere inițiate sau conduse de statele membre; sprijină apelul lansat de cetățenii Uniunii în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, care doresc ca UE să se exprime cu o singură voce;

24.  ia act de discursul VP/ÎR la Conferința anuală a ambasadorilor UE din 2022 și se așteaptă ca deficiențele serviciului diplomatic al UE identificate să fie abordate în mod eficace pentru a consolida capacitatea și eficiența serviciului; pledează pentru o diplomație europeană autonomă în toate domeniile, inclusiv în diplomația publică, culturală, economică, climatică, digitală și cibernetică, printre altele, determinată de o cultură diplomatică comună și un veritabil spirit de echipă al UE; salută demararea proiectului-pilot intitulat „Către crearea unei Academii diplomatice europene” care urmărește să promoveze dobândirea de aptitudini și competențe comune pentru a susține și apăra în mod eficace principiile și interesele UE în lume; subliniază că acest proiect-pilot ar trebui să se axeze deopotrivă pe grupurile-țintă ale unei viitoare academii și să permită celor care nu sunt diplomați ai statelor membre să devină diplomați ai UE în viitor;

25.  subliniază rolurile strategice pe care le joacă cooperarea culturală internațională și diplomația culturală din cadrul politicii externe a UE, în consolidarea relațiilor cu țările partenere, promovarea valorilor democratice ale UE, protejarea patrimoniului cultural în străinătate, încurajarea dialogului intercultural, mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii, prevenirea conflictelor, combaterea dezinformării și a ingerinței străine în țările terțe și în combaterea traficului ilicit, a jefuirii și a distrugerii bunurilor culturale; solicită consolidarea diplomației culturale a UE prin integrarea culturii ca pilon strategic al acțiunii externe a Uniunii și prin dezvoltarea unui instrument al UE care să integreze aspectele culturale ale Uniunii la nivel mondial și să promoveze relațiile culturale internaționale bazate pe cooperare și cocreare culturală, cu implicarea activă a societății civile și a sectoarelor culturale ale țărilor terțe; subliniază că acest instrument ar putea furniza asistență din partea UE pentru consolidarea capacităților și asistență financiară sectoarelor culturale, creative și inovatoare ale societății civile din țările terțe; sprijină includerea culturii în toate acordurile bilaterale și multilaterale actuale și viitoare, cu respectarea angajamentelor asumate în cadrul Convenției UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale;

26.  subliniază că crizele geopolitice și umanitare mondiale demonstrează necesitatea ca UE să obțină informații credibile și directe despre amenințările externe actuale și posibile la adresa UE, pentru a putea reacționa rapid și eficient, precum și pentru a-și proteja mai bine interesele în străinătate; solicită consolidarea Centrului de situații și de analiză a informațiilor al UE și a Centrului de răspuns în caz de criză al SEAE prin sporirea resurselor și a capacităților;

27.  subliniază că trebuie să se definească în mod clar competențele VP/ÎR, ale Președintelui Comisiei și ale Președintelui Consiliului European, întrucât cadrul de reglementare actual prevăzut de tratate și de acordurile interinstituționale privind reprezentarea externă a UE în străinătate este neclar cu privire la competențele fiecărui rol instituțional; consideră că această lipsă de claritate poate conduce la o anumită suprapunere a acțiunii externe a UE sau poate crea confuzie în rândul omologilor și/sau interlocutorilor UE din întreaga lume în relațiile lor cu Uniunea;

Operaționalizarea autonomiei strategice

28.  subliniază că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, distrugerile grave și masive, crimele de război și încălcările intenționate ale drepturilor omului și ale normelor fundamentale ale dreptului internațional de către Federația Rusă au evidențiat necesitatea unei prezențe și acțiuni a UE mai puternice, mai ambițioase, mai credibile, strategice și unificate pe scena mondială; scoate în evidență că UE trebuie să își definească mai viguros propriile obiective strategice, așa cum sunt prevăzute în Busola strategică, și să dezvolte capacitățile și mecanismele de îndeplinire a lor, lucrând atât în mod autonom, cât și în strânsă cooperare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune; este de părere că recâștigarea tuturor teritoriilor ocupate ale Ucrainei, salvgardarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a acesteia, finalizarea rapidă a procedurii juridice de confiscare a activelor înghețate prin sancțiuni, precum și aducerea în fața justiției la nivel internațional a autorilor infracțiunilor, inclusiv a lui Vladimir Putin și a principalilor lideri militari și civili ai Federației Ruse, ar trebui să fie considerate un obiectiv al politicii UE față de Ucraina;

29.  reamintește că UE va deveni un actor diplomatic și de securitate eficace doar prin acțiuni ferme, și că UE își va spori suveranitatea și solidaritatea strategică numai prin măsuri, politici, bugete și angajamente concrete;

30.  se bucură de schimbarea de abordare a statelor membre, ceea ce înseamnă o evoluție către o autonomie strategică sporită a UE prin punerea rapidă în aplicare a principalelor acțiuni prevăzute în Declarația de la Versailles și în Busola strategică; ia act de faptul că acestea evidențiază necesitatea de a consolida capabilitățile de apărare ale UE și ale statelor membre și de a contribui în mod pozitiv la securitatea europeană, transatlantică și mondială, în strânsă colaborare, complementaritate și coordonare cu NATO, atunci când este relevant pentru UE, mai ales în procesul de creare a unei autonomii strategice mai mari a UE;

31.  salută adoptarea, la 10 ianuarie 2023, a celei de a treia declarații comune privind cooperarea UE-NATO; îndeamnă Uniunea și acele state membre care sunt și aliați ai NATO să garanteze punerea în aplicare coerentă a obiectivelor și priorităților evidențiate în Busola strategică, în Conceptul strategic al NATO și în cea de a treia declarație comună; subliniază că aceste procese strategice din cadrul NATO și al UE oferă o oportunitate unică de a ne intensifica și mai mult consultările și cooperarea pentru a consolida securitatea cetățenilor noștri și pentru a promova pacea și stabilitatea în zona euro-atlantică și dincolo de aceasta;

32.  observă că capabilitățile europene de apărare ar trebui să fie compatibile și complementare cu NATO, care rămâne principalul garant al securității în Europa; subliniază că UE este un partener al NATO și că cooperarea UE-NATO se întărește reciproc și se bazează pe transparență, reciprocitate, incluziune și respectarea reciprocă a autonomiei decizionale;

33.  reliefează că orice proces vizând realizarea autonomiei strategice a UE trebuie să fie complementar și compatibil cu NATO; ia act, prin urmare, de faptul că dezvoltarea unor capacități de apărare coerente, complementare și interoperabile este esențială pentru creșterea securității zonei euro-atlantice, în conformitate cu principiul pachetului unic de forțe; reiterează că o capacitate europeană de a acționa, fie în parteneriat, fie în mod autonom, este esențială pentru complementaritate și pentru a contribui la îndeplinirea sarcinilor principale ale NATO, precum și pentru a consolida prevenirea conflictelor, și este, așadar, fundamentală pentru securitatea continentului european în ansamblu;

34.  consideră că Busola strategică reprezintă un pas important către o uniune a apărării europene reale și trebuie să constituie baza pentru dezvoltarea unei culturi strategice comune atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor sale membre; solicită UE și statelor membre să dea dovadă de unitatea și voința politică necesare pentru a pune rapid în aplicare măsurile ambițioase la care s-au angajat în Busola strategică, inclusiv operaționalizarea la timp a Capacității de desfășurare rapidă a UE; consideră că punerea în aplicare a Busolei strategice ar aduce UE mai aproape de obiectivul autonomiei strategice; subliniază necesitatea de a ține seama de efectele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de a scurta termenele pentru realizarea acțiunilor și proiectelor individuale;

35.  reamintește, cu toate acestea, că de mai mulți ani Agenția Europeană de Apărare, Statul-Major al Uniunii Europene, SEAE și Comisia au identificat corect decalajele în materie de capabilități dintre statele membre și principalele sectoare ale apărării în care sunt necesare eforturi; consideră, prin urmare, că ambițiile exprimate atât în Busola strategică, cât și în concluziile Consiliului de la Versailles vor fi utile doar dacă vor fi puse în aplicare efectiv de către statele membre;

36.  salută utilizarea rapidă și repetată a Instrumentului european pentru pace (IEP) pentru a oferi sprijinul necesar Ucrainei astfel încât să se poată apăra și să recâștige controlul efectiv asupra întregului său teritoriu în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional; subliniază necesitatea de a îmbunătăți capacitatea Uniunii de a acționa prin finanțare durabilă și adecvată, pe baza sprijinului deja acordat Ucrainei în cadrul IEP, inclusiv prin intermediul celulei de coordonare, și de a folosi lecțiile învățate în sprijinul acordat de Uniune Ucrainei ca să fie mai bine pregătită pentru scenariile viitoare; salută decizia Consiliului din 12 decembrie 2022 de a majora bugetul IEP cu 2 miliarde EUR, permițând totodată posibilitatea unei creșteri suplimentare a plafonului financiar global al IEP cu un total maxim de 5,5 miliarde EUR până în 2027, având în vedere necesitatea de a sprijini în continuare livrarea de arme și muniții către Ucraina și alte țări partenere, inclusiv pe continentul african; îndeamnă VP/ÎR să prezinte rapid o propunere de modificare a Deciziei (PESC) 2021/509 a Consiliului; subliniază, așadar, că e nevoie să se instituie un al doilea instrument extrabugetar care să gestioneze dezvoltarea și generarea întregului ciclu de viață al capabilităților, care să includă cercetare și dezvoltare militare comune, achiziții publice, formare, întreținere și securitatea aprovizionării;

37.  solicită creșterea asistenței financiare și militare acordate Ucrainei și mobilizarea imediată a echipamentelor moderne, a armelor și a unui sistem de apărare aeriană de nouă generație; își exprimă sprijinul pentru decizia mai multor state membre și parteneri internaționali de a furniza Ucrainei vehicule de luptă pentru infanterie și transportoare blindate de trupe; își reiterează apelul adresat statelor membre de a iniția livrarea unor tancuri principale de luptă moderne, inclusiv a tancurilor Leopard 2, în cadrul unei inițiative coordonate a UE prin intermediul celulei de compensare a Statului-Major al UE găzduită de SEAE; sprijină înființarea Misiunii de asistență militară pentru formarea forțelor armate ucrainene pe teritoriul UE și solicită ca aceasta să devină operațională cât mai rapid; recunoaște activitatea actuală a Misiunii UE de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina și salută recenta ajustare a mandatului acesteia pentru a sprijini autoritățile ucrainene să faciliteze investigarea și urmărirea penală a oricăror crime internaționale comise de forțele armate și de mercenarii ruși în contextul războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei;

38.  își reiterează apelul adresat VP/ÎR, statelor membre și partenerilor internaționali de a pregăti un răspuns rapid și decisiv în cazul în care Rusia desfășoară arme chimice, biologice, radiologice sau nucleare împotriva Ucrainei;

39.  salută adoptarea Comunicării comune din18 mai 2022 privind analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat de către Comisie și Înaltul Reprezentant și solicită statelor membre ale UE să dezvolte și să achiziționeze în comun capabilitățile necesare pentru a acoperi aceste lacune, utilizând pe deplin cooperarea structurată permanentă (PESCO), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), Fondul european de apărare (FEA), precum și noile instrumente ale UE pentru a stimula mai multe achiziții publice comune, ceea ce va contribui la creșterea securității statelor membre și a aliaților NATO deopotrivă;

40.  salută faptul că, la 1 decembrie 2021, Comisia și VP/ÎR au lansat Strategia „Global Gateway” pentru a stimula legăturile inteligente, curate și sigure în domeniul digital, al energiei și al transporturilor și pentru a consolida sistemele de sănătate, educație și cercetare din întreaga lume și, în special, din sudul global; scoate în relief rolul central geopolitic al acestei strategii de conectivitate fiabilă, care integrează dezvoltarea sustenabilă, cu dimensiuni orientate, transformaționale, de întărire a rezilienței și bazate pe valori într-o abordare de tip „Echipa Europa”; solicită guvernanța efectivă a inițiativei „Global Gateway”; salută prima reuniune a Consiliului de administrație al inițiativei „Global Gateway”, care a avut loc la 11 decembrie 2022 și la care Parlamentul a fost invitat în calitate de observator; cere să fie implicat în mod corespunzător în deciziile privind programele de investiții „Global Gateway” și să fie informat periodic despre evoluțiile respective, inclusiv implicațiile bugetare;

41.  consideră că sunt necesare mult mai multe eforturi pentru ca această strategie să își atingă întregul potențial și invită instituțiile UE și toate statele membre să accelereze dezvoltarea ulterioară și punerea în aplicare a acesteia; consideră că este esențial să se colaboreze cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune pentru a extinde amploarea și impactul acestei strategii; solicită măsuri decisive la nivelul G7 pentru a aborda lacunele globale în materie de investiții în infrastructură, inclusiv prin furnizarea finanțării necesare;

42.  subliniază importanța geopolitică ridicată a Pactului verde al UE ca instrument pe termen lung care va influența relațiile UE cu țările terțe;

43.  subliniază importanța unei politici ambițioase a UE în domeniul climei pentru a atinge obiectivele Pactului verde european, în special internaționalizarea acestuia și inițiativele sale de a răspunde riscurilor de securitate legate de climă; se așteaptă ca, având în vedere schimbările și provocările geopolitice actuale, punerea în aplicare a Pactului verde european să contribuie la construirea de noi parteneriate și la diversificarea mixului energetic al UE, ca alternative la aprovizionarea cu combustibili fosili din Rusia;

44.  subliniază că este important să se intensifice eforturile UE, în cooperare cu NATO și cu alți parteneri internaționali, pentru a contracara amenințările hibride, atacurile cibernetice, dezinformarea și campaniile de propagandă și pentru a promova reziliența față de acestea, atât în interiorul Uniunii, cât și în țările terțe; invită Comisia și statele membre ca, în strânsă cooperare cu partenerii NATO și din afara NATO, să trateze protecția infrastructurii europene critice, inclusiv a conductelor offshore și a cablurilor de comunicații și electrice submarine, ca o chestiune de maximă prioritate; reiterează necesitatea urgentă ca instituțiile, agențiile și alte organisme europene să fie protejate corespunzător împotriva amenințărilor și atacurilor hibride ale actorilor statali străini; subliniază că este nevoie ca ele să-și dezvolte totodată capacitățile de comunicare strategică prin grupurile operative StratCom, inclusiv cele care vizează țările terțe, punând un accent deosebit pe populațiile din Rusia și Belarus, precum și să aloce resurse financiare adecvate în acest scop și să se doteze cu sisteme de comunicații sigure și cu o capacitate de reacție rapidă pentru a contracara atacurile și pentru a le întări mai mult reziliența;

45.  salută hotărârea de care au dat dovadă Uniunea și majoritatea statelor membre de a urmări independența energetică deplină față de Federația Rusă și de a-și diversifica sursele de aprovizionare cu energie; solicită din nou un embargo imediat și total asupra importurilor rusești de combustibili fosili și uraniu, precum și ca gazoductele Nord Stream 1 și 2 să rămână închise și să fie complet abandonate; pune în lumină faptul că diversificarea pe termen scurt a surselor de energie nu ar trebui să aibă loc în detrimentul unui dialog semnificativ privind drepturile omului cu furnizorii alternativi de energie; constată că acest lucru evidențiază caracterul esențial al accelerării tranziției verzi;

46.  solicită inițiative de consolidare a rezilienței lanțurilor de aprovizionare strategice și a infrastructurii critice a UE prin exerciții periodice cuprinzătoare de testare la stres efectuate de Comisie, inclusiv în ceea ce privește sănătatea, energia, produsele alimentare, semiconductorii și materiile prime critice, precum și conductele și cablurile offshore, cu scopul de a preveni perturbările grave ale lanțului de aprovizionare și de a reduce la niveluri necritice dependențele UE de țările terțe, în primul rând de cele care nu împărtășesc valorile Uniunii sau cu care Uniunea se află într-o stare de rivalitate sistemică; subliniază importanța consolidării capabilităților proprii ale Uniunii în cooperare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune; subliniază că este necesară o cooperare mai strânsă cu partenerii democratici pentru a asigura resursele strategice utilizate în producția de baterii, cipuri, semiconductori și alte tehnologii esențiale și a reduce dependența de regimurile nedemocratice în furnizarea acestor resurse;

47.  evidențiază dimensiunea strategică pentru Europa a sectorului spațial; subliniază necesitatea de a asigura vizibilitatea și credibilitatea Uniunii ca actor spațial internațional și de a promova dezvoltarea de tehnologii care ar asigura autonomia strategică europeană; solicită ca UE să se angajeze mai mult în elaborarea unor reglementări internaționale cuprinzătoare privind spațiul, care să se bazeze pe tratatele, declarațiile și principiile juridice actuale ale ONU care stau la baza guvernanței spațiale, să le actualizeze și consolideze și să țină seama de progresele tehnologice rapid; pune în evidență că acest cadru de reglementare actualizat privind spațiul ar favoriza dezvoltarea durabilă și pașnică a spațiului, limitând și reglementând în același timp înarmarea și militarizarea acestuia; salută anunțul Comisiei că va prezenta o strategie spațială a UE pentru securitate și apărare; consideră că consolidarea suveranității strategice a UE în spațiu este esențială pentru eforturile sale mai ample de a realiza o autonomie strategică atotcuprinzătoare;

48.  subliniază că accesul la apă potabilă sigură este una dintre problemele majore ale secolului XXI, mai ales că aproape 60 % din resursele acvifere traversează frontiere teritoriale politice; consideră că stresul hidric, ca urmare a necesarului crescut de apă dulce al populației mondiale care se confruntă cu un control strategic al râurilor la izvoarele lor de către unele țări, poate conduce la cele mai grave conflicte dacă utilizarea cursurilor nu se face într-o manieră integrată și partajată; îndeamnă UE să instituie o strategie politică pentru a facilita soluții în aceste zone cu un mare potențial de destabilizare, încurajând țările aflate în cele mai importante zone ale conflictului legat de apă să semneze Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale din 1992;

49.  solicită Uniunii să își dezvolte suveranitatea digitală, în special securitatea cibernetică, pentru a proteja democrația și instituțiile sale; subliniază amenințarea specifică pe care noile tehnologii digitale o reprezintă pentru apărătorii drepturilor omului și alte persoane, deoarece pot fi folosite în controlul, restricționarea și subminarea activităților acestora, după cum au arătat recent dezvăluirile despre proiectul Pegasus;

50.  subliniază că Uniunea, în cooperare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, ar trebui să depună eforturi pentru a asigura competitivitatea globală în ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea, producția și implementarea dronelor;

51.  salută anunțul Comisiei că va lucra la un pachet privind apărarea democrației, care ar proteja Uniunea de interferențele răuvoitoare;

Preluarea inițiativei în consolidarea multilateralismului și construirea de parteneriate pentru o lume mai bună

52.  subliniază că e nevoie de consolidarea ONU în mod prioritar și de dezvoltarea unui parteneriat cu adevărat strategic între ONU și UE cu privire la prioritățile globale, cum ar fi acțiunile climatice și drepturile omului, dar și pentru gestionarea crizelor; subliniază că Uniunea trebuie să își asume în continuare rolul de lider în promovarea unui multilateralism mai relevant, mai rezilient și mai eficace, care să stea la baza unui dialog politic favorabil incluziunii, a cooperării și a convergenței menite să promoveze securitatea umană, dezvoltarea durabilă și prevenirea și soluționarea pașnică a conflictelor, cu respectarea deplină a dreptului internațional și a drepturilor omului; îndeamnă Uniunea și statele sale membre să se exprime cu o singură voce în forurile multilaterale, să consolideze legăturile cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune din întreaga lume, să intensifice comunicarea cu țările terțe și cu populațiile acestora, precum și să urmărească soluții sectoriale multilaterale pragmatice în domeniile în care această acțiune este în conformitate cu interesele sale bazate pe valori;

53.  invită Comisia, Consiliul, SEAE și statele membre ale UE să prezinte propuneri solide cu privire la modul în care se poate obține și garanta un sediu propriu și permanent pentru Uniune în toate forurile multilaterale, inclusiv la Consiliul de Securitate al ONU, pentru a consolida acțiunea, coerența și credibilitatea UE în lume;

54.  subliniază importanța eforturilor diplomatice intensificate pentru a ne afirma poziția cât mai eficient și pentru a ne coordona cu parteneri democrați care au aceeași viziune, pentru a menține o unitate cât mai puternică la nivelul comunității internaționale în condamnarea Rusiei și apărarea principiilor suveranității și integrității teritoriale, a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe norme și valori, la nivelul ONU și al Cartei sale, precum și în alte foruri internaționale; subliniază importanța unor acțiuni diplomatice consistente față de țările care au obstrucționat votul sau care s-au abținut de la votarea rezoluțiilor ONU din 2 martie și 12 octombrie 2022 pentru a evidenția gravitatea agresiunii Rusiei și necesitatea unui răspuns unanim din partea comunității internaționale; subliniază că ar trebui să se acorde prioritate consolidării unor alianțe, parteneriate și acorduri multilaterale puternice și fiabile și creării unei solidarități strategice cu țări care au aceeași viziune;

55.  reliefează că UE trebuie să condamne în unanimitate agresiunea Rusiei și că liderii anumitor țări ale UE nu trebuie să deschidă linii separate de contact cu Putin; subliniază că negocierile cu Rusia nu ar trebui să aibă loc până când și doar dacă autoritățile ucrainene decid să le lanseze, iar, până atunci, UE ar trebui să continue să furnizeze asistență financiară, materială și militară Ucrainei;

56.  pune în lumină faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a evidențiat și mai mult necesitatea ca UE să continue să construiască alianțe și înțelegeri între parteneri și să intensifice cooperarea cu partenerii actuali din întreaga lume care împărtășesc aceeași viziune, în special cu aliații transatlantici ai NATO, extinzându-și în același timp parteneriatele, în special cu țările din sudul global;

57.  reliefează că, întrucât NATO rămâne fundamentală pentru ordinea europeană în materie de securitate, Uniunea și statele membre trebuie să se angajeze să consolideze pilonul european al NATO, printre altele, acele state membre care sunt și state membre ale NATO, îndeplinind în mod consecvent criteriul de referință al NATO privind cheltuielile pentru apărare de 2 % din produsul intern brut începând din 2024, prevenind, în același timp, duplicarea, reducând fragmentarea și îmbunătățind interoperabilitatea; îndeamnă ultimii doi aliați din NATO care nu au făcut încă acest lucru să ratifice fără întârziere aderarea Suediei și a Finlandei la NATO; consideră că parteneriatul strategic cu NATO ar trebui să se întemeieze pe încredere; insistă asupra consolidării și clarificării parteneriatului strategic cu NATO în mod reciproc;

58.  solicită consolidarea în continuare a cooperării cu NATO și cu alte parteneriate, cum ar fi G7, și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune; atrage atenția că astfel de parteneriate ar trebui să constituie un pilon integral al PESC;

59.  solicită UE și partenerilor săi internaționali să utilizeze pe deplin toate instrumentele relevante pentru a combate impunitatea, inclusiv prin intensificarea sprijinului pentru Curtea Penală Internațională și tribunalele speciale la nivel național și internațional, și să instituie mecanisme de cooperare și de finanțare flexibile cu scopul de a colecta și a analiza rapid dovezi ale crimelor internaționale; invită comunitatea internațională să se asigure că toți instigatorii și autorii crimelor de război și ale crimelor împotriva umanității sunt trași pe deplin la răspundere; îndeamnă UE și statele sale membre să depună eforturi în vederea înființării unui tribunal special, urmând inițiativa Ucrainei și cu sprijinul comunității internaționale, care să investigheze și să tragă la răspundere conducerea militară și politică rusă pentru crima de agresiune, precum și să continue să sprijine ancheta Curții Penale Internaționale cu privire la acuzațiile de crime de război, crime împotriva umanității și genocid comise în prezent; invită din nou Comisia să prezinte un plan de acțiune al UE privind impunitatea; subliniază că acest plan de acțiune ar trebui să urmărească o mai bună coordonare și armonizare a resurselor și eforturilor statelor membre pentru urmărirea penală a criminalilor de război din UE; consideră că justiția de tranziție joacă un rol fundamental în asigurarea păcii pe termen lung și îndeamnă Comisia să elaboreze un program ambițios de consolidare a capacității statelor membre și a țărilor terțe de a aplica principiul jurisdicției universale în sistemele lor juridice interne;

60.  salută prima reuniune a Comunității Politice Europene din octombrie 2022 ca platformă de discuții, dialog și cooperare cu parteneri apropiați pe tema provocărilor de politică externă și securitate cu care ne confruntăm, cu scopul de a consolida securitatea continentului european și de a continua cooperarea politică și de securitate bazată pe interese comune; consideră salutar faptul că 44 de țări au participat la prima reuniune de la Praga, inclusiv parteneri apropiați, cum ar fi Regatul Unit; solicită o implicare strânsă a Parlamentului în clarificarea domeniului de aplicare și a activității viitoare a acestei comunități; accentuează că, pentru succesul și coerența viitoare a acestui format, este esențial un anumit nivel de aliniere la valorile și principiile democratice; reiterează faptul că Comunitatea Politică Europeană nu poate în niciun caz să grăbească sau să constituie un pretext pentru a întârzia aderarea la UE a țărilor candidate;

61.  subliniază necesitatea de a intensifica dialogul cu Regatul Unit cu privire la posibile căi de cooperare și coordonare viitoare în domeniul politicii externe, de securitate și apărare, în conformitate cu dispozițiile Declarației politice, și inclusiv în cadrul parteneriatului UE-NATO, al Organizației Națiunilor Unite, al Comunității Politice Europene și al altor foruri internaționale; îndeamnă UE să coopereze mai strâns cu vecinii noștri britanici, deoarece ne confruntăm cu provocări comune în materie de afaceri externe și de securitate; regretă că Acordul comercial și de cooperare nu include dispoziții privind cooperarea în domeniul politicii externe și al apărării; subliniază importanța coordonării regimurilor de sancțiuni; pledează pentru o implicare mai puternică a Regatului Unit în proiectele europene de securitate și apărare; salută, în acest sens, decizia membrilor PESCO și a Consiliului din 14 noiembrie 2022 de a invita Regatul Unit să se alăture proiectului PESCO privind mobilitatea militară, care ar îmbunătăți asistența reciprocă rapidă în materie de securitate și apărare;

62.  îndeamnă Regatul Unit să asigure punerea în aplicare deplină a Acordului de retragere, inclusiv a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord, și să urmărească soluții comune practice, flexibile și durabile în cadrul legal al protocolului; subliniază că implementarea completă a protocolului este esențială pentru menținerea păcii și stabilității la frontiera de nord a Irlandei, garantate de Acordul din Vinerea Mare (Belfast), precum și pentru integritatea și buna funcționare a pieței unice europene;

63.  subliniază importanța unei cooperări transatlantice puternice, scoasă din nou în evidență în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, întemeiată pe valori și obiective comune și pe principiul parteneriatului în leadership și responsabilitate, respectând în același timp autonomia, interesele și aspirațiile celeilalte părți; salută rolul SUA în descurajarea agresiunii Rusiei, în special prin schimbul de informații, asistență militară, ajutor umanitar și sprijin politic și prin consolidarea celei mai expuse părți a flancului estic al NATO; subliniază necesitatea de a întări și mai mult cooperarea transatlantică UE-SUA printr-o agendă transatlantică ambițioasă; invită conducerea politică și instituțiile Statelor Unite să continue pe calea unei cooperări și coordonări din ce în ce mai strânse în toate domeniile de interes pentru contracararea amenințărilor globale care ne afectează valorile comune, securitatea și prosperitatea;

64.  salută cooperarea în curs, hotărârea și poziția unită în sprijinirea Ucrainei și în punerea în aplicare a unui regim de sancțiuni fără precedent, cu scopul de a descuraja Rusia să își continue agresiunea ilegală și de a sprijini eliberarea completă a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional; sprijină pe deplin și se angajează să urmărească sinergiile și obiectivele externe și de securitate împărtășite prin aprofundarea în continuare a cooperării în cadrul dialogului transatlantic UE-SUA, precum și prin diplomația parlamentară transatlantică, pentru a aborda multe din încercările cruciale la nivel mondial, cum ar fi schimbările climatice și amenințarea pe care o constituie regimurile autoritate și totalitare la nivel mondial, inclusiv în Europa și Asia;

65.  recomandă ca summiturile dintre UE și Statele Unite să aibă loc în mod regulat și cel puțin o dată pe an, pentru a da un impuls continuu la nivel înalt cooperării transatlantice; salută, în acest sens, activitatea Consiliului transatlantic pentru comerț și tehnologie și își reiterează propunerea de a înființa un Consiliu politic transatlantic, care ar servi drept forum pentru un dialog instituțional regulat și eficient privind politica externă și de securitate; salută angajamentul ferm al SUA față de securitatea europeană, în special ajutorul militar masiv acordat Ucrainei și desfășurarea trupelor pe flancul estic al NATO;

66.  ia act de cel de-al 23-lea summit UE-China din aprilie 2022; este profund îngrijorat de rezultatul celui de al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez, care evidențiază ambițiile geopolitice ale lui Xi Jinping; constată că relația dintre UE și RPC se caracterizează din ce în ce mai mult prin concurență economică și rivalitate sistemică; își reiterează solicitările privind o strategie UE-China reînnoită, mai categorică, cuprinzătoare și coerentă, care să modeleze relațiile cu RPC în interesul UE în ansamblu și să țină seama pe deplin de provocările generate de ascensiunea RPC ca actor mondial, de politicile sale interne tot mai opresive și de politica sa externă din ce în ce mai categorică, inclusiv față de Uniune și față de statele candidate și potențial candidate;

67.  își exprimă îngrijorarea cu privire la gama largă de instrumente politice, economice și militare utilizate de RPC pentru a supune țările prin utilizarea forței și pentru a încerca să impună ideologia sa autoritară organizațiilor internaționale, cum ar fi ONU, pentru a-și extinde prezența și a-și afirma puterea, precum și pentru a-și adapta strategia, intențiile și rearmarea militară în consecință; este deosebit de preocupat de parteneriatul acesteia cu Federația Rusă și de încercările comune ale acestora de a submina ordinea mondială bazată pe norme, care sunt contrare intereselor și valorilor noastre; condamnă poziția de facto pro-rusă a RPC față de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

68.  invită UE și statele membre să reconsidere dependența lor de RPC și să abordeze dependența economică în sectoarele strategice care pot duce la vulnerabilități; solicită o mai bună coordonare și cooperare între partenerii care împărtășesc aceeași viziune în chestiunile de interes comun, în special, dar nu exclusiv, în probleme precum dependența strategică, constrângerea economică, ingerințele politice și dezinformarea, și să promoveze multilateralismul bazat pe norme și solidaritatea strategică între democrații;

69.  condamnă în termenii cei mai fermi sistemul de muncă forțată condus de guvernul chinez și crimele sale împotriva umanității din Xinjiang, care reprezintă un risc ridicat de genocid; îndeamnă guvernul chinez să înceteze persecuția sistematică a uigurilor, inclusiv faptul revoltător că femeile uigure sunt vizate în mod specific de autorități, prin punerea în aplicare a unui program oficial de măsuri specifice de prevenire a nașterilor împotriva femeilor uigure, inclusiv prin forțarea femeilor aflate la vârsta maternității să fie supuse avorturilor, injecțiilor intrauterine și sterilizării, măsuri care ar putea îndeplini criteriile pentru cele mai grave crime împotriva umanității; rămâne profund îngrijorat de situația din Tibet și de politica Partidului Comunist Chinez împotriva libertății de exprimare și a libertății de gândire, de credință și de religie;

70.  reiterează apelul său urgent ca celelalte 10 state membre care nu au făcut deja acest lucru să suspende tratatele de extrădare în vigoare cu RPC și Hong Kong; condamnă cu fermitate campania RPC de represiune transnațională care vizează persoane din străinătate și diaspora din China și Hong Kong și membri ai comunităților minorităților etnice și religioase, în special pe teritoriul UE; îndeamnă Comisia și statele membre ca, în coordonare cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, să identifice și să închidă toate căile care facilitează în prezent eforturile transnaționale de represiune ale RPC;

71.  condamnă din nou subminarea de către RPC a democrației în Regiunea Administrativă Specială Hong Kong și impunerea Legii privind securitatea națională în Hong Kong; invită Comisia să revizuiască statutul autonom al Hong Kong-ului, având în vedere încălcarea de către RPC a Declarației comune chino-britanice și reprimarea autonomiei Hong Kong-ului;

72.  reamintește că politica noastră „O singură Chină” este una dintre pietrele de temelie ale relațiilor UE-China; subliniază că menținerea păcii, a stabilității și a libertății de navigație în regiunea indo-pacifică are, în continuare, o importanță crucială pentru interesele UE și ale statelor sale membre; condamnă cu fermitate provocările militare continue ale RPC împotriva Taiwanului și reafirmă respingerea fermă a oricărei modificări unilaterale a statu-quo-ului în Strâmtoarea Taiwan; își exprimă profunda îngrijorare față de poziția guvernului chinez exprimată cu ocazia celui de al 20-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, potrivit căreia RPC nu va renunța niciodată la dreptul de a utiliza forța în Taiwan; reafirmă că statu-quo-ul în Strâmtoarea Taiwan nu ar trebui modificat unilateral împotriva voinței poporului taiwanez; salută condamnarea clară a exercițiilor militare ale RPC de către statele membre și de către parteneri-cheie din regiune și subliniază că unitatea noastră este esențială pentru a descuraja orice agresiune din partea RPC și pentru a menține pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan; consideră că diferendul dintre Taiwan și China ar trebui soluționat prin dialog pașnic, fără condiții prealabile;

73.  invită toate instituțiile competente ale UE să elaboreze de urgență o strategie bazată pe scenarii pentru abordarea provocărilor în materie de securitate din Taiwan;

74.  își exprimă solidaritatea fermă cu poporul taiwanez și consideră Taiwan un partener care împărtășește aceeași viziune și valorile comune ale libertății, democrației, drepturilor omului și statului de drept; invită Comisia și VP/ÎR să stabilească o cooperare strategică cu Taiwanul și să dea curs rapid recomandărilor din rezoluția sa din 21 octombrie 2021 referitoare la relațiile politice și cooperarea UE-Taiwan și să consolideze relațiile economice, comerciale și de investiții cu insula, inclusiv prin intermediul unui acord bilateral de investiții și al unor acorduri sectoriale, de exemplu în aspecte legate de lanțurile de aprovizionare reziliente, cooperarea privind sistemele de inspecție vamală și certificarea originii și acordurile privind accesul pe piață; invită VP/ÎR și Comisia să înceapă de urgență o evaluare a impactului, o consultare publică și un exercițiu de analiză privind un acord bilateral de investiții cu autoritățile din Taiwan, în pregătirea negocierilor pentru aprofundarea legăturilor economice bilaterale, ca o modalitate de diversificare a lanțurilor de aprovizionare pentru a aborda vulnerabilitățile UE față de RPC; recomandă detașarea unui ofițer de legătură la Biroul economic și comercial european, care să coordoneze eforturile comune de combatere a dezinformării și a imixtiunilor; recomandă Comisiei să conecteze și să integreze inițiativa „Global Gateway” cu noua politică a Taiwanului de deschidere către sud;

75.  invită UE și statele sale membre să coopereze cu partenerii internaționali cu scopul de a contribui la susținerea, în Taiwan, a unei democrații care nu se confruntă cu amenințări din exterior;

76.  subliniază că Taiwanul este un partener esențial al UE și un aliat democratic în regiunea indo-pacifică, care contribuie la menținerea unei ordini internaționale bazate pe norme și susține valorile fundamentale; îndeamnă cu fermitate UE și statele sale membre să își intensifice cooperarea și să urmărească un parteneriat consolidat cuprinzător cu Taiwanul, în special cooperarea esențială privind reziliența critică a lanțului de aprovizionare, precum și combaterea dezinformării și a ingerințelor străine;

77.  își reafirmă sprijinul pentru participarea semnificativă a Taiwanului în calitate de observator la reuniunile, mecanismele și activitățile organizațiilor internaționale și multilaterale;

78.  încurajează intensificarea interacțiunii economice, științifice, culturale și politice dintre UE și Taiwan, inclusiv la cele mai înalte niveluri posibile; subliniază importanța consolidării dialogului UE-Taiwan prin aprofundarea relațiilor cu societatea civilă și prin încurajarea schimburilor cu organizațiile mass-media taiwaneze și a schimburilor culturale, inclusiv prin înființarea de școli de limbi străine;

79.  invită RPC, având în vedere redeschiderea frontierelor sale, să divulge date complete și corecte privind COVID-19 într-un mod inteligibil și ușor accesibil, inclusiv date absente până în prezent privind spitalizările, internările în unitățile de terapie intensivă și decesele;

80.  salută buna cooperare dintre UE și Republica Coreea ca partener strategic esențial, care împărtășește același angajament față de democrație, drepturile omului, statul de drept și economia de piață; salută alinierea Republicii Coreea la UE și SUA ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în special prin adoptarea de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului; subliniază rolul jucat de Republica Coreea în sprijinirea eforturilor de eliminare completă, verificabilă și ireversibilă a programului de rachete nucleare și balistice ale Republicii Populare Democrate Coreea (RPDC); invită statele membre să sprijine o soluționare pașnică și diplomatică a acestei chestiuni, în strânsă coordonare cu partenerii internaționali; salută cooperarea consolidată a Coreei de Sud cu NATO;

81.  condamnă cu fermitate continuarea testelor de rachete balistice și a testelor nucleare de către RPDC și a altor activități legate de proliferarea nucleară, precum și intensificarea testelor de armament de la începutul anului 2022, care reprezintă o amenințare majoră la adresa păcii și securității internaționale;

82.  denunță în termenii cei mai fermi presupusele încercări ale Qatarului și ale Marocului de a influența deputați, foști deputați și membri ai personalului Parlamentului European prin acte de corupție, subminând astfel procesele democratice ale UE printr-o ingerință nocivă;

83.  invită Comisia și VP/ÎR să consolideze și să mențină parteneriatul cu Marocul, având în vedere caracterul său strategic pentru UE și interesele sale în regiune; îndeamnă Marocul să înceteze hărțuirea și intimidarea jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor din diaspora, să elibereze prizonierii politici și să lucreze, în parteneriat cu UE, pentru a dezvolta mai mult oportunitățile de educație, de ocupare a forței de muncă și de asistență medicală, cu un accent deosebit pe regiunile marginalizate de-a lungul timpului, cum ar fi regiunea Rif;

84.  condamnă cu fermitate atacurile regimurilor autoritare și neliberale împotriva drepturilor omului și a caracterului lor universal, precum și erodarea asociată a protecției lor; invită democrațiile mature și partenerii care împărtășesc aceeași viziune să adopte o atitudine sfidătoare și publică care să reafirme angajamentul nostru de a apăra universalitatea drepturilor omului și statul de drept; invită democrațiile mature și organizațiile internaționale și regionale să își unească forțele prin unirea acestora într-un cadru global privind drepturile omului pentru a gestiona amenințările și a promova drepturile omului în întreaga lume;

85.  subliniază că UE este angajată în favoarea unei regiuni indo-pacifice libere, deschise, conectate și bazate pe norme; reiterează faptul că noua strategie indo-pacifică a UE trebuie pusă în aplicare rapid, deoarece oferă partenerilor noștri din regiune ocazia de a aborda împreună provocările comune, de a apăra ordinea internațională bazată pe norme și dreptul internațional și de a proteja valorile și principiile pe care le împărtășim; subliniază importanța respectării unor rute maritime libere și deschise în regiunea indo-pacifică, în conformitate cu Convenția ONU privind dreptul mării; se opune acțiunilor unilaterale din Marea Chinei de Sud și își reiterează sprijinul pentru soluționarea litigiilor prin mijloace pașnice, în conformitate cu dreptul internațional;

86.  solicită o prezență mai pregnantă a UE în regiunea indo-pacifică extinsă; subliniază că cooperarea cu țările din Pacific ar trebui consolidată ținând seama de nevoile reale ale partenerilor noștri de pe teren și subliniază importanța cooperării noastre atât cu Forumul insulelor din Pacific, cât și cu Organizația Statelor din Africa, Zona Caraibilor și Pacific, pentru a pune în aplicare obiectivele stabilite în Strategia indo-pacifică a UE; pledează pentru o cooperare mai solidă cu țările din regiune, în special cu Japonia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă, India, precum și cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN); salută summitul comemorativ UE-ASEAN, care a avut loc la 14 decembrie 2022; salută încheierea Acordului de liber schimb cu Noua Zeelandă și intrarea în vigoare a Acordului-cadru UE-Australia;

87.  evidențiază rolul important jucat de Japonia în promovarea stabilității în regiune și solicită un parteneriat strategic mai puternic între UE și Japonia într-o gamă largă de domenii, inclusiv regiunea indo-pacifică, conectivitate, apărarea ordinii multilaterale bazate pe norme, comerț și investiții, securitate, transformarea digitală, acțiunile climatice, cercetare și inovare, tehnologii de frontieră și analizarea/cartografierea resurselor; reamintește că Japonia este unul dintre partenerii cei mai apropiați ai UE, cu aceeași viziune, cu care împărtășește valori și principii precum democrația, statul de drept, drepturile omului, buna guvernanță și multilateralismul; sprijină ferm încheierea Acordului de parteneriat strategic (APS) UE-Japonia și invită celelalte state membre să ratifice acordul; încurajează negocierea unui acord privind securitatea și informațiile între UE și Japonia, ca un pas către facilitarea unei colaborări mai ample în domeniul securității și apărării;

88.  ia act de faptul că ASEAN este un partener-cheie pentru UE; solicită să se pună în continuare accentul pe continentul asiatic, întrucât multe țări sunt expuse fragilității tot mai mari a lanțurilor de aprovizionare și a sistemelor agroalimentare, precum și erodării stabilității macroeconomice cauzate de războiul de agresiune nejustificat, neprovocat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, care a evidențiat și mai mult sistemul mondial deja afectat de criza provocată de pandemia de COVID-19;

89.  condamnă cu fermitate regimul nelegitim al juntei militare din Myanmar/Birmania și reprimarea violentă continuă a aspirațiilor democratice ale poporului din Myanmar/Birmania în urma loviturii de stat ilegale, precum și sprijinul Rusiei și RPCpentru Tatmadaw; își reafirmă solidaritatea cu aspirațiile democratice ale poporului din Myanmar/Birmania, reprezentat de guvernul de unitate națională (GUN), și solicită UE și statelor sale membre să asigure sau, după caz, să consolideze angajamentul și sprijinul pentru GUN, întărind, în același timp, sancțiunile împotriva Tatmadaw; îndeamnă ASEAN, având în vedere lipsa de voință a Tatmadaw de a realiza progrese în ceea ce privește consensul în cinci puncte, să colaboreze cu GUN, cu societatea civilă independentă și cu comunitatea internațională pentru a ajunge la o soluție democratică sustenabilă pentru Myanmar/Birmania;

90.  subliniază că trebuie consolidate parteneriatele strategice ale UE cu India într-un mod cuprinzător; subliniază că relațiile cu India sunt din ce în ce mai importante și ar trebui aprofundate prin intermediul negocierilor comerciale în curs și prin îmbunătățirea sinergiilor în cooperarea bilaterală cu partenerii interesați din Africa; reamintește importanța acestui parteneriat pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); încurajează UE și India să utilizeze pe deplin Parteneriatul pentru conectivitate încheiat în 2021; salută consultările mai strânse privind securitatea și apărarea și exercițiile navale comune cu India și cu alți parteneri din regiunea indo-pacifică; solicită ca drepturile omului și valorile democratice să fie abordate în mod adecvat în angajamentul UE față de India;

91.  este îngrijorat de poziția Indiei față de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, abținerea sa la voturile privind rezoluțiile ONU și în special de acordarea de sprijin financiar Kremlinului nu numai prin nealinierea la sancțiunile împotriva Rusiei, ci și prin creșterea importurilor și achiziționarea de arme și combustibili fosili rusești; își exprimă speranța că India își va alinia poziția privind invadarea Ucrainei de către Rusia la cea a Uniunii Europene și invită Consiliul și ÎR/HR să continue să depună eforturi diplomatice în acest sens;

92.  își reafirmă sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor Parteneriatului estic în cadrul frontierelor lor recunoscute la nivel internațional; recunoaște că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei are un impact negativ în primul rând asupra țărilor Parteneriatului estic; solicită instituțiilor UE și statelor membre să demareze fără întârziere o reflecție aprofundată asupra unei reforme a politicii privind Parteneriatul estic pentru a o adapta la viitor, având în vedere înrăutățirea situației geopolitice și pe baza importanței strategice și politice a regiunii pentru UE și a diferitelor provocări cu care se confruntă țările Parteneriatului estic; constată că securitatea și pacea în vecinătatea estică presupune susținerea dreptului internațional, a integrității teritoriale și a drepturilor și libertăților fundamentale; subliniază importanța consolidării sprijinului politic și financiar și a prezenței Uniunii în regiune, în strânsă cooperare cu societatea civilă independentă;

93.  subliniază că Rusia aplică o politică agresivă și față de Georgia și Moldova; subliniază că Federația Rusă continuă să submineze suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei prin prezența trupelor sale în regiunea Transnistria și încurajează tulburările politice și sociale prin utilizarea energiei ca armă și prin campanii de dezinformare pentru a exercita presiuni asupra guvernului Moldovei și asupra orientării europene a țării; invită Federația Rusă să își retragă complet și necondiționat forțele militare și armamentul din regiunea Transnistria în mod ordonat, în conformitate cu solicitările repetate ale autorităților moldovene; subliniază că, indiferent de soluția aleasă pentru a rezolva problema transnistreană, ea trebuie să respecte dreptul suveran al Moldovei de a-și alege orientarea în materie de politică externă și apărare; recunoaște că Georgia a fost prima țară care s-a confruntat cu o agresiune militară la scară largă a Rusiei în august 2008, când aceasta a încercat să schimbe forțat frontierele unui stat suveran în Europa, să ocupe regiuni care sunt o parte indivizibilă a Georgiei – Abhazia și Osetia de Sud – și să ia măsuri în direcția anexării efective a acestora, de a expulza sute de mii de persoane din casele lor ca urmare a epurării etnice și de a diviza societățile cu liniile de ocupație; îndeamnă UE să solicite în continuare ca Rusia să își pună în aplicare obligațiile care îi revin în temeiul Acordului de încetare a focului din 12 august 2008 mediat de UE; încurajează UE să își întărească angajamentul privind soluționarea pașnică a conflictelor în regiunea Parteneriatului estic;

94.  salută angajamentul sporit al Uniunii față de țările din Caucazul de Sud, în special adoptarea rapidă a unei misiuni a UE privind capacitatea de monitorizare de-a lungul frontierei internaționale a Armeniei cu Azerbaidjan, pentru a monitoriza situația din regiune, a consolida încrederea și a contribui la restabilirea păcii și a securității; subliniază importanța scăderii influenței Rusiei în regiune printr-o prezență sporită a UE; invită Consiliul să mărească numărul de experți detașați și să crească capacitatea misiunilor și solicită o prezență mai puternică în regiune;

95.  condamnă cu fermitate cea mai recentă agresiune militară a Azerbaidjanului din 12 septembrie 2022 pe teritoriul suveran al Armeniei, care a constituit o încălcare a acordului de încetare a focului și are consecințe grave asupra procesului de pace; este preocupat și de presupusele crime de război și tratamente inumane comise de forțele armate din Azerbaidjan împotriva prizonierilor de război și a civililor armeni; reiterează că integritatea teritorială a Armeniei trebuie respectată pe deplin și subliniază disponibilitatea UE de a se implica mai activ în soluționarea conflictelor prelungite din regiune; invită, prin urmare, autoritățile azere să se retragă imediat din toate părțile teritoriului Armeniei și să-i elibereze pe prizonierii de război aflați sub controlul lor; denunță cu fermitate blocada ilegală a coridorului Lachin impusă de către Azerbaidjan, care a încălcat astfel declarația trilaterală din 9 noiembrie 2020, amenințând să provoace o criză umanitară intenționată pentru populația din Nagorno-Karabah; le solicită autorităților azere să restabilească cu efect imediat libertatea de mișcare în coridorul Lachin; reamintește că numai mijloacele diplomatice vor oferi un răspuns just și de durată la conflict, care va aduce beneficii populațiilor din Armenia și Azerbaidjan;

96.  este convins că o pace durabilă între Armenia și Azerbaidjan nu poate fi realizată prin mijloace militare, ci necesită un acord politic cuprinzător în concordanță cu dreptul internațional, inclusiv cu principiile consacrate în Carta ONU, în Actul final de la Helsinki al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din 1975 și cu principiile de bază ale Grupului de la Minsk al OSCE din 2009 de integritate teritorială, autodeterminare și neutilizarea forței;

97.  sprijină inițiativa președintelui Consiliului European, Charles Michel, de a convoca și a mijloci reuniunile bilaterale ale liderilor Armeniei și Azerbaidjanului la Bruxelles și încurajează activitatea desfășurată la fața locului de reprezentantul special al UE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia; consideră că UE poate juca rolul de intermediar onest pentru a preveni escaladarea în continuare a situației și pentru a obține pace durabilă; îndeamnă Armenia și Azerbaidjan să se implice pe deplin în elaborarea unui tratat de pace cuprinzător; reiterează faptul că un astfel de tratat trebuie să abordeze toate cauzele profunde ale conflictului, inclusiv drepturile și securitatea populației armene care trăiește în Nagorno-Karabah, întoarcerea persoanelor strămutate și a refugiaților la casele lor sub controlul Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, dialogul interreligios, protecția și conservarea patrimoniului cultural, religios și istoric și integritatea teritorială;

98.  solicită punerea în aplicare deplină a Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat cu Armenia și subliniază că trebuie să se continue negocierile privind Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre UE și Azerbaidjan;

99.  insistă asupra faptului că orice aprofundare a relațiilor UE cu Azerbaidjanul trebuie să rămână condiționată de realizarea de progrese substanțiale în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, a statului de drept, a democrației și a libertăților fundamentale;

100.  subliniază importanța unui Belarus liber, democratic, suveran și prosper; își reiterează sprijinul pentru opoziția democratică din Belarus, care continuă să reziste în fața regimului liderului nelegitim și complicității regimului la invadarea Ucrainei de către Rusia, în ciuda represiunilor continue; insistă asupra faptului că toate sancțiunile aplicate Federației Ruse trebuie să fie aceleași pentru regimul belarus, evitând, în același timp, consecințele negative, în special acordarea de vize, pentru poporul belarus; denunță dezinformarea regimului lui Lukașenko și a Rusiei cu privire la presupuse amenințări la adresa teritoriului belarus; recunoaște aspirațiile majorității poporului belarus de a trăi într-o țară liberă, suverană și democratică și îndeamnă Comisia și statele membre să facă pregătiri adecvate, în cooperare cu reprezentanții oficiali ai opoziției democratice, pentru a sprijini viitoarea tranziție democratică a țării; condamnă încercările de destabilizare a Europei prin crize artificiale ale migrației și solicită ca UE și toți partenerii să blocheze și să investigheze traficul de ființe umane și introducerea ilegală de persoane de către regimul lui Lukașenko și complicii săi;

101.  subliniază ezitarea și, în anumite cazuri, lipsa de voință a statelor din Asia Centrală de a sprijini invadarea Ucrainei de către Rusia, ca semn al scăderii influenței regionale a Rusiei; ia act de implicarea tot mai mare a RPC și a Turciei în regiune, în special prin intermediul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai și al inițiativei „O centură, un drum”; solicită o implicare mai mare a UE în Asia Centrală, pe baza respectării drepturilor fundamentale și a intereselor Uniunii bazate pe valori, inclusiv prin intermediul „Global Gateway”;

102.  invită Comisia și SEAE să acorde o atenție deosebită țărilor din Asia Centrală pentru a menține stabilitatea și conectivitatea în această regiune, care se confruntă cu o situație delicată, având în vedere poziția sa geografică; consideră că strategia UE privind Asia Centrală necesită o revizuire temeinică pentru a reflecta schimbările profunde care au avut loc în regiune și în jurul acesteia de la adoptarea sa în 2019, cum ar fi impactul războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra concurenței geopolitice și a economiilor statelor din regiune, retragerea SUA din Afganistan și preluarea violentă a puterii de către talibani acolo, tranzițiile puterii în Kazahstan și Turkmenistan, conflictul violent dintre Tadjikistan și Kârgâzstan și rolul regional în creștere al RPC, printre altele; consideră că Asia Centrală este o regiune de interes strategic pentru UE în ceea ce privește securitatea, conectivitatea, diversificarea energetică, soluționarea conflictelor și apărarea ordinii internaționale multilaterale bazate pe norme;

103.  salută faptul că invazia neprovocată a Rusiei de către Ucraina a determinat UE să își reprioritizeze politica de extindere; subliniază că, deși extinderea și aprofundarea Uniunii trebuie să meargă mână în mână, necesitatea de reforme interne ale UE nu ar trebui să constituie un pretext pentru încetinirea procesului de aderare bazat pe merite; salută acordarea statutului de țară candidată Ucrainei, Moldovei și Bosniei și Herțegovinei și solicită ca acesta să fie acordat Georgiei, cu condiția ca prioritățile specificate în avizul Comisiei să fi fost abordate; încurajează Consiliul și Comisia să lanseze negocieri de aderare cu noile state candidate cât mai curând posibil după îndeplinirea condițiilor specifice stabilite de Comisie; salută cererea Republicii Kosovo de aderare la UE; subliniază că, deși extinderea s-a dovedit a fi cel mai eficace instrument de politică externă al Uniunii care lărgește zona în care valorile și principiile europene au un impact semnificativ, punerea sa în aplicare ar trebui reevaluată pentru a permite integrarea accelerată a țărilor în curs de aderare care demonstrează o orientare strategică către UE și un angajament ferm față de reformele legate de UE, consolidarea democratică și alinierea politicii externe, inclusiv prin integrarea lor treptată în politici și inițiative specifice ale Uniunii;

104.  subliniază necesitatea unui sprijin suficient și susținut pentru securitatea energetică a țărilor în curs de aderare la UE, cu un accent deosebit pe țările care rămân expuse în mod substanțial manipulării aprovizionării de către Rusia, precum și pentru instituirea unor pacte de securitate cu țările în curs de aderare vulnerabile la agresiunea Rusiei;

105.  solicită o strategie de comunicare mai activă și mai eficace și să se intensifice eforturile de promovare a rolului și beneficiilor extinderii și a parteneriatului strâns dintre UE și țările din Balcanii de Vest, precum și de avansare a proiectelor, reformelor și misiunilor PSAC finanțate de UE;

106.  subliniază că impunitatea care a urmat invaziei Georgiei din 2008 este unul dintre factorii care au permis războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; este de părere că victoria ucraineană nu numai că va aduce libertate pentru regiunile ocupate ale Ucrainei, inclusiv Donbas și Crimeea, ci și pentru Belarus, și va fi, de asemenea, decisivă pentru restabilirea integrității teritoriale a Georgiei și a Moldovei;

107.  invită SEAE să pregătească un raport detaliat privind încălcările acordului de încetare a focului din 2008, având în vedere că UE are o responsabilitate specială în calitate de mediator al acordului de încetare a focului din 12 august 2008; invită SEAE să identifice și să comunice dispozițiile care nu au fost încă îndeplinite de Federația Rusă și să prezinte recomandări care ar putea determina Federația Rusă să le îndeplinească, în special să își retragă forțele militare din teritoriile ocupate ale Georgiei, să îngăduie instituirea unor mecanisme internaționale de securitate în țară și să-i permită EU să aibă acces neîngrădit pe întreg teritoriul Georgiei în temeiul mandatului său;

108.  reafirmă că viitorul popoarelor din Ucraina, Moldova și Georgia, precum și al Balcanilor de Vest se află în cadrul UE; își reafirmă angajamentul față de extindere, care este absolut necesară și care reprezintă, mai mult ca niciodată, o investiție geostrategică într-o UE stabilă, puternică și unită; este ferm convins că perspectiva aderării depline la UE pentru țările care se străduiesc să devină state membre ale UE servește propriilor interese politice, economice și de securitate ale Uniunii; invită Georgia să realizeze în mod concret prioritățile stabilite de Comisie și aprobate de Consiliul European în concluziile sale din 23 și 24 iunie 2022;

109.  salută măsurile anunțate de Comisie pentru consolidarea Ucrainei, cum ar fi accesul la piața noastră internă și eliminarea taxelor de roaming; își exprimă încrederea că aceleași măsuri vor fi extinse și la Republica Moldova și Georgia, care au nevoie, în egală măsură, de semnale puternice de sprijin din partea UE și de măsuri concrete în direcția integrării în UE, având în vedere forțele puternice de destabilizare care le amenință democrațiile;

110.  reiterează angajamentul UE față de suveranitatea, integritatea teritorială și independența politică a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în cadrul frontierelor lor recunoscute internațional și sprijină eforturile acestor țări de a asigura aplicarea deplină a acestor principii; subliniază importanța unității și a solidarității statelor membre în această privință;

111.  îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în Republica Moldova și să ofere sprijinul necesar autorităților și societății civile din Moldova pentru a răspunde amenințărilor emergente;

112.  insistă asupra faptului că politica externă și de securitate a UE trebuie să fie modificată pentru a fi orientată către prevenirea crizelor, cooperarea regională în materie de securitate, combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului la nivel mondial, consolidarea atât a drepturilor politice, cât și a drepturilor sociale ale omului, și asigurarea punerii în aplicare a obiectivelor Agendei ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă;

113.  își reiterează sprijinul ferm pentru viitorul european și aderarea la UE a tuturor țărilor din Balcanii de Vest în calitate de membri cu drepturi depline ai familiei UE; invită statele membre să își reînnoiască angajamentul față de extindere prin îndeplinirea angajamentelor UE față de țările din Balcanii de Vest, în special prin eliminarea imediată a obligativității vizelor pentru cetățenii kosovari; salută acordarea statutului de țară candidată Bosniei și Herțegovinei; subliniază importanța integrării europene a acestor state partenere pentru stabilitatea și securitatea întregului continent european;

114.  subliniază că UE trebuie să consolideze credibilitatea procesului de extindere prin protejarea caracterului său bazat pe merite, inclusiv prin menținerea rolului central acordat democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept, astfel cum se prevede în capitolele 23 și 24 din acquis în cadrul metodologiei revizuite de extindere, evitând, în același timp, politizarea procesului de extindere prin litigii bilaterale; subliniază că progresele pe calea aderării la UE ar trebui să depindă de realizarea unor progrese susținute și ireversibile prin reforme necesare în raport cu UE, în special în domeniul statului de drept;

115.  salută începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord și îndeamnă toate părțile relevante să ia măsurile necesare pentru a permite progresul rapid al Albaniei și al Macedoniei de Nord; denunță influența negativă a actorilor regionali, a Rusiei și a altor ingerințe externe în țările din Balcanii de Vest;

116.  subliniază importanța alinierii depline a țărilor din Balcanii de Vest la politica externă și de securitate a UE, în special la politica sa de sancțiuni împotriva țărilor terțe; regretă nivelul scăzut continuu de aliniere a Serbiei la PESC, în special în ceea ce privește războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei; își reiterează poziția potrivit căreia capitolele de negociere suplimentare ar trebui deschise numai atunci când Serbia își consolidează angajamentul față de reformă în domeniul democrației și al statului de drept și demonstrează alinierea deplină la PESC; reamintește că Serbia, în calitate de țară care depune eforturi pentru integrarea europeană, trebuie să adere la valorile și drepturile comune ale UE;

117.  subliniază nevoia urgentă de intensificare a procesului de dialog Priștina-Belgrad, condus de UE, pentru a normaliza relațiile bilaterale pe baza recunoașterii reciproce; denunță acțiunile de escaladare continuă ale Serbiei și ale entităților susținute de Serbia, inclusiv prin blocade nelegitime, atacuri violente și amenințarea cu acțiuni militare, cu scopul de a forța concesiile și de a submina Republica Kosovo; reamintește poziția sa potrivit căreia independența Republicii Kosovo este ireversibilă și le solicită din nou celor cinci state membre care nu au făcut încă acest lucru să recunoască independența Kosovoului cu efect imediat;

118.  salută decizia Consiliul European de a acorda statutul de țară candidată Bosniei și Herțegovinei la 15 decembrie 2022, cu condiția să se ia o serie de măsuri pentru a consolida pregătirea țării pentru negocierile de aderare; îndeamnă actorii politici ai țării să dea dovadă de angajament și să ia măsuri semnificative în vederea aderării la UE prin abordarea celor opt etape din recomandarea Comisiei, prin realizarea de progrese semnificative în ceea ce privește cele 14 priorități-cheie și prin punerea în aplicare a setului substanțial de reforme, inclusiv a reformelor electorale, în conformitate cu deciziile instanțelor naționale și internaționale, pentru a asigura principiile egalității și nediscriminării pentru toți cetățenii și popoarele constitutive, astfel cum sunt consacrate în constituția sa și cu respectarea deplină a hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Sejdić și Finci/Bosnia și Herțegovina din 22 decembrie 2009; invită Comisia și SEAE să sprijine Bosnia și Herțegovina în punerea rapidă în aplicare a priorităților-cheie și în prevenirea regresului în direcția politicilor naționaliste din trecut; reiterează necesitatea de a se asigura că drepturile fiecărui cetățean, indiferent de apartenența etnică, politică și religioasă, sunt pe deplin respectate în conformitate cu hotărârile CEDO, cu deciziile Curții Constituționale și cu recomandările Comisiei de la Veneția;

119.  denunță retorica și activitatea secesionistă actuală din Bosnia și Herțegovina, inclusiv celebrarea de către statul bosniac și actorii din țările terțe a sărbătorilor naționale proclamate neconstituționale de către Curtea Constituțională a Bosniei și Herțegovinei; își reiterează apelul pentru adoptarea de sancțiuni specifice împotriva actorilor destabilizatori din Bosnia și Herțegovina, inclusiv a celor care îi amenință suveranitatea și integritatea teritorială, în special împotriva lui Milorad Dodik, precum și a altor înalți funcționari ai Republicii Srpska și a funcționarilor din țări terțe care oferă sprijin politic și material pentru politicile secesioniste; le invită pe toate statele membre ale UE să asigure că Consiliul poate adopta astfel de sancțiuni specifice;

120.  felicită activitatea Operațiunii Militare a Uniunii Europene (EUFOR) Althea și salută prelungirea mandatului acesteia după noiembrie 2022; reamintește că această misiune joacă în continuare un rol esențial pentru securitatea și stabilitatea Bosniei și Herțegovinei și solicită UE și partenerilor săi internaționali să-i mărească capacitatea;

121.  ia act de faptul că Consiliul a recunoscut în Busola strategică că securitatea și stabilitatea în Balcanii de Vest nu este încă realizată întru totul și că există riscul unor posibile repercusiuni în urma deteriorării actuale a situației securității europene; reamintește că Busola strategică solicită sprijin pentru suveranitatea, unitatea și integritatea teritorială a Bosniei și Herțegovinei;

122.  își exprimă îngrijorarea cu privire la calendarul, conținutul și modul de introducere a modificărilor la legea electorală din Bosnia și Herțegovina și la constituția Federației Bosnia și Herțegovina, care au fost propuse de Înaltul Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina în ziua alegerilor și care riscă să submineze legitimitatea democratică și să consolideze etno-naționalismul;

123.  subliniază că țările candidate și potențial candidate din Balcanii de Vest trebuie să își alinieze pe deplin politicile la PESC a UE și invită Comisia și statele membre să utilizeze PESC ca instrument de consolidare a cooperării cu țările din Balcanii de Vest; accentuează că țările care doresc să adere la UE trebuie să se alinieze pe deplin la valorile fundamentale și la politicile comune, având în vedere războiul ilegal de agresiune al Rusiei; relevă că drepturile omului și demnitatea umană nu sunt negociabile și că, prin urmare, țările candidate trebuie să integreze drepturile persoanelor cu dizabilități, ale comunității LGTBI+, ale femeilor și fetelor și ale altor grupuri vulnerabile în toate sectoarele și politicile; solicită o colaborare mai strânsă între UE și statele candidate și potențial candidate în materie de securitate și apărare;

124.  este în continuare profund îngrijorat de rapoartele potrivit cărora comisarul pentru vecinătate și extindere încearcă în mod deliberat să eludeze și să submineze caracterul central al reformelor democratice și ale statului de drept în țările în curs de aderare la UE; îndeamnă Comisia să inițieze o anchetă independentă și imparțială pentru a stabili dacă conduita afișată și politicile promovate de comisarul pentru vecinătate și extindere constituie o încălcare a Codului de conduită al membrilor Comisiei și a obligațiilor care îi revin în temeiul tratatelor;

125.  ia act de raportul privind Turcia pe anul 2022, prezentat de Comisie la 12 octombrie 2022; este profund îngrijorat de faptul că guvernul Turciei nu a remediat tendința negativă în ceea ce privește deteriorarea democrației, a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar și că politica externă a Turciei continuă să contravină priorităților UE în cadrul PESC, cu o rată de aliniere de numai 7 % în perioada de raportare; își reiterează poziția din 18 mai 2022, conform căreia nu poate avea în vedere reluarea negocierilor de aderare cu Turcia; își menține, cu toate acestea, angajamentul față de dialogul democratic și politic cu Turcia, în special cu societatea civilă a acesteia;

126.  regretă faptul că Turcia nu a ratificat încă cererile Suediei și Finlandei de a adera la NATO;

127.  își reiterează aprecierea pentru condamnarea de către Turcia a invaziei și agresiunii militare nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și pentru rolul său de facilitator între Ucraina și Rusia, inclusiv prin contribuția sa vitală la un acord important privind exportul cerealelor ucrainene; își exprimă, cu toate acestea, profunda îngrijorare cu privire la lipsa continuă de aliniere la sancțiunile UE împotriva Rusiei, în special la libera circulație a mărfurilor derivate din uniunea vamală actuală și în contextul relațiilor sale comerciale și financiare recent consolidate cu Rusia; subliniază că rolul geopolitic al Turciei nu prevalează în fața deficiențelor grave în situația drepturilor omului în această țară, care rămân principalul obstacol în calea progresului relațiilor UE-Turcia;

128.  reiterează apelul său anterior ca UE să definească de urgență o strategie cuprinzătoare pentru relațiile sale pe termen scurt, mediu și lung cu Turcia, combinând toate aspectele și politicile, pentru a promova un parteneriat mai stabil, mai credibil și mai previzibil, având în vedere că Turcia joacă un rol esențial în regiune și ținând seama de activitățile destabilizatoare continue ale țării în Balcanii de Vest, estul Mării Mediterane, Orientul Mijlociu și Caucazul de Sud, precum și de regresul democratic continuu al acesteia; regretă retorica amenințătoare recentă a guvernului turc cu privire la Grecia, un stat membru și aliatul său NATO; îndeamnă toate părțile implicate să reducă tensiunile și să promoveze reluarea dialogului diplomatic pentru a găsi soluții durabile la disputele din regiune;

129.  regretă că, la peste 25 de ani de la lansarea așa-numitului Proces de la Barcelona, nu a fost creat un spațiu de prosperitate comună, stabilitate și libertate cu țările mediteraneene din vecinătatea sudică; invită Comisia să sprijine țările din vecinătatea sudică să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19 și să atenueze efectele sale negative asupra acestor țări, precum și șocurile de aprovizionare și creșterea prețurilor, cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în special în domeniul securității alimentare și al fertilizatorilor; salută inițiativa privind cerealele din Marea Neagră intermediată de ONU; îndeamnă Rusia să pună capăt noii utilizări ca armă a exporturilor de alimente, care riscă în mod iresponsabil să genereze insecuritate alimentară în Africa, Asia și Orientul Mijlociu, și să respecte pe deplin termenii acordului; solicită consolidarea parteneriatelor energetice cu țările relevante din regiune, ținând seama pe deplin de necesitatea de a diversifica atât furnizorii de energie, cât și resursele, sprijinind, în același timp, țările partenere în tranziția lor verde și digitală; solicită promovarea unui acces sigur, corect și echitabil la vaccinuri în întreaga lume, inclusiv prin eliminarea temporară a drepturilor relevante de brevet;

130.  invită Comisia să pună în aplicare pe deplin inițiativele prezentate în comunicarea comună a Comisiei și a VP/ÎR din 9 februarie 2021 privind parteneriatul reînnoit cu vecinătatea sudică și astfel cum au fost adoptate în Recomandarea Parlamentului privind parteneriatul reînnoit cu vecinătatea sudică;

131.  subliniază că instabilitatea și insecuritatea din vecinătatea sudică a Europei rămân o provocare permanentă; invită UE și statele sale membre să intensifice cooperarea cu țările din vecinătatea sudică pentru a atenua consecințele traficului de persoane și ale contrabandei cu arme și bunuri culturale ilicite și pentru a preveni extremismul violent în scopul de a menține securitatea și stabilitatea în vecinătatea sudică a Europei;

132.  subliniază că instabilitatea din Libia are consecințe nu numai pentru țările învecinate, ci și pentru Europa; accentuează că lipsa unui stat funcțional, diviziunile dintre facțiuni și proliferarea grupărilor armate oferă un teren fertil pentru traficanții de droguri, arme și ființe umane;

133.  denunță amenințarea continuă pe care Rusia o reprezintă în cadrul Consiliului de Securitate al ONU cu privire la extinderea ultimului coridor de ajutor umanitar al Siriei, Bab al-Hawa, punând în pericol peste patru milioane de persoane care depind de ajutorul umanitar pentru a-și satisface nevoile de bază în materie de alimente, medicamente și alte materiale vitale;

134.  este preocupat de situația economică și umanitară dezastruoasă din Afganistan în urma preluării violente a puterii de către talibani, cu efecte negative în special asupra drepturilor femeilor și fetelor, minorităților etnice și religioase, apărătorilor drepturilor omului, reprezentanților independenți ai mass-mediei și persoanelor care au oferit asistență UE și statelor sale membre; își exprimă profunda îngrijorare față de instabilitatea din regiune cauzată de preluarea puterii de către talibani și, în special, de ambițiile talibanilor de a-și extinde influența în țările învecinate prin construirea și consolidarea rețelelor teroriste în întreaga regiune; constată că Pakistanul este deosebit de vulnerabil în această privință;

135.  îndeamnă Comisia și ÎR/VP să asigure evacuarea completă și în timp util a personalului Reprezentantului Special al UE în Afganistan și EUPOL Afganistan, a altor persoane deosebit de vulnerabile, precum și a soților/soțiilor, copiilor, părinților și surorilor necăsătorite aflate în întreținerea acestora, în conformitate cu Decizia (PESC) 2022/151 a Consiliului(7);

136.  invită Comisia și statele membre să asigure finanțare suplimentară pentru ajutorul umanitar acordat populației afgane; își reiterează nerecunoașterea regimului taliban; sprijină cele cinci criterii de referință esențiale care au fost adoptate de Consiliu la 21 septembrie 2021 și care servesc drept principii directoare pentru viitorul dialog cu talibanii, dar consideră că este necesar un efort major în definirea unei strategii pe termen lung pentru a gestiona situația de urgență în materie de drepturi ale omului și apartheidul de gen care au loc în prezent în Afganistan; invită UE să își intensifice sprijinul pentru justiție pentru victimele crimelor odioase comise în Afganistan, inclusiv pentru femei și fete, minorități etnice și persoane LGBTIQ +, și să ofere toată asistența necesară pentru ancheta recent reînnoită a Curții Penale Internaționale privind crimele împotriva umanității și crimele de război din Afganistan; condamnă în termenii cei mai fermi deciziile talibanilor de a interzice femeilor și fetelor să frecventeze învățământul secundar și universitar și de a interzice angajarea femeilor în organizații neguvernamentale, cu ramificații umanitare potențial catastrofale; îndeamnă Comisia și statele membre, împreună cu ONU, societatea civilă și partenerii internaționali, să exercite o mai mare presiune asupra talibanilor pentru a anula neîntârziat aceste decizii;

137.  condamnă reprimarea brutală de către Iran, inclusiv de către Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a demonstrațiilor care au avut loc după moartea lui Mahsa Amini, în urma arestării sale violente, a abuzurilor și a maltratării de către poliția iraniană a „moralității”; solicită ca UE și statele sale membre să includă IRGC pe lista UE a persoanelor, grupurilor și entităților implicate în acte teroriste (lista organizațiilor teroriste a UE), având în vedere activitatea sa teroristă, reprimarea protestatarilor și furnizarea de drone către Rusia de către IRGC; își reiterează sprijinul pentru mișcarea de protest pașnică din întreaga țară, care protestează împotriva uciderii Mahsei Amini, a oprimării sistemice și crescânde a femeilor și împotriva încălcărilor grave și în masă ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale; este revoltat de utilizarea neîngrădită și disproporționată a forței de către forțele de poliție și de securitate iraniene împotriva protestatarilor pașnici; condamnă în termenii cei mai fermi execuția de către Republica Islamică a protestatarilor pașnici; consideră că nerespectarea flagrantă de către regimul iranian a demnității umane și a aspirațiilor democratice ale propriilor cetățeni, precum și sprijinul său pentru Federația Rusă face necesare ajustări suplimentare ale poziției UE față de Iran; îndeamnă autoritățile Republicii Islamice să anuleze neîntârziat toate sentințele de condamnare la moarte pronunțate în contextul actualelor proteste și să impună un moratoriu imediat asupra pedepsei cu moartea în vederea abolirii complete a acesteia; solicită un răspuns ferm al UE la implicarea Iranului în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

138.  sprijină ferm aspirațiile poporului iranian, care dorește să trăiască într-o țară liberă, stabilă, incluzivă și democratică, ce își respectă angajamentele naționale și internaționale referitoare la drepturile omului și libertățile fundamentale; salută, în acest sens, măsurile restrictive impuse persoanelor și entităților iraniene, inclusiv așa-numitei „poliții a moralității”, pentru rolul lor în reprimarea actualelor proteste din Iran, conduse de femei, care solicită drepturi egale și încetarea discriminării sistematice a femeilor, precum și oprirea încălcărilor mai ample ale drepturilor omului în Republica Islamică; salută Rezoluția S35/1 a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 24 noiembrie 2022 privind instituirea unei misiuni internaționale de informare independente cu privire la Republica Islamică Iran și solicită UE să sprijine pe deplin pregătirile pentru misiune și punerea sa în aplicare; invită SEAE, Comisia și statele membre să continue să abordeze chestiuni legate de drepturile omului în toate schimburile cu Iranul;

139.  reiterează faptul că nu trebuie îndepărtate sancțiunile împotriva conducerii IRGC și solicită măsuri restrictive suplimentare împotriva IRGC; invită Consiliul să includă IRGC și forțele sale subsidiare, inclusiv miliția paramilitară Basij și Forța Quds, pe lista organizațiilor teroriste a UE;

140.  observă că neproliferarea este o piatră de temelie pentru stabilizarea Orientului Mijlociu și a regiunii Golfului; solicită continuarea eforturilor diplomatice pentru a se asigura că Iranul nu dezvoltă arme nucleare; consideră, cu toate acestea, că orice negocieri ulterioare privind Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) nu pot ignora alte politici, proiecte și programe militare prejudiciabile ale Iranului;

141.  reiterează necesitatea de a sprijini Tratatul JCPOA, precum și negocierile în curs pentru punerea sa în aplicare;

142.  consideră că UE ar trebui să consolideze capabilitățile Grupului operativ StratCom Sud, cu scopul de a elabora în continuare o strategie concretă de combatere a dezinformării în vecinătatea sudică, inclusiv în Republica Islamică Iran, cu scopul de a combate știrile false și propaganda, pentru a consolida democrația și stabilitatea;

143.  salută ambiția de a consolida relațiile UE cu țările din Golf, astfel cum se subliniază în comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Un parteneriat strategic cu Golful” din 18 mai 2022; constată că există un interes comun de a colabora mai strategic cu partenerii din Golf, în special în ceea ce privește promovarea securității regionale, a cooperării, a acțiunilor climatice și a drepturilor omului ca obiective strategice esențiale; invită UE și statele membre să continue să evidențieze respectarea drepturilor omului și a egalității de gen, precum și alinierea progresivă a valorilor, în special pentru contracararea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a consecințelor acestuia; regretă profund decizia OPEC+, de a reduce producția de petrol, influențată în special de Arabia Saudită, care va agrava inflația la nivel mondial și va submina eforturile internaționale de combatere a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; ia act de faptul că Emiratele Arabe Unite au fost adăugate pe lista jurisdicțiilor care fac obiectul unei monitorizări sporite din partea Grupului de Acțiune Financiară Internațională din cauza deficiențelor sale strategice în prevenirea spălării banilor; este preocupat de faptul că acestea au devenit un refugiu sigur pentru oligarhii ruși sancționați de UE; evidențiază că un veritabil parteneriat strategic cu Golful necesită dialog și cooperare în domeniul drepturilor omului, precum și o aliniere în combaterea agresiunii Rusiei în Ucraina;

144.  își reiterează sprijinul pentru Acordurile avraamice, care au normalizat relațiile diplomatice dintre Emiratele Arabe Unite și Bahrain și care au condus ulterior la semnarea de către Maroc și Sudan a unui acord de normalizare cu Israelul;

145.  evidențiază că în conflictul israeliano-palestinian, UE rămâne unită în angajamentul său de a ajunge la o soluție bazată pe coexistența a două state – pe baza parametrilor stabiliți în concluziile Consiliului din iulie 2014, care să permită Statului Israel să coexiste în pace, securitate și recunoaștere reciprocă cu un stat al Palestinei independent, democratic, contiguu, suveran și viabil, cu Ierusalimul drept viitoare capitală a ambelor state; reamintește că coloniile din teritoriile palestiniene ocupate sunt ilegale conform dreptului internațional; invită noul guvern israelian să își demonstreze în mod activ și credibil angajamentul față de soluția bazată pe coexistența a două state, care rămâne atât un obiectiv-cheie al politicii UE privind procesul de pace din Orientul Mijlociu, cât și un element fundamental al parteneriatului UE-Israel;

146.  ia act de reluarea Consiliului de asociere UE-Israel în 2022; consideră că scopul Consiliului de asociere nu este doar cel de a consolida parteneriatul UE-Israel, ci și cel de a fi un forum de dialog pe teme legate de conflictul israeliano-palestinian și un mijloc de relansare a procesului de pace din Orientul Mijlociu; reamintește și sprijină poziția UE stabilită și aprobată în unanimitate de Consiliu în pregătirea celui de al 12-lea Consiliu de asociere, care a avut loc la Bruxelles la 3 octombrie 2022; sprijină eforturile Înaltului Reprezentant de a reuni liderii arabi în vederea realizării de progrese în direcția unei păci regionale cuprinzătoare care să pună capăt conflictului israeliano-palestinian și să aducă o cooperare substanțială în materie de securitate, comerț și alte tipuri de cooperare în regiune;

147.  își reafirmă poziția conform căreia toate manualele și materialele școlare finanțate din fondurile Uniunii trebuie să respecte standardele UNESCO privind pacea, toleranța, coexistența și nonviolența;

148.  salută adoptarea contribuției multianuale a Uniunii la Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), asigurând un sprijin previzibil pentru refugiații palestinieni în conformitate cu Declarația comună UE-UNRWA 2021-2024; salută contribuția suplimentară a Uniunii la Agenție în cadrul Mecanismului pentru alimente și reziliență pentru a aborda insecuritatea alimentară; evidențiază că UNRWA continuă să contribuie la stabilitatea și la pacea din regiune;

149.  consideră că Israelul este un partener important al UE; felicită Israelul și Libanul pentru acordul privind delimitarea frontierei lor maritime;

150.  condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și rolul de catalizator al regimului Lukașenko în Belarus; solicită conducerii ruse să îi pună capăt imediat și să se retragă necondiționat din întregul teritoriu recunoscut la nivel internațional al Ucrainei și al oricărei alte țări, în special Georgia și Republica Moldova, al căror teritoriu sau părți ale acestuia îl ocupă ilegal; îndeamnă Rusia să garanteze libera circulație a cerealelor și a altor materii prime în întreaga lume; solicită Consiliului să desemneze Rusia drept sponsor statal al terorismului și stat care recurge la mijloace teroriste; îndeamnă comunitatea internațională să sprijine toate procesele internaționale și naționale legitime în fața unei instanțe judecătorești, inclusiv în temeiul principiului jurisdicției universale, pentru a investiga crimele împotriva umanității și crimele de război, cu scopul de a-i trage la răspundere pe toți cei responsabili de nenumăratele crime de război și încălcări ale drepturilor omului, inclusiv violurile în masă și deportarea forțată a ucrainenilor; reafirmă că Rusia va trebui să compenseze toate daunele și distrugerile pe care le-a cauzat în Ucraina; observă că mulți cetățeni ruși părăsesc Rusia pentru a evita recrutările; solicită ca toți cei care au sprijinit în mod voluntar Rusia în acest război sau în organizarea referendumurilor nelegitime să fie trași la răspundere și sancționați individual;

151.  salută suspendarea Acordului de facilitare a eliberării vizelor UE-Rusia; invită statele membre să pună în aplicare pe deplin orientările Comisiei privind procesul general de eliberare a vizelor pentru solicitanții ruși și controlul cetățenilor ruși la frontierele externe ale UE, în deplină conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional, și să se asigure că fiecare cerere de azil depusă, printre altele, de disidenți, dezertori, persoane care evită recrutarea și activiști este tratată în mod individual, ținând cont de preocupările de securitate ale statului membru gazdă și în conformitate cu acquis-ul UE în materie de azil; solicită Consiliului și Comisiei să monitorizeze îndeaproape situația vizelor pentru Rusia;

152.  salută adoptarea celui mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei; invită totuși Consiliul să extindă lista persoanelor vizate direct de sancțiunile UE, ținând cont de lista cu numele a 6 000 de persoane prezentată de Fundația Anticorupție a lui Alexei Navalnîi;

153.  este ferm convins că numai victoria finală a Ucrainei asupra Rusiei va apăra ordinea mondială și va descuraja alți actori agresivi să desfășoare războaie de agresiune; invită instituțiile competente ale UE să elaboreze în comun scenarii privind încheierea războiului, ținând seama de posibilitatea unei Rusii destabilizate și slăbite și de planificarea unei potențiale reforme a acesteia;

154.  invită Comisia și statele membre să preia inițiativa în pregătirea unui mecanism multilateral de supraveghere, aplicare și plată de către Rusia a despăgubirilor către Ucraina;

155.  ia act de prevalența sprijinului pentru invadarea neprovocată și nejustificabilă a Ucrainei de către Rusia în multe țări, în special din cauza naturii eficace a campaniilor de dezinformare rusești și chineze; încurajează ÎR/HR, Comisia și statele membre să amelioreze dialogul diplomatic cu aceste țări, să consolideze cooperarea bilaterală și multilaterală și să intensifice comunicarea strategică; reliefează rolul central pe care trebuie să îl joace Global Gateway în abordarea provocărilor comune pe baza valorilor democratice, a parteneriatelor egale și a sustenabilității mediului;

156.  invită comunitatea internațională să atenueze cât mai mult posibil propagarea negativă a consecințelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra Arcticii, unde menținerea păcii, a prosperității și a stabilității ar trebui să rămână o prioritate; își exprimă îngrijorarea cu privire la activitățile militare ale Rusiei în Arctica și la peisajul de securitate în schimbare din regiune și reafirmă importanța strategică a zonei arctice; solicită un angajament mai puternic al UE în regiune, ținând seama de noile realități în materie de securitate care rezultă din războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, deoarece acesta este de importanță strategică esențială pentru UE în ceea ce privește schimbările climatice, politicile industriale și economice, libera navigație, precum și influența geostrategică și din cauza intereselor și mișcărilor din ce în ce mai mari ale Rusiei și Chinei în această regiune;

157.  solicită implicarea activă a liderilor UE în prevenirea amenințărilor nucleare generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în ce privește siguranța centralei nucleare de la Zaporijia;

158.  subliniază importanța întăririi relațiilor cu America Latină și zona Caraibilor (ALC) prin actualizarea strategiei UE-ALC, cu un accent puternic pe eforturile comune de consolidare a ordinii mondiale multilaterale, a dreptului internațional și a respectării democrației și drepturilor omului, în special în contextul influenței crescânde și disproporționate a RPC și Rusiei în regiune în comparație cu UE și al amenințărilor tot mai mari la adresa lanțurilor de aprovizionare europene din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; invită statele membre și SEAE să continue diplomația proactivă în regiune și să consolideze în continuare parteneriatele existente cu țările care împărtășesc aceeași viziune, relațiile comerciale, investițiile, sprijinirea democrației și cooperarea interparlamentară; subliniază, în acest context, importanța drepturilor de gen, a schimbărilor climatice și a drepturilor popoarelor indigene, precum și de a semna și ratifica rapid acordurile de asociere echilibrate și modernizate planificate cu Chile, Mexic și Mercosur, care să includă un capitol obligatoriu din punct de vedere juridic și aplicabil privind comerțul și dezvoltarea sustenabile, cu o puternică dimensiune a drepturilor omului și aliniere la obiectivele Pactului verde european, cu condiția ca, în cazul Mercosur, să se ajungă la un acord cu privire la instrumentul suplimentar pentru pre-ratificarea semnificativă a angajamentelor; salută încheierea negocierilor privind Acordul-cadru avansat UE-Chile; în acest sens, îndeamnă Comisia ca, după mai mult de doi ani de negociere a instrumentului suplimentar, să prezinte un acord final cât mai curând posibil; subliniază necesitatea ratificării Acordului de asociere dintre UE și țările Americii Centrale de către toate părțile;

159.  își exprimă sprijinul față de ordinea democratică și constituțională din Peru, care a fost amenințată de fostul președinte Pedro Castillo și de aliații săi atunci când a încercat să dizolve în mod ilegal Congresul la 7 decembrie 2022, pentru a evita punerea sa sub acuzare; își exprimă speranța că comportamentul impecabil și responsabil al autorităților peruane nu va face decât să consolideze democrația în țară și solicită organizarea de alegeri prezidențiale și legislative cât mai curând posibil pentru a depăși impasul politic;

160.  își reiterează angajamentul ferm față de apărarea și promovarea democrației în America Latină; condamnă agresiunea antidemocratică flagrantă și violentă de extremă dreaptă asupra instituțiilor democratice ale Braziliei, care a avut loc la 8 ianuarie 2023, stimulată de dezinformarea deliberată și larg răspândită în legătură cu legitimitatea recentelor alegeri prezidențiale din Brazilia; își exprimă sprijinul deplin pentru președintele Braziliei, ales în mod democratic, Lula da Silva, și pentru reacția rapidă și decisivă a guvernului brazilian la insurecție;

161.  subliniază că relațiile UE cu Uniunea Africană sunt extrem de importante pentru a răspunde nevoilor și a dezvolta potențialul extraordinar al țărilor partenere din Africa, precum și pentru a urmări interese comune; invită Comisia și VP/ÎR să pună în aplicare angajamentele convenite la summitul UA-UE, să pună rapid în aplicare proiectele Global Gateway în Africa și să întărească parteneriatele cu țările de pe continentul african în domeniul securității, comerțului, sănătății, dezvoltării și asistenței pentru atenuarea pandemiei de COVID-19, în concordanță cu Busola strategică, pe baza egalității și în special cu scopul de a promova obiectivele de dezvoltare durabilă, transformările digitale și ecologice, drepturile omului și soluționarea pașnică a conflictelor, în conformitate cu principiile dreptului internațional; subliniază că, în cadrul relațiilor UE cu Africa, inclusiv al cooperării pentru dezvoltare și al cooperării comerciale, trebuie să se acorde prioritate contribuției la societăți puternice și reziliente, consolidării egalității și securității sociale și sprijinirii structurilor democratice de la fața locului;

162.  salută alocarea de fonduri din Fondul european de dezvoltare pentru atenuarea insecurității alimentare din ce în ce mai mari cauzate, printre altele, de invadarea Ucrainei de către Rusia; solicită luarea unor măsuri similare suplimentare, după caz; își reiterează apelul de a avansa către un parteneriat deplin între egali, care să se axeze pe dezvoltarea umană și protecția resurselor naturale;

163.  solicită o comunicare strategică puternică a UE și o campanie de dialog cu țările africane pentru a contracara discursurile dăunătoare, în special cele răspândite în regiune de Federația Rusă și RPC;

164.  denunță ingerința Rusiei în Africa, care amenință democrația, în special prin creșterea amprentei grupului Wagner pe continent; condamnă cu fermitate abuzurile și crimele comise de grupul Wagner;

165.  solicită un parteneriat Africa-Europa care să vizeze crearea unui spațiu de solidaritate, securitate, pace și prosperitate durabilă; solicită acțiuni rapide ale UE pentru a contracara prezența tot mai mare a grupului Wagner în câteva țări africane, alimentând instabilitatea și mai mult și subminând eforturile de combatere a terorismului;

Consolidarea diplomației parlamentare ca instrument de politică externă

166.  subliniază contribuția specifică a Parlamentului la politica externă și de securitate a UE prin intermediul activelor sale de diplomație parlamentară; solicită un control parlamentar mai strict asupra chestiunilor de importanță strategică în afacerile externe europene; reamintește, printre altele, că există o cooperare intensă la nivel politic și tehnic între Verkhovna Rada din Ucraina și Parlament;

167.  ia act de faptul că Parlamentul este implicat activ în PESC prin intermediul instrumentelor sale specifice; subliniază importanța și caracterul unic al programelor de democratizare ale Parlamentului, cum ar fi „Dialogul Jean Monnet”, care vizează stimularea și întărirea activității parlamentelor; reamintește că toate instituțiile UE ar trebui să participe și să colaboreze la activitățile menite să contracareze regresul democrației pe plan mondial, inclusiv prin observarea alegerilor, activități de mediere și dialog, prevenirea conflictelor, decernarea Premiului Saharov și rețeaua aferentă, precum și diplomația parlamentară;

168.  invită SEAE să adopte libertatea presei și libertatea de exprimare ca priorități și să ia toate măsurile necesare pentru a susține pe deplin Orientările UE privind libertatea de exprimare online și offline; îndeamnă delegațiile UE să îmbunătățească măsurile preventive de protecție, să planifice răspunsuri de urgență la deteriorarea libertății presei și să ofere un sprijin demonstrabil și vizibil jurnaliștilor locali și societății civile;

169.  solicită îmbunătățirea diplomației preventive a UE ca instrument proactiv de politică externă pentru a evita apariția de conflicte între părți terțe și pentru a le sprijini să găsească soluții pașnice la tensiunile în creștere;

170.  subliniază importanța adunărilor parlamentare ca forumuri de cooperare și dialog instituțional și contribuția lor valoroasă la acțiunea de politică externă europeană în materie de securitate, precum și necesitatea de a promova activitatea acestora și de a garanta funcționarea și dezvoltarea lor adecvată;

171.  invită Comisia și statele membre să permită și să întărească controlul parlamentar asupra acțiunii externe a UE, inclusiv prin continuarea consultărilor periodice cu VP/ÎR și cu Comisia și prin implicarea Parlamentului în punerea în aplicare și monitorizarea corespunzătoare a Instrumentului european pentru pace și a Busolei strategice; reamintește că Parlamentul se implică într-o anumită cooperare informală cu SEAE, care a fost consolidată ca urmare a Deciziei Consiliului din 26 iulie 2010 și a Declarației Înaltului Reprezentant privind responsabilitatea politică din 2010; evidențiază că este necesar să se consolideze în continuare cadrul relațiilor interinstituționale dintre Parlament și SEAE, inclusiv delegațiile sale; solicită un acord-cadru privind consolidarea cooperării în domeniul acțiunii externe între SEAE și Parlamentul European, care ar putea consolida propriul set de instrumente al UE pentru politica externă; reliefează necesitatea de a utiliza evaluarea la jumătatea perioadei a Fondului european de apărare (FEA) pentru a introduce un control parlamentar adecvat prin intermediul actelor delegate pentru programele de lucru; subliniază, de asemenea, necesitatea de a stabili un nivel similar de control parlamentar pentru viitorul act privind achizițiile publice în comun (EDIRPA) și pentru Programul european de investiții în domeniul apărării (EDIP); subliniază că, pentru ca Parlamentul să își îndeplinească în mod corespunzător rolul important de control democratic, acesta ar trebui să obțină informațiile și documentele necesare în mod transparent și în timp util;

172.  reamintește rolul important al parlamentelor naționale în statele membre; subliniază rolul-cheie pe care îl poate juca Adunarea parlamentară a NATO și solicită întărirea în continuare a relațiilor Parlamentului European cu aceasta;

173.  invită toate instituțiile și agențiile UE, precum și statele membre să se angajeze suficient în lupta împotriva dezinformării și a propagandei care subminează politicile lor, intensificând comunicarea strategică și prezentarea activității lor; solicită să se acorde delegațiilor și misiunilor UE sprijin sporit pentru comunicarea strategică;

174.  condamnă orice încercare a țărilor terțe de a interveni sau de a corupe funcționari aleși; este hotărât să investigheze pe deplin și să abordeze în mod corespunzător cazurile de corupție și acțiunile necorespunzătoare ale țărilor terțe care încearcă să cumpere influență în Parlament;

175.  insistă asupra dreptului Parlamentului la informare în chestiuni legate de PESC în temeiul articolului 36 din TUE; atrage atenția asupra hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la Acordul UE-Mauritius(8) și la Acordul UE-Tanzania(9), conform cărora furnizarea la timp și cuprinzătoare de informații către Parlament este esențială pentru a-i permite acestuia să își îndeplinească rolul democratic de control și consiliere în chestiuni legate de PESC;

176.  afirmă că Parlamentul ar trebui să își utilizeze pe deplin competențele bugetare și de supraveghere asupra deciziilor Uniunii privind afacerile internaționale; evidențiază importanța programelor Parlamentului de sprijinire a democrației, care au un puternic potențial de întărire a rolului UE în întreaga lume prin implicarea principalelor părți interesate politice și prin facilitarea unei guvernări democratice sustenabile în țările care nu sunt membre ale UE și în țările în curs de aderare la UE;

o
o   o

177.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 347, 9.9.2022, p. 61. (2) JO C 465, 6.12.2022, p. 109. (3) JO L 102, 24.3.2021, p. 14. (4) Texte adoptate, P9_TA(2022)0406. (5) Texte adoptate, P9_TA(2022)0443. (6) COM(2022)0684. (7) Decizia (PESC) 2022/151 a Consiliului din 3 februarie 2022 privind o acțiune a Uniunii Europene în sprijinul evacuării anumitor persoane deosebit de vulnerabile din Afganistan (JO L 25, 4.2.2022, p. 11) (8) Hotărârea din 24 iunie 2014, Parlamentul European/Consiliul Uniunii Europene, C-658/11, ECLI:EU:C:2014:2025. (9) Hotărârea din 14 iunie 2016, Parlamentul European/Consiliul Uniunii Europene, C-263/14, ECLI:EU:C:2016:435.