Modificarea deciziei din 10 martie 2022 referitoare la constituirea unei comisii speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea (INGE 2), precum și ajustarea titlului și a responsabilităților acesteia
Decizia Parlamentului European din 14 februarie 2023 de modificare a deciziei din 10 martie 2022 referitoare la constituirea unei comisii speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea (INGE 2), precum și de ajustare a titlului și a responsabilităților acesteia (2023/2566(RSO))
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Conferinței președinților,
– având în vedere prelungirea cu trei luni a mandatului comisiei speciale, conform anunțului în plen făcut la 18 și 19 ianuarie 2023,
– având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Planul de acțiune pentru democrația europeană” (COM(2020)0790),
– având în vedere pachetul legislativ privind serviciile digitale, inclusiv propunerea de regulament privind o piață unică pentru serviciile digitale (Actul legislativ privind serviciile digitale) și de modificare a Directivei 2000/31/CE (COM(2020)0825) și propunerea de regulament privind piețele contestabile și echitabile în sectorul digital (Actul legislativ privind piețele digitale) (COM(2020)0842),
– având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la mass-media europeană în deceniul digital: un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării(1),
– având în vedere Codul de bune practici din 2018 privind dezinformarea și Orientările din 2021 privind consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea (COM(2021)0262), precum și Recomandările pentru noul Cod de bune practici privind dezinformarea emise de Grupul autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale în octombrie 2021,
– având în vedere propunerea Comisiei din 16 decembrie 2020 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice (COM(2020)0829),
– având în vedere setul de instrumente al UE din martie 2021 conținând măsuri de reducere a riscurilor asupra securității cibernetice a rețelelor 5G,
– având în vedere raportul special 09/2021 al Curții de Conturi Europene intitulat „Dezinformarea care afectează UE: un fenomen sub supraveghere, dar nu încă sub control”,
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 iunie 2020, intitulată „Combaterea dezinformării în legătură cu COVID-19 – Asigurarea unei informări corecte” (JOIN(2020)0008),
– având în vedere raportul Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (A9-0022/2022),
– având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2022 referitoare la suspiciunile de corupție din partea Qatarului și la nevoia mai amplă de transparență și responsabilitate în instituțiile europene(2),
– având în vedere decizia sa din 27 aprilie 2021 privind încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu(3),
– având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2021 referitoare la consolidarea transparenței și a integrității în instituțiile UE prin crearea unui organism european de etică independent(4),
– având în vedere articolul 207 din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât ingerințele externe constituie o încălcare gravă a valorilor și principiilor universale pe care se întemeiază Uniunea, cum ar fi demnitatea umană, libertatea, egalitatea, solidaritatea, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, democrația și statul de drept; întrucât dovezile arată că actori statali și nestatali străini rău intenționați recurg la practici de manipulare a informațiilor și la alte tactici de ingerință pentru a interveni în procesele democratice din UE; întrucât astfel de atacuri induc în eroare și înșală cetățenii și le afectează comportamentul electoral, amplifică dezbaterile care generează dezbinare, divizează, polarizează și exploatează vulnerabilitățile societăților, promovează discursurile de incitare la ură, agravează situația grupurilor vulnerabile care sunt mai susceptibile de a deveni victime ale dezinformării, denaturează integritatea alegerilor democratice și a referendumurilor, alimentează neîncrederea în guvernele naționale, în autoritățile publice și în ordinea democratică liberală și au scopul de a destabiliza democrația europeană;
B. întrucât Rusia a desfășurat o campanie de dezinformare de o răutate și amploare fără precedent, cu scopul de a induce în eroare atât cetățenii săi, cât și comunitatea internațională a statelor în ansamblu, înainte de începutul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei declanșat la 24 februarie 2022, cât și în timpul acestuia;
C. întrucât tentativele actorilor statali din țări terțe și a actorilor nestatali de a se amesteca în modul de funcționare a democrației din UE și din statele sale membre și de a face presiuni asupra valorilor consacrate la articolul 2 din TUE prin intermediul unor ingerințe răuvoitoare fac parte dintr-o tendință mai amplă, perturbatoare, cu care se confruntă democrațiile din întreaga lume;
D. întrucât actorii răuvoitori urmăresc în continuare să intervină în procesele electorale, să profite de deschiderea și de pluralismul societăților noastre și să atace procesele democratice și reziliența UE și a statelor sale membre;
E. întrucât UE și statele sale membre nu dispun în prezent de un regim specific de sancțiuni legate de ingerințele externe și campaniile de dezinformare orchestrate de actori statali străini, ceea ce înseamnă că aceștia sunt în măsură să presupună cu un grad mare de certitudine că campaniile lor de destabilizare împotriva UE nu vor avea consecințe;
F. întrucât nu există o definiție și o înțelegere comună a acestui fenomen și continuă să existe numeroase lacune și portițe de scăpare în legislația și politicile actuale de la nivelul UE și de la nivel național menite să detecteze, să prevină și să contracareze interferențele străine;
G. întrucât se preconizează că ingerințele străine, dezinformarea și numeroasele atacuri și amenințări la adresa democrației vor continua în număr din ce în ce mai mare și în moduri mai sofisticate în perioada premergătoare alegerilor locale, regionale și naționale și alegerilor pentru Parlamentul European din 2024;
H. întrucât recomandările anterioare ale Parlamentului de a contracara operațiunile de ingerință străină dăunătoare în procesele democratice ale UE au contribuit la o înțelegere generală a UE și la o mai bună conștientizare a acestei probleme;
I. întrucât audierile și activitatea Comisiei speciale INGE au contribuit la recunoașterea publică a acestor probleme și la punerea lor în context și au încadrat cu succes dezbaterea europeană pe tema ingerințelor externe în procesele democratice și a dezinformării;
J. întrucât este necesar să se monitorizeze în continuare aceste recomandări;
K. întrucât este nevoie de o cooperare și de un sprijin la nivel mondial și multilateral între partenerii care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv între deputați, în tratarea ingerințelor externe răuvoitoare și a dezinformării; întrucât democrațiile au dezvoltat competențe avansate și strategii de contracarare a acestor amenințări;
L. întrucât, ca urmare a recentelor cazuri de ingerințe străine și a anchetelor în curs de desfășurare privind corupția în Parlamentul European, Parlamentul a solicitat identificarea unor posibile lacune în normele sale privind transparența, integritatea și combaterea corupției, pentru a proteja mai bine instituția,
1. decide ca comisia specială să fie denumită de acum înainte „Comisia specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea, și consolidarea integrității, transparenței și responsabilității în Parlamentul European” și să aibă următoarele responsabilități:
(a)
să examineze, în cooperare și în consultare cu comisiile permanente în ce privește competențele și responsabilitățile care le revin în temeiul anexei VI la Regulamentul de procedură, legislația și politicile existente și planificate pentru a detecta eventualele portițe de scăpare, lacune și suprapuneri care ar putea fi exploatate pentru ingerințe răuvoitoare în procesele democratice, inclusiv în privința următoarelor aspecte:
(i)
politici care să contribuie la procesele democratice din UE, reziliența prin conștientizarea situației, educația și alfabetizarea mediatică și informațională, pluralismul mass-mediei, jurnalismul independent și educația,
(ii)
ingerințele prin intermediul platformelor online, îndeosebi prin evaluarea aprofundată a responsabilității și a efectelor pe care platformele online foarte mari le au asupra democrației și a proceselor democratice din UE,
(iii)
infrastructura critică și sectoarele strategice,
(iv)
ingerințele în timpul proceselor electorale,
(v)
finanțarea disimulată a activităților politice de către actori și donatori externi,
(vi)
securitatea cibernetică și reziliența în ceea ce privește atacurile cibernetice, atunci când acestea au legătură cu procesele democratice,
(vii)
rolul actorilor fără caracter statal,
(viii)
impactul ingerinței asupra drepturilor minorităților și ale altor grupuri discriminate,
(ix)
ingerințe ale unor actori globali prin acapararea elitelor, diaspora națională, universități și evenimente culturale,
(x)
contramăsuri colective de descurajare și imputare, inclusiv sancțiuni,
(xi)
vecinătate, cooperare globală și multilateralism,
(xii)
ingerințele actorilor cu sediul în UE în UE și în țările terțe;
(b)
să elaboreze, în strânsă cooperare cu comisiile permanente, urmând practicile de lucru ale comisiei speciale INGE 1, sugestii cu privire la modul de remediere a acestor lacune pentru a promova reziliența juridică a UE și la modalitățile de îmbunătățire a cadrului instituțional al UE;
(c)
să colaboreze îndeaproape cu alte instituții ale UE, cu autoritățile statelor membre, cu organizațiile internaționale, cu societatea civilă, precum și cu partenerii statali și nestatali din țările terțe, pentru a întări acțiunea UE împotriva amenințărilor hibride și a dezinformării, în timp ce toate activitățile publice ale comisiei speciale INGE 2 vor respecta prioritățile stabilite în prezenta decizie,
(d)
să monitorizeze în detaliu și în mod riguros punerea în aplicare a raportului comisiei speciale INGE 1, cu o evaluare a măsurilor luate de instituțiile UE;
(e)
să contribuie la reziliența instituțională generală împotriva ingerințelor externe, a amenințărilor hibride și a dezinformării în perioada premergătoare alegerilor europene din 2024;
(f)
să identifice deficiențele existente în normele Parlamentului European privind transparența, integritatea, responsabilitatea și combaterea corupției; să ia în considerare alte măsuri pe termen mediu și lung și să emită recomandări de reforme, pe baza rezoluțiilor Parlamentului European și a celor mai bune practici ale altor parlamente și instituții, în strânsă cooperare cu Comisia pentru afaceri constituționale și cu Comisia pentru afaceri externe;
2. decide că, atunci când activitatea comisiei speciale include examinarea unor probe cu caracter confidențial, mărturii care implică date cu caracter personal sau schimburi de opinii ori audieri cu autorități și organe privind informații confidențiale, inclusiv studii științifice sau părți ale acestora cărora le-a fost acordat un statut de confidențialitate în concordanță cu articolul 63 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului și al Consiliului(5), reuniunile se vor desfășura cu ușile închise; decide, de asemenea, ca martorii și experții să aibă dreptul să facă declarații sau să depună mărturie cu ușile închise;
3. decide că lista persoanelor invitate la reuniunile publice, lista persoanelor care participă la acestea și procesele-verbale ale acestor reuniuni sunt puse la dispoziția publicului;
4. decide că documentele confidențiale primite de comisia specială vor fi evaluate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 221 din Regulamentul său de procedură și că acest tip de informații vor fi utilizate exclusiv în scopul elaborării raportului final al comisiei speciale;
5. decide că comisia specială va avea 33 de membri;
6. încredințează comisiei speciale sarcina de a-și prezenta raportul final axat pe aspectele menționate la punctul 1 litera (f), spre adoptare în plen până cel târziu în perioada de sesiune din iulie 2023.
Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).