Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2021/0426(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0033/2023

Texte depuse :

A9-0033/2023

Dezbateri :

PV 13/03/2023 - 13
CRE 13/03/2023 - 13

Voturi :

PV 14/03/2023 - 7.9
CRE 14/03/2023 - 7.9
Explicaţii privind voturile
PV 12/03/2024 - 8.10
CRE 12/03/2024 - 8.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2023)0068
P9_TA(2024)0129

Texte adoptate
PDF 575kWORD 204k
Marţi, 14 martie 2023 - Strasbourg
Performanța energetică a clădirilor (reformare)
P9_TA(2023)0068A9-0033/2023
Text
 Text consolidat

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 14 martie 2023 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare) (COM(2021)0802 – C9-0469/2021 – 2021/0426(COD))(1)
AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN(2)
la propunerea Comisiei
---------------------------------------------------------
2021/0426(COD)

(Procedura legislativă ordinară – reformare)

[Amendamentul 1, dacă nu se indică altfel]

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A9-0033/2023).
(2)* Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌.


Propunere de
DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI privind performanța energetică a clădirilor (reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 194 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului(4) a fost modificată în mod substanțial de mai multe ori . Întrucât se impun noi modificări, este necesar, din motive de claritate, să se procedeze la reformarea directivei menționate.

(2)  În temeiul Acordului de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), părțile semnatare au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale. Părțile la Pactul climatic de la Glasgow din noiembrie 2021 au reiterat că menținerea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale ar reduce semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice și s-au angajat să-și întărească obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022. Atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul comunicării Comisiei privind „Pactul verde european” din 11 decembrie 2019(5). Uniunea s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii cu cel puțin 55 % până în 2030 față de nivelurile din 1990, în cadrul contribuției actualizate stabilite la nivel național transmise secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 2020.

(3)  După cum s-a anunțat în Pactul verde, Comisia și-a prezentat strategia privind valul de renovări la 14 octombrie 2020(6). Strategia conține un plan de acțiune cu măsuri concrete de reglementare, de finanțare și de facilitare, cu obiectivul de a dubla cel puțin rata anuală de renovare energetică a clădirilor până în 2030 și de a încuraja renovările aprofundate a peste 35 de milioane de clădiri și crearea a până la 160 000 de locuri de muncă în sectorul construcțiilor. Revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor este necesară, ea fiind unul dintre modalitățile necesare de realizare a valului de renovări. Aceasta va contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a inițiativei privind noul Bauhaus european și a misiunii europene privind orașele inteligente și neutre din punct de vedere climatic și ar trebui să urmeze traseul stabilit de inițiativa noul Bauhaus european ca etapă premergătoare a valului de renovări. Inițiativa noul Bauhaus european este destinată să încurajeze o societate care promovează includerea, starea de bine a tuturor, în concordanță cu curentul istoric Bauhaus, care a contribuit la includerea socială și a stării de bine a cetățenilor, îndeosebi a comunităților de lucrători. Înlesnind instruirea, rețelele și oferind îndrumări arhitecților, artiștilor, studenților, inginerilor și proiectanților în concordanță cu principiile sustenabilității, esteticii și includerii, inițiativa noul Bauhaus european poate permite autorităților locale să dezvolte soluții inovatoare și culturale pentru a crea un mediu construit mai sustenabil. Statele membre ar trebui să sprijine proiectele din cadrul inițiativelor noului Bauhaus european care îmbogățesc peisajul cultural și construit al regiunilor din întreaga Europă și ajută cartierele și comunitățile să atingă obiectivele climatice ale Uniunii.

(4)   Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului(7), cunoscut și ca „Legea europeană a climei”, consacră în dreptul Uniunii obiectivul atingerii neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050, și stabilește un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990 până în 2030.

(5)   Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, anunțat în programul de lucru al Comisiei pentru 2021, vizează punerea în aplicare a acestor obiective. Acesta acoperă o serie de domenii de politică, inclusiv eficiența energetică, energia din surse regenerabile, exploatarea terenurilor, schimbarea terenurilor și silvicultura, impozitarea energiei, partajarea eforturilor, comercializarea certificatelor de emisii și infrastructura pentru combustibili alternativi. Revizuirea Directivei 2010/31/UE face parte integrantă din acest pachet. Comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 intitulată „REPowerEU Plan” a reexaminat dispoziții-cheie ale pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” în lumina contextului geopolitic actualizat, care necesită un cadru politic revizuit, cu noi propuneri legislative și recomandări specifice pentru actualizarea obiectivelor, în special prin creșterea nivelului de ambiție în ceea ce privește eficiența energetică și economiile de energie și consolidarea suveranității energetice, renunțând în același timp la combustibilii fosili. Comunicarea încuraja, de asemenea, statele membre să ia în vedere măsuri fiscale pentru a acorda stimulente pentru economiile de energie și a reduce consumul de combustibili fosili, inclusiv deduceri fiscale legate de economiile de energie.

(5a)  Revizuirea Directivei EPBD ar trebui să fie coerentă cu celelalte propuneri care fac parte din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, cum ar fi propunerile de revizuire a Directivelor 2003/87/CE(8), 2012/27/UE(9), (UE) 2014/94/UE(10) și 2018/2001(11) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(5b)  Renovarea monumentelor ar trebui efectuată întotdeauna în concordanță cu normele naționale privind conservarea, cu standardele internaționale de conservare, inclusiv cu Carta de la Veneția din 1964 pentru conservarea și restaurarea monumentelor și siturilor și cu arhitectura originală a monumentelor în cauză.

(5c)  Pentru clădirile care au valoare istorică sau arhitecturală, dar care nu sunt protejate oficial, statele membre ar trebui să stabilească criterii pentru aplicarea celei mai înalte clase de performanță energetică care este fezabilă din puncte de vedere tehnic, funcțional și economic, menținând în același timp caracterul clădirii.

(6)  Clădirile sunt responsabile de 40 % din consumul final de energie în Uniune și de 36 % din emisiile sale de gaze cu efect de seră legate de energie, în timp ce 75 % din clădirile Uniunii sunt încă ineficiente din punct de vedere energetic. Gazele naturale joacă cel mai important rol în încălzirea clădirilor, reprezentând aproximativ 42 % din energia utilizată pentru încălzirea spațiilor în sectorul rezidențial. Petrolul este al doilea combustibil fosil utilizat pentru încălzire ca performanță, reprezentând 14 %, în timp ce cărbunele reprezintă aproximativ 3 %. Prin urmare, reducerea consumului de energie, în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”▌, pus în aplicare în conformitate cu Recomandarea (UE) 2021/1749 a Comisiei(12), și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie măsuri importante necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ▌și a sărăciei energetice în Uniune. Consumul redus de energie și utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile, mai ales a energiei solare, au, de asemenea, un rol esențial în reducerea dependenței energetice a Uniunii de combustibilii fosili în general și de importuri în special, în promovarea securității aprovizionării cu energie, în conformitate cu obiectivele stabilite în planul REPowerEU, în integrarea sistemului energetic, în contribuția la eficiența sistemului, în promovarea evoluțiilor tehnologice și în crearea de posibilități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, îndeosebi în insule, în zonele rurale și în comunitățile aflate în afara rețelei.

(6a)  Îmbunătățirea eficienței energetice și a performanței energetice a clădirilor prin renovare aprofundată are beneficii sociale, economice și de mediu enorme. În plus, eficiența energetică este cea mai sigură și mai rentabilă metodă prin care se poate reduce dependența Uniunii de importurile de energie și se poate atenua impactul negativ al prețurilor ridicate ale energiei. Investițiile în eficiența energetică ar trebui să fie prioritare atât la nivel privat, cât și la nivel public.

(6b)  Pentru a veghea ca toți cetățenii să beneficieze de pe urma îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor și de pe urma avantajelor asociate în materie de calitate a vieții, mediu, economie și sănătate, ar trebui instituit un cadru adecvat de reglementare, financiar și indicativ pentru a sprijini renovările clădirilor. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită gospodăriilor vulnerabile și cu venituri medii, deoarece deseori acestea trăiesc în clădiri cu cele mai slabe performanțe, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale.

(6c)  Introducerea unor standarde minime de performanță energetică, însoțită de garanții sociale și financiare, are ca scop îmbunătățirea calității vieții celor mai vulnerabile gospodării și mai săraci cetățeni.

(6d)  În zonele rurale din întreaga Uniune, există potențial pentru producerea de energie din surse regenerabile care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și care este rentabilă în ceea ce privește alimentarea cu energie electrică și încălzirea zonelor aflate în afara rețelei, reducând în același timp dependența de importuri și blocarea infrastructurii, și care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și îmbunătățește calitatea aerului.

(7)  Clădirile, precum și toate elementele și materialele de construcție sunt responsabile pentru emisiile de gaze cu efect de seră înainte, în timpul și după durata lor de viață operațională. ▌Prin urmare, emisiile generate de clădiri de-a lungul întregului ciclu de viață ar trebui luate în considerare treptat, în conformitate cu o metodologie a Uniunii ce urmează a fie instituită de Comisie, începând cu clădirile noi, urmând cu cele renovate, pentru care statele membre ar trebui să stabilească obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului ciclu de viață, în concordanță cu metodologia respectivă a Uniunii. Clădirile sunt bănci importante de materiale, un rezervor de resurse timp de mai multe decenii, iar opțiunile de proiectare influențează în mare măsură emisiile generate de-a lungul întregului ciclu de viață, atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele renovate. Performanța clădirilor pe parcursul întregului ciclu de viață ar trebui luată în considerare nu numai în cazul construcțiilor noi, ci și în cazul clădirilor renovate, prin includerea în planurile de renovare a clădirilor ale statelor membre a unor politici și a unor obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata întregului ciclu de viață.

(7a)  Ar trebui să se facă o legătură cu principiile economiei circulare și cu rolul exemplar al inițiativei noului Bauhaus european, care urmărește să promoveze o mai mare circularitate în mediul construit, prin promovarea renovării și a reutilizării adaptative în locul demolării și al construcțiilor noi, după caz.

(7b)  Introducerea unor cerințe privind emisiile de-a lungul întregului ciclu de viață va încuraja inovarea industrială și crearea de valoare, de pildă printr-o creștere a utilizării materialelor circulare și naturale.

(7c)  Este esențial să se promoveze și să se includă utilizarea unor materiale de construcție mai sustenabile, în special biomateriale și geomateriale, precum și a unor tehnici de construcție simple, pasive, cu tehnologie redusă și testate la nivel local, pentru a sprijini și a promova utilizarea și cercetarea în domeniul tehnologiilor materialelor care contribuie la cel mai înalt nivel de izolare și la susținerea structurală a clădirilor. Având în vedere criza climatică și probabilitatea crescută a valurilor de căldură din timpul verii, ar trebui să se acorde o atenție deosebită protecției termice a clădirilor.

(8)   Reducerea la minimum a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri de-a lungul întregului ciclu de viață necesită utilizarea eficientă a resurselor, autonomie, circularitate și transformarea unor părți din parcul imobiliar într-un absorbant de carbon ▌.

(8a)  Faptul că clădirile sunt responsabile de emisiile de gaze cu efect de seră chiar înainte de durata lor de viață operațională este consecința carbonului deja încorporat în toate materialele de construcție. O creștere a utilizării materialelor naturale de construcție, obținute în mod sustenabil și local, în concordanță cu principiile inițiativei noului Bauhaus european și cu piața internă, are potențialul de a înlocui materialele cu un nivel mai ridicat de emisii de dioxid de carbon și de a stoca carbonul în mediul construit prin utilizarea materialelor pe bază de lemn.

(8b)  Politicile privind autonomia sunt măsuri și practici zilnice care duc la evitarea cererii de energie, materiale, teren, apă și alte resurse naturale de-a lungul ciclului de viață al clădirilor și al bunurilor, contribuind în același timp la asigurarea calității vieții tuturor, în limitele planetei. Principiile circularității permit să se evite utilizarea liniară a materialelor și a mărfurilor prin aplicarea unora dintre principiile autonomiei la nivelul produsului și al materialelor de construcție. Măsurile de utilizare și de prelungire a duratei de viață a materialelor secundare sunt esențiale pentru a se asigura că sectorul construcțiilor din Uniune contribuie în mod echitabil la realizarea obiectivului neutralității climatice.

(8c)  Integrarea infrastructurii verzi, cum ar fi acoperișurile și zidurile vii în planificarea urbană și proiectarea infrastructurilor, poate fi un instrument foarte eficient pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice în zonele urbane. Statele membre ar trebui să încurajeze instalarea de suprafețe acoperite cu vegetație care contribuie la reținerea și oprirea apei pluviale, reducând astfel scurgerile de apă din mediul urban și îmbunătățind gestionarea apei pluviale. Infrastructura ecologică reduce, de asemenea, „efectul de insulă de căldură urbană”, răcorind clădirile și împrejurimile acestora în timpul verii și al valurilor de căldură.

(9)  Potențialul de încălzire globală (global warming potential - GWP) pe parcursul întregului ciclu de viață indică contribuția globală a clădirii la emisiile care conduc la schimbările climatice. Acesta reunește emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în produsele pentru construcții și emisiile directe și indirecte din etapa de utilizare. Cerința de a calcula GWP pe durata ciclului de viață al clădirilor noi constituie, prin urmare, un prim pas către o mai mare luare în considerare a performanței pe durata întregului ciclu de viață a clădirilor și către o economie circulară. Acest calcul ar trebui să se bazeze pe un cadru armonizat la nivelul Uniunii. Comisia Europeană ar trebui să ofere o definiție clară a abordării bazate pe ciclul de viață. Statele membre ar trebui să adopte o foaie de parcurs privind reducerea potențialului de încălzire globală al clădirilor pe durata ciclului de viață.

(9a)  În conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate” și pentru a atinge niveluri mai ridicate de autonomie și eficiență a resurselor, statele membre ar trebui să reducă la minimum numărul de clădiri neocupate. Ele ar trebui să încurajeze renovarea și exploatarea în profunzime a unor astfel de clădiri, prin măsuri administrative și financiare speciale, dacă sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, precum și prin construirea, reconstrucția și modificarea construcției, ceea ce duce la scăderea potențialului de încălzire globală pe durata ciclului de viață al unei clădiri. În plus, o parte semnificativă din orice construcție nouă ar trebui realizată pe situri dezafectate.

(9b)   Normele privind economia circulară pentru materialele de construcții sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(13), împreună cu un cadru stabilit în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului(14). Definițiile, metodologiile și cele mai bune abordări ar trebui să fie definite și consolidate în cadrul revizuirii viitoare a acestor acte legislative pentru a asigura un cadru de reglementare clar și coerent pentru materialele de construcție.

(10)   Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ jumătate din emisiile primare de particule fine (PM2.5) din UE, care cauzează moartea prematură și boli. Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și utilizarea unor soluții naturale și a unor materiale de construcție sustenabile pot și ar trebui să reducă în același timp emisiile poluante, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului(15).

(10a)  Gestionarea cererii de energie este un instrument important care dă Uniunii posibilitatea de a influența piața mondială a energiei și astfel siguranța aprovizionării cu energie pe termen scurt, mediu și lung.

(11)  Măsurile care vizează îmbunătățirea în continuare a performanței energetice a clădirilor ar trebui să țină seama de condițiile climatice, inclusiv de adaptarea la schimbările climatice prin infrastructuri ecologice, de condițiile locale, precum și de calitatea mediului interior, de autonomie și circularitate și de economiile de energie, promovând astfel moduri de viață mai durabile, care promovează includerea și inovatoare pentru a se adapta la noile nevoi. Astfel de măsuri ar trebui puse în aplicare într-un mod care să maximizeze beneficiile conexe aduse de alte cerințe și obiective referitoare la clădiri, cum ar fi accesibilitatea, protecția împotriva incendiilor și siguranța seismică, a instalațiilor electrice și a celor de încălzire, și destinația prevăzută a clădirii. Aceste beneficii conexe ar trebui să fie valorizate pentru a stabili în mod realist optimizarea costurilor legate de viitoarele îmbunătățiri ale performanței energetice. În plus, ele ar trebui să asigure îmbunătățirea situației gospodăriilor vulnerabile și a persoanelor care trăiesc în locuințe sociale.

(11a)   Statele membre ar trebui să se asigure că certificatele de performanță energetică reflectă cu acuratețe performanța climatică a clădirilor.

(12)  Performanța energetică a clădirilor ar trebui calculată pe baza unei metodologii care să poată fi completată la nivel național, regional și local. Aceasta include, în afară de caracteristicile termice, și alți factori care joacă un rol din ce în ce mai important, cum ar fi instalațiile de încălzire și de climatizare, folosirea energiei din surse regenerabile, sistemele de automatizare și de control ale clădirilor, recuperarea căldurii din apele uzate, ventilația și răcirea, recuperarea energiei, echilibrarea hidraulică, soluțiile inteligente, elementele pasive de încălzire și de răcire, umbrirea, calitatea mediului interior, lumina naturală adecvată și proiectarea clădirii. Metodologia de calcul al performanței energetice nu ar trebui să se bazeze doar pe sezonul în care este necesară încălzirea sau climatizarea , ci ar trebui să vizeze performanța energetică anuală a unei clădiri. Metodologia respectivă ar trebui să țină seama de standardele europene în vigoare. Metodologia ar trebui să asigure reprezentarea condițiilor reale de funcționare și să permită utilizarea energiei contorizate pentru a verifica corectitudinea și comparabilitatea, iar metodologia ar trebui să se bazeze pe etape orare sau suborare. Metodologia ar trebui să permită și validarea la fața locului, de la distanță și prin calculator a ipotezelor care stau la baza calculelor, inclusiv performanța termică, semnificația, eficiența sistemului și configurația controalelor, în clădirea livrată. Pentru a încuraja utilizarea energiei din surse regenerabile la fața locului, inclusiv a panourilor solare montate pe acoperișuri, în concordanță cu Inițiativa europeană privind acoperișurile solare, și în plus față de cadrul general comun, statele membre ar trebui să ia măsurile necesare astfel încât beneficiile maximizării utilizării energiei din surse regenerabile la fața locului, inclusiv pentru alte utilizări (cum ar fi punctele de încărcare pentru vehiculele electrice), să fie recunoscute și luate în considerare în metodologia de calcul, ținând seama de capacitatea actuală și viitoare a rețelei.

(13)  Statelor membre le revine întreaga responsabilitate de a stabili cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor și a elementelor acestora, avându-se în vedere atingerea echilibrului optim, din punctul de vedere al costurilor, între investițiile necesare și economiile de cost al energiei realizate pe durata de viață a clădirii, fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a stabili cerințe minime mai eficiente din punct de vedere energetic decât nivelurile de eficiență energetică optime din punctul de vedere al costurilor. Ar trebui prevăzută posibilitatea ca statele membre să își revizuiască periodic cerințele minime de performanță energetică a clădirilor în funcție de progresul tehnic.

(14)   Două treimi din energia utilizată pentru încălzirea și răcirea clădirilor provin în continuare din combustibili fosili. Pentru a ajunge la emisii zero, este deosebit de urgent să se elimine treptat combustibilii fosili utilizați pentru încălzire și răcire. Prin urmare, statele membre ar trebui să indice în planurile lor de renovare a clădirilor politicile și măsurile lor naționale de eliminare treptată a combustibililor fosili pentru încălzire și răcire și nu ar trebui acordate stimulente financiare pentru instalarea de cazane pe bază de combustibili fosili de la intrarea în vigoare a prezentei directive. Statele membre ar trebui să introducă măsuri pentru a se asigura că utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili în clădirile noi și în clădirile care fac obiectul unor renovări majore, al unor renovări aprofundate sau al renovării sistemului de încălzire nu este autorizată de la data transpunerii prezentei directive și să elimine treptat utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili din toate clădirile până în 2035 și, dacă acest lucru nu este fezabil, astfel cum s-a demonstrat Comisiei, cel târziu până în 2040. Acest lucru va juca un rol esențial și în reducerea dependenței Uniunii de importurile din țări terțe, va duce la scăderea facturilor la energie pentru cetățeni și a vulnerabilității la fluctuațiile prețurilor și va stopa depășirea valorilor-limită de poluare atmosferică.

(14a)  Renovarea sistemelor de încălzire implică înlocuirea sau renovarea generatorului de încălzire și poate implica și alte elemente ale sistemului de încălzire, cum ar fi echipamentele de pompare, izolarea conductelor, comenzile sau unitățile terminale, cum ar fi radiatoarele sau ventilatoarele. În pofida impactului lor asupra eficienței globale a sistemului, înlocuirea sau renovarea elementelor individuale fără implicarea generatorului de căldură nu ar trebui considerată o renovare a sistemului de încălzire, deoarece aceste elemente sunt independente de sursa de energie utilizată. Renovarea sistemului de încălzire reprezintă o oportunitate de a sprijini decarbonizarea încălzirii în întreaga Uniune.

(14b)  Utilizarea eficientă a căldurii reziduale din sistemele de apă caldă menajeră reprezintă o oportunitate semnificativă de economisire a energiei. Încălzirea apei este principala sursă de consum de energie pentru clădirile noi și, în mod normal, această căldură este irosită și nu este reutilizată. Știind că cea mai mare parte a apei calde consumate provine de la dușuri, captarea căldurii din scurgerile de la dușurile din clădiri ar putea fi o modalitate simplă și rentabilă de a reduce consumul final de energie și emisiile de CO2 și de metan aferente producției de apă caldă menajeră.

(14c)  Pentru a realiza o decarbonizare a sectorului încălzirii eficientă din punctul de vedere al costurilor, statele membre ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile între tehnologiile disponibile și să sprijine soluții multivector, luând în considerare securitatea aprovizionării, eficiența din punctul de vedere al costurilor și flexibilitatea.

(15)  Cerințele de performanță energetică pentru sistemele tehnice ale clădirilor ar trebui să se aplice sistemelor întregi, astfel cum sunt instalate în clădiri, și nu performanței componentelor independente, care intră sub incidența regulamentelor specifice produselor în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului(16). În momentul stabilirii cerințelor de performanță energetică pentru sistemele tehnice ale clădirilor, statele membre ar trebui să utilizeze, atunci când sunt disponibile și dacă este cazul, instrumente armonizate, în special metode de încercare și de calcul și clasele de eficiență energetică dezvoltate în temeiul măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului ▌și a Regulamentului (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului(17), în vederea asigurării coerenței cu inițiativele conexe și a minimizării, în măsura în care este posibil, a potențialei fragmentări a pieței.

(16)  Prezenta directivă nu aduce atingere articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În consecință, noțiunea de „stimulent” folosită în prezenta directivă nu trebuie interpretată ca reprezentând ajutor de stat.

(17)  Comisia ar trebui să stabilească un cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. O reexaminare a acestui cadru ar trebui să permită calcularea atât a performanței energetice, cât și a performanței în materie de emisii și ar trebui să țină seama de externalitățile de mediu, sociale și de sănătate monetizabile.  Statele membre ar trebui să utilizeze acest cadru pentru a compara rezultatele cu cerințele minime de performanță energetică pe care le-au adoptat. În cazul în care există discrepanțe semnificative, de exemplu de peste 15 %, între nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor calculate ale cerințelor minime de performanță energetică și cerințele minime de performanță energetică în vigoare, statele membre ar trebui să justifice diferența sau să proiecteze măsuri adecvate în vederea reducerii acestei discrepanțe. Durata normată de funcționare a unei clădiri sau a unui element al clădirii ar trebui stabilită de statele membre, ținându-se seama de practicile curente și de experiența în ceea ce privește definirea duratelor normate de funcționare. Rezultatele acelei comparații și datele utilizate pentru a obține rezultatele respective ar trebui transmise Comisiei în mod periodic. Rapoartele respective ar trebui să îi permită Comisiei să evalueze și să informeze cu privire la progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. La aplicarea metodologiei comparative, statele membre ar trebui să țină seama de faptul că măsurile de eficiență energetică la nivelul clădirilor nu includ măsuri care implică utilizarea combustibililor fosili în clădirile noi, luând în considerare în același timp o serie de opțiuni, cum ar fi furnizarea de energie din surse regenerabile la fața locului, incluzând, în special, pompele de căldură și tehnologiile solare, prin intermediul consumului propriu de energie din surse regenerabile, al consumului propriu în comun de energie, al utilizării în comun a energiei sau al furnizării de energie din surse regenerabile de la o comunitate energetică, de energie din surse regenerabile și provenită din deșeuri de la un sistem eficient de încălzire și răcire centralizate la nivel de district. Rata de actualizare utilizată pentru calcularea nivelurilor optime de performanță energetică din punct de vedere al costurilor, atât din punct de vedere macroeconomic, cât și financiar, nu ar trebui să depășească o rată anuală de 3 %. Metoda de optimizare și calculul macroeconomic al costurilor globale trebuie să includă externalitățile de mediu și de sănătate ale consumului de energie, precum și beneficiile macroeconomice la nivelul întregii economii sub aspectul creării de locuri de muncă și al PIB-ul, de exemplu.

(18)  Lucrările importante de renovare a unor clădiri existente, indiferent de dimensiunea acestora, constituie o ocazie de a adopta măsuri eficiente din punctul de vedere al costului pentru creșterea performanței energetice. Din motive de eficiență din punctul de vedere al costurilor, ar trebui să fie posibilă limitarea cerințelor minime de performanță energetică la părțile renovate care influențează cel mai mult performanța energetică a clădirii, incluzându-se în același timp în totalitate sistemele de încălzire și de răcire. Statele membre ar trebui să poată alege să definească o „renovare majoră” fie în termeni de procent din suprafața anvelopei clădirii, fie în termeni de valoare a clădirii. În cazul în care un stat membru decide să definească o renovare majoră în termeni de valoare a clădirii, ar putea fi utilizate valori precum valoarea actuarială sau valoarea actuală pe baza costurilor de reconstrucție, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea.

(18a)  Pentru a asigura tuturor o locuință decentă, este necesar să se definească zonele sau cartierele vulnerabile asociate cu sărăcia energetică într-un mod care să permită o identificare mai precisă a microzonelor mai puțin dezvoltate, atât rurale, cât și urbane, cuprinse în zone mai dezvoltate. Acest lucru ar contribui la identificarea și localizarea sectoarelor sociale cele mai vulnerabile și a celor care suferă din cauza sărăciei energetice, precum și a gospodăriilor care sunt expuse la costuri energetice ridicate și care nu dispun de mijloacele necesare pentru a renova clădirile pe care le ocupă, contribuind astfel la combaterea inegalităților sociale care pot apărea în urma aplicării diferitelor măsuri de acțiune în domeniul climei. În plus, locuințele ineficiente reprezintă o cauză sistemică a sărăciei energetice, 50 de milioane de europeni trăind în sărăcie energetică, neavând posibilitatea de a-și lumina, încălzi sau răci în mod corespunzător gospodăriile, iar peste 20 % din gospodăriile sărace din Uniune trăind într-o locuință care are mucegai, umezeală sau putregai.

(19)   Ambiția sporită a Uniunii în materie de climă și energie necesită o nouă viziune pentru clădiri: clădirea cu emisii zero, a cărei cerere de energie foarte scăzută este acoperită integral de energie din surse regenerabile, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic. Toate clădirile noi ar trebui să fie clădiri cu emisii zero, iar toate clădirile existente ar trebui transformate în clădiri cu emisii zero până în 2050. Statele membre ar trebui să țină seama de calendarul tranziției energetice și de costurile sociale atunci când stabilesc termene-limită.

(20)   Există diferite opțiuni pentru a cuprinde nevoile energetice ale unei clădiri eficiente cu energie din surse regenerabile: energie din surse regenerabile la fața locului, cum ar fi energia termică solară, energia geotermală, energia solară fotovoltaică, pompele de căldură, energia hidroelectrică și biomasa, energia din surse regenerabile furnizată de comunitățile de energie din surse regenerabile sau de comunitățile energetice cetățenești, precum și încălzirea și răcirea centralizate la nivel de district bazate pe energie din surse regenerabile sau pe recuperarea căldurii reziduale din apele reziduale, apa sau aerul calde menajere și energia din surse regenerabile furnizată de rețelele de energie.

(20a)   Având în vedere electrificarea sporită a încălzirii și creșterea producției de energie din surse regenerabile, eficiența energetică a clădirilor este necesară pentru a evita crearea unei presiuni excesive asupra capacității rețelei și supradimensionarea capacității de producție pentru a gestiona vârfurile cererii de energie electrică. Eficiența energetică a clădirilor va sprijini rețeaua și va reduce nevoile în materie de capacități de producție. Aceasta include abordarea caracterului sezonier al cererii de încălzire, care, în multe state membre, reprezintă cea mai mare parte a vârfului de cerere al sistemului energetic.

(20b)  Comisia ar trebui să evalueze capacitatea rețelei care este necesară pentru integrarea energiei din surse regenerabile și a soluțiilor de încălzire electrică și să identifice barierele rămase pentru a facilita dezvoltarea autoconsumului de energie din surse regenerabile, în special al celor din gospodăriile sau vulnerabile.

(21)   Decarbonizarea necesară a parcului imobiliar al Uniunii necesită renovarea energetică la scară largă: aproape 75 % din parcul imobiliar respectiv este ineficient în conformitate cu standardele actuale în materie de clădiri, iar 85-95 % din clădirile care există în prezent vor continua să existe în 2050. Cu toate acestea, rata anuală ponderată a renovărilor energetice este în mod constant scăzută, de aproximativ 1 %. În ritmul actual, decarbonizarea sectorului construcțiilor ar necesita secole. Activarea și sprijinirea renovării clădirilor, la o rată cel puțin triplă în raport cu rata actuală a renovărilor, inclusiv trecerea la sisteme de încălzire fără emisii, constituie, prin urmare, un obiectiv-cheie al prezentei directive. Sprijinirea renovărilor la nivel de district, inclusiv prin renovări industriale sau în serie, aduce beneficii prin stimularea volumului și a profunzimii renovărilor clădirilor și va duce la o decarbonizare mai rapidă și mai ieftină a parcului imobiliar.

(22)   Standardele minime de performanță energetică reprezintă instrumentul de reglementare esențial pentru a declanșa renovarea clădirilor existente la scară largă, deoarece acestea abordează principalele obstacole din calea renovării, cum ar fi stimulentele divergente și structurile de coproprietate, care nu pot fi depășite prin stimulente economice. Introducerea unor standarde minime de performanță energetică ar trebui să conducă la o eliminare treptată a clădirilor cu cele mai slabe performanțe și la o îmbunătățire continuă a parcului imobiliar național, contribuind la obiectivul pe termen lung al unui parc imobiliar decarbonizat până în 2050.

(23)  Standardele minime de performanță energetică stabilite la nivelul Uniunii ar trebui să se axeze pe renovarea clădirilor cu cel mai mare potențial în ceea ce privește decarbonizarea, reducerea sărăciei energetice și beneficiile sociale și economice extinse, în special asupra clădirilor cu cele mai slabe performanțe, care trebuie să fie renovate în mod prioritar.

(23a)  Comisia ar trebui să publice un raport de sinteză privind situația și progresele înregistrate în ceea ce privește parcul imobiliar al Uniunii la nivel local, regional și național, în special în ceea ce privește clădirile cu cele mai slabe performanțe, pentru a concentra eforturile și investițiile în mod corespunzător.

(24)  Standardele minime de performanță energetică ar trebui să creeze un parcurs, sprijinit de mecanisme financiare, pentru creșterea progresivă a claselor de performanță energetică ale clădirilor, în special în cazul zonelor rurale și izolate. Atunci când revizuiește prezenta directivă, Comisia ar trebui să evalueze dacă este necesară introducerea unor noi standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru a realiza un parc imobiliar decarbonizat până în 2050.

(24a)   Prezenta directivă ar trebui să fie aliniată la principiile de bază ale legislației referitoare la proprietate și închiriere din statele membre.

(25)  Introducerea unor standarde minime de performanță energetică ar trebui să fie însoțită de un cadru favorabil, care să includă asistență tehnică și măsuri financiare, precum și politici care să vizeze îmbunătățirea competențelor lucrătorilor din sectorul construcțiilor și al renovărilor. Standardele minime de performanță energetică stabilite la nivel național nu constituie „standarde ale Uniunii” în sensul normelor privind ajutoarele de stat, în timp ce standardele minime de performanță energetică la nivelul Uniunii ar putea fi considerate ca fiind astfel de „standarde ale Uniunii”. În conformitate cu normele revizuite privind ajutoarele de stat, statele membre pot acorda ajutoare de stat pentru renovarea clădirilor în vederea respectării standardelor de performanță energetică la nivelul Uniunii, și anume pentru a atinge o anumită clasă de performanță energetică, până când aceste standarde la nivelul Uniunii devin obligatorii. Odată ce standardele sunt obligatorii, statele membre pot continua să acorde ajutoare de stat pentru renovarea clădirilor și a unităților de clădire care intră sub incidența standardelor de performanță energetică la nivelul Uniunii, atât timp cât renovarea clădirii vizează un standard mai ridicat decât clasa minimă de performanță energetică specificată.

(26)  Taxonomia UE clasifică activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului în întreaga economie, inclusiv pentru sectorul construcțiilor. În temeiul Actului delegat privind taxonomia UE în domeniul climei, renovarea clădirilor este considerată o activitate durabilă atunci când realizează economii de energie de cel puțin 30 %, respectă cerințele minime de performanță energetică pentru renovarea majoră a clădirilor existente sau constă în măsuri individuale legate de performanța energetică a clădirilor, cum ar fi instalarea, întreținerea sau repararea echipamentelor de eficiență energetică sau a instrumentelor și dispozitivelor pentru măsurarea, reglementarea și controlul performanței energetice a clădirilor, în cazul în care astfel de măsuri individuale respectă criteriile stabilite. Renovarea clădirilor efectuată cu scopul de a respecta standardele minime de performanță energetică la nivelul Uniunii se desfășoară, de regulă, în conformitate cu criteriile taxonomiei UE legate de activitățile de renovare a clădirilor.

(27)  Standardele minime de performanță energetică la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe clase de performanță energetică armonizate. Prin definirea celei mai scăzute clase de performanță energetică, G, corespunzând procentului de 15 % din parcul imobiliar național cu cele mai slabe performanțe din fiecare stat membru, armonizarea claselor de performanță energetică asigură eforturi similare din partea tuturor statelor membre, în timp ce definirea celei mai bune clase de performanță energetică, A, asigură convergența scalei armonizate a claselor de performanță energetică către viziunea comună a clădirilor cu emisii zero.

(28)  Cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile și elementele existente ale clădirilor erau deja incluse în precedentele versiuni ale prezentei directive și ar trebui să se aplice în continuare. În timp ce standardele minime de performanță energetică nou introduse stabilesc un nivel minim de performanță energetică a clădirilor existente și asigură renovarea clădirilor ineficiente, cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile existente și elementele acestora asigură profunzimea necesară a renovării atunci când are loc o renovare.

(28a)  Există o nevoie urgentă de a reduce dependența de combustibilii fosili în clădiri și de a accelera eforturile de decarbonizare și electrificare a consumului de energie al acestora. Pentru a permite instalarea ulterioară, eficientă din punctul de vedere al costurilor, a tehnologiilor solare, toate clădirile noi ar trebui să fie „pregătite pentru energia solară”, respectiv să fie proiectate astfel încât să optimizeze potențialul de generare a energiei solare pe baza radiației solare de pe amplasament, ceea ce va permite instalarea avantajoasă a tehnologiilor solare fără intervenții structurale costisitoare. În plus, statele membre ar trebui să asigure implementarea unor instalații solare adecvate pe clădirile noi, atât cele rezidențiale, cât și cele nerezidențiale, precum și pe clădirile nerezidențiale existente. Implementarea pe scară largă a energiei solare în clădiri ar contribui în mare măsură la protejarea mai eficace a consumatorilor de prețurile tot mai mari și volatile ale combustibililor fosili, ar reduce expunerea cetățenilor vulnerabili la costurile ridicate ale energiei și ar genera beneficii de mediu, economice și sociale mai ample. Pentru a exploata în mod eficient potențialul instalațiilor solare de pe clădiri, statele membre ar trebui să definească criterii de punere în aplicare a montării instalațiilor solare pe clădiri și eventualele derogări de la acestea, în conformitate cu potențialul tehnic și economic evaluat al instalațiilor de energie solară și cu caracteristicile clădirilor care fac obiectul acestei obligații.

(28b)  Prezenta directivă ar trebui să țină seama pe deplin de comunicarea Comisiei din 18 mai 2022, intitulată „Strategia UE privind energia solară” și, în special, de Inițiativa europeană privind acoperișurile solare prevăzută de aceasta. Energia solară fotovoltaică și tehnologiile termosolare ar trebui implementate rapid pentru a aduce beneficii atât climei, cât și bunăstării financiare a cetățenilor și a întreprinderilor. Statele membre ar trebui să stabilească cadre de sprijin solide pentru sistemele de pe acoperișuri, inclusiv în combinație cu sisteme de stocare a energiei și pompe de căldură, pe baza unor perioade de recuperare a investiției previzibile, care ar trebui să fie mai scurte de 10 ani. Statele membre ar trebui să pună în aplicare cu prioritate măsurile prevăzute, în special pe cele din noile capitole REPowerEU din planurile lor de redresare și de reziliență, utilizând fondurile disponibile ale Uniunii. Comisia ar trebui să monitorizeze anual progresele înregistrate în punerea în aplicare a Inițiativei europene privind acoperișurile solare, împreună cu Parlamentul European, statele membre și părțile interesate din acest sector.

(29)  Pentru a realiza un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat și transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero până în 2050, statele membre ar trebui să stabilească planuri naționale de renovare a clădirilor, care să înlocuiască strategiile de renovare pe termen lung și să devină un instrument de planificare și mai puternic și pe deplin operațional pentru statele membre, cu un accent mai puternic pe finanțare, asigurând faptul că sunt disponibili lucrători cu calificări adecvate pentru a efectua renovările clădirilor, precum și pe combaterea sărăciei energetice, asigurarea siguranței electrice și a siguranței la incendii și îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor cu cele mai slabe performanțe. În planurile lor de renovare a clădirilor, statele membre ar trebui să își stabilească propriile obiective naționale de renovare a clădirilor. În conformitate cu articolul 21 litera (b) punctul 7 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu condițiile favorizante stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului(18), statele membre ar trebui să furnizeze o prezentare generală a măsurilor de finanțare, precum și o descriere a nevoilor de investiții și a resurselor administrative necesare pentru punerea în aplicare a planurilor lor de renovare a clădirilor. Statele membre ar trebui să aibă în vedere utilizarea fondurilor și a mecanismelor de finanțare ale Uniunii, în special a Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului(19), a fondurilor structurale și de coeziune și a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice instituit prin Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, astfel cum a fost propus prin COM(2021)0568](20), pentru a finanța punerea în aplicare a planurilor lor de renovare a clădirilor.

(29a)  Pentru a se asigura că forța de muncă a Uniunii este pe deplin pregătită să acționeze în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii în materie de climă, statele membre ar trebui să urmărească reducerea disparității de gen în sectorul construcțiilor și în cel al clădirilor, inclusiv prin intermediul planurilor lor naționale privind energia și clima.

(30)  Planurile naționale de renovare a clădirilor ar trebui să se bazeze pe un model armonizat pentru a asigura comparabilitatea planurilor. Pentru a asigura nivelul de ambiție necesar, Comisia ar trebui să evalueze proiectele de planuri și să adreseze recomandări statelor membre.

(31)  Planurile naționale de renovare a clădirilor ar trebui să fie strâns legate de planurile energetice și climatice naționale integrate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, iar progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor naționale și contribuția planurilor de renovare a clădirilor la obiectivele naționale și la obiectivele Uniunii ar trebui raportate ca parte a raportării bienale în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999. Având în vedere necesitatea urgentă de a extinde renovarea pe baza unor planuri naționale solide, data de depunere a primului plan național de renovare a clădirilor ar trebui stabilită cât mai curând posibil.

(32)  Renovarea în profunzime etapizată poate fi o soluție pentru abordarea ▌costurilor inițiale ridicate și a problemelor pentru locuitori care pot apărea atunci când se renovează „într-o singură etapă” și poate permite adoptarea unor măsuri de renovare mai puțin perturbatoare și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor. Cu toate acestea, o astfel de renovare în profunzime etapizată trebuie să fie planificată cu atenție pentru a se evita ca o etapă de renovare să împiedice etapele ulterioare necesare. Renovarea în profunzime într-o singură etapă poate fi mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și poate conduce la opțiuni bugetare cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon, putându-se astfel realiza un parc imobiliar al Uniunii complet decarbonizat și cu emisii zero. Renovările în profunzime într-o singură etapă și renovările în profunzime etapizate sunt ambele opțiuni valabile pentru renovările în profunzime, deoarece diferiți factori trebuie luați în considerare atunci când se stabilesc soluțiile cele mai adecvate pentru decarbonizare, cum ar fi raportul cost-eficacitate, bugetul de emisii de dioxid de carbon rezultat, utilizarea clădirilor, timpul de renovare, starea existentă a clădirii, amploarea renovărilor și aprovizionarea cu energie primară a unei clădiri. Pașapoartele de renovare oferă o foaie de parcurs clară pentru renovarea în profunzime etapizată, ajutând proprietarii și investitorii să planifice cel mai bun calendar și domeniu de aplicare pentru intervenții. Prin urmare, utilizarea pașapoartelor de renovare ar trebui încurajată și acestea ar trebui puse la dispoziția proprietarilor de clădiri din toate statele membre, ca instrument voluntar. Statele membre ar trebui să se asigure că pașapoartele de renovare nu creează sarcini disproporționate pentru părțile implicate și sunt însoțite de un sprijin financiar adecvat pentru gospodăriile vulnerabile, în special în cazul în care locuința este singura lor proprietate rezidențială.

(32a)   Contractele pe termen lung reprezintă un instrument important de stimulare a renovării etapizate. Statele membre ar trebui să introducă mecanisme care să permită încheierea de contracte pe termen lung pe parcursul diferitelor etape ale renovării etapizate. Când vor fi disponibile stimulente noi și mai eficace pe parcursul diferitelor etape ale renovării, accesul la aceste noi stimulente ar trebui garantat permițând beneficiarilor să treacă la noi stimulente.

(33)  Conceptul de „renovare aprofundată” nu a fost încă definit în dreptul Uniunii. În vederea realizării viziunii pe termen lung pentru clădiri, renovarea aprofundată ar trebui definită ca o renovare care transformă clădirile în clădiri cu emisii zero; într-o primă etapă, ca o renovare care transformă clădirile în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Această definiție are ca scop creșterea performanței energetice a clădirilor. O renovare în profunzime în scopul performanței energetice este o ocazie unică de a aborda alte aspecte, cum ar fi calitatea mediului interior, condițiile de viață ale gospodăriilor vulnerabile, suficiența și circularitatea, creșterea rezistenței la schimbările climatice, îmbunătățirea standardelor în domeniul mediului și al sănătății, rezistența la dezastre, inclusiv în cazul seismelor, protecția împotriva incendiilor și siguranța electrică, eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv a azbestului, precum și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități și creșterea capacității de absorbție a carbonului, de exemplu cu ajutorul suprafețelor acoperite de vegetație.

(33a)  Un standard de renovare în profunzime, dacă este însoțit de sprijin și de informații adecvate, inclusiv de asistență tehnică și formare, poate fi o modalitate de a realiza o reducere mai mare a emisiilor. Factorii de decizie politică de la nivel local joacă un rol favorizant în proiectarea pieței renovărilor energetice prin reglementări locale, prin eliminarea treptată a sistemelor de încălzire și răcire ineficiente, prin gestionarea proceselor de achiziții publice și prin dezvoltarea de parteneriate public-privat. Renovările trebuie efectuate la un standard ridicat pentru a reduce în mod eficace emisiile și pentru a evita lacunele în materie de performanță care pot îngreuna atingerea obiectivelor pe termen mediu.

(34)   Pentru a încuraja renovarea în profunzime și renovarea în profunzime etapizată, care este unul dintre obiectivele strategiei privind valul de renovări, statele membre ar trebui să rezerve cel mai înalt nivel de sprijin financiar și administrativ pentru renovarea în profunzime a clădirilor cu o singură locuință cu cele mai slabe performanțe.

(35)   Statele membre ar trebui să sprijine lucrările de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor existente care contribuie la crearea unei calități specifice mediului ambiant interior sănătos, inclusiv a unor spații de locuit salubre și la prețuri accesibile, prin eliminarea azbestului și a altor substanțe nocive, la împiedicarea înlăturării ilegale a substanțelor nocive, precum și la facilitarea respectării actelor legislative în vigoare, cum ar fi Directivele 2009/148/UE(21) și (UE) 2016/2284(22) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(35a)   Abordările districtuale sau bazate pe vecinătate integrate permit aplicarea unor concepte generale de renovare pentru clădirile care sunt interconectate din punct de vedere spațial, cum ar fi blocurile de locuințe. Astfel de abordări ale renovărilor oferă soluții multiple la scară mai largă. Planurile integrate de renovare pot adopta o abordare mai cuprinzătoare, care să includă ecosistemul comunitar mai larg și elemente relevante pentru acesta, precum nevoile în materie de transport și sursele de energie sustenabile adecvate, inclusiv sursele regenerabile de energie de la fața locului și din apropiere sau încălzirea și răcirea centralizată. Astfel de planuri permit creșterea eficienței din punctul de vedere al costurilor a lucrărilor necesare, consolidează conexiunile dintre modurile de transport și iau în considerare infrastructura existentă în scopul optimizării sistemului, precum și al conservării patrimoniului cultural. Prin urmare, prezenta directivă ar trebui să promoveze utilizarea pe scară mai largă a abordărilor integrate, participative și legate de districte, care să facă posibile sinergiile și economiile potențiale de energie ce ar rămâne neexploatate în cazul în care atenția s-ar concentra exclusiv asupra clădirilor individuale. Planurile integrate de renovare pot aduce, de asemenea, beneficii precum îmbunătățirea calității aerului, o reducere a emisiilor la nivel de district și o reducere pe scară largă a sărăciei energetice. Districtele ar trebui instituite de autoritățile locale, în funcție de nevoile de la nivel local.

(35b)  Pentru a sprijini multiplicarea și reproductibilitatea proiectelor reușite de renovare a clădirilor, în conformitate cu inițiativa privind noul Bauhaus european, în special cu obiectivul său de sustenabilitate, statele membre ar trebui să instituie politici industriale naționale pentru producția la scară largă de elemente de construcție prefabricate adaptabile la nivel local pentru renovarea clădirilor, care să asigure diferite funcții, inclusiv funcția estetică, izolarea și generarea și izolarea energiei, precum și infrastructurile verzi. Statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze biodiversitatea, gestionarea apei, accesibilitatea și mobilitatea.

(35c)  Statele membre ar trebui să dezvolte regimuri naționale pentru inspecțiile electrice, dat fiind că un procent ridicat de incendii casnice și accidentale de origine domestică au o cauză electrică și pentru a se asigura că instalațiile electrice sunt sigure și pregătite pentru noile utilizări în vederea realizării unor clădiri cu emisii zero.

(35d)   Este deosebit de important să se țină seama de legătura apă-energie pentru a aborda interdependența utilizării energiei și a apei și presiunea crescândă asupra celor două resurse. Gestionarea și reutilizarea eficientă a apei poate contribui în mod semnificativ la economisirea energiei, aducând beneficii climatice, dar și economice și sociale.

(36)  Se preconizează că vehiculele electrice vor juca un rol esențial în decarbonizarea și eficiența sistemului de energie electrică, și anume prin furnizarea de servicii de flexibilitate, echilibrare și stocare, în special prin dezvoltarea încărcării inteligente și agregare. Acest potențial al vehiculelor electrice de a se integra în sistemul de energie electrică și de a contribui la eficiența sistemului și la absorbția în continuare a energiei electrice din surse regenerabile ar trebui exploatat pe deplin, inclusiv prin instalarea unei infrastructuri publice de încărcare în spațiile de parcare. Încărcarea în legătură cu clădirile este deosebit de importantă, având în vedere că acesta este locul în care vehiculele electrice staționează în mod regulat și pe perioade lungi de timp. Încărcarea lentă, inteligentă și bidirecțională este economică, iar instalarea de puncte de reîncărcare în spațiile private poate asigura stocarea energiei pentru clădirea aferentă. În combinație cu datele furnizate de contoarele inteligente și cu datele produse de vehicule, infrastructura de încărcare pentru vehiculele electrice ar putea oferi, de asemenea, soluții de flexibilitate și ar putea asigura integrarea serviciilor inteligente și bidirecționale de încărcare și a serviciilor de integrare a sistemelor în general. Vehiculele electrice care permit încărcarea bidirecțională măresc capacitatea clădirilor și a sistemului de energie electrică de a echilibra cererea și oferta de energie, în special la orele de vârf și la costuri mai mici și capacitează utilizatorii să furnizeze în mod activ astfel de servicii în schimbul unei remunerații adecvate.

(37)  Combinate cu o pondere sporită a producției de energie electrică din surse regenerabile, vehiculele electrice produc mai puține emisii de dioxid de carbon. Vehiculele electrice reprezintă un element important al unei tranziții către energia curată bazate pe măsuri de eficiență energetică, pe combustibili alternativi, pe energie din surse regenerabile și pe soluții inovatoare de gestionare a flexibilității energetice. Se pot folosi în mod eficient coduri pentru clădiri în vederea introducerii de cerințe specifice pentru a sprijini instalarea de infrastructură de reîncărcare în parcările clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Statele membre ar trebui să elimine obstacole precum blocajele legate de conectarea la rețea și capacitate, stimulentele divergente și complicațiile administrative pe care fiecare proprietar le întâlnește atunci când încearcă să instaleze un punct de reîncărcare pe locul său de parcare.

(38)  Precablarea asigură condițiile adecvate pentru instalarea rapidă a punctelor de reîncărcare dacă și unde acestea sunt necesare. Infrastructura ușor accesibilă va scădea costurile de instalare a punctelor de reîncărcare pentru fiecare proprietar și le va asigura utilizatorilor de vehicule electrice accesul la punctele de reîncărcare. La nivelul Uniunii, stabilirea de cerințe pentru electromobilitate în ceea ce privește dotarea în prealabil a locurilor de parcare și instalarea de puncte de reîncărcare constituie o modalitate eficace de promovare a vehiculelor electrice în viitorul apropiat, permițând totodată dezvoltarea ulterioară la costuri reduse pe termen mediu și lung. ▌Statele membre ar trebui să asigure accesibilitatea punctelor de reîncărcare pentru persoanele cu handicap.

(39)  Încărcarea inteligentă și încărcarea bidirecțională permit integrarea în sistemul energetic a clădirilor. Punctele de reîncărcare în care vehiculele electrice sunt parcate de obicei pentru perioade lungi de timp, cum ar fi locurile în care persoanele parchează din motive de reședință sau legate de locul de muncă, sunt extrem de relevante pentru integrarea sistemului energetic. Întrucât încărcarea bidirecțională contribuie la pătrunderea în continuare a energiei electrice din surse regenerabile în sectorul transporturilor și în sistemul de energie electrică în general, prin intermediul parcurilor de vehicule electrice, și are o contribuție importantă la nivelarea vârfului de sarcină, reducând astfel nevoia de alimentare cu energie electrică în orele de vârf și, prin urmare, costurile generale ale sistemului, o astfel de funcționalitate ar trebui, de asemenea, să fie pusă la dispoziție, nu în ultimul rând deoarece îi abilitează pe proprietarii de vehicule electrice să pună la dispoziție astfel de funcții și să joace un rol activ la sistemul energetic, în schimbul unei remunerații adecvate, în acord cu dreptul lor de a produce, partaja, stoca sau vinde energia pe care o produc.

(40)  Promovarea mobilității ecologice este un element-cheie al Pactului verde european, iar clădirile pot juca un rol important în asigurarea infrastructurii necesare, nu numai pentru reîncărcarea vehiculelor electrice, ci și pentru biciclete. Trecerea la o mobilitate activă, cum ar fi mersul cu bicicleta, poate reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi. Având în vedere creșterea vânzărilor de biciclete asistate electric și de alte tipuri de vehicule din categoria L, precum și pentru a facilita instalarea punctelor de reîncărcare într-o etapă ulterioară, ar trebui să se impună cablajul preliminar pentru aceste vehicule în clădirile rezidențiale noi și, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, montarea cablajului preliminar sau a conductelor ar trebui să fie necesar în clădirile rezidențiale care sunt supuse unor renovări majore. Astfel cum se prevede în Planul privind obiectivele climatice pentru 2030, creșterea ponderii modale a transportului public și privat curat și eficient, cum ar fi mersul cu bicicleta, va reduce drastic poluarea generată de transport și va aduce beneficii majore cetățenilor și comunităților individuale. Lipsa locurilor de parcare pentru biciclete reprezintă un obstacol major în calea utilizării bicicletei, atât în clădirile rezidențiale, cât și în cele nerezidențiale. Cerințele Uniunii și codurile naționale de construcție pot sprijini în mod eficace tranziția către o mobilitate mai curată prin stabilirea unor cerințe pentru un număr minim de locuri de parcare pentru biciclete, iar construcția de spații de parcare pentru biciclete și de infrastructuri conexe în zonele în care bicicletele sunt mai puțin utilizate pot conduce la o creștere a utilizării acestora. Cerința de a prevedea locuri de parcare pentru biciclete nu ar trebui să depindă sau să fie în mod necesar legată de disponibilitatea și furnizarea de locuri de parcare pentru autoturisme, care ar putea fi indisponibile în anumite circumstanțe. Cerințele minime privind locurile de parcare pentru autoturisme din codurile din domeniul construcțiilor ar trebui să fie înlocuite cu cerințe „maxime” în acest sens, în special în zonele care sunt deja bine deservite de transportul public și de opțiuni de mobilitate activă. Statele membre ar trebui să sprijine autoritățile locale în elaborarea și punerea în aplicare a unor planuri de mobilitate urbană durabilă, cu un accent deosebit pe integrarea politicilor privind locuințele cu mobilitatea durabilă și planificarea urbană, asigurând astfel și acordând prioritate accesibilității tuturor noilor evoluții urbane majore prin mobilitatea activă și transportul public.

(40a)  De asemenea, va fi nevoie și de sprijin tehnic pentru a consolida capacitatea autorităților locale prin cursuri de formare și ateliere, de exemplu în ceea ce privește conceperea achizițiilor publice care să ia în considerare datele aferente întregului ciclu de viață și pentru a efectua monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon pe întreaga durată a ciclului de viață.

(40b)  Atunci când pun în aplicare cerințele de electromobilitate din prezenta directivă, statele membre ar trebui să ia în considerare în special situația economică a gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici vulnerabile și ar trebui să fie în măsură să adapteze instalarea infrastructurii relevante în consecință.

(41)  Agenda pieței unice digitale și cea a uniunii energetice ar trebui să fie aliniate și să deservească obiective comune. Digitalizarea sistemului energetic modifică rapid peisajul energetic, de la integrarea surselor de energie regenerabile până la rețele inteligente și la clădiri pregătite pentru soluții inteligente. În vederea digitalizării sectorului clădirilor, țintele Uniunii în domeniul conectivității și obiectivele sale ambițioase în materie de instalare a rețelelor de comunicații de mare capacitate sunt importante pentru casele inteligente și comunitățile bine conectate. Ar trebui oferite stimulente specifice pentru a promova sistemele pregătite pentru soluții inteligente și soluțiile digitale în mediul construit. Aceasta ar oferi noi oportunități de economisire a energiei, prin furnizarea de informații mai precise consumatorilor cu privire la modelele lor de consum, precum și prin posibilitatea oferită operatorului de sistem de a gestiona mai eficient rețeaua.

(42)  Pentru a facilita o piață competitivă și inovatoare pentru serviciile de clădiri inteligente, care să contribuie la utilizarea eficientă a energiei și la integrarea energiei din surse regenerabile în clădiri și să sprijine investițiile în renovare, statele membre ar trebui să asigure accesul direct al părților interesate la datele sistemelor de clădiri. Pentru a evita costurile administrative excesive pentru terți, statele membre facilitează interoperabilitatea deplină a serviciilor și a schimbului de date în cadrul Uniunii.

(43)  Indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente ar trebui utilizat pentru a măsura capacitatea clădirilor de a utiliza tehnologiile informației și comunicațiilor și sistemele electronice pentru a adapta operarea clădirilor la nevoile ocupanților și la rețea și pentru a îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală a clădirilor. Indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente ar trebui să sensibilizeze proprietarii și ocupanții clădirilor în ceea ce privește valoarea automatizării clădirilor și a monitorizării electronice a sistemelor tehnice ale clădirilor și ar trebui să ofere ocupanților încredere în privința economiilor efective generate de respectivele noi funcționalități îmbunătățite. Indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente este deosebit de benefic pentru clădirile mari cu o cerere mare de energie. În cazul altor clădiri, sistemul de evaluare a gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente ar trebui să aibă un caracter opțional pentru statele membre.

(44)  Accesul la o finanțare și la granturi suficiente este esențial pentru îndeplinirea obiectivelor de eficiență energetică pentru 2030 și 2050, precum și pentru reducerea numărului de persoane care trăiesc în sărăcie energetică. În scopul de a veni în sprijinul performanței energetice a clădirilor și a elimina sărăcia energetică, au fost instituite sau adaptate instrumente financiare ale Uniunii, precum și alte măsuri. Cele mai recente inițiative de sporire a disponibilității finanțării la nivelul Uniunii includ, printre altele, componenta emblematică „Renovare” a Mecanismului de redresare și reziliență ▌și Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, precum și planul REPowerEU. Mai multe alte programe esențiale ale UE pot sprijini renovarea energetică în temeiul cadrului financiar multianual 2021-2027, inclusiv fondurile politicii de coeziune și Fondul InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului(23). Prin intermediul programelor-cadru pentru cercetare și inovare, Uniunea investește în granturi sau împrumuturi pentru a promova cele mai bune tehnologii și a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor, inclusiv prin parteneriate cu industria și cu statele membre, cum ar fi parteneriatele europene „Tranziția către o energie curată” și „Built4People”. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1119, Comisia ar trebui să stabilească parteneriate pentru tranziția energetică specifice sectorului clădirilor, reunind părțile interesate esențiale.

(45)  Instrumentele financiare ale Uniunii ar trebui utilizate în vederea obținerii unor efecte practice în ceea ce privește obiectivele prezentei directive, fără a înlocui însă măsurile naționale. În special, dată fiind amploarea eforturilor de renovare necesare, acestea ar trebui utilizate pentru a furniza mijloace adecvate și inovatoare de finanțare în vederea catalizării investițiilor în performanța clădirilor. Acestea ar putea juca un rol important în dezvoltarea fondurilor, instrumentelor sau mecanismelor naționale, regionale și locale pentru eficiența energetică, care oferă astfel de posibilități de finanțare deținătorilor de proprietăți private, întreprinderilor mici și mijlocii și societăților de servicii energetice.

(46)   Mecanismele financiare, granturile și subvențiile Uniunii, stimulentele și mobilizarea instituțiilor financiare pentru renovările vizând eficiența energetică a clădirilor, adaptate la nevoile diferitelor tipuri de proprietari și de chiriași, ar trebui să joace un rol central în planurile naționale de renovare și să fie promovate în mod activ de către statele membre. Astfel de măsuri ar trebui să promoveze creditele ipotecare eficiente din punct de vedere energetic însoțite de garanții sociale pentru renovările certificate ale clădirilor eficiente din punct de vedere energetic, să încurajeze investițiile din partea autorităților publice într-un parc imobiliar eficient din punct de vedere energetic, de exemplu prin parteneriate public-privat sau contracte de performanță energetică sau reducerea riscului perceput al investițiilor. Sistemele financiare ar trebui să ofere prime importante pentru renovările în profunzime, în special ale clădirilor cu cele mai slabe performanțe energetice, pentru a le face atractive financiar, și să fie concepute astfel încât să permită accesul grupurilor care întâmpină dificultăți în a obține finanțare în mod regulat.

(46a)  Statele membre ar trebui să ofere garanții instituțiilor financiare, pentru a promova produse financiare, granturi și subvenții specifice, având drept scop îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor în care se află locuințele gospodăriilor vulnerabile, precum și proprietarilor din clădirile cu mai multe locuințe și din clădirile din zonele rurale cu cele mai slabe performanțe și, totodată, ar trebui să ofere garanții altor grupuri care au dificultăți în a avea acces la finanțare sau în a obține credite ipotecare tradiționale. Statele membre ar trebui să se asigure că aceste grupuri beneficiază de sisteme de renovare neutre din punctul de vedere al costurilor, de exemplu prin scheme de renovare complet subvenționate, sau de combinații între subvenții și contracte de performanță energetică și sisteme de finanțare pe bază de facturi. La nivelul Uniunii, ar trebui instituit un instrument special de renovare – „împrumutul UE pentru renovare” – pentru a le permite proprietarilor de locuințe să profite de costurile pentru împrumuturi pe termen lung acordate de Uniune pentru renovări în profunzime.

(46b)  Finanțarea joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor Uniunii în materie de energie și climă pentru 2030. Pentru a reduce deficitul de investiții, precum și pentru a îmbunătăți finanțarea, a spori eficiența energetică și a accelera introducerea surselor regenerabile de energie în clădiri, este necesară o utilizare mai eficientă din punctul de vedere al costurilor a opțiunilor de finanțare existente, precum și dezvoltarea și introducerea unor mecanisme de finanțare inovatoare pentru a sprijini investițiile în renovarea clădirilor și a oferi sprijin proprietarilor de locuințe ca parte a inițiativelor naționale. Mecanismele financiare, stimulentele și mobilizarea investițiilor private puse la dispoziție de instituțiile financiare pentru renovările vizând eficiența energetică a clădirilor ar trebui să joace un rol central în planurile naționale de renovare a clădirilor. Instituțiile financiare ar trebui să asigure intensificarea difuzării informațiilor cu privire la produsele lor financiare către proprietari, chiriași și utilizatorii clădirilor, care ar trebui să fie informați în legătură cu serviciile financiare care îmbunătățesc performanța energetică. Instituțiile financiare, inclusiv instituțiile de credit și alți participanți la piața financiară care investesc în produse garantate cu proprietăți imobiliare, precum și autoritățile de reglementare ar trebui să aibă acces la informații privind performanța energetică a clădirilor. Aceste instituții ar trebui să facă obiectul standardelor portofoliului de credite ipotecare.

(46c)  Creditele ipotecare ecologice și creditele ecologice pentru persoane fizice pot contribui în mod semnificativ la transformarea economiei și la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Statele membre ar trebui să adapteze legislația aplicabilă și să elaboreze măsuri de sprijin pentru a facilita utilizarea creditelor ipotecare ecologice și a creditelor ecologice pentru persoane fizice, precum și colectarea sistematică de date.

(46d)  Statele membre ar trebui să acorde prioritate alocării unei părți din Fondul social european formării tehnice a lucrătorilor din domeniul eficienței energetice pentru sectoarele construcțiilor și renovărilor. Statele membre ar trebui să creeze registre cu specialiștii de care dispun în cadrul lanțului valoric din sectorul construcțiilor, care să detalieze disponibilitatea competențelor și a specialiștilor calificați pe piață. Registrele respective ar trebui să fie accesibile publicului și actualizate în mod regulat.

(46e)   Beneficiile schemei financiare de tip „economisește prin investiții” pe termen mediu, în urma rambursării împrumutului, presupun un beneficiu net pentru proprietarii de gospodării care derivă din economiile anuale la costurile cu energia și dintr-o creștere a valorii proprietății.

(47)   Doar finanțarea nu va răspunde nevoilor de renovare. ▌Instituirea unor instrumente de consiliere și de asistență accesibile și transparente, cum ar fi ghișeele unice independente care oferă servicii integrate gratuite de renovare energetică sau facilitatori și consiliere, precum și punerea în aplicare a altor măsuri și inițiative, cum ar fi cele menționate în inițiativa Comisiei privind finanțarea inteligentă pentru clădiri inteligente, este indispensabilă pentru a oferi cadrul favorabil adecvat și pentru a elimina barierele din calea renovării. Ar trebui recunoscută importanța centrală a actorilor locali, cum ar fi autoritățile municipale, agențiile din domeniul energiei și comunitățile de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie ale cetățenilor, pentru satisfacerea nevoilor naționale de renovare. Alte măsuri de colaborare, cum ar fi parteneriatele public-privat, joacă un rol important și ar trebui promovate și sprijinite în mod activ de statele membre. Pe lângă finanțare și sprijin tehnic, statele membre ar trebui să adopte, în planurile lor naționale de renovare a clădirilor, abordări care să pună accentul pe renovarea clădirilor și pe încălzirea și răcirea din surse regenerabile la nivel de cartiere și districte și să le promoveze în mod activ. Inițiativele locale, cum ar fi programele de renovare organizate de cetățeni la nivel de cartier sau la nivel municipal, ar trebui, de asemenea, să beneficieze de sprijin financiar și tehnic, deoarece astfel de inițiative sporesc implicarea cetățenilor în tranziția energetică, mențin modelele sociale locale, au efect de economie de scară și oferă soluții adaptate contextului și nevoilor locale.

(47a)   Accesul la consiliere și informații de încredere sporește încrederea și facilitează procesul de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor existente, în special pentru cetățenii privați. În acest sens, ghișeele unice ar putea juca un rol important în conectarea potențialelor proiecte cu actorii de pe piață, inclusiv cu cetățenii, cu autoritățile publice și cu dezvoltatorii de proiecte, în special pentru proiectele la scară mai mică, precum și în furnizarea de orientări privind procedurile de autorizare, promovând accesul la finanțare pentru renovarea clădirilor și contribuind la diseminarea informațiilor privind condițiile contractuale. Ghișeele unice operate la nivel local ar putea, de asemenea, să contribuie la asigurarea coordonării cererii și ofertei. Acestea pot ajuta proprietarii și administratorii clădirilor să realizeze proiectele de renovare și pot contribui la integrarea proiectelor individuale în strategia mai amplă a orașelor. Acestea pot contribui, de asemenea, la determinarea priorităților în ceea ce privește clădirile cu cele mai slabe performanțe, stabilind termene și oferind sprijin specific diferitelor părți ale parcului imobiliar, în funcție de anii de construcție. Ghișeele unice sunt, de asemenea, importante pentru a încuraja cetățenii să demareze proiecte de renovare, punând la dispoziție consiliere și opțiuni de căutare, facilitând căutarea contractanților, acordând asistență în procesul de navigare printre diferite oferte și cotații și oferind sprijin pe durata renovărilor. Este necesară o asistență tehnică sporită pentru înființarea și dezvoltarea ghișeelor unice și pentru mobilizarea expertizei adecvate.

(48)   Clădirile ineficiente sunt adesea legate de sărăcia energetică și de problemele sociale. Gospodăriile vulnerabile sunt deosebit de expuse la creșterea prețurilor la energie, deoarece cheltuiesc o proporție mai mare din bugetul lor pentru produse energetice. Prin reducerea facturilor excesive la energie, renovarea clădirilor poate scoate oamenii din sărăcie energetică și, de asemenea, o poate preveni. În același timp, renovarea clădirilor nu este gratuită și este esențial să se asigure că impactul social al costurilor aferente renovării clădirilor, în special asupra gospodăriilor vulnerabile, este limitat. Valul de renovări nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă și ar trebui valorificat ca o oportunitate de a îmbunătăți situația gospodăriilor vulnerabile și a persoanelor care trăiesc în locuințe sociale, fiind necesar să se asigure totodată o tranziție echitabilă către neutralitatea climatică. Prin urmare, stimulentele financiare și alte măsuri de politică ar trebui să vizeze în mod prioritar gospodăriile vulnerabile ▌și persoanele care trăiesc în locuințe sociale, iar statele membre ar trebui să prezinte în planurile lor naționale de renovare a clădirilor măsurile care trebuie adoptate pentru a preveni evacuările cauzate de renovare, cum ar fi reducerea chiriilor și măsurile de plafonare a chiriilor. Propunerea Comisiei de Recomandare a Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică oferă un cadru comun și o înțelegere comună a politicilor și investițiilor cuprinzătoare necesare pentru a asigura că tranziția este echitabilă.

(48a)  Sărăcia energetică afectează în mod disproporționat femeile din întreaga Uniune și, prin urmare, statele membre ar trebui să aloce sprijinul necesar pentru a atenua sărăcia energetică în rândul femeilor. Statele membre ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a compila date defalcate în funcție de gen în planurile naționale de renovare a clădirilor, cu scopul de a direcționa mai bine politicile și măsurile.

(49)  Pentru a se asigura că performanța energetică a clădirilor poate fi luată în considerare de către potențialii cumpărători sau locatari la începutul procesului, clădirile sau unitățile de clădire care sunt oferite spre vânzare sau închiriere ar trebui să aibă un certificat de performanță energetică, iar clasa și indicatorul de performanță energetică ar trebui să fie menționate în toate articolele publicitare. Potențialii cumpărători sau locatari ai unei clădiri sau ai unei unități de clădire ar trebui să primească, prin intermediul certificatului de performanță energetică, informații corecte despre performanța energetică a clădirii și sfaturi practice pentru îmbunătățirea acestei performanțe. Certificatul de performanță energetică ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații despre consumul acesteia de energie primară și despre consumul final de energie, despre producția sa de energie din surse regenerabile, despre emisiile sale de gaze cu efect de seră, despre calitatea mediului său interior, precum și recomandări pentru îmbunătățirea performanței energetice și privind potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață.

(49a)   Atunci când se analizează politicile de sprijin pentru standardele minime de performanță energetică, ar trebui să se acorde o atenție specială gospodăriilor vulnerabile, în special celor a căror securitate a dreptului de ocupare a locuinței ar putea fi pusă în pericol sau celor expuse unor costuri ridicate ale energiei care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă. Statele membre ar trebui să ofere garanții la nivel național, cum ar fi mecanisme de sprijin social.

(49b)   Tranziția energetică reprezintă o oportunitate de a îmbunătăți accesul la locuințe de mai bună calitate, cu condiția să se asigure, în cea mai mare măsură posibilă, echilibrarea costurilor de renovare cu economiile de energie și cu securitatea ocupării clădirii. De asemenea, tranziția energetică poate ajuta gospodăriile să iasă din sărăcia energetică și în materie de transporturi, dacă se pun la dispoziția celor care au acces redus la împrumuturi la prețul pieței subvenții și fonduri publice. De asemenea, în ceea ce privește locuințele publice și clădirile închiriate, modelele participative sunt esențiale pentru ca chiriașii să colaboreze cu companiile de locuințe, cu proprietarii de terenuri și cu asociațiile de proprietari cu privire la amploarea și costul renovărilor. Aceasta poate contribui la echilibrarea costurilor și la creșterea securității spațiului locativ. Ar trebui create oportunități de consolidare a capacităților pentru furnizorii locali de locuințe pentru o mai bună adoptare a modelelor participative și pentru o abordare mai coordonată între sectoare la nivel național, regional și local.

(50)  Monitorizarea parcului imobiliar este facilitată de disponibilitatea datelor colectate cu ajutorul instrumentelor digitale, reducând astfel costurile administrative. Prin urmare, ar trebui create baze de date naționale pentru performanța energetică a clădirilor, iar informațiile conținute în acestea ar trebui transferate Observatorului parcului imobiliar al UE.

(51)  Clădirile ocupate de autorități publice și cele frecventate des de către public ar trebui să ofere un exemplu, arătând că sunt luate în considerare problemele de protecție a mediului înconjurător și de conservare a energiei, aceste clădiri trebuind, așadar, să fie supuse certificării energetice periodice. Certificatele privind performanța energetică ar trebui expuse în locuri vizibile, astfel încât publicul să fie mai bine informat în această privință, în special în clădirile de anumite dimensiuni care sunt ocupate de autorități publice sau care sunt vizitate frecvent de public, precum primăriile, școlile, magazinele și centrele comerciale, supermarketurile, restaurantele, teatrele, băncile și hotelurile.

(51a)   Comisia ar trebui să stabilească orientări tehnice privind renovarea clădirilor de patrimoniu istoric și a centrelor istorice pentru a se asigura că obiectivele ecologice ambițioase sunt îndeplinite și că patrimoniul cultural este protejat. Elaborarea planurilor naționale de renovare trebuie să prevadă consultarea structurată și permanentă a organizațiilor reprezentative ale persoanelor vizate care își desfășoară activitatea în sectorul construcțiilor, inclusiv în ceea ce privește clădirile istorice.

(51b)  Derogările existente pentru clădirile de patrimoniu și cele temporare ar trebui menținute pentru clădirile în conservare și cele de patrimoniu, pe perioada în care sunt dezvoltate și testate noi soluții inovatoare. De asemenea, ar trebui să se prevadă o derogare pentru clădirile de patrimoniu care sunt în curs de a deveni protejate oficial, precum și pentru alte clădiri care necesită o conservare corespunzătoare ca parte a unui mediu desemnat sau datorită valorii lor arhitecturale și istorice speciale, dacă acest proces a început înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive. Asistența tehnică este esențială pentru stimularea renovării clădirilor publice, un rol extrem de important jucând inclusiv sprijinul financiar pentru multiplicarea și extinderea proiectelor-pilot și a proiectelor demonstrative, pe baza experiențelor dezvoltate cu finanțarea Orizont 2020 pentru orașe inteligente. Statele membre ar trebui să își revizuiască procesele naționale actuale pentru a clasifica clădirile drept clădiri de patrimoniu și clădiri istorice, cu scopul de a permite acordarea acestui statut în timp util până la data transpunerii prezentei directive.

(52)  În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de sisteme de climatizare în țările Europei. Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creșterea costului electricității și dezechilibrarea balanței energetice. Ar trebui să se acorde prioritate strategiilor care promovează performanța termică a clădirilor pe perioada de vară. În acest scop, accentul ar trebui pus pe măsurile de evitare a supraîncălzirii, precum umbrirea și capacitatea termică suficientă în construcția clădirii, precum și dezvoltarea și aplicarea într-o mai mare măsură a tehnicilor de răcire pasivă, în primul rând a celor care îmbunătățesc condițiile mediului interior și microclimatul din preajma clădirilor.

(53)  Întreținerea și inspecția periodică a sistemelor de încălzire, a instalațiilor electrice, a sistemelor de stingere a incendiilor, ventilare și de climatizare de către un personal calificat permite menținerea reglajelor corecte, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor, ceea ce asigură o performanță optimă din punctul de vedere al mediului, al siguranței și al energiei. Ar trebui să se efectueze o evaluare independentă a întregului sistem de încălzire, a instalațiilor electrice, a sistemului de stingere a incendiilor, de ventilare și de climatizare la intervale regulate pe durata sa de viață, mai ales înainte de înlocuirea sau de modernizarea acestuia. Pentru a minimiza sarcina administrativă impusă proprietarilor și locatarilor clădirilor, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a combina inspecțiile și certificările în măsura în care este posibil.

(54)  O abordare comună a certificării performanței energetice a clădirilor, a pașapoartelor de renovare, a indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente și a inspecției sistemelor de încălzire, de ventilare și de climatizare și a instalațiilor electrice efectuate de specialiști calificați sau certificați, a căror independență trebuie să fie garantată pe baza unor criterii obiective, va contribui la omogenizarea regulilor în ceea ce privește eforturile statelor membre de a economisi energia în sectorul clădirilor și va permite în egală măsură viitorilor proprietari sau utilizatori să aibă o viziune clară asupra performanței energetice pe piața imobiliară în cadrul Uniunii. Pentru a se asigura calitatea certificatelor de performanță energetică, a pașapoartelor de renovare, a indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente și a inspecției caracteristicelor termice ale sistemelor de încălzire, de climatizare și de control ale clădirilor din întreaga Uniune, în fiecare stat membru ar trebui să se instituie un mecanism de control independent.

(55)  Întrucât autoritățile locale și regionale sunt esențiale pentru punerea în aplicare cu succes a prezentei directive, acestea ar trebui consultate și implicate, în mod adecvat, după caz, în conformitate cu legislația națională aplicabilă, în chestiunile legate de planificare, în elaborarea programelor de informare, în activitățile de formare și sensibilizare și în punerea în aplicare a prezentei directive la nivel național și regional. Aceste consultări ar putea servi, de asemenea, la promovarea furnizării unor orientări adecvate urbaniștilor locali și inspectorilor de construcții, în vederea exercitării atribuțiilor necesare de către aceștia. De asemenea, statele membre ar trebui să permită arhitecților și urbaniștilor și să îi încurajeze pe aceștia să țină seama în mod corespunzător de combinația optimă dintre îmbunătățirea eficienței energetice, utilizarea energiei din surse regenerabile și utilizarea încălzirii și a răcirii urbane în planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor de modelare și simulare bazate pe 3D. În plus, consultarea publică privind planurile naționale de renovare a clădirilor ar trebui să implice și alți parteneri socioeconomici, inclusiv sindicatele și cooperativele de locuințe, proprietarii de clădiri, proprietarii de terenuri și industria construcțiilor, entitățile care lucrează cu gospodăriile vulnerabile și cu persoanele fără adăpost, precum și alți parteneri din cadrul societății civile, cum ar fi organizațiile chiriașilor și organizațiile consumatorilor, și să stabilească dialoguri pe mai multe niveluri.

(56)  Instalatorii și constructorii joacă un rol esențial în punerea în aplicare cu succes a prezentei directive. Prin urmare, un număr adecvat de instalatori și constructori ar trebui să dețină, ca urmare a unor activități de formare și a altor măsuri, un nivel corespunzător al competențelor pentru instalarea și integrarea tehnologiilor necesare eficiente din punct de vedere energetic și bazate pe energie din surse regenerabile.

(57)  Pentru a promova obiectivul de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor, Comisiei ar trebui să i se delege competența să adopte acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește adaptarea la progresul tehnic a anumitor părți ale cadrului general expus în anexa I până la 31 decembrie 2026, în ceea ce privește detaliile referitoare la stabilirea unui cadru metodologic de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică, în ceea ce privește adaptarea pragurilor pentru clădirile cu emisii zero și metodologia de calcul pentru potențialul de încălzire globală al clădirilor pe durata ciclului de viață, în ceea ce privește standardele minime de calitate a mediului interior, în ceea ce în ceea ce privește stabilirea unui cadru comun european pentru pașapoartele de renovare, precum și în ceea ce privește o schemă a Uniunii pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(24). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(58)   Pentru a asigura o punere în aplicare eficace a dispozițiilor prevăzute în prezenta directivă, Comisia sprijină statele membre prin diverse instrumente, cum ar fi Instrumentul de sprijin tehnic(25), care oferă expertiză tehnică personalizată pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor, inclusiv cele care vizează creșterea ratei anuale de renovare energetică a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale până în 2030 și promovarea renovărilor energetice în profunzime. Sprijinul tehnic se referă, de exemplu, la consolidarea capacității administrative, la sprijinirea elaborării și punerii în aplicare a politicilor și la schimbul de bune practici relevante.

(59)  Deoarece, din cauza complexității sectorului clădirilor și a incapacității piețelor naționale ale locuințelor de a aborda corespunzător provocările eficienței energetice, obiectivele prezentei directive, și anume creșterea performanței energetice a clădirilor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la clădiri , nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre ci mai degrabă , având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității astfel cum este prevăzut la articolul respectiv,, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective .

(60)  Temeiul juridic al prezentei inițiative este articolul 194 alineatul (2) din TFUE, care împuternicește Uniunea să stabilească măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor Uniunii în domeniul politicii energetice. Propunerea contribuie la obiectivele politicii energetice a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 194 alineatul (1) din TFUE, în special la îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale acestora, care contribuie la conservarea și îmbunătățirea mediului.

(61)  În conformitate cu punctul 44 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, statele membre ar trebui să elaboreze, în interesul propriu și al Uniunii, propriile tabele care să ilustreze, în măsura posibilului, corelația dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice. În conformitate cu Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative, statele membre s-au angajat ca, în cazuri justificate, să transmită alături de notificarea măsurilor lor de transpunere și unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că transmiterea unor astfel de documente este justificată, în special în urma hotărârii Curții Europene de Justiție în cauza Comisia/Belgia (cauza C-543/17).

(62)  Obligația de a transpune prezenta directivă în dreptul intern trebuie să se limiteze la dispozițiile care reprezintă o modificare de fond în raport cu Directiva anterioară. Transpunerea dispozițiilor care nu au făcut obiectul unor modificări se efectuează în temeiul directivei anterioare.

(63)  Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern și datele de aplicare a directivelor menționate în anexa VIII partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiect

(1)  Prezenta directivă promovează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la clădiri în cadrul Uniunii, în vederea realizării unui parc imobiliar cu emisii zero până în 2050 ținând cont de condițiile climatice din exterior, de condițiile locale, precum și de cerințele legate de calitatea climatului interior și la contribuția parcului imobiliar la flexibilitatea cererii în scopul îmbunătățirii eficienței și rentabilității sistemului energetic și de raportul cost-eficiență.

(2)  Prezenta directivă stabilește cerințe cu privire la:

(a)  cadrul general comun pentru o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor și a unităților acestora;

(b)  aplicarea cerințelor minime în cazul performanței energetice a clădirilor noi și a noilor unități ale acestora;

(c)  aplicarea cerințelor minime în cazul performanței energetice a:

(i)  clădirilor existente și unităților de clădire care sunt supuse unor lucrări importante de renovare;

(ii)  elementelor care fac parte din anvelopa clădirii și care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt modernizate sau înlocuite;

(iii)  sistemelor tehnice ale clădirilor, ori de câte ori acestea sunt instalate, înlocuite sau îmbunătățite;

(d)  aplicarea unor standarde minime de performanță energetică în cazul clădirilor existente și al unităților existente ale clădirilor, în conformitate cu articolele 3 și 9;

(da)  un cadru armonizat pentru evaluarea potențialului de încălzire globală pe durata ciclului de viață;

(db)  energia solară în clădiri;

(dc)  eliminarea treptată a utilizării combustibililor fosili în clădiri;

(e)  pașapoartele de renovare;

(f)  planurile naționale de renovare a clădirilor;

(g)  infrastructura de mobilitate durabilă în interiorul clădirilor și în vecinătatea acestora; precum și

(h)  clădiri inteligente;

(ha)   soluții bazate pe natură care consolidează buna utilizare și adaptare a spațiului public din jurul clădirilor cu elemente precum materiale din lemn, fațade și acoperișuri cu vegetație și soluții inspirate și susținute de natură, care sunt rentabile, care oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și care contribuie la creșterea rezilienței.

(i)  certificarea performanței energetice a clădirilor sau a unităților acestora;

(j)  inspecția periodică a sistemelor de încălzire, de ventilare și de climatizare din clădiri;

(k)  sistemele de control independent al certificatelor de performanță energetică, al pașapoartelor de renovare, al indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente și al rapoartelor de inspecție.

(ka)   performanța clădirilor în ceea ce privește calitatea mediului interior.

(3)  Cerințele stabilite în prezenta directivă sunt cerințe minime și nu împiedică niciun stat membru să mențină sau să introducă măsuri mai stricte. Măsurile respective trebuie să respecte TFUE. Ele sunt notificate Comisiei.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiții:

1.  „clădire” înseamnă o construcție cu acoperiș și pereți în care energia este utilizată pentru a se regla mediul interior;

2.  „clădire cu emisii zero” înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, astfel cum este stabilită în conformitate cu anexele I și III, care contribuie la optimizarea sistemului energetic prin flexibilitatea cererii, în care orice cantitate foarte scăzută de energie reziduală încă necesară este acoperită integral de energia din:

(a)   surse regenerabile generate sau stocate la fața locului;

(b)  surse regenerabile generate în apropiere în afara amplasamentului și livrate prin rețea în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată];

(c)  o comunitate de energie din surse regenerabile în sensul Directivei (UE) 2018/2001 [RED modificată]; sau

(d)  energia din surse regenerabile și căldura reziduală provenită de la un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată, în sensul Directivei (UE).../... [DEE reformată], în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa III;

3.  „clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero” înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu anexa I , care nu poate fi mai mică de nivelul optim din punct de vedere al costurilor din 2023 raportat de statele membre în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) și în care necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut este acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere;

3a.   „clădire cu cele mai slabe performanțe” înseamnă o clădire clasificată în clasele de performanță energetică E, F sau G;

3b.   „sistem pasiv” înseamnă un principiu de proiectare sau un element al clădirii care menține sau îmbunătățește performanța energetică sau mai mulți parametri ai mediului interior, fără asistență din partea unei surse de energie;

4.  „standarde minime de performanță energetică” înseamnă norme care impun clădirilor existente să îndeplinească o cerință de performanță energetică ca parte a unui plan amplu de renovare a unui parc imobiliar sau la un punct de declanșare de pe piață (vânzare sau chirie), într-o perioadă de timp sau până la o anumită dată, în acord cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”, declanșând astfel renovarea clădirilor existente;

4a.  „eficiență energetică înainte de toate” înseamnă eficiența energetică înainte de toate, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) 2018/1999;

5.  „organisme publice” înseamnă organisme publice astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 10 din Directiva (UE) .../... [DEE reformată];

6.  „sistem tehnic al clădirii” înseamnă echipamente tehnice pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, ventilare, apă caldă menajeră, iluminat încorporat, automatizarea și controlul clădirii, umbrirea solară cu acționare electrică, instalații electrice, stații de încărcare pentru vehiculele electrice, generarea și stocarea in situ de energie din surse regenerabile sau o combinație a acestora, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile, ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire;

6a.   „flexibilitatea cererii” înseamnă capacitatea clienților activi de a reacționa la semnalele externe și de a-și adapta producția și consumul de energie, în mod individual sau prin agregare, într-un mod dinamic, dependent de timp, care poate fi furnizat de resurse energetice inteligente și descentralizate, inclusiv gestionarea cererii, stocarea energiei și producerea distribuită de energie din surse regenerabile, pentru a sprijini un sistem energetic mai fiabil, mai durabil și mai eficient;

6b.  „sistem de răcire” înseamnă o combinație a componentelor pasive și active necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior prin care se reduce temperatura;

6c.  „instalație electrică” înseamnă un sistem compus din componente fixe, inclusiv tablouri de distribuție, cabluri electrice, sisteme de împământare, prize, întrerupătoare și corpuri de iluminat, care au scopul de a distribui energia electrică dintr-o clădire în toate punctele de utilizare sau de a transporta energia electrică produsă la fața locului;

6d.  „eficiență a sistemului” înseamnă selectarea de soluții eficiente din punct de vedere energetic care permit o cale de decarbonizare rentabilă, o flexibilitate suplimentară și utilizarea eficientă a resurselor;

6e.  „sistem de ventilație” înseamnă o combinație de componente necesare pentru a asigura o reîmprospătare a aerului interior cu ajutorul aerului exterior;

7.  „sistem de automatizare și de control al clădirii” înseamnă un sistem care cuprinde toate produsele, software-ul și serviciile de inginerie care pot sprijini funcționarea eficientă din punct de vedere energetic, economică și sigură a sistemelor tehnice ale unei clădiri prin controale automate și prin facilitarea gestionării manuale a respectivelor sisteme tehnice ale clădirii;

8.  „performanță energetică a unei clădiri” înseamnă cantitatea de energie calculată sau contorizată necesară pentru a se asigura necesarul de energie în condițiile utilizării normale a clădirii, care presupune, între altele, energia utilizată pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă și iluminat, precum și pentru sistemele tehnice ale clădirii;

9.  „energie primară” înseamnă energie din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversie sau transformare;

9a.  „energie finală” înseamnă energie din surse regenerabilă sau neregenerabilă care a fost supusă unui proces de conversie sau de transformare pentru a fi pregătită pentru consum și furnizare utilizatorilor finali;

9b.  „contorizat” înseamnă măsurat printr-un dispozitiv relevant, cum ar fi un contor de energie, un contor de energie electrică, un dispozitiv de măsurare și monitorizare a energiei sau un contor de electricitate;

10.  „factor de energie primară neregenerabilă” înseamnă energie primară neregenerabilă pentru un vector energetic dat, inclusiv energia furnizată și cheltuielile indirecte calculate aferente livrării către punctele de utilizare, împărțite la energia furnizată;

11.  „factor de energie primară regenerabilă” înseamnă energie primară din surse regenerabile obținută de la o sursă de energie la fața locului, în apropiere sau la distanță, care este furnizată prin intermediul unui vector energetic dat, inclusiv energia furnizată și cheltuielile indirecte calculate aferente livrării către punctele de utilizare, împărțite la energia furnizată;

12.  „factor de energie primară totală” înseamnă suma ponderată a factorilor de energie primară regenerabilă și neregenerabilă pentru un vector energetic dat;

13.  „energie din surse regenerabile” sau „energie regenerabilă” înseamnă energie din surse regenerabile nefosile în sensul definiției de la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001;

14.  „anvelopă a clădirii” înseamnă elementele integrate ale unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior;

15.  „unitate a clădirii” înseamnă o secțiune, un etaj sau un apartament dintr-o clădire care este conceput sau modificat pentru a fi utilizat separat;

16.  „element al clădirii” înseamnă un sistem tehnic al clădirii sau un element al anvelopei clădirii;

17.  „locuință” înseamnă spațiul fizic care constă într-o cameră sau o suită de camere dintr-o clădire permanentă sau dintr-o parte separată din punct de vedere structural a unei clădiri care este proiectată pentru a fi locuită de o gospodărie privată unde își poate desfășura funcțiile de bază pe tot parcursul anului;

18.  „pașaport de renovare” înseamnă un document care oferă o foaie de parcurs adaptată pentru renovarea în profunzime a unei anumite clădiri într-un număr maxim de etape care vor transforma clădirea într-o clădire cu emisii zero până cel târziu în 2050;

19.  „renovare în profunzime” înseamnă o renovare în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate” și eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata întregului ciclu de viață generate în timpul renovării, care se axează pe elemente esențiale ale clădirii, cum ar fi izolarea pereților, izolarea acoperișului, izolarea podelei joase, înlocuirea tâmplăriei exterioare, ventilarea și încălzirea sau tratarea podurilor termice, pentru a asigura confortul necesar ocupanților în timpul verii și iernii sau o renovare care are ca rezultat o reducere cu cel puțin 60 % a cererii de energie primară pentru clădirile cu cele mai slabe performanțe, pentru care nu este fezabil din punct de vedere tehnic și economic să se atingă un standard al clădirii cu emisii zero și care transformă o clădire sau o unitate de clădire:

(a)  înainte de 1 ianuarie 2027, într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero;

(b)  de la 1 ianuarie 2027, într-o clădire cu emisii zero;

20.  „renovare în profunzime etapizată” înseamnă o renovare aprofundată efectuată într-un număr maxim de etape, urmând etapele stabilite într-un pașaport de renovare în conformitate cu articolul 10, care pot include utilizarea contractelor de performanță energetică;

21.  „renovare majoră” înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia, în funcție de alegerea unui stat membru:

(a)  costul total al renovării referitoare la anvelopa clădirii sau la sistemele tehnice ale acesteia depășește 25 % din valoarea clădirii, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea; sau

(b)  peste 25 % din suprafața anvelopei clădirii este supusă renovării.

22.  „emisii operaționale de gaze cu efect de seră” înseamnă emisiile de gaze cu efect de seră asociate consumului de energie al sistemelor tehnice ale clădirii în timpul utilizării și funcționării clădirii;

23.  „emisii de gaze cu efect de seră pe durata întregului ciclu de viață” înseamnă emisiile combinate de gaze cu efect de seră asociate clădirii în toate etapele ciclului său de viață, luând în considerare beneficiile rezultate din reutilizare și reciclare, din „leagăn” (extracția materiilor prime care sunt utilizate la construcția clădirii) până la „sfârșitul vieții” (dezmembrarea clădirii și reutilizarea, reciclarea, alte tipuri de recuperare și eliminare a materialelor), trecând prin producerea și prelucrarea materialelor și etapa de exploatare a clădirii;

24.  „potențial de încălzire globală pe durata ciclului de viață” sau „GWP pe durata ciclului de viață” înseamnă un indicator care cuantifică contribuțiile potențiale de încălzire globală ale unei clădiri de-a lungul întregului său ciclu de viață;

25.  „stimulente divergente” înseamnă stimulente divergente astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (52) din [DEE reformată];

26.  „sărăcie energetică” înseamnă sărăcia energetică astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (49) din [DEE reformată];

27.  „gospodării vulnerabile” înseamnă gospodăriile care se confruntă sau au risc de a se confrunta cu sărăcia energetică sau gospodăriile, inclusiv gospodăriile cu venituri medii inferioare, care sunt expuse în mod deosebit la costuri ridicate ale energiei și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă;

28.  „standard european” sau „standard EN” înseamnă un standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standarde în Telecomunicații și pus la dispoziția publicului;

29.  „certificat de performanță energetică” înseamnă un certificat recunoscut de un stat membru sau de o persoană juridică desemnată de acesta, care indică performanța energetică și în materie de climă a unei clădiri sau a unei unități a acesteia, calculată în conformitate cu o metodologie adoptată în conformitate cu articolul 4;

30.  „cogenerare” înseamnă producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice sau a energiei mecanice;

31.  „nivel optim din punctul de vedere al costurilor” înseamnă nivelul de performanță energetică care determină cel mai redus cost pe durata normată de funcționare rămasă, stabilit aplicând metodologia de optimizare a costurilor unde:

(a)  costul cel mai redus este stabilit ținându-se seama de:

(i)  categoria și utilizarea clădirii în cauză:

(ii)  de costurile de investiție legate de energie calculate pe baza previziunilor oficiale;

(iii)  de costurile de întreținere și exploatare, inclusiv costurile de energie, având în vedere costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;

(iv)  de externalitățile de mediu și de sănătate ale utilizării energiei;

(v)  veniturile din energia produsă la fața locului, după caz;

(vi)  de costurile cu gestionarea deșeurilor, după caz; ▌

(via)   externalitățile sociale ale renovării, construirii, demolării, inclusiv a modificării zonelor rezidențiale;

(b)  durata normată de funcționare este stabilită de fiecare stat membru și se referă la durata normată de funcționare rămasă a unei clădiri, cerințele de performanță energetică fiind stabilite pentru clădire în ansamblu, sau la durata normată de funcționare rămasă a unui element al clădirii, cerințele de performanță energetică fiind stabilite pentru elementele clădirii.

Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanță în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcționare este pozitivă;

32.  „punct de reîncărcare” înseamnă un punct de reîncărcare astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (41) din [AFIR];

32a.  „precablare” înseamnă toate operațiunile necesare pentru a permite instalarea de puncte de reîncărcare, transmiterea datelor, inclusiv traseele de cabluri, spațiile pentru transformatoare și contoarele de energie electrică, precum și modernizarea panoului electric;

33.  „microsistem izolat” înseamnă orice sistem cu un consum mai mic de 500 GWh în anul 2022, fără a fi interconectat cu alte sisteme;

34.  „încărcare inteligentă” înseamnă încărcarea inteligentă astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (14l) din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată];

35.  „tarifare bidirecțională” înseamnă încărcarea bidirecțională astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (14n) din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată];

35a.   „punct de reîncărcare conectat digital” înseamnă un punct de reîncărcare care poate trimite și primi informații în timp real, care poate comunica bidirecțional cu rețeaua de energie electrică și cu vehiculul electric și care poate fi monitorizat și controlat de la distanță, inclusiv pentru a începe și a opri sesiunea de reîncărcare și pentru a măsura fluxurile de energie electrică;

36.  „standarde privind portofoliile de credite ipotecare” înseamnă mecanisme care impun creditorilor ipotecari, inclusiv băncilor, investitorilor și altor instituții financiare relevante, cum ar fi deținătorii finali de credite ipotecare deținute în vehicule cu scop special, societățile de securitizare și alte organisme intermediare, să stabilească o traiectorie de creștere a performanței energetice mediane a portofoliului de clădiri acoperite de creditele lor ipotecare până în 2030 și 2050, în vederea asigurării unor soluții fiabile, bazate pe dovezi și la prețuri accesibile pentru clienții lor, în conformitate cu ambiția Uniunii în materie de decarbonizare și cu planurile naționale de renovare a clădirilor și cu obiectivele energetice relevante în domeniul consumului de energie în clădiri, bazându-se pe definirea activităților economice durabile în taxonomia UE și în conformitate cu certificatele de performanță energetică și cu GWP pe durata ciclului de viață, în conformitate cu prezenta directivă;

36a.   „schemă financiară bazată pe principiul «economisește prin investiții»” înseamnă o schemă de creditare dedicată în mod exclusiv îmbunătățirii performanței energetice, unde tranșele anuale de plăți efectuate pentru rambursarea împrumutului nu depășesc echivalentul monetar al economiilor anuale de energie, ținând seama de indexarea costului energiei și de refinanțarea împrumuturilor;

36b.   „sistem de evaluare comparativă a performanței energetice a clădirilor” înseamnă o platformă cu rol de informare al cărei obiectiv este de a face publică evoluția în timp a performanței energetice și a consumului anual de energie al clădirilor individuale cu mai multe unități, comparate cu clădiri similare sau cu simulări modelate ale unei clădiri de referință construite conform unui standard specific, cum ar fi un standard minim de performanță energetică, și care utilizează încadrarea pe clase a performanței energetice;

37.  „registru digital al clădirilor” înseamnă un registru comun pentru toate datele relevante referitoare la clădiri, inclusiv datele referitoare la performanța energetică, cum ar fi certificatele de performanță energetică, pașapoartele de renovare și indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente, precum și pentru GWP pe durata ciclului de viață și calitatea mediului interior, care facilitează luarea de decizii în cunoștință de cauză și schimbul de informații în sectorul construcțiilor între proprietarii și ocupanții clădirilor, instituțiile financiare și autoritățile publice;

38.  „sistem de climatizare” înseamnă o combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi scăzută;

39.  „sistem de încălzire” înseamnă o combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior prin care se crește temperatura;

40.  „generator de căldură” înseamnă partea unui sistem de încălzire care generează căldură utilă pentru utilizările identificate în anexa I, printr-unul sau mai multe dintre următoarele procese:

(a)  arderea de combustibili, de exemplu, într-un cazan;

(b)  efectul Joule, care are loc în elementele de încălzire ale unui sistem de încălzire cu rezistență electrică;

(c)  captarea căldurii din aerul ambiant, din aerul evacuat din instalațiile de ventilare, sau dintr-o sursă de apă sau de căldură din sol folosind o pompă de căldură;

40a.   „pompă de căldură” înseamnă o mașină, un dispozitiv sau o instalație care transferă căldura de la o sursă cum ar fi aerul, apa sau solul, către absorbanți precum clădirile sau aplicațiile industriale, în scopul de a asigura încălzirea, răcirea sau apa caldă menajeră;

41.  „contracte de performanță energetică” înseamnă contractele de performanță energetică astfel cum sunt definite la articolul 2 , punctul 29, din Directiva (UE) …/… [Directiva privind eficiența energetică - reformare];

42.  „cazan” înseamnă ansamblul format din corpul cazanului și arzător, destinat să transmită unor fluide căldura rezultată în urma procesului de ardere;

43.  „putere nominală utilă” înseamnă puterea termică maximă, exprimată în kW, specificată și garantată de către producător ca fiind furnizată în timpul unei exploatări continue, cu respectarea randamentului nominal indicat de fabricant;

44.  „încălzire centralizată” sau „răcire centralizată” înseamnă distribuția de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producție centralizată, prin intermediul unei rețele, către mai multe clădiri sau locații, în vederea utilizării sale pentru încălzirea sau răcirea spațiilor ori pentru încălzirea sau răcirea proceselor industriale;

44a.  „cartier integrat” înseamnă un district selectat pe baza unei analize a parcului imobiliar, ținând seama de potențialul specific zonei pentru măsuri de eficiență energetică prin intermediul unor obiective clare și măsurabile și care elaborează modele de foi de parcurs de renovare pentru tipuri de clădiri similare, în urma unei analize adecvate a condițiilor locale, în scopul unei transformări rapide, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și coordonate reciproc a clădirilor, precum și a altor aspecte, cum ar fi structura socială, condițiile economice și de mediu și infrastructura de alimentare cu energie a clădirilor;

45.  „suprafață la sol utilă” înseamnă suprafața la sol a unei clădiri necesară ca parametru pentru cuantificarea condițiilor specifice de utilizare care sunt exprimate în unități de suprafață la sol și pentru aplicarea simplificărilor și a normelor de zonare și de (re)alocare, ținând seama de standardele recunoscute la nivel național, european și internațional;

45a.   „căldură reziduală” înseamnă căldura generată în mod inevitabil ca produs secundar în instalații industriale sau de producere a energiei electrice, ori în sectorul terțiar, și care, în lipsa accesului la un sistem de încălzire sau de răcire centralizată, s-ar disipa în aer sau în apă fără a fi utilizată, atunci când un proces de cogenerare a fost sau va fi utilizat sau atunci când nu se poate recurge la cogenerare;

46.  „suprafață la sol de referință” înseamnă suprafața la sol utilizată ca dimensiune de referință pentru evaluarea performanței energetice a unei clădiri, calculată ca sumă a suprafețelor la sol utile ale spațiilor din anvelopa clădirii specificate pentru evaluarea performanței energetice;

47.  „limită de evaluare” înseamnă limita în care energia livrată și exportată este măsurată sau calculată;

48.  „la fața locului” înseamnă sediul și terenul pe care este situată clădirea, precum și clădirea în sine;

49.  „energie din surse regenerabile produsă în apropiere” înseamnă energie din surse regenerabile produsă în perimetrul de nivel local sau superior al clădirii evaluate, care îndeplinește toate condițiile următoare:

(a)  aceasta poate fi distribuită și utilizată numai în interiorul perimetrului local și superior respectiv, prin intermediul unei rețele de distribuție specifice;

(b)  permite calcularea unui factor specific de energie primară valabil numai pentru energia din surse regenerabile produsă în perimetrul de nivel local sau superior respectiv; precum și

(c)  poate fi utilizată la fața locului în cazul clădirii evaluate printr-un racord specific la sursa de producere a energiei, care necesită echipamente specifice pentru furnizarea și contorizarea în condiții de siguranță a energiei autoutilizate de clădirea evaluată;

50.  „servicii de performanță energetică a clădirilor (EPB)” înseamnă servicii precum încălzirea, răcirea, ventilarea, apa caldă menajeră și iluminatul și altele, pentru care consumul de energie este luat în considerare în performanța energetică a clădirilor;

51.  „nevoi de energie” înseamnă energia care urmează să fie livrată sau extrasă dintr-un spațiu condiționat pentru a menține condițiile spațiului prevăzut pentru o anumită perioadă de timp, ținând seama de pierderile de transmisie și ventilație și aportul de căldură datorat soarelui și aporturile interne în conformitate cu standardele EN, fără a ține seama de ineficiențele sistemelor tehnice ale clădirii;

52.  „consum de energie” înseamnă consumul de energie pentru un sistem tehnic al clădirii care furnizează un serviciu EPB destinat să satisfacă o nevoie de energie;

53.  „autoutilizată” înseamnă o parte din energia din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, utilizată simultan de sistemele tehnice la fața locului pentru serviciile EPB;

54.  „alte utilizări la fața locului” înseamnă energia utilizată la fața locului pentru alte utilizări decât serviciile EPB și poate include aparate, sarcini diverse și auxiliare, baterii casnice, sisteme de stocare a energiei sau puncte de încărcare pentru electromobilitate;

55.  „interval de calcul” înseamnă intervalul de timp discret utilizat pentru calcularea performanței energetice;

56.  „energie furnizată” înseamnă energia, exprimată per vector energetic, furnizată sistemelor tehnice ale clădirilor prin limita de evaluare, pentru a satisface utilizările luate în considerare sau pentru a produce energia exportată;

57.  „energie exportată” înseamnă, exprimată per vector energetic și per factor de energie primară, proporția de energie din surse regenerabile care este exportată către rețeaua energetică în loc să fie utilizată la fața locului pentru autoutilizare sau pentru alte utilizări la fața locului;

57a.   „material secundar” înseamnă material recuperat din utilizări anterioare sau din deșeuri care înlocuiește materialele prime, astfel cum sunt definite în standardul-cadru privind lucrările de construcții EN 15643;

57b.  „loc de parcare pentru biciclete” înseamnă un spațiu desemnat pentru cel puțin o bicicletă, care asigură stocarea sigură și ușoară pentru o varietate de tipuri de biciclete și care poate fi iluminat și protejat de intemperii;

57c.  „adiacentă fizic” înseamnă o parcare pentru autoturisme care este destinată utilizării de către rezidenții, vizitatorii sau lucrătorii dintr-o clădire care este situată în zona imobiliară a clădirii sau în imediata apropiere a clădirii;

57d.   „circularitate” înseamnă reducerea nevoii de extragere a materialelor virgine prin reducerea cererii de materiale noi, prin reparare, reutilizare, reafectare și reciclarea materialelor utilizate și prin prelungirea duratei de viață a produselor și a clădirilor;

57e.  „suficiență” înseamnă reducerea la minimum a cererii de energie, materiale, terenuri, apă și alte resurse naturale de-a lungul ciclului de viață al clădirilor și bunurilor;

57f.   „listă de materiale” înseamnă o evidență a tipului, a sursei și a cantității produselor și materialelor de construcții care sunt utilizate pentru construirea sau renovarea unei clădiri și care îi afectează performanța termică și eficiența sistemului tehnic, în conformitate cu anexa I, precum și performanța în caz de incendiu și calitatea mediului interior al clădirii;

57g.  „calitatea mediului interior” înseamnă un set de parametri referitori la o clădire, inclusiv calitatea aerului interior, confortul termic, iluminatul și factorul acustic care afectează sănătatea și starea de bine a ocupanților săi;

57h.  „climat interior sănătos” înseamnă mediul interior al unei clădiri care optimizează sănătatea, confortul și starea de bine a ocupanților în conformitate cu niveluri de performanță specifice, inclusiv cu cele legate de lumina zilei, calitatea aerului interior și confortul termic, cum ar fi atenuarea supraîncălzirii și îmbunătățirea calității acustice.

Articolul 3

Planul național de renovare a clădirilor

(1)  Fiecare stat membru stabilește un plan național de renovare a clădirilor pentru a asigura renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat până în 2050, având drept obiectiv transformarea clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este zero.

Fiecare plan de renovare a clădirilor respectă principiul „eficiența energetică înainte de toate” și cuprinde:

(a)  o imagine de ansamblu a parcului imobiliar național pentru diferite tipuri de clădiri, inclusiv ponderea lor în parcul imobiliar, în special clădirile clasificate ca fiind protejate oficial ca parte dintr-un mediu desemnat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice speciale, perioade de construcție și zone climatice din fiecare stat membru, bazată, după caz, pe eșantioane statistice, analize comparative ale energiei și potențialului de încălzire globală pe durata ciclului de viață și pe baza de date națională pentru certificatele de performanță energetică în temeiul articolului 19, o imagine de ansamblu a obstacolelor de pe piață și a disfuncționalităților pieței, cota gospodăriilor vulnerabile, precum și o imagine de ansamblu a capacităților din sectoarele construcțiilor, eficienței energetice și energiei din surse regenerabile, precum și a disponibilității ghișeelor unice stabilite în conformitate cu articolul 15a din prezenta directivă și cu articolul 21 alineatul (2a) din Directiva (UE).../... [DEE reformată];

(aa)  o prezentare generală a politicilor puse în aplicare și planificate, inclusiv a celor adoptate în temeiul Pactului pentru competențe prevăzut în comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței”, pentru a spori disponibilitatea profesioniștilor calificați în sectorul construcțiilor, al eficienței și al energiei din surse regenerabile, investițiile în dezvoltarea competențelor necesare, inclusiv perfecționarea sau recalificarea și programe specifice de formare și educație, atât pentru părțile interesate din sectorul public, cât și pentru cei privați, pe baza unei evaluări cantitative și calitative care utilizează indicatori-cheie de performanță, astfel cum sunt prevăzuți în anexa II, în vederea îndeplinirii obiectivelor, în conformitate cu prezenta directivă și cu nevoile rezultate ale pieței pentru profesioniștii calificați din sectorul construcțiilor și al renovărilor;

(b)  o foaie de parcurs cu obiective stabilite la nivel național, indicatori de progres măsurabili, precum și calendare specifice pentru ca toate clădirile existente să atingă clase de performanță energetică mai ridicate până în 2030, 2040 și 2050, în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică până în 2050, pentru a asigura un parc imobiliar național extrem de eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat și transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero până în 2050;

(c)  o prezentare generală a politicilor și măsurilor puse în aplicare și planificate, inclusiv a duratei acestora, în concordanță cu punerea în aplicare a foii de parcurs în conformitate cu litera (b) de la prezentul paragraf, inclusiv a celor prevăzute în planurile naționale integrate privind energia și clima notificate Comisiei în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999, cu un accent deosebit pe gospodăriile vulnerabile și pe persoanele care locuiesc în locuințe sociale;

(d)  o foaie de parcurs detaliată până în 2050 a nevoilor de investiții pentru punerea în aplicare a planului de renovare a clădirilor, a surselor de finanțare publice și private și a măsurilor, precum și a resurselor administrative pentru renovarea clădirilor, inclusiv cele stabilite în planurile naționale privind energia și clima notificate Comisiei în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999;

(da)  o foaie de parcurs privind reducerea sărăciei energetice și a economiilor de energie realizate în rândul gospodăriilor vulnerabile și al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale, care să cuprindă obiective stabilite la nivel național și o imagine de ansamblu a politicilor și măsurilor de finanțare puse în aplicare și planificate care sprijină eliminarea sărăciei energetice.

(1a)   Foaia de parcurs menționată la alineatul (1) al doilea paragraf litera (b) include:

(a)   obiective naționale și emisii pe durata întregului ciclu de viață pentru diferite tipologii de clădiri, care urmează să fie stabilite în urma exercițiului de inventariere la nivel mondial, pentru anii 2025, 2030, 2035 și 2040, în conformitate cu mecanismul de ajustare stabilit în Acordul de la Paris și cu o foaie de parcurs privind performanța pentru 2050 în concordanță cu obiectivul de 1,5 grade, precum și obiective naționale orientative care vizează realizarea unei renovări totale de cel puțin 35 de milioane de unități de clădire până în 2030 pentru a sprijini realizarea unei rate anuale de renovare energetică de 3 % sau mai mult pentru perioada de până în 2050;

(b)  disponibilitatea estimată a materialelor de construcție, a materialelor de renovare, inclusiv a elementelor de construcție prefabricate, cum ar fi cele cu izolație, energia solară fotovoltaică integrată a clădirilor, materialele cu conținut reciclat, materialele de construcție secundare și, dacă este cazul, materialele durabile locale, precum și obiectivele naționale pentru utilizarea circulară a materialelor, a conținutului reciclat și a materialelor secundare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011(26) și suficiența pentru o perioadă de cinci ani;

(c)   consumul de energie primară și finală al parcului imobiliar național și reducerile emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră;

(d)   calendare specifice pentru ca clădirile să atingă clase de performanță energetică mai ridicate decât cele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) până în 2030 și ulterior din cinci în cinci ani, în conformitate cu traiectoria transformării parcului imobiliar național în clădiri cu emisii zero;

(e)  o prezentare generală a potențialului rentabil, a disponibilității și a producției și consumului preconizat de energie din surse regenerabile utilizată pentru încălzirea și răcirea clădirilor, dezagregate în funcție de tehnologie și combustibili;

(f)  obiective naționale privind construirea și renovarea sistemelor de încălzire și răcire centralizată, în conformitate cu evaluarea cuprinzătoare a încălzirii și răcirii menționată la articolul 23 din Directiva (UE).../... [reformare Directiva privind eficiența energetică]:

(g)  un plan cu obiective numerice pentru utilizarea energiei solare și a pompelor de căldură în clădiri, în conformitate cu articolul 9a;

(h)   planuri naționale de eliminare treptată a utilizării combustibililor fosili în clădiri, în vederea unei eliminări treptate planificate până în 2035 și, dacă acest lucru nu este fezabil astfel cum s-a demonstrat Comisiei, până cel târziu în 2040;

(i)   o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate, a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a beneficiilor mai ample, inclusiv a calității mediului interior, care se poate baza pe o abordare centralizată integrată;

(j)   estimări ale contribuției planului de renovare a clădirilor la atingerea obiectivului național obligatoriu al statului membru privind emisiile de gaze cu efect de seră în temeiul Regulamentului (UE).../... [Regulamentul privind partajarea eforturilor, revizuit], obiectivele Uniunii în materie de eficiență energetică în conformitate cu Directiva (UE).../... [DEE reformată], obiectivele Uniunii privind energia din surse regenerabile, inclusiv obiectivul ▌privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată], precum și obiectivul Uniunii privind clima pentru 2030 și obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1119;

(2)  La fiecare cinci ani, fiecare stat membru pregătește și transmite Comisiei un proiect al planului său de renovare a clădirilor, utilizând modelul din anexa II. Fiecare stat membru își prezintă proiectul de plan de renovare a clădirilor împreună cu proiectul său de plan național integrat privind energia și clima menționat la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și evaluarea sa cuprinzătoare privind încălzirea și răcirea în conformitate cu articolul 23 din Directiva (UE) .../... [reformarea DEE], și, în cazul în care statele membre prezintă un proiect de actualizare, proiectul său de actualizare menționat la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Prin derogare de la articolul 9 alineatul (1) și de la articolul 14 alineatul (1) din regulamentul respectiv, statele membre prezintă Comisiei primul proiect de plan de renovare a clădirilor până la 30 iunie 2024 și sub rezerva consultării separate prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol.

(3)  Pentru a-și sprijini dezvoltarea planului lor de renovare a clădirilor, fiecare stat membru implică autoritățile regionale și locale în elaborarea planurilor de renovare a clădirilor pentru a facilita includerea planurilor de acțiune sau a investițiilor locale și efectuează o consultare publică privind propriul proiect al planului de renovare a clădirilor înainte de transmiterea acestuia către Comisie. Consultarea publică implică în special autoritățile locale și regionale și alți parteneri socioeconomici, inclusiv societatea civilă și organismele care lucrează cu gospodăriile vulnerabile. Consultarea publică acoperă evaluările ex ante și ex post ale planului de renovare a clădirilor și include opțiuni privind conceperea politicilor publice, a programelor, a stimulentelor, precum și a garanțiilor sociale, care le pot include pe cele menționate la articolul 15, pentru a asigura accesibilitatea, confortul și caracterul abordabil al soluțiilor de renovare. Fiecare stat membru anexează la proiectul său de plan național de renovare a clădirilor un rezumat al rezultatelor consultării publice efectuate. Fiecare stat membru ține seama în mod corespunzător de opiniile părților interesate exprimate în evaluările ex ante și ex post și explică modul în care acestea au fost reflectate în planul său final de renovare a clădirilor.

(4)  Comisia evaluează proiectele planurilor naționale de renovare a clădirilor, în special dacă:

(a)  nivelul de ambiție al obiectivelor stabilite la nivel național este suficient și în conformitate cu angajamentele naționale privind clima și energia prevăzute în planurile naționale integrate privind energia și clima;

(b)  politicile și măsurile sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor stabilite la nivel național;

(c)  alocarea resurselor bugetare și administrative este suficientă pentru punerea în aplicare a planului;

(ca)   condițiile din cadrul schemelor funcționale de finanțare a renovărilor sunt adecvate pentru îndeplinirea obiectivului național de atenuare a sărăciei energetice și pentru asigurarea cu succes a incluziunii consumatorilor afectați de sărăcia energetică și a gospodăriilor vulnerabile;

(cb)  planul ia în considerare obiectivele Directivei 2008/50/CE(27) și asigură coerența cu actul legislativ aplicabil și protecția mediului și a sănătății umane;

(cc)  planul acordă prioritate clădirilor rezidențiale cu cele mai slabe performanțe;

(d)  consultarea publică în temeiul alineatului (3) a fost suficient de cuprinzătoare; ▌

(e)  planul respectă cerințele de la alineatul (1) și modelul din anexa II;

(ea)   autoritățile naționale și locale au nevoie de asistență tehnică pentru a facilita implementarea acestor planuri;

(eb)  planul prevede disponibilitatea forței de muncă calificate și suficiente și inițiative eficace în materie de calificare și formare.

După consultarea comitetului instituit prin articolul 30, Comisia poate emite recomandări specifice adresate statelor membre, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

În ceea ce privește primul proiect de plan de renovare a clădirilor, Comisia poate emite recomandări specifice adresate statelor membre în termen de cel mult șase luni de la data la care statul membru a prezentat planul respectiv.

(5)  La fiecare revizie, statul membru ține seama în mod corespunzător de toate recomandările Comisiei în planul său final de renovare a clădirilor. În cazul în care statul membru în cauză nu dă curs unei recomandări sau unei părți substanțiale a acesteia, acesta prezintă o justificare Comisiei și își face publice motivele.

(6)  La fiecare cinci ani, fiecare stat membru transmite Comisiei planul său de renovare a clădirilor, utilizând modelul din anexa II. Fiecare stat membru își prezintă planul de renovare a clădirilor împreună cu planul național integrat privind energia și clima menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și, în cazul în care statele membre prezintă un plan actualizat, planul său actualizat menționat la articolul 14 din regulamentul respectiv. Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) și de la articolul 14 alineatul (2) din regulamentul respectiv, statele membre prezintă Comisiei primul proiect de plan de renovare a clădirilor până la 30 iunie 2024 și planurile finale de renovare a clădirilor până la 30 iunie 2025.

(7)  Fiecare stat membru anexează la următorul plan final de renovare a clădirilor informații cu privire la punerea în aplicare a celei mai recente strategii ale sale de renovare pe termen lung sau a planului său de renovare a clădirilor. Fiecare stat membru precizează dacă obiectivele sale naționale au fost atinse.

(8)  Fiecare stat membru include în rapoartele sale naționale intermediare integrate privind energia și clima, în conformitate cu articolele 17 și 21 din Regulamentul (UE) 2018/1999, informații privind punerea în aplicare a obiectivelor naționale menționate la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol și contribuția planului de renovare a clădirilor la realizarea obiectivului național obligatoriu al statului membru privind emisiile de gaze cu efect de seră în temeiul Regulamentului (UE).../... [Regulamentul privind partajarea eforturilor, revizuit], a obiectivelor Uniunii în materie de eficiență energetică în conformitate cu Directiva (UE).../... [DEE reformată], a obiectivului Uniunii privind energia din surse regenerabile, inclusiv obiectivul orientativ privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată], precum și a obiectivului Uniunii privind clima pentru 2030 și a obiectivului de realizare a neutralității climatice până în 2050, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1119.

Articolul 3a

O abordare integrată la nivel de cartier pentru renovarea clădirilor

(1)  Statele membre pot împuternici autoritățile regionale și locale să identifice cartierele interconectate pentru a implementa programe integrate de renovare (PIR) la nivel de cartier. PIR vizează structura socială, energia mobilitatea, infrastructurile ecologice, gestionarea deșeurilor și epurarea apei, precum și alte aspecte ale planificării urbane care trebuie luate în considerare la nivel de cartier și se bazează pe resurse locale și regionale, circularitate și suficiență.

(2)  PIR iau în considerare evaluările cuprinzătoare privind încălzirea și răcirea menționate la articolul 14 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE, renovarea sau construirea de sisteme eficiente de încălzire și răcire, astfel cum se menționează la articolul 24 din Directiva (UE).../... [DEE reformată], infrastructura necesară, precum și instalațiile și infrastructurile comunităților de energie din surse regenerabile. Statele membre au în vedere la nivel de cartier optimizarea sistemului energetic în conformitate cu principiul „eficiența energetică pe primul loc”, cu promovarea flexibilității cererii legate de clădiri.

(3)  Statele membre aplică planuri de mobilitate integrată la nivel local și planuri de mobilitate urbană sustenabilă care sunt aliniate la PIR și includ planificarea și implementare transportului public cu alte mijloace de mobilitate activă și partajată, precum și infrastructura aferentă pentru operare, reîncărcare, depozitare și parcare.

(4)  Ghișeele unice înființate în temeiul articolului 15a pot sta la baza deciziilor privind conceperea PIR în vederea revitalizării, direcționării și sprijinirii comunităților.

Articolul 4

Adoptarea unei metodologii de calcul al performanței energetice a clădirilor

Statele membre aplică o metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor în conformitate cu cadrul comun general prevăzut în anexa I. Acea metodologie este adoptată la nivel național sau regional.

Articolul 5

Stabilirea cerințelor minime de performanță energetică

(1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că cerințele minime de performanță energetică pentru clădiri sau unitățile clădirilor sunt stabilite în vederea cel puțin a atingerii unor niveluri optime din punctul de vedere al costurilor și valori de referință mai mari, cum ar fi cerințele clădirilor cu emisii zero și aproape zero. Performanța energetică se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 4. Nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor sunt calculate în conformitate cu cadrul metodologic comparativ prevăzut la articolul 6.

Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a garanta că, pentru a atinge cel puțin nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor și valori de referință mai ridicate, cum ar fi cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero și cerințele privind clădirile cu emisii zero, se stabilesc cerințe minime de performanță energetică și obligații de renovare pentru toate elementele clădirilor care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a consumului de energie al clădirii atunci când sunt înlocuite sau modernizate ▌. Performanța energetică a elementelor clădirilor se calculează în conformitate cu metodologia menționată la articolul 4.

La stabilirea acestor cerințe, statele membre pot să facă o distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri.

Acele cerințe țin seama de condițiile sănătoase care caracterizează climatul interior, bazate pe o calitate optimă a climatului interior, precum și de condițiile locale, destinația clădirii și vechimea acesteia.

Statele membre își revizuiesc cerințele minime de performanță energetică la intervale regulate care nu trebuie să depășească cinci ani și, dacă este necesar, le vor actualiza pentru a reflecta progresul tehnic din sectorul construcțiilor , rezultatele calculului optim din punctul de vedere al costurilor prevăzut la articolul 6 și obiectivele și politicile naționale actualizate privind energia și clima.

(1a)   Statele membre pot adopta cerințe minime intermediare de performanță energetică, printre care atingerea unui nivel minim de eficiență a anvelopei clădirii, consumul maxim de energie per kWh/m²/an, disponibilitatea de a funcționa cu încălzire la temperatură scăzută, pompe de căldură sau încălzire electrică flexibilă a incintelor, precum și o capacitatea minimă de răspuns al părții de consum.

(2)  Statele membre pot decide să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) la clădirile protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerințe minime de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora. Statele membre se asigură că renovarea monumentelor se efectuează în conformitate cu normele naționale de conservare, cu standardele internaționale de conservare și cu arhitectura originală a monumentelor în cauză. [AM  6]

(3)  Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:

(a)  clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;

(b)  construcții provizorii utilizate pe o perioadă de doi ani sau mai puțin, platforme industriale, ateliere, depozite și clădiri de servicii care nu sunt utilizate ca locuințe și care prezintă o cerere foarte redusă de energie și de încălzire sau răcire, stații de alimentare a infrastructurii, cum ar fi stațiile de transformare, substațiile, instalațiile de control al presiunii, construcțiile feroviare, precum și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol utilizate de un sector pentru care există un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică;

(c)  clădiri rezidențiale care sunt utilizate sau destinate a fi utilizate fie mai puțin de patru luni pe an, fie, alternativ, pentru o perioadă limitată în cursul unui an și cu un consum de energie preconizat a reprezenta mai puțin de 25 % din valoarea care ar rezulta în urma utilizării pe tot parcursul anului;

(d)  clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.

Articolul 6

Calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică

(1)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 care să completeze dispozițiile prezentei directive cu un cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora. Până la 30 iunie 2024, Comisia revizuiește cadrul metodologic comparativ pentru calcularea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică pentru clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore și pentru elementele individuale ale clădirilor, care sunt în conformitate cu căile naționale stabilite în planurile naționale privind energia și clima prezentate Comisiei conform articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Cadrul metodologic comparativ este prevăzut în conformitate cu anexa VII și face distincție între clădirile noi și clădirile existente, precum și între diverse categorii de clădiri.

(2)  Statele membre calculează nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică utilizând cadrul metodologic comparativ stabilit în conformitate cu alineatul (1), ținând cont de potențialul de încălzire globală al clădirilor pe durata ciclului de viață, și parametri pertinenți, precum condițiile climatice și accesibilitatea practică a infrastructurii energetice, și compară rezultatele acelui calcul cu cerințele minime de performanță energetică în vigoare.

(2a)  În fiecare raport, statele membre țin seama mai ales de influența variației prețurilor la energie, a materialelor de construcții și a costurilor forței de muncă în comparație cu raportul precedent, în vederea ajustării nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, după caz. Statele membre își corectează calculele pentru a ține seama de orice diferență dintre prețurile reale de pe piață și ajustările temporare ale prețurilor și măsurile de sprijin direct pentru venit și se asigură că, în calculele lor, se utilizează medii pe trei ani atât pentru prețurile energiei din ultimii ani, cât și pentru prețurile viitoare preconizate.

(3)  În cazul în care rezultatul comparației efectuate în conformitate cu alineatul (2) indică faptul că cerințele minime de performanță energetică aflate în vigoare sunt cu peste 15 % mai puțin eficiente din punct de vedere al energiei decât nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică, statul membru în cauză modifică cerințele minime de performanță energetică aflate în vigoare în termen de 12 luni după publicarea rezultatelor comparației.

(4)  Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. Statele membre raportează Comisiei și utilizează modelul prevăzut în anexa III la Regulamentul delegat (UE) nr. 244/2012 al Comisiei(28).

Articolul 7

Clădirile noi

(1)  Statele membre se asigură că, începând cu datele următoare, clădirile noi sunt clădiri cu emisii zero, în conformitate cu anexa III:

(a)  de la 1 ianuarie 2026, clădirile noi ocupate, exploatate sau deținute de autoritățile publice; precum și

(b)  de la 1 ianuarie 2028, toate clădirile noi;

Până la aplicarea cerințelor prevăzute la primul paragraf, statele membre asigură că noile clădiri sunt cel puțin clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și că ele îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 5.

(2)  Statele membre se asigură că potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață este calculat în conformitate cu anexa III și publicat prin certificatul de performanță energetică al clădirii ▌începând cu 1 ianuarie 2027, pentru toate clădirile noi.

(2a)  Până la 31 decembrie 2025, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 29 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unui cadru UE armonizat pentru calcularea GWP pe durata ciclului de viață, elaborată în cadrul unui proces incluziv pentru părțile interesate și pe baza cadrului LEVELs și a cadrului EN 15978.

(2b)  Până la 1 ianuarie 2027, pentru a asigura reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, statele membre publică o foaie de parcurs care detaliază introducerea valorilor-limită pentru potențialul de încălzire globală cumulat total pe durata ciclului de viață al tuturor clădirilor noi și stabilește obiective pentru clădirile noi începând cu 2030, luând în considerare o tendință descendentă progresivă, precum și cerințe maxime, detaliate pentru diferitele zone climatice și tipologii de clădiri.

La stabilirea valorilor-limită maxime pentru potențialul de încălzire globală cumulat total pe durata ciclului de viață, statele membre stabilesc valori de referință adecvate pe baza datelor raportate tipologiile de clădiri, în conformitate cu cerințele prevăzute la alineatul (2).

Comisia emite orientări, face schimb de informații cu privire la politicile naționale existente și oferă asistență tehnică statelor membre, la cerere, în scopul stabilirii unor valori de referință naționale adecvate.

Aceste valori-limită maxime trebuie să respecte obiectivele Uniunii de a atinge neutralitatea climatică.

(3)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 29, acte delegate de completare a prezentei directive în vederea adaptării anexei III la progresul tehnologic și la inovare pentru a atinge neutralitatea climatică, a stabilirii unor praguri maxime adaptate de performanță energetică în anexa III pentru clădirile renovate și a coborârii ulterioare, funcție de rentabilitate, a pragurilor maxime de performanță energetică pentru clădirile cu emisii zero.

(4)  Până la... [24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], statele membre se asigură că clădirile noi au niveluri optime de calitate a mediului interior, inclusiv calitatea aerului, confortul termic, o capacitate ridicată de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, printre altele prin intermediul infrastructurii verzi, respectă standardele de protecție împotriva incendiilor și de iluminare de siguranță, atenuează riscurile legate de activitatea seismică intensă și acordă prioritate accesibilității pentru persoanele cu dizabilități. Statele membre abordează, de asemenea, eliminarea carbonului asociat stocării carbonului în clădiri sau pe acestea.

(4a)  Statele membre introduc măsuri pentru a se asigura că nu este autorizată utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili în clădirile noi începând cu... [data transpunerii prezentei directive]. Sistemele de încălzire hibride, cazanele certificate să funcționeze cu combustibili din surse regenerabile și alte sisteme tehnice ale clădirilor care nu utilizează exclusiv combustibili fosili și care respectă cerințele de la articolul 11 alineatul (1) nu sunt considerate sisteme de încălzire pe bază de combustibili fosili în sensul prezentului alineat.

(4b)  Până la 1 ianuarie 2025, Comisia adoptă un act delegat pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor praguri pentru clădirile nou-construite cu emisii zero în sensul anexei III la prezenta directivă, inclusiv o descriere a metodologiei de calcul pentru fiecare tip de clădire și climă aplicată pe baza anexei A la standardele europene esențiale privind performanța energetică a clădirilor în conformitate cu anexa I la prezenta directivă. Statele membre notifică Comisiei valorile lor naționale corespunzătoare, inclusiv o descriere a metodologiei de calcul aplicată pentru fiecare tip de clădire și climat, pe baza anexei A la standardele europene esențiale privind performanța energetică a clădirilor în conformitate cu anexa I la prezenta directivă.

Articolul 7a

Noul Bauhaus european

(1)  Statele membre se asigură că dezvoltatorii proiectelor de renovare a clădirilor primesc informații cu privire la obiectivele și oportunitățile de implicare în inițiativa „Noul Bauhaus european”, în momentul în care solicită consiliere, cer finanțare și când introduc autorizațiilor.

(2)  Statele membre împuternicesc autoritățile locale să conceapă măsuri de sprijin specifice pentru clădirile de referință, menționate în anexa VII la prezenta directivă, care să aibă însemnătate culturală, să fie sustenabile și incluzive, conform inițiativei „Noul Bauhaus european”. Astfel de măsuri pot conține scheme financiare pentru renovări, care prezintă modul în care clădirile individuale sau cartiere întregi pot fi transformate în clădiri și cartiere cu emisii zero, într-un mod accesibil, sustenabil, incluziv social, maximizând în același timp beneficiile mai ample, în cadrul unei abordări participative și ascendente.

(3)  Statele membre introduc foi de parcurs naționale care prevăd producția de elemente de construcție prefabricate adaptabile la nivel local, pentru renovarea clădirilor care asigură diferite funcții, inclusiv legate de estetică, generarea de energie izolantă și infrastructurile verzi, și promovează biodiversitatea, gestionarea apei, accesibilitatea și mobilitatea.

Articolul 8

Clădiri existente

(1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore, performanța energetică a clădirii sau a părții clădirii care a făcut obiectul renovării este îmbunătățită pentru a satisface cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 5, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

Cerințele respective se aplică clădirii renovate sau unității renovate a clădirii în ansamblu. Se pot aplica cerințe suplimentare sau alternative elementelor renovate ale clădirilor.

(2)  De asemenea, statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta faptul că, atunci când un element al unei clădiri care face parte din anvelopa clădirii și care are un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii este modernizat sau înlocuit, performanța energetică a elementului clădirii respectiv îndeplinește cerințele minime de performanță energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

(2a)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, atunci când un sistem tehnic dintr-o clădire este modernizat sau înlocuit, performanța energetică a sistemului este optimizată în conformitate cu articolul 11.

(2b)  Statele membre se asigură că potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață al părților și unităților de clădire care fac obiectul unor renovări majore se calculează pe baza informațiilor deja disponibile privind materialele furnizate sau, dacă acest lucru nu este fezabil din punct de vedere tehnic sau economic, prin valorile de referință.

(3)  În ceea ce privește clădirile care sunt supuse unor renovări majore, statele membre se asigură că este încurajată introducerea sistemelor alternative de înaltă eficiență, în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic. Statele membre asigură, în ceea ce privește clădirile supuse unor renovări majore, introducerea de elemente de încălzire și răcire pasivă, de standarde de calitate privind un mediu interior sănătos, o capacitatea ridicată de atenuare și adaptare la schimbările climatice prin intermediul, printre altele, al infrastructurilor verzi, eliminarea și stocarea carbonului, respectarea standardelor de protecție împotriva incendiilor și atenuarea riscurilor legate de activitatea seismică intensă și eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv azbestul. Statele membre prevăd accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități în clădirile supuse unor renovări majore și clădirile care sunt în curs de renovare și conțin spații comune, cum ar fi intrările, scările, ascensoarele și parcarea, precum și zonele sanitare.

(3a)  Statele membre trebuie să încurajeze utilizarea tehnologiilor digitale pentru analiza, simularea și gestionarea clădirilor, inclusiv în ceea ce privește renovările aprofundate.

(3b)  Statele membre introduc măsuri pentru a se asigura că nu este autorizată utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili în clădirile supuse unei renovări majore, unor renovări aprofundate sau renovării sistemului de încălzire începând cu... [data transpunerii prezentei directive]. Sistemele de încălzire hibride, cazanele certificate să funcționeze cu combustibili din surse regenerabile și alte sisteme tehnice ale clădirilor care nu utilizează exclusiv combustibili fosili și care respectă cerințele de la articolul 11 alineatul (1) nu sunt considerate sisteme de încălzire pe bază de combustibili fosili în sensul prezentului alineat.

Statele membre se asigură că renovările care implică înlocuirea sistemelor tehnice ale clădirilor bazate pe combustibili fosili acordă prioritate gospodăriilor vulnerabile și persoanelor care trăiesc în locuințe sociale.

(3c)   Până la 1 ianuarie 2027, statele membre iau măsuri administrative și financiare speciale pentru a încuraja renovarea în profunzime a clădirilor cu cele mai slabe performanțe, cu mai multe locuințe.

Articolul 9

Standarde minime de performanță energetică

(1)  Statele membre se asigură că clădirile respectă standardele minime de performanță energetică, începând cu clădirile cu cele mai slabe performanțe.

(1a)  Statele membre se asigură că:

(a)  clădirile și unitățile de clădire deținute de organismele publice, printre care instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și cele închiriate de acestea începând cu... [data intrării în vigoare a prezentei directive], ating cel târziu:

(i)  de la 1 ianuarie 2027, cel puțin clasa E de performanță energetică; precum și [AM 20cp1]

(ii)  de la 1 ianuarie 2030, cel puțin clasa D de performanță energetică;

(b)  clădirile și unitățile de clădire nerezidențiale altele decât cele prevăzute la litera (a) ating cel târziu:

(i)  de la 1 ianuarie 2027, cel puțin clasa E de performanță energetică; precum și

(ii)  de la 1 ianuarie 2030, cel puțin clasa D de performanță energetică;

(c)  clădirile și unitățile de clădire rezidențiale ating cel târziu:

(i)  de la 1 ianuarie 2030, cel puțin clasa E de performanță energetică; precum și

(ii)  de la 1 ianuarie 2033, cel puțin clasa D de performanță energetică;

În foaia lor de parcurs menționată la articolul 3 alineatul (1) litera (b), statele membre stabilesc o traiectorie liniară, pentru calificarea până în 2040 și 2050 în clasele de performanță energetică superioare pentru clădirile menționate la prezentul alineat ▌, în conformitate cu traiectoria transformării parcului imobiliar național în clădiri cu emisii zero și cu obiectivul de neutralitate climatică.

(1b)  Statele membre pot scuti locuințele sociale aflate în proprietate publică de la obligația menționată la alineatul (1a) litera (a), când astfel de renovări nu sunt neutre din punctul de vedere al costurilor sau ar conduce la creșteri ale chiriei pentru persoanele care trăiesc în locuințe sociale peste economiile economice la costurile de energie. [AM  35]

(1c)  Comisia poate decide, la cererea motivată a unui stat membru inclusă în planul național de renovare a clădirilor sau într-o modificare ulterioară a acestuia, să permită unui stat membru să ajusteze standardele minime de performanță energetică pentru clădirile rezidențiale și unitățile de clădire menționate la alineatul (1a) litera (c) pentru anumite părți sau subsegmente ale parcului său imobiliar, din motive de fezabilitate economică și tehnică și de disponibilitate a forței de muncă calificate. Statele membre care intenționează să își ajusteze standardele minime de performanță energetică notifică Comisiei măsurile preconizate și îmbunătățirile liniare ale performanței energetice și raportează cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea unor îmbunătățiri echivalente ale performanței clădirilor rezidențiale, ca parte a rapoartelor sale naționale intermediare integrate privind energia și clima, menționate la articolul 3 alineatul (8). Statele membre nu pot scuti în mod disproporționat locuințele închiriate în comparație cu alte segmente ale clădirilor atunci când aplică orice ajustare a standardelor minime de performanță energetică. [AM  36]

(1d)  Ajustarea standardelor minime de performanță energetică menționate la alineatele (1b) și (1c) se aplică unui procent de maximum 22 % din totalul clădirilor rezidențiale menționate la alineatul (1a) litera (c) și nu se aplică după 1 ianuarie 2037. [AM  37]

(2)  Pe lângă standardele minime de performanță energetică stabilite în temeiul alineatului (1), fiecare stat membru stabilește standarde minime de performanță energetică pentru renovarea tuturor celorlalte clădiri existente.

În cazul în care sunt stabilite, standardele minime de performanță energetică sunt concepute având în vedere foaia de parcurs națională și obiectivele pentru ▌2040 și 2050 cuprinse în planul de renovare a clădirilor statului membru și transformarea parcului imobiliar național în clădiri cu emisii zero până în 2050.

(3)  În conformitate cu articolul 15, statele membre sprijină respectarea standardelor minime de performanță energetică prin intermediul tuturor măsurilor următoare:

(a)  furnizarea de măsuri financiare adecvate, inclusiv granturi, în special cele care vizează gospodăriile vulnerabile, gospodăriile cu venituri medii și persoanele afectate de sărăcia energetică ▌, în conformitate cu articolul 22 din Directiva (UE).../... [DEE reformată];

(b)  furnizarea de asistență tehnică, inclusiv servicii de informare, sprijin administrativ și servicii integrate de renovare prin intermediul ghișeelor unice, cu un accent deosebit pe gospodăriile vulnerabile și pe persoanele care trăiesc în locuințe sociale, în conformitate cu articolul 22 din Directiva (UE).../... [DEE reformată]; [AM  39]

(c)  conceperea unor scheme de finanțare publice și private integrate care să ofere stimulente pentru renovările aprofundate și renovările aprofundate și etapizate, conform articolului 15; [AM  40]

(d)  eliminarea barierelor neeconomice, inclusiv a stimulentelor divergente,

(e)  monitorizarea impactului social, în special asupra gospodăriilor celor mai vulnerabile; [AM  42]

(ea)   stabilirea unui cadru care să asigure disponibilitatea unei forțe de muncă suficiente și calificate pentru punerea în aplicare în timp util a standardelor minime de performanță energetică în conformitate cu planurile naționale de renovare a clădirilor, de exemplu prin intermediul unei strategii de facilitare a educației profesionale a tinerilor și a recalificării lucrătorilor, precum și crearea de oportunități de angajare mai atractive. [AM  41]

(4)  În cazul în care o clădire este renovată în vederea respectării unui standard minim de performanță energetică, statele membre asigură respectarea cerințelor minime de performanță energetică pentru elementele clădirii în temeiul articolului 5 și, în cazul renovărilor majore, a cerințelor minime de performanță energetică pentru clădirile existente în temeiul articolului 8.

(4a)   Statele membre promovează stocarea energiei din surse regenerabile pentru a permite autoconsumul de energie din surse regenerabile și pentru a reduce volatilitatea, precum și pentru a promova și a oferi stimulente pentru înlocuirea timpurie și rentabilă a instalațiilor de încălzire, precum și pentru orice optimizare rezultată necesară a sistemelor tehnice aferente ale clădirilor. [AM  43]

(5)  Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice standardele minime de performanță energetică menționate la alineatele (1) și (2) pentru următoarele categorii de clădiri:

(a)  clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, care necesită măsuri adecvate de conservare, sau alte clădiri de patrimoniu, în măsura în care respectarea standardelor ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora sau dacă renovarea acestora nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau economic; [AM 29/rev]

(b)  clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;

(c)  construcții provizorii utilizate pe o perioadă de doi ani sau mai puțin, platforme industriale, ateliere, depozite și stații de alimentare cu infrastructură nerezidențiale, cum ar fi stații de transformare, substații, instalații pentru controlul presiunii, construcții feroviare, precum și clădiri de servicii cu cerere foarte scăzută de energie și încălzire sau răcire și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol utilizate de un sector pentru care există un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică; [AM  44]

(d)  clădiri rezidențiale care sunt utilizate sau destinate a fi utilizate fie mai puțin de patru luni pe an, fie, alternativ, pentru o perioadă limitată în cursul unui an și cu un consum de energie preconizat a reprezenta mai puțin de 25 % din valoarea care ar rezulta în urma utilizării pe tot parcursul anului;

(e)  clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.

(6)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a standardelor minime de performanță energetică menționate la alineatele (1) și (2), inclusiv mecanisme adecvate de monitorizare. Statele membre prevăd cadre de sprijin financiar și garanții sociale adecvate în conformitate cu articolul 15 pentru a respecta standardele minime de performanță energetică.

Măsurile din cadrul de sprijin financiar trebuie să fie suficiente, eficace, transparente și nediscriminatorii, să sprijine realizarea de îmbunătățiri substanțiale ale performanței energetice a clădirilor în cazul în care o îmbunătățire nu este fezabilă din punct de vedere economic și să includă măsuri specifice de sprijinire a gospodăriilor vulnerabile. Măsurile pot include instituirea unui fond de renovare pentru îmbunătățirea performanței energetice, care să acționeze ca o pârghie pentru creșterea investițiilor private și publice pentru proiecte de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor, inclusiv a eficienței energetice și a energiei din surse regenerabile în clădiri sau în componentele acestora.

Dacă este cazul, Comisia prezintă, ca parte a cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034, propuneri legislative pentru a consolida instrumentele financiare existente și pentru a propune alte instrumente financiare ale Uniunii pentru a sprijini punerea în aplicare a prezentei directive. [AM  22cp2]

(6a)   Până la 31 decembrie 2027 și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind progresele înregistrate în direcția îmbunătățirii eficienței energetice și a performanței energetice a clădirilor. Raportul monitorizează și evaluează în special eficacitatea măsurilor financiare existente și prezintă instrumente suplimentare pentru a facilita o tranziție justă, inclusiv mijloace financiare adecvate, la nivelul Uniunii, al statelor membre sau la nivel local, pentru a asigura o tranziție justă și a atenua orice impact socioeconomic negativ, în special în regiunile și comunitățile cele mai afectate. [AM 54]

Articolul 9a

Energia solară în clădiri

(1)  Până la [24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], statele membre se asigură că toate clădirile noi sunt proiectate astfel încât să se optimizeze potențialul acestora de generare a energiei solare, în funcție de radiația solară la fața locului, permițând instalarea ulterioară de tehnologii solare în mod rentabil.

(2)  Statele membre încurajează, prin măsuri de informare și scheme de autorizare bine țintite, instalarea de instalații de energie solară în toate clădirile care sunt supuse unor renovări majore sau unor renovări aprofundate, în combinație cu renovarea anvelopei clădirii, cu înlocuirea sistemelor tehnice ale clădirilor și cu instalarea de echipamente cu stocare a energiei electrice, infrastructură de încărcare cu energie electrică fotovoltaică, tehnologie pentru pompele de căldură și sisteme de automatizare și control al clădirilor.

(3)  Statele membre prevăd instalarea de instalații de energie solară, dacă acest lucru este posibil tehnic și fezabil economic și funcțional, după cum urmează:

(a)  până la... [24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], pentru toate clădirile publice noi și nerezidențiale noi;

(b)  până la 31 decembrie 2026, pentru toate clădirile publice și nerezidențiale existente;

(c)  până la 31 decembrie 2028, pentru toate clădirile nerezidențiale noi și parcările acoperite;

(d)  până la 31 decembrie 2032, pentru toate clădirile care vor fi supuse unei renovări majore.

(4)  Statele membre stabilesc și pun la dispoziția publicului criterii la nivel național pentru punerea în aplicare a termenelor prevăzute la alineatul (3) și eventuale derogări pentru anumite tipuri de clădiri, în conformitate cu potențialul tehnic și economic evaluat al instalațiilor de energie solară și cu caracteristicile clădirilor care fac obiectul acestor obligații.

(5)  Montarea de instalații de energie solară adecvate pe toate clădirile rezidențiale noi și pe parcările acoperite, precum și pe toate clădirile supuse unor renovări majore, astfel cum se prevede la alineatul (3) literele (c) și (d), se combină cu izolarea podului și a acoperișului, după caz, ținând seama de arhitectura clădirii. Montarea de instalații de energie solară vizate la alineatul (3) se coroborează cu procesul de acordare a autorizațiilor pentru instalarea de echipamente de energie solară în structuri artificiale, prevăzut la articolul 16c din Directiva (UE) 2018/2001 [Directiva privind energia din surse regenerabile modificată, propusă prin COM(2022)0222]. Pentru instalațiile solare cu o putere mai mică de 50 kW, statele membre permit o procedură de notificare simplă, conform articolului 17 din Directiva (UE) 2018/2001.

(6)  În planurile lor naționale de renovare a clădirilor, statele membre stabilesc o traiectorie cu obiective formulate în cifre pentru contribuția lor națională la instalarea energiei solare și a pompelor de căldură în clădiri.

(7)  Statele membre se asigură că cadrele lor de reglementare oferă capacitățile administrative, tehnice și financiare și stimulentele necesare pentru folosirea energiei solare în clădiri, inclusiv în combinație cu sistemele tehnice ale clădirilor, cum ar fi bateriile casnice, pompele de căldură pentru consum propriu sau pompe de căldură de mari dimensiuni care distribuie căldură prin rețeaua locală de termoficare. Statele membre asigură condiții de concurență loială în materie de reglementare pentru toate tehnologiile solare și de încălzire.

(8)  Statele membre se asigură că reprezentanții autorităților naționale de reglementare, ai operatorilor de sisteme de distribuție, ai comunităților de energie din surse regenerabile, ai furnizorilor de servicii de stocare ai organizațiilor de consumatori și ai altor părți interesate evaluează necesitatea măsurilor suplimentare cu privire la sistemul de distribuție pentru a atinge obiectivele prezentului articol. Această evaluare include conectarea și achiziționarea necesare pentru producerea flexibilă de energie distribuită, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului(29) și ale Directivei (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului(30), în special luând în considerare condițiile de concurență echitabile necesare și remunerarea echitabilă a clienților activi și a comunităților energetice.

(9)  Statele membre încurajează măsurile de asigurare a protecției împotriva incendiilor a instalațiilor de energie solară din clădiri, inclusiv în combinație cu sistemele tehnice ale clădirilor, cum ar fi bateriile casnice sau pompele de căldură pentru consum propriu.

Articolul 10

Pașapoarte de renovare

(1)  Până la 31 decembrie 2023, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unui cadru european comun pentru pașapoartele de renovare, pe baza criteriilor stabilite la alineatul (3) de la prezentul articol.

(2)  Până la 31 decembrie 2024, statele membre introduc un sistem de pașapoarte de renovare care aplică cadrul comun stabilit în conformitate cu alineatul (1).

(2a)   Statele membre se asigură că pașapoartele de renovare sunt sprijinite financiar în cadrul planurilor naționale de renovare a clădirilor, pentru a nu crea astfel o barieră, în special pentru proprietarii care dețin numai locuința în care trăiesc. Statele membre se asigură că pașapoartele de renovare a clădirilor sunt oferite cu sprijinul financiar corespunzător pentru gospodăriile vulnerabile care doresc să își renoveze clădirile, integral sau parțial.

(3)  Pașaportul de renovare respectă următoarele cerințe:

(a)  este emis sub formă digitală într-un format potrivit pentru imprimare, de un expert calificat și certificat, în urma unei vizite la fața locului;

(b)  cuprinde o foaie de parcurs detaliată privind renovarea, care indică un număr maxim de etape de renovare care decurg una din cealaltă, în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”, pentru a realiza o renovare aprofundată în conformitate cu obiectivul de a transforma clădirea într-o clădire cu emisii zero până cel târziu în 2050, subliniind modul în care se pot atinge standarde minime de performanță energetică, precum și măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului ciclu de viață în procesul de renovare;

(c)  indică beneficiile preconizate în ceea ce privește economiile de energie, economiile de facturi la energie și reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului ciclu de viață, indicând etapele de renovare care urmează să conducă la îmbunătățirile respective;

(ca)   conține informații cu privire la o posibilă racordare la o rețea eficientă de termoficare, la ponderea producției individuale sau colective și a autoconsumului de energie din surse regenerabile;

(cb)   conține informații privind o serie de costuri estimate pentru fiecare etapă de renovare recomandată, precum și costurile estimate ale unei renovări aprofundate într-o singură etapă, ca scenariu de referință;

(cc)   cuprinde lista materialelor, informații privind circularitatea produselor de construcții, precum și beneficiile mai ample legate de sănătate, confort, calitatea mediului interior, siguranță - protecția împotriva incendiilor, siguranța circuitului electric și protecția seismică, precum și îmbunătățirea capacității de adaptare a clădirii la schimbările climatice;

(d)  conține informații cu privire la sprijinul financiar și tehnic potențial și datele de contact actualizate ale celui mai apropiat ghișeu unic înființat conform articolului 15a;

(da)  conține informații privind orice renovări majore efectuate asupra clădirii, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (1), precum și orice modernizare sau înlocuire a unui element al clădirii care face parte din anvelopa clădirii și care are un impact important asupra performanței energetice a anvelopei clădirii, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (2).

Pașaportul de renovare poate conține și alte informații, funcție de componența gospodăriei și orice lucrări de renovare planificate, inclusiv cele care nu sunt legate de performanța energetică, în conformitate cu legislația și practicile naționale.

(3a)   Statele membre facilitează integrarea pașapoartelor de renovare în registrul digital al clădirilor, colectând informații tehnice și juridice cu date esențiale pentru ca proprietarii să poată planifica și executa renovări aprofundate și renovări aprofundate etapizate.

Articolul 11

Sisteme tehnice ale clădirilor

(1)  În scopul optimizării utilizării energiei de către sistemele tehnice ale clădirilor, statele membre stabilesc cerințe referitoare la sisteme, folosind tehnologii de economisire a energiei, în ceea ce privește performanța energetică globală, instalarea corectă și dimensionarea, reglarea și controlul corespunzătoare ale sistemelor tehnice ale clădirilor care sunt instalate în clădirile noi sau existente și, dacă este cazul, echilibrarea hidraulică. La stabilirea cerințelor, statele membre țin seama de condițiile de proiectare și de condițiile tipice sau medii de funcționare și asigură utilizarea echipamentelor care îndeplinesc criteriile pentru cele mai înalte clase de eficiență energetică disponibile în conformitate cu actele juridice relevante ale Uniunii privind etichetarea energetică, ținând seama de eficiența sistemului și de principiul „eficiența energetică înainte de toate”.

Cerințele referitoare la sisteme se stabilesc pentru sistemele tehnice noi ale clădirilor, pentru înlocuirea și pentru îmbunătățirea acestor sisteme și se aplică în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

Statele membre stabilesc cerințe legate de emisiile de gaze cu efect de seră sau de tipul de combustibil utilizat de generatoarele de căldură, cu condiția ca aceste cerințe să fie neutre din punct de vedere tehnologic și conforme cu obiectivul de a elimina treptat utilizarea combustibililor fosili pentru încălzire și răcire. Statele membre se asigură că cerințele pe care le stabilesc pentru sistemele tehnice ale clădirilor ating cel puțin cele mai recente niveluri optime din punctul de vedere al costurilor și țin seama de standardele relevante de optimizare economică și de mediu pentru dimensionare.

Statele membre se asigură că înlocuirea sistemelor tehnice învechite și ineficiente ale clădirilor, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, face parte din etapele prevăzute într-un pașaport de renovare, în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”.

(2)  Statele membre prevăd obligația ▌ca noile clădiri să fie echipate cu dispozitive cu autoreglare pentru reglarea separată a temperaturii în fiecare cameră sau, dacă este justificat, într-o zonă desemnată încălzită sau răcită din unitatea de clădire și, unde este cazul, cu echilibrare hidraulică. Instalarea unor astfel de dispozitive cu autoreglare și, dacă este cazul, cu echilibrare hidraulică în clădirile existente este obligatorie atunci când se înlocuiesc generatoarele de căldură sau de frig, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.

(3)  Statele membre impun instalarea de dispozitive de măsurare și control pentru monitorizarea și reglementarea calității mediului la nivelul unității relevante și, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, în următoarele clădiri:

(a)   clădiri cu emisii zero;

(b)  clădiri noi;

(c)   clădiri existente care sunt supuse unei renovări majore;

(d)  clădiri nerezidențiale cu o putere nominală utilă pentru sistemele de încălzire, sistemele de răcire sau sistemele combinate de încălzire și răcire a spațiilor de peste 70 kW;

(e)  clădiri publice și clădiri care furnizează servicii sociale de interes general, cum ar fi educația, sănătatea și asistența socială.

Atunci când analizează fezabilitatea economică a unei instalații, așa cum se menționează la primul paragraf, statele membre țin seama și de beneficiile măsurabile pentru sănătate ale acesteia.

Statele membre se asigură că datele privind calitatea mediului interior și alte date relevante colectate prin intermediul dispozitivelor de măsurare și control sunt interoperabile cu registrele digitale ale clădirilor în conformitate cu articolul 19 alineatul (6) și în conformitate cu normele Uniunii și cu normele naționale de protecție a datelor.

(4)  Statele membre se asigură că, la instalarea sau modificarea unui sistem tehnic al unei clădiri, performanța energetică globală și, dacă este cazul, a GWP pe durata ciclului de viață a ▌ sistemului complet ▌este ameliorată și, dacă este cazul, susținută de date privind performanța în timpul utilizării. Rezultatele sunt documentate într-un registru digital al clădirii și transmise proprietarului și locatarului clădirii pentru a rămâne disponibile și pentru a putea fi folosite în scopul verificării conformității cu cerințele minime stabilite în temeiul alineatului (1) și al eliberării de certificate de performanță energetică.

Statele membre pot adopta noi stimulente și fonduri pentru a încuraja trecerea de la sistemele de încălzire și răcire pe bază de combustibili fosili la sistemele bazate pe combustibili nefosili, însoțite de investiții în locuințe care ameliorează eficiența energetică.

(4a)   Statele membre stabilesc cerințe pentru a se asigura că, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, clădirile nerezidențiale sunt echipate cu sisteme de automatizare și de control ale clădirilor, după cum urmează:

(a)  până la 31 decembrie 2024, clădirile nerezidențiale cu o putere nominală utilă pentru sistemele de încălzire, sistemele de răcire sau sistemele combinate de încălzire și ventilare a spațiilor de peste 290 kW;

(b)  până la 31 decembrie 2029, clădirile nerezidențiale cu o putere nominală utilă pentru sistemele de încălzire, sistemele de răcire sau sistemele combinate de încălzire și ventilare a spațiilor de peste 70 kW.

Statele membre stabilesc parametri clari pentru stabilirea fezabilității economice a echipării clădirilor nerezidențiale cu sisteme de automatizare și control al clădirilor.

(4b)   Sistemele de automatizare și de control ale clădirilor menționate la alineatul (4a) sunt capabile:

(a)  să monitorizeze, să înregistreze, să analizeze și să permită ajustarea în mod continuu a utilizării energiei;

(b)  să analizeze eficiența energetică a clădirii față de un criteriu de referință, să detecteze pierderile de eficiență ale sistemelor tehnice ale clădirii și să informeze persoana responsabilă cu instalațiile sau cu administrarea tehnică a clădirii în ceea ce privește oportunitățile de îmbunătățire a eficienței energetice;

(c)  să permită comunicarea cu sistemele tehnice conectate ale clădirilor și cu alte dispozitive din interiorul clădirii și să fie interoperabile cu sistemele tehnice ale clădirilor care au tipuri diferite de tehnologii brevetate, de dispozitive și de producători;

(d)  să monitorizeze eficace calitatea mediului interior pentru a asigura sănătatea și siguranța ocupanților.

(4c)   Statele membre stabilesc cerințe pentru a se asigura că, dacă este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, de la 1 ianuarie 2025 clădirile rezidențiale noi și clădirile rezidențiale care sunt supuse unor renovări majore cu o putere nominală utilă pentru sistemele de încălzire, sistemele de răcire sau sistemele combinate de încălzire, răcire și ventilare a spațiilor cu o putere de peste 70 kW sunt echipate cu următoarele:

(a)  funcționalitatea de monitorizare electronică continuă a sistemelor din clădire la nivelul relevant al clădirii și al unității, care măsoară eficiența sistemelor și informează proprietarii sau administratorii clădirilor în cazul unor variații semnificative și și când este necesară o revizie a sistemului;

(b)  funcționalități de control și echilibrare eficace pentru a asigura generarea, distribuția, stocarea și utilizarea optimă a energiei;

(c)  flexibilitate din punctul de vedere al cererii;

(d)  un sistem eficace de monitorizare a calității mediului interior pentru a asigura sănătatea și siguranța ocupanților.

(4d)  Pe lângă cerințele stabilite la alineatul (4c), clădirile rezidențiale cu o suprafață utilă mai mare de 1 000 m² trebuie, de asemenea, să fie echipate cu funcționalități care să permită toate elementele următoare:

(a)  analiza comparativă a eficienței energetice a clădirii, detectarea pierderilor de eficiență ale sistemelor tehnice ale clădirii și informarea persoanei responsabile cu instalațiile sau cu administrarea tehnică a clădirii în ceea ce privește posibilitățile de îmbunătățire a eficienței energetice;

(b)  comunicarea cu sistemele tehnice conectate ale clădirilor și cu alte dispozitive din interiorul clădirii și interoperabilitatea cu sistemele tehnice ale clădirilor care au alte tipuri de tehnologii brevetate, de dispozitive și alți producători.

(4e)  Statele membre solicită ca, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, clădirile nerezidențiale să fie echipate cu sisteme automate de control al iluminatului. Sistemele automate de iluminat trebuie să fie capabile să îndeplinească toate sarcinile următoare:

(a)   să controleze ocuparea pe zone pentru iluminatul interior cu detectare automată;

(b)   să regleze automat pe zone puterea luminoasă în funcție de nivelul de lumină naturală când aceasta este prezentă;

(c)   să permită monitorizarea continuă, înregistrare și detectarea defecțiunilor;

(d)   să permită controlul de către utilizatorul final;

(e)   să permită comunicarea cu sistemele tehnice relevante ale clădirilor conectate în interiorul clădirii.

Articolul 11a

Calitatea mediului în interior

(1)  Statele membre stabilesc cerințe pentru aplicarea de standarde adecvate de calitate a mediului interior al clădirilor cu scopul de a menține un mediu interior sănătos.

(2)  Până la ... [24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], statele membre stabilesc cerințe în conformitate cu indicatori măsurabili pe baza celor din cadrul LEVELs.

Indicatorii de calitate a mediului interior sunt măsurați în interiorul clădirii și includ cel puțin:

(a)  nivelul de dioxid de carbon;

(b)  temperatura și confortul termic;

(c)  umiditatea relativă;

(d)  nivelul iluminării pe timp de zi sau niveluri de lumină naturală adecvate;

(e)  rata de ventilație sub formă de număr de schimburi de aer pe oră;

(f)  confortul acustic în încăperi, cum ar fi controlul timpului de reverberare, nivelul de zgomot de fond și inteligibilitatea vorbirii.

Pulberile în suspensie ale emisiilor din surse interioare și limitele poluanților vizați din surse interioare, privind compușii organici volatili, clasificate drept cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008(31), inclusiv formaldehida, se raportează pe baza datelor disponibile la nivel de produs sau pe baza măsurării directe, dacă este disponibilă, a surselor relevante în raport cu mediul interior al clădirii.

(3)  Comisia este abilitată să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unui cadru metodologic pentru calcularea standardelor de calitate a mediului interior.

(4)  Statele membre se asigură că clădirile noi și clădirile care sunt supuse unei renovări majore respectă standardele adecvate de calitate a mediului interior.

Articolul 12

Infrastructura pentru mobilitate durabilă

(1)  În ceea ce privește clădirile nerezidențiale noi și clădirile nerezidențiale supuse unor renovări majore, dacă renovarea respectivă include parcarea sau instalațiile electrice ale clădirii, în cazul în care aceste clădiri au mai mult de cinci locuri de parcare, dacă parcarea este situată în interiorul clădirii, este adiacentă fizic clădirii sau are o legătură clară cu clădirea, statele membre asigură instalarea:

(a)  ▌a cel puțin unui punct de reîncărcare pentru fiecare cinci locuri de parcare;

(b)  ▌precablării pentru fiecare loc de parcare pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice, bicicletele asistate electric și alte tipuri de vehicule din categoria L; precum și

(c)  de spații de parcare pentru biciclete reprezentând cel puțin 15 % din capacitatea totală de utilizare a clădirilor nerezidențiale, luând în considerare spațiul necesar și pentru bicicletele cu dimensiuni mai mari decât bicicletele standard.

Statele membre se asigură că precablarea este dimensionată astfel încât să permită utilizarea simultană și eficientă a numărului preconizat de puncte de reîncărcare și sprijină, unde este cazul, instalarea unui sistem de încărcare sau reîncărcare, în măsura în care este fezabil și justificat din punct de vedere tehnic și economic.

Prin derogare de la primul paragraf litera (a), pentru noile clădiri de birouri și clădiri de birouri supuse unor renovări majore, prevăzute cu mai mult de cinci locuri de parcare, statele membre asigură instalarea a cel puțin unui punct de reîncărcare pentru fiecare două locuri de parcare.

(2)  În ceea ce privește toate clădirile nerezidențiale cu peste douăzeci de locuri de parcare și dacă este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, statele membre asigură până la 1 ianuarie 2027 instalarea a cel puțin unui punct de reîncărcare pentru fiecare zece locuri de parcare și a ▌unui spațiu de parcare pentru biciclete, reprezentând cel puțin 15 % din capacitatea totală de utilizare a clădirii și cu spațiu necesar și pentru bicicletele cu dimensiuni mai mari decât bicicletele standard. În cazul clădirilor deținute sau ocupate de autoritățile publice, statele membre asigură precablarea pentru cel puțin unul din două locuri de parcare până la 1 ianuarie 2033.

(3)  Statele membre pot adapta cerințele privind numărul de locuri de parcare pentru biciclete în conformitate cu alineatele (1) și (2) pentru categorii specifice de clădiri nerezidențiale, sub rezerva unei evaluări de către autoritățile locale, ținând seama de caracteristicile locale, inclusiv de condițiile demografice, geografice și climatice ▌.

(4)  În ceea ce privește clădirile rezidențiale noi și clădirile rezidențiale supuse unor renovări majore, dacă renovarea respectivă include parcarea sau instalațiile electrice ale clădirii, în cazul în care au mai mult de trei locuri de parcare, dacă parcarea este situată în interiorul clădirii, este adiacentă fizic clădirii sau are o legătură clară cu clădirea, statele membre asigură instalarea:

(a)  în clădirile rezidențiale noi, de precablare pentru fiecare loc de parcare și, în clădirile rezidențiale supuse unei renovări majore, de precablare sau, în cazul în care acest lucru nu este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, de infrastructură încastrată pentru fiecare loc de parcare pentru a permite instalarea, într-o etapă ulterioară, de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice și biciclete asistate electric și alte tipuri de vehicule din categoria L; Statele membre se asigură că precablarea este dimensionată astfel încât să permită utilizarea simultană a punctelor de reîncărcare aferente tuturor locurilor de parcare;

(aa)  a cel puțin unui punct de reîncărcare;

(b)  a cel puțin două locuri de parcare pentru biciclete pentru fiecare locuință în clădirile rezidențiale noi;

(ba)  a cel puțin două locuri de parcare pentru biciclete pentru fiecare locuință din clădirile rezidențiale supuse unei renovări majore, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnologic și economic;

(bb)  în clădirile rezidențiale noi cu cel puțin trei locuințe și unde nu există locuri de parcare pentru autoturisme, a cel puțin două locuri de parcare pentru biciclete pentru fiecare locuință, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnologic și economic.

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot adapta cerințele privind numărul de locuri de parcare pentru biciclete, sub rezerva unei evaluări de către autoritățile locale și ținând seama de caracteristicile locale, inclusiv de condițiile demografice, geografice și climatice.

(5)  Statele membre pot decide să nu aplice alineatele (1), (2) și (4) anumitor categorii de clădiri în cazul în care precablarea necesară s-ar baza pe microsisteme izolate sau clădirile sunt situate în regiuni ultraperiferice în sensul articolului 349 din TFUE, în cazul în care aplicarea respectivelor alineate ar conduce la probleme semnificative pentru funcționarea sistemului energetic local și ar pune în pericol stabilitatea rețelei locale.

(5a)  În urma unei cereri motivate din partea unui stat membru, Comisia poate decide să permită statului membru respectiv să adapteze cerințele de la alineatele (1) și (2) pentru categorii specifice de clădiri în cazul în care:

(a)  clădirea este deținută și ocupată de o microîntreprindere, o întreprindere mică sau mijlocie, așa cum sunt definite la articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei(32); sau

(b)  clădirile sunt utilizate temporar, în conformitate cu articolul (9).

(5b)  Statele membre pot adapta cerințele privind numărul de locuri de parcare în conformitate cu alineatele (1), (2) și (4) pentru anumite categorii de clădiri rezidențiale și nerezidențiale în cazul în care îndeplinirea cerințelor prevăzute la alineatele (1), (2) și (4) ar duce la costuri disproporționate, ar fi nefezabilă din punct de vedere economic ori nejustificată, sau în cazul în care condițiile locale nu justifică îndeplinirea cerințelor. [AM 5]

(6)  Statele membre se asigură că punctele de reîncărcare menționate la alineatele (1), (2) și (4) de la prezentul articol sunt capabile de încărcare inteligentă și, după caz, de încărcare bidirecțională și că sunt exploatate pe baza unor protocoale și standarde de comunicare neprotejate și nediscriminatorii, în mod interoperabil și în conformitate cu orice standarde și protocoale juridice din actele delegate adoptate în temeiul articolului 19 alineatul (6) și al articolului 19 alineatul (7) din Regulamentul (UE).../... [AFIR].

(7)  Statele membre se asigură că operatorii de puncte de reîncărcare care nu sunt accesibile publicului le exploatează în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE).../... [AFIR], după caz.

(8)  Statele membre prevăd măsuri în vederea încurajării, simplificării, armonizării și accelerării procedurii de instalare a punctelor de reîncărcare în clădirile rezidențiale și nerezidențiale noi și existente, mai ales ale asociațiilor de coproprietari, și elimină obstacole în materie de reglementare, inclusiv privind procedurile de autorizare și de aprobare de către autoritățile publice sau operatorii de rețea, fără a aduce atingere legislației referitoare la proprietate și închiriere din statele membre, și asigură „dreptul de încărcare” pentru toți în Uniune. Statele membre elimină barierele din calea instalării de puncte de reîncărcare în clădirile rezidențiale prevăzute cu spații de parcare, în special necesitatea de a obține consimțământul proprietarului sau al coproprietarilor pentru un punct de reîncărcare privat pentru uz propriu. O cerere a locatarilor sau a coproprietarilor de a instala echipamente de încărcare într-un loc de parcare poate fi refuzată dacă există motive serioase și legitime pentru un astfel de refuz.

Statele membre garantează că intervalul dintre depunerea cererii de instalare a unui punct de reîncărcare într-o clădire de către un locatar sau un proprietar și instalarea acestuia este rezonabil și, în orice caz, nu depășește șase luni.

Până la 1 ianuarie 2025 Comisia publică orientări care să precizeze standardele și protocoalele care trebuie recomandate autorităților publice naționale și locale în ceea ce privește siguranța la incendiu în parcările acoperite.

Statele membre asigură disponibilitatea asistenței tehnice pentru proprietarii și locatarii clădirilor care doresc să instaleze puncte de reîncărcare și locuri de parcare pentru biciclete.

În ceea ce privește clădirile rezidențiale existente care au mai mult de trei locuri de parcare, statele membre introduc măsuri pentru a asigura instalarea precablării pentru spațiile de parcare, proporțional cu numărul de vehicule electrice ușoare cu baterii înregistrate pe teritoriul lor.

(8a)  Pentru proprietarii și locatarii clădirilor care nu au posibilitatea de a instala un punct de reîncărcare la locul lor de reședință, statele membre introduc măsuri care să le permită să solicite instalarea unui punct de reîncărcare cu acces public în apropierea locului lor de reședință, în conformitate cu obiectivele Regulamentului (UE) .../... [AFIR]. Statele membre introduc măsuri pentru a garanta că numărul de puncte de reîncărcare cu acces public instalate corespunde numărului de cereri primite în aceeași zonă.

(9)  Statele membre asigură coerența politicilor pentru clădiri, pentru mobilitatea activă și ecologică, pentru climă, energie, biodiversitate și pentru planificarea urbană.

Pentru a asigura o combinație eficientă între electromobilitatea privată, mobilitatea activă și transportul public, statele membre sprijină autoritățile locale în elaborarea și implementarea planurilor de mobilitate urbană durabilă, cu un accent special pe integrarea politicii în domeniul locuințelor în mobilitatea durabilă și planificarea urbană.

Articolul 13

Gradul de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente

(1)  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 29 privind un sistem comun opțional al Uniunii pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente. Evaluarea se bazează pe analizarea capacității unei clădiri sau a unei unități de clădire de a-și adapta funcționarea la nevoile ocupantului, în special în ceea ce privește calitatea mediului interior, și la rețea și de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală.

În conformitate cu anexa IV, sistemul comun opțional al Uniunii pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente stabilește:

(a)  definiția indicatorului gradului de pregătire pentru soluții inteligente; ▌

(b)  o metodologie prin care acesta ar urma să fie calculat.

(2)  Până la 31 decembrie 2024 Comisia adoptă, în conformitate cu articolul 29, un act delegat de modificare a prezentei directive prin care solicită aplicarea obligatorie, până la aceeași dată, a schemei comune a Uniunii de evaluare a gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente, în conformitate cu anexa IV, în cazul clădirilor nerezidențiale cu o putere nominală utilă pentru sistemele de încălzire, sistemele de climatizare sau pentru sistemele combinate de încălzire, climatizare și ventilare a spațiilor de peste 290 kW. De la 1 ianuarie 2030, sistemul comun al Uniunii se aplică clădirilor nerezidențiale cu o putere nominală utilă de 70 kW.

(3)  Comisia adoptă, după consultarea părților interesate relevante, un act de punere în aplicare care detaliază modalitățile tehnice de implementare efectivă a sistemului menționat la alineatul (1), inclusiv un calendar pentru o fază de testare fără caracter obligatoriu la nivel național, și care clarifică relația complementară a sistemului față de certificatele de performanță energetică menționate la articolul 16.

Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 30 alineatul (3).

(4)  Până la 31 decembrie 2024 și după consultarea părților interesate relevante, Comisia adoptă un act de punere în aplicare care detaliază modalitățile tehnice pentru punerea în aplicare eficace a schemei menționate la alineatul (2) în cazul clădirilor nerezidențiale cu o putere nominală utilă pentru sistemele de încălzire, de climatizare sau pentru sistemele combinate de încălzire, climatizare și ventilare de peste 290 kW.

Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 30 alineatul (3).

Articolul 14

Schimbul de date

(1)  Statele membre se asigură că proprietarii, locatarii și administratorii clădirilor pot avea acces direct la datele din sistemele lor de clădiri, inclusiv la datele sistemelor tehnice ale clădirilor. Cu consimțământul acestora, accesul sau datele sunt puse la dispoziția unui terț, sub rezerva acordului contractual existent. Statele membre mandatează utilizarea standardelor internaționale și a formatelor de gestionare pentru datele schimbate și facilitează interoperabilitatea deplină a serviciilor și a schimbului de date în cadrul Uniunii în conformitate cu alineatul (5). Datele agregate și anonimizate ale sistemelor clădirilor sunt puse la dispoziția publicului.

În sensul prezentei directive, datele din sistemele clădirilor includ datele brute relevante referitoare la performanța energetică a elementelor clădirii, performanța energetică a serviciilor clădirii, durata de viață proiectată a sistemului de încălzire, senzorii, sistemele de automatizare și control al clădirilor, contoarele și punctele de încărcare pentru electromobilitate și sunt puse în legătură cu registrul digital al clădirii. Atât datele prelucrate, cât și cele neprelucrate sunt considerate acceptabile în sensul prezentului articol, cu condiția ca acestea să îndeplinească cerințele prevăzute la primul paragraf.

(1a)   Statele membre se asigură că autoritățile locale au acces la datele privind performanța energetică a clădirilor de pe teritoriul lor, acces necesar pentru a facilita elaborarea de planuri de încălzire și răcire, și includ sistemele operaționale de informații geografice și bazele de date conexe, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(33). Statele membre se asigură că autoritățile locale dispun de resursele necesare pentru gestionarea datelor și a informațiilor.

(2)  Atunci când stabilesc normele privind gestionarea și schimbul de date, statele membre sau, în cazul în care un stat membru a prevăzut acest lucru, autoritățile competente desemnate urmează normele armonizate ale Uniunii stipulate în actele de punere în aplicare așa cum se prevede la alineatul (5), precum și cadrul juridic aplicabil al Uniunii. Normele privind accesul și eventualele taxe nu trebuie să constituie un obstacol și nici să nu creeze discriminare pentru terți în ceea ce privește accesul la datele sistemelor clădirii.

(3)  Nu se percep costuri suplimentare proprietarului, chiriașului sau administratorului clădirii pentru accesul la datele lor sau pentru o cerere de punere a datelor la dispoziția unui terț, sub rezerva acordului contractual existent. Statele membre sunt responsabile cu stabilirea tarifelor relevante pentru accesul la date al altor părți eligibile, cum ar fi instituțiile financiare, agregatorii energetici, furnizorii de energie, furnizorii de servicii energetice și institutele naționale de statistică sau alte autorități naționale responsabile cu elaborarea, producerea și difuzarea statisticilor europene. Statele membre sau, după caz, autoritățile competente desemnate se asigură că orice taxe impuse de entitățile reglementate care furnizează servicii de date sunt rezonabile și justificate în mod corespunzător. Statele membre stimulează schimbul de date privind sistemele clădirilor.

(4)  Normele privind accesul la date și stocarea datelor în temeiul prezentei directive sunt conforme cu dreptul relevant al Uniunii. Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prezentei directive se efectuează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului.

(4a)  Până la 31 decembrie 2023, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 29 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor cerințe de interoperabilitate și a unor proceduri nediscriminatorii și transparente de acces la datele menționate la prezentul articol.

(5)  Până la 31 decembrie 2023 Comisia adoptă acte de punere în aplicare care detaliază cerințele de interoperabilitate și procedurile nediscriminatorii și transparente de acces la date menționate la prezentul articol.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 30 alineatul (2).

Comisia inițiază o strategie de consultare, stabilind obiective ale consultării, părțile interesate vizate și activitățile de consultare pentru elaborarea actelor de punere în aplicare.

Articolul 15

Stimulente financiare, competențe și bariere de piață

(1)  Statele membre oferă finanțare adecvată și măsuri de sprijin în combinație cu alte instrumente ale Uniunii precum Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și fondurile politicii de coeziune. Acestea rezervă sume adecvate în implementarea programelor Uniunii și în mecanismele financiare naționale pentru renovări și consacră o finanțare adecvată eliminării barierelor de piață și stimulării investițiilor necesare în renovări energetice în conformitate cu planul lor național de renovare a clădirilor și în vederea transformării parcului lor imobiliar în clădiri cu emisii zero până în 2050, inclusiv prin promovarea și simplificarea utilizării parteneriatelor public-privat.

Statele membre se asigură că cererile și procedurile de finanțare sunt simple și raționalizate pentru a facilita accesul gospodăriilor la finanțare.

(1a)  Finanțarea publică acoperă costurile inițiale asociate renovărilor cu care se confruntă gospodăriile. Statele membre facilitează accesul la împrumuturi bancare abordabile, la linii de credit speciale sau la renovări finanțate integral din fonduri publice.

Stimulentele financiare sub formă de granturi sau garanții țin seama de parametrii bazați pe venituri atunci când alocă sprijin financiar pentru a se asigura că acestea vizează în mod prioritar gospodăriile vulnerabile și persoanele care trăiesc în locuințe sociale, în conformitate cu articolul 22 din Directiva (UE).../... [DEE reformată]. Statele membre dezvoltă mecanisme speciale pentru renovări care măresc eficiența energetică, în special măsuri financiare, și se asigură că fiecare program național de sprijin financiar conține sume special destinate gospodăriilor vulnerabile, care corespund nevoilor acestora. Statele membre pot utiliza fondurile naționale pentru eficiență energetică pentru a finanța mecanisme și programe speciale în temeiul articolului 28 din Directiva (UE).../... [DEE reformată].

(2)  Statele membre iau măsurile de reglementare adecvate pentru a elimina barierele neeconomice din calea renovării clădirilor. În ceea ce privește clădirile cu mai multe unități de clădire, astfel de măsuri pot include eliminarea cerințelor privind unanimitatea în structurile de coproprietate, adaptarea mandatului și responsabilităților administratorilor de clădiri în gestionarea proiectelor de renovare energetică sau permiterea ca structurile de coproprietate să fie beneficiari direcți ai sprijinului financiar cum ar fi împrumuturile sau subvențiile.

(3)  Statele membre utilizează în mod optim, din punctul de vedere al costurilor, finanțarea națională și finanțarea disponibilă stabilite la nivelul Uniunii, în special Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social pentru climă, fondurile politicii de coeziune, InvestEU, veniturile din licitații provenite din comercializarea certificatelor de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE [ETS modificată] și alte surse de finanțare publică. Aceste surse de finanțare sunt utilizate în conformitate cu un scenariu care să ducă la crearea unui stoc imobiliar cu emisii zero până în 2050.

(4)  Pentru a sprijini mobilizarea investițiilor, statele membre se asigură că există instrumente financiare și de finanțare favorabile, și anume împrumuturi pentru eficiență energetică și credite ipotecare pentru renovarea clădirilor, contracte de performanță energetică, mecanisme de tipul achitării prin energia economisită („pay as you save”), stimulente fiscale, inclusiv cote de impozitare reduse pentru lucrările și materialele de renovare, scheme de finanțare pe bază de impozitare, scheme de finanțare pe bază de facturi, fonduri de garantare, standarde pentru portofoliile de credite ipotecare, instrumente economice pentru stimularea măsurilor de suficiență și circulare, fonduri care vizează renovări în profunzime și fonduri care vizează renovări cu un prag minim semnificativ de economii de energie specifice și reduceri specifice ale emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului ciclu de viață.

Statele membre se asigură că informațiile despre finanțarea disponibilă și instrumentele financiare sunt puse la dispoziția publicului într-o manieră ușor accesibilă și transparentă, inclusiv prin mijloace digitale.

Statele membre și autoritățile financiare relevante trec în revistă legislația aplicabilă și elaborează măsuri de sprijin pentru a facilita utilizarea împrumuturilor pentru renovare și a creditelor ipotecare pentru eficiență energetică, precum și dezvoltarea de produse de creditare inovatoare consacrate finanțării renovărilor aprofundate și renovărilor aprofundate efectuate în etape, în conformitate cu etapele pașapoartelor de renovare. Comisia și Banca Europeană de Investiții asigură accesul la finanțare în condiții favorabile, facilitând utilizarea instrumentelor financiare și a schemelor inovatoare, cum ar fi un împrumut UE pentru renovare sau un fond european de garantare pentru renovarea clădirilor. Finanțarea și instrumentele financiare de facilitare orientează, de asemenea, investițiile către un parc imobiliar public eficient din punct de vedere energetic, în conformitate cu orientările Eurostat privind înregistrarea contractelor de performanță energetică în conturile administrației publice.

(4a)  Până la ... [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 29 pentru a completa prezenta directivă pentru a se asigura că standardele portofoliului de credite ipotecare încurajează efectiv instituțiile financiare să crească volumele prevăzute pentru renovări, să prevadă măsuri de sprijin pentru instituțiile financiare și măsurile de protecție necesare împotriva potențialelor comportamente contraproductive de creditare, cum ar fi reducerea sau refuzul accesului la credite pentru gospodăriile care trăiesc în locuințe cu o clasă de performanță energetică scăzută sau limitarea împrumuturilor ipotecare acordate consumatorilor care achiziționează locuințe cu o clasă de performanță energetică ridicată.

(5)  Statele membre facilitează agregarea proiectelor pentru a permite accesul investitorilor, precum și soluții structurate pentru potențialii clienți. Statele membre adoptă măsuri pentru a se asigura că instituțiile financiare oferă pe scară largă și în mod nediscriminatoriu produse de creditare în materie de eficiență energetică și accesibilitate pentru renovările clădirilor și că acestea sunt vizibile și accesibile tuturor consumatorilor. Statele membre se asigură că băncile și alte instituții financiare și investitori primesc informații cu privire la posibilitățile de a participa la finanțarea îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor.▌

(6)  Statele membre monitorizează disponibilitatea calificărilor și a specialiștilor calificați, în conformitate cu articolul 3 și asigură măsuri și finanțare pentru promovarea educației și a programelor de formare, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile digitale, pentru a facilita recalificarea profesională a lucrătorilor și crearea de posibilități de angajare, cu scopul de a se asigura că există o forță de muncă suficientă cu un nivel adecvat de competențe care să corespundă nevoilor din sectorul construcțiilor. Statele membre iau măsuri de promovare a participării la astfel de programe, în special a microîntreprinderilor, precum și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), ținând seama în mod adecvat de dimensiunea de gen. Ghișeele unice create în temeiul articolului 15a pot facilita accesul la astfel de programe și recalificarea profesională a lucrătorilor.

(7)  Comisia elaborează standarde comune la nivelul Uniunii pentru sistemele financiare inovatoare, în special un sistem de achitare prin energia economisită („pay as you save”), stabilind cerințe minime obligatorii pentru actorii publici și privați.

(8)  ▌Comisia asistă statele membre în elaborarea unor programe naționale sau regionale de sprijin financiar în scopul creșterii performanței energetice a clădirilor și al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de acestea, în special în cazul clădirilor existente, inclusiv prin încurajarea schimbului de bune practici între autoritățile sau organismele naționale sau regionale responsabile. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile și a utiliza la maximum potențialul de investiții disponibil, statele membre se asigură că aceste programe sunt dezvoltate într-un mod accesibil organizațiilor cu capacități administrative, financiare și organizaționale mai reduse cum ar fi microîntreprinderile, IMM-urile, comunitățile energetice, inițiativele cetățenilor, autoritățile locale și agențiile din domeniul energiei. Statele membre oferă sprijin inițiativelor locale, cum ar fi programele de renovare conduse de cetățeni și programele de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire la nivel de cartier sau de localitate.

(8a)  Statele membre oferă finanțare adecvată, măsuri de sprijin și alte instrumente pentru punerea în aplicare a rezultatelor cercetării și dezvoltării în ceea ce privește sistemele și materialele de construcție eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv din punctul de vedere al fabricării, în special de către microîntreprinderi și IMM-uri.

(9)  Statele membre leagă măsurile lor financiare privind îmbunătățirile în materie de performanță energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul renovării clădirilor de economiile și ameliorările în materie de energie urmărite și realizate, astfel cum sunt stabilite pe baza unuia sau a mai multor criterii dintre cele menționate mai jos:

(a)   performanța energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră a echipamentelor sau materialelor utilizate pentru renovare; caz în care echipamentele sau materialele utilizate pentru renovare se instalează de către un instalator având nivelul adecvat de certificare sau de calificare și respectă cel puțin cerințele minime de performanță energetică sau valori de referință mai ridicate pentru îmbunătățirea performanței clădirilor în materie de consum energetic;

(b)  valorile-standard pentru calcularea economiilor de energie și în materie de emisii de gaze cu efect de seră ale clădirilor;

(c)  îmbunătățirile obținute în urma renovării respective, prin compararea certificatelor de performanță energetică emise înainte și după renovare;

(d)  rezultatele unui audit energetic;

(e)  rezultatele unei alte metode relevante, transparente și proporționale care indică îmbunătățirea performanței energetice, inclusiv prin compararea consumului de energie înainte și după renovare cu sisteme de contorizare inteligente.

Cerințele prevăzute la prezentul alineat nu se aplică finanțării destinate gospodăriilor vulnerabile.

(10)  Cel târziu de la 1 ianuarie 2024, statele membre nu oferă stimulente financiare pentru instalarea de cazane care utilizează combustibili fosili ▌.

(11)  Statele membre stimulează renovările în profunzime și programele de amploare care vizează un număr mare de clădiri, în special clădirile cu cele mai slabe performanțe, inclusiv prin programe integrate de renovare la nivel de cartier și duc la o reducere globală de cel puțin 60 % a cererii de energie primară cu un sprijin financiar, fiscal, administrativ și tehnic în creștere, în funcție de nivelul de performanță atins, cu o participare financiară mai mare rezervată pentru renovări aprofundate sau pentru grupurile menționate la alineatul (1a).

(11a)  Statele membre completează promovarea stimulentelor financiare cu politici și măsuri de evitare a evacuării din cauza renovării.▌

(13)  Atunci când oferă stimulente financiare proprietarilor de clădiri sau de unități de clădire pentru renovarea clădirilor sau a unităților de clădire închiriate, statele membre se asigură că stimulentele financiare aduc beneficii atât proprietarilor, cât și chiriașilor. Statele membre introduc garanții sociale efective pentru a proteja mai ales gospodăriile vulnerabile, inclusiv prin impunerea unor plafoane în ceea ce privește majorările chiriilor, sau prin introducerea unui sistem financiar de tip „pay-as-you-save” pentru creșterea chiriilor, asigurându-se că majorarea chiriei nu depășește economiile la facturile la energie generate de economiile de energie datorate renovării.

(13a)  Statele membre iau măsurile adecvate pentru a elimina barierele de reglementare, statutare și administrative din calea extinderii cooperativelor de locuințe, inclusiv pentru cooperativele fără scop lucrativ. Statele membre asigură eligibilitatea acestor cooperative de locuințe și cartiere integrate pentru stimulente financiare. Comisia facilitează schimbul de bune practici între statele membre cu privire la crearea unui statut operațional pentru cooperativele de locuințe fără scop lucrativ și oferă orientări în legătură cu măsurile de simplificare a introducerii lor.

Articolul 15a

Ghișee unice pentru eficiența energetică a clădirilor

(1)   Statele membre asigură instituirea unor facilități de asistență tehnică, inclusiv prin intermediul unor ghișee unice incluzive pentru eficiența energetică în clădiri, care să vizeze toți actorii implicați în renovările clădirilor, inclusiv proprietarii de locuințe și actorii administrativi, financiari și economici, inclusiv microîntreprinderile și IMM-urile. Statele membre se asigură că centrele de asistență tehnică sunt disponibile în mod egal pe întreg teritoriul lor, în funcție de distribuția populației, înființând cel puțin un ghișeu unic în fiecare regiune și, în orice caz, un ghișeu la 45 000 de locuitori.

Comisia colaborează cu Banca Europeană de Investiții, cu statele membre și cu regiunile pentru a înlesni funcționarea și continuitatea finanțării pentru ghișeele unice pentru eficiența energetică în clădiri cel puțin până la 31 decembrie 2029.

(2)  Statele membre cooperează cu autoritățile regionale și locale de resort, precum și cu părțile interesate din sectorul privat în scopul de a înființa ghișee unice pentru eficiența energetică a clădirilor la nivel național, regional și local. Statele membre pot desemna ghișeele unice instituite în temeiul articolului 21 alineatul (2a) din Directiva (UE).../... [DEE reformată] ca ghișee unice în sensul prezentului articol.

Ghișeele unice pentru eficiența energetică a clădirilor sunt entități publice independente, intersectoriale și interdisciplinare care își oferă serviciile gratuit utilizatorilor. Ele oferă consiliere personalizată diferitelor grupuri-țintă cu privire la eficiența energetică a clădirilor și pot participa la programele integrate de renovare centralizată. Ghișeele unice pot coopera cu actori privați care furnizează și promovează servicii relevante pentru renovarea energetică, ca, de pildă, soluții de finanțare și lucrări de renovare energetică, și, după caz, care pun în legătură proiecte potențiale, în special proiecte de mai mică anvergură, cu actori de pe piață.

Pentru a facilita înființarea și serviciile unor astfel de ghișee unice pentru eficiența energetică a clădirilor, statele membre își revizuiesc normele de achiziții publice pentru renovări de eficiență energetică.

Ghișeele unice sprijină proiectele dezvoltate la nivel local oferind consiliere și asistență tehnică, administrativă și financiară, ca, de exemplu:

(a)  asistență juridică, mai multă protecție pentru a rezolva problema stimulentelor divergente în locuințele închiriate în regim privat, informații simplificate privind sprijinul tehnic, asistența financiară personalizată și oportunitățile de finanțare disponibile, în special schemele de granturi și subvenții, precum și soluțiile pentru gospodării, microîntreprinderi și IMM-uri, precum și pentru organismele publice;

(b)  punerea în legătură a proiectelor potențiale, în special a proiectelor de mai mică amploare, cu actorii de pe piață;

(c)  sfaturi despre obiceiurile de consum de energie cu scopul de a-i implica activ pe consumatori, dând acces la oferte de energie la prețuri accesibile;

(d)  furnizarea de informații despre și acces la programe de formare și educație, inclusiv pentru autoritățile locale și serviciile sociale, pentru a oferi asistență tehnică, a asigura un număr mai mare de specialiști în eficiența energetică și a-i recalifica și perfecționa profesional pe specialiștii existenți cu scopul de a satisface nevoile pieței;

(e)  colectarea și transmiterea către Comisie a unor date agregate privind aspecte tipice ale proiectelor de eficiență energetică facilitate de ghișeele unice, care să fie publicate de Comisie într-un raport până la... [data transpunerii prezentei directive] și din doi în doi ani după aceea, pentru a face schimb de cunoștințe și a întări cooperarea transfrontalieră între statele membre în ideea de promova exemple de bune practici asociate cu diferite tipologii de clădiri, locuințe și întreprinderi;

(f)  sprijinirea activităților de conștientizare, inclusiv campanii de informare despre stimulentele pentru reglementarea calității mediului interior și instalarea dispozitivelor necesare cu ocazia renovărilor majore;

(g)  furnizarea de sprijin multilateral tuturor gospodăriilor, acordând o atenție deosebită gospodăriilor vulnerabile și oamenilor care trăiesc în locuințe sociale ca și celor cu probleme de sănătate datorate clădirilor cu cele mai proaste performanțe, precum și întreprinderilor acreditate și instalatorilor care furnizează servicii de modernizare, adaptate la diferite tipologii de locuințe și la diferite zone geografice, și oferind sprijin în diversele etape ale proiectului de modernizare, în special pentru a facilita introducerea standardelor minime de performanță energetică, prevăzute la articolul 9;

(h)  difuzarea de informații despre accesibilitate, disponibilitatea autoconsumului de energie din surse regenerabile, comunitățile de energie din surse regenerabile și alte alternative la încălzirea și răcirea pe bază de combustibili fosili în clădiri, precum și informații despre materiale și soluții de eficiență energetică, stocare a energiei și tehnologii care valorifică energia din surse regenerabile pentru clădiri;

(i)  sprijin pentru colaborarea cu părțile interesate relevante de la nivel local și cu cetățenii la evaluarea impactului standardelor minime de performanță energetică asupra costurilor și calității locuințelor;

Statele membre colaborează cu autoritățile locale și regionale pentru a încuraja cooperarea între organismele publice, agențiile pentru energie și inițiativele coordonate de comunitate și pentru a promova, dezvolta și extinde ghișeele unice printr-un proces integrat. Comisia pune la dispoziția statelor membre orientări pentru dezvoltarea acestor ghișee unice, cu scopul de a crea o abordare armonizată în întreaga Uniune.

Articolul 16

Certificatele de performanță energetică

(1)  ▌ Certificatul de performanță energetică include performanța energetică a unei clădiri, exprimată printr-un indicator numeric al consumului de energie primară și finală în kWh/(m2/an), și GWP pe durata ciclului de viață exprimat printr-un indicator numeric al emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata întregului ciclu de viață în kg CO2e/m² și valori de referință, cum ar fi cerințele minime de performanță energetică, standardele minime de performanță energetică, cerințele privind clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero și cerințele privind clădirile cu emisii zero, pentru a da posibilitatea proprietarilor sau locatarilor clădirii sau ai unității clădirii să compare și să evalueze performanța energetică a clădirii. Certificatul de performanță energetică cuprinde și alți indicatori numerici, în special consumul anual total de energie (kWh/an), necesarul anual de energie pentru încălzire, răcire, ventilare și apă caldă, consumul de energie pe metru pătrat pe an (kWh/m²/an), consumul anual de energie primară din surse neregenerabile în kWh/(m²/an) și energia finală pentru încălzire, răcire, apă caldă menajeră, ventilație, iluminat încorporat și alte servicii pentru clădiri, putând cuprinde cerințe suplimentare de eficiență și siguranță pentru aparate.

(2)  Până cel târziu la 31 decembrie 2025, certificatul de performanță energetică trebuie să fie conforme cu modelul din anexa V.

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre care și-au revizuit sistemul de certificare a performanței energetice a clădirilor între 1 ianuarie 2019 și ... [data intrării în vigoare a prezentei directive], pot continua să aplice sistemul respectiv pentru a se conforma cu articolul 9 alineatul (1) și pot determina clădirile cu cele mai proaste performanțe luând ca referință date din parcul lor imobiliar între 1 ianuarie 2019 și ... [data intrării în vigoare a prezentei directive], renovând cel puțin numărul echivalent sau suprafața utilă echivalentă a clădirilor cu cele mai slabe performanțe identificate la articolul 9 alineatul (1a) sau asigurând nivelul echivalent de îmbunătățire a performanței energetice. Un stat membru care beneficiază de derogarea prevăzută la al doilea paragraf își actualizează, până la 1 ianuarie 2030, clasele de performanță în conformitate cu primul paragraf pe baza performanței parcului său imobiliar național între 1 ianuarie 2019 și ... [data intrării în vigoare a prezentei directive].

În concordanță cu primul paragraf de la prezentul alineat, statele membre indică clasa de performanță energetică a clădirii, pe o scară închisă, utilizând numai litere de la A la G. Litera A corespunde clădirilor cu emisii zero, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul (2). Statele membre pot defini o clasă de performanță energetică A + pentru clădirile care întrunesc toate condițiile următoare:

(a)  standarde de eficiență ridicată, cu un necesar de energie pentru încălzire, răcire, ventilație și apă caldă de cel mult 15 kWh/m²/an;

(b)  producție mai mare de kWh de energie din surse regenerabile la fața locului, pe baza unei medii lunare;

(c)  bilanț pozitiv de emisii de dioxid de carbon ca GWP (potențialul de încălzire globală) pe durata ciclului de viață al clădirii, incluzând aici materialele de construcție și instalațiile energetice în timpul fabricării, instalării, folosirii, întreținerii și demolării.

Litera G corespunde procentului de 15 % de clădiri cu cele mai slabe performanțe din parcul imobiliar național la momentul introducerii scării respective. Statele membre se asigură că restul claselor (de la A la F) au o distribuție uniformă a lărgimii de bandă a indicatorilor de performanță energetică între clasele de performanță energetică. Statele membre asigură o identitate vizuală comună pentru certificatele de performanță energetică pe teritoriul lor.

(2a)  Statele membre pot finanța introducerea certificatelor de performanță energetică ca măsură în temeiul articolului 8 din Directiva (UE) .../... [DEE reformată].

(2b)   Statele membre întocmesc un registru al clădirilor cu cele mai slabe performanțe, pe baza certificatelor de performanță energetică, pentru a facilita programele integrate de renovare în conformitate cu obiectivele climatice ale Uniunii.

(3)  Statele membre asigură calitatea, fiabilitatea și accesibilitatea certificatelor de performanță energetică. Acestea se asigură că certificatele de performanță energetică sunt propuse la prețuri accesibile sau gratuite pentru gospodăriile vulnerabile și sunt eliberate de experți independenți în urma unei vizite la fața locului. Certificatele de performanță energetică sunt clare, ușor de citit și disponibile într-un format care poate fi citit automat și în conformitate cu anexa V.

(4)  Certificatul de performanță energetică cuprinde recomandări pentru îmbunătățirea la un bun raport calitate/preț a performanței energetice în condiții optime de cost și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe întreg ciclul de viață și îmbunătățirea calității mediului interior ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire și recomandări pentru a îmbunătăți gradul de pregătire pentru soluții inteligente în temeiul articolului 13, cu excepția cazului în care clădirea sau unitatea de clădire respectă deja standardul relevant al clădirii cu emisii zero.

Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică vizează:

(a)  măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii sau ▌ a sistemelor tehnice ale clădirii; precum și

(b)  măsurile pentru elementele distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii sau ▌a sistemelor tehnice ale clădirii.

(5)  Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică sunt fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru clădirea respectivă și furnizează o estimare a economiilor de energie și a reducerii emisiilor operaționale și integrate de gaze cu efect de seră pe parcursul duratei preconizate de viață utilă a clădirii și îmbunătățirea indicatorilor de performanță a calității mediului interior. Ele pot furniza o estimare în ceea ce privește durata perioadelor de amortizare sau raportul costuri-beneficii pe durata normată de funcționare și informații despre stimulentele financiare disponibile, despre asistența administrativă și tehnică disponibilă precum și despre beneficiile financiare asociate în general cu atingerea valorilor de referință. După ce intră în vigoare mecanismele și obiectivele de raportare relevante prevăzute la articolele 7, 8 și 11a, în certificatul de performanță energetică se inserează recomandări corespunzătoare.

(6)  Recomandările includ o evaluare a duratei utile rămase a sistemelor de încălzire a spațiului și de climatizare și o evaluare pentru a vedea dacă sistemul de încălzire a spațiului și a apei sau de climatizare poate fi adaptat pentru a funcționa la parametri de temperatură mai eficienți, cum ar fi emițătoare de temperatură joasă pentru sistemele de încălzire pe bază de apă, inclusiv proiectarea necesară a puterii termice și cerințele privind temperatura/debitul.

(6a)   Recomandările indică posibile alternative pentru înlocuirea sistemelor tehnice de încălzire și răcire ale clădirilor, în funcție de situație, în ton cu țintele pentru climă pentru 2030 și 2050, potrivite cu tipul de clădire respectiv și ținând seama de împrejurările locale și de sistemele existente.

(7)  Certificatul de performanță energetică precizează de unde poate obține proprietarul sau locatarul informații mai detaliate, inclusiv cea mai bună variantă din perspectiva costurilor dintre recomandările formulate în certificatul de performanță energetică și informațiile de contact și adresa celui mai apropiat ghișeu unic înființat în temeiul articolului 15a. Evaluarea celei mai bune variante din perspectiva costurilor se bazează pe o serie de ipoteze standard în conformitate cu articolul 6, precum estimarea cantității de energie economisite, a prețurilor energiei vizate și estimarea preliminară a costurilor. În plus, acesta conține informații privind pașii care trebuie urmați pentru a pune în practică aceste recomandări și despre orice ajutoare financiare disponibile. Alte informații cu privire la subiecte conexe, precum auditurile în domeniul energiei sau stimulentele financiare sau de altă natură și posibilitățile de finanțare, sau consiliere despre cum se poate mări rezistența la schimbările climatice a clădirilor și siguranța aparatelor instalate pot fi de asemenea furnizate proprietarului sau locatarului.

(8)  Pentru unitățile de clădire, certificarea poate să se bazeze pe:

(a)  o certificare comună a întregii clădiri sau

(b)  pe evaluarea unei alte unități de clădire reprezentative cu aceleași caracteristici relevante din punctul de vedere al energiei din aceeași clădire.

(9)  Pentru clădirile unifamiliale, certificarea se poate baza pe evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similare din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii și performanței energetice reale, cu condiția ca această similitudine să poată fi garantată de expertul care eliberează certificatul de performanță energetică.

(9a)  După ce se consultă cu părțile interesate relevante și după ce analizează metodologiile și instrumentele existente, Comisia elaborează un sistem european de certificare pentru sistemele de măsurare a eficienței energetice. La acest sistem de certificare pot apela statele membre pentru a încuraja folosirea tehnologiilor certificate de măsurare a eficienței energetice și a completa certificatele de performanță energetică cu măsurători în timp real.

(10)  Certificatul de performanță energetică este valabil cel mult cinci ani.  Cu toate acestea, pentru clădirile cu o clasă de performanță energetică A+, A, B sau C stabilită în temeiul alineatului (2), valabilitatea certificatului de performanță energetică nu depășește 10 ani.

(11)  Statele membre pun la dispoziție proceduri simplificate pentru actualizarea unui certificat de performanță energetică în cazul în care sunt modernizate doar elemente individuale (măsuri unice sau de sine stătătoare), pentru a reduce costul eliberării certificatului actualizat.

Statele membre pun la dispoziție proceduri simplificate pentru actualizarea unui certificat de performanță energetică în cazul în care sunt puse în aplicare măsurile identificate într-un pașaport de renovare, pentru a reduce costul eliberării certificatului actualizat sau atunci când se folosește un model digital identic al clădirii și datele despre performanța clădirii pot fi actualizate.

Articolul 17

Eliberarea certificatelor de performanță energetică

(1)  Statele membre asigură eliberarea unui certificat de performanță energetică digital pentru:

(a)  clădirile sau unitățile de clădire care sunt construite, au făcut obiectul unei renovări majore, sunt vândute sau închiriate unui nou locatar sau în cazul cărora contractul de închiriere este reînnoit sau creditul ipotecar este refinanțat;

(b)  clădirile deținute sau ocupate de organisme publice.

Cerința de a elibera un certificat de performanță energetică nu se aplică în cazul în care certificatul, eliberat fie în conformitate cu Directiva 2010/31/UE, fie în conformitate cu prezenta directivă, este disponibil și valabil pentru clădirea sau unitatea de clădire în cauză. Statele membre veghează ca gospodăriile vulnerabile să primească sprijin financiar pentru a li se elibera certificatele de performanță energetică.

(2)  Statele membre impun ca, la construcția, renovarea capitală, vânzarea sau închirierea unei clădiri sau a unor unități de clădire sau în cazul reînnoirii contractelor de închiriere ori al refinanțării creditelor ipotecare, certificatul de performanță energetică să fie arătat potențialului locatar sau cumpărător și să fie înmânat acestuia.

(3)  În cazul în care o clădire este vândută sau închiriată înainte de a fi construită sau înainte de a fi supusă unei renovări majore, statele membre pot solicita vânzătorului să furnizeze o evaluare a viitoarelor performanțe energetice ale acesteia, prin derogare de la alineatele (1) și (2); în acest caz, certificatul de performanță energetică este eliberat cel târziu odată ce clădirea este construită sau renovată și reflectă starea construită.

(4)  Statele membre impun ca clădirile sau unitățile de clădire care sunt oferite spre vânzare sau spre închiriere să dețină un certificat de performanță energetică valabil și ca indicatorul performanței energetice și clasa aferentă certificatului de performanță energetică al clădirii sau al unității de clădire, după caz, să figureze în anunțurile online și offline , inclusiv pe portalele de căutare aferente site-urilor web imobiliare .

Statele membre efectuează verificări prin sondaj sau alte controale pentru a asigura respectarea acestor cerințe.

(5)  Dispozițiile prezentului articol se pun în aplicare în conformitate cu normele naționale aplicabile privind proprietatea în comun și coproprietatea.

(6)  Posibilele efecte ale certificatelor de performanță energetică asupra procedurilor juridice, dacă există, se stabilesc în conformitate cu normele naționale.

(7)  Statele membre se asigură că toate certificatele de performanță energetică emise sunt încărcate în baza de date privind performanța energetică a clădirilor menționată la articolul 19. Printre documentele încărcate se numără certificatul complet de performanță energetică, inclusiv toate datele necesare pentru calcularea performanței energetice a clădirii.

Articolul 18

Afișarea certificatelor de performanță energetică

(1)  Statele membre se asigură că dacă o clădire nerezidențială sau o clădire pentru care a fost eliberat un certificat de performanță energetică în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) este ocupată de autorități publice și este vizitată frecvent de public, certificatul de performanță energetică este afișat într-un loc care iese în evidență unde să poată fi văzut de public.

(2)  Statele membre solicită ca, în cazul în care o suprafață utilă totală de peste 500 m2 dintr-o clădire pentru care a fost eliberat un certificat de performanță energetică în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) este vizitată frecvent de public, certificatul de performanță energetică să fie afișat într-un loc vizibil publicului.

(3)  Dispozițiile de la articolele 1 și 2 nu includ obligația de a expune recomandările incluse în certificatul de performanță energetică.

Articolul 19

Baze de date privind performanța energetică a clădirilor

(1)  Fiecare stat membru creează o bază de date națională pentru performanța energetică a clădirilor, care permite colectarea de date cu privire la performanța energetică a fiecărei clădiri și la performanța energetică globală a parcului imobiliar național.

Baza de date este interoperabilă cu alte platforme și servicii publice online relevante și permite colectarea de date din toate sursele utile privind certificatele de performanță energetică, inspecțiile, pașaportul de renovare a clădirii, indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente, analize comparative ale eficienței energetice a clădirilor și consumul de energie calculat sau contorizat al clădirilor vizate. Pentru a completa baza de date, se pot colecta și date despre tipurile de clădiri și analize comparative ale eficienței energetice a clădirilor. Se pot strânge și stoca, de asemenea, date despre emisiile operaționale și încorporate, și despre GWP pe toată durata ciclului de viață, cu ajutorul unor indicatori bazați pe cadrul LEVEL.

(2)  Datele agregate și anonimizate privind parcul imobiliar din baza de date se dau publicității, în conformitate cu normele Uniunii și cu normele naționale de protecție a datelor. Datele stocate pot fi citite automat și sunt accesibile printr-o interfață digitală potrivită. Statele membre asigură accesul ușor și gratuit la certificatul complet de performanță energetică al proprietarilor, locatarilor și administratorilor clădirilor, precum și al experților certificați și instituțiilor financiare în ceea ce privește expunerea clădirilor la proprietăți rezidențiale sau comerciale care au fost atribuite în afara portofoliului lor de tranzacționare. Pentru clădirile oferite spre închiriere sau vânzare, statele membre asigură accesul potențialilor locatari sau cumpărători care au fost autorizați de proprietarul clădirii la certificatul complet de performanță energetică.

(3)  Statele membre pun la dispoziția publicului informații privind ponderea clădirilor în parcul național de clădiri care fac obiectul certificatelor de performanță energetică și al datelor agregate sau anonimizate privind performanța energetică, ▌ consumul de energie și GWP pe întreg ciclul de viață al clădirilor vizate. Informațiile publice sunt actualizate cel puțin de două ori pe an. Statele membre pun informațiile anonimizate sau agregate la dispoziția publicului și a instituțiilor de cercetare, cum ar fi institutele naționale de statistică, la cerere.

(4)  Cel puțin o dată pe an, statele membre asigură transferul informațiilor din baza de date națională către Observatorul parcului imobiliar.

(5)  Comisia adoptă, până la 30 iunie 2024, un act de punere în aplicare cu un model comun pentru transferul informațiilor către Observatorul parcului imobiliar și cu posibilitatea unor actualizări constante în timp real.

Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 30 alineatul (3).

(6)  În scopul asigurării coerenței și consecvenței informațiilor, statele membre se asigură că baza de date națională privind performanța energetică a clădirilor este interoperabilă și integrată cu alte baze de date administrative care conțin informații privind clădirile, cum ar fi cadastrul național al clădirilor și registrele digitale ale clădirilor.

(6a)   Până la 31 decembrie 2024, Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a sprijini funcționarea eficientă a registrelor digitale ale clădirilor stabilind un model comun pentru:

(a)  o abordare standardizată pentru colectarea, gestionarea și interoperabilitatea datelor și cadrul său juridic;

(b)  conectarea bazelor de date existente.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 30 alineatul (2).

(6b)  În termen de ... [24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și din doi în doi ani după aceea, Comisia publică un raport de sinteză privind situația și progresele înregistrate de parcul imobiliar al Uniunii la nivel local, regional și național. Statele membre se bazează pe raportul de sinteză pentru a focaliza renovările pe grupurile de clădiri ineficiente și a reduce astfel sărăcia energetică.

Articolul 20

Inspecții

(1)  Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea de inspecții periodice ale sistemelor de încălzire, ventilare și climatizare cu o putere nominală utilă de peste 70 kW. Puterea nominală a sistemului se bazează pe suma puterii nominale a generatoarelor de încălzire și de climatizare.

(2)  Statele membre pot stabili sisteme de inspecție separate pentru inspecțiile sistemelor rezidențiale și nerezidențiale.

(3)  Statele membre pot stabili frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemului, ținând seama totodată de costurile de inspecție a sistemului și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției. Sistemele sunt inspectate cel puțin o dată la cinci ani. Sistemele de încălzire echipate cu generatoare cu o putere nominală utilă de peste 290 kW și cele care emit monoxid de carbon sunt inspectate cel puțin o dată la fiecare doi ani din motive de siguranță.

(4)  Inspecția include evaluarea generatorului sau generatoarelor de căldură și aer condiționat, a pompelor de circulație, a componentelor sistemelor de ventilație, a tuturor sistemelor de distribuție a aerului și apei, a eventualelor sisteme de echilibrare hidronică și a sistemului de control. Statele membre pot decide să includă în programele de inspecție orice sisteme suplimentare ale clădirilor identificate în anexa I.

Inspecția include o evaluare a eficienței și a dimensionării generatorului sau a generatoarelor de căldură și aer condiționat și ale componentelor sale principale în raport cu cerințele clădirii și ia în considerare capacitatea sistemului de a-și optimiza performanța în condiții de funcționare tipice sau medii, utilizând tehnologiile de economisire a energiei disponibile, și în condiții variabile în funcție de gradul de utilizare. Dacă este cazul, inspecția evaluează fezabilitatea funcționării sistemului în condiții de temperatură diferite și mai eficiente, ca, de pildă, la temperatură scăzută pentru sistemele de încălzire pe bază de apă, stabilind inclusiv din faza de proiect puterea termică și cerințele privind temperatura și debitul, asigurând, în același timp, funcționarea în condiții de siguranță a sistemului. Inspecția mai evaluează și cât de pregătite sunt sistemele tehnice ale clădirilor să lucreze cu surse de energie regenerabile și, în funcție de situație, să fie operate la temperaturi joase.

Schema de inspecții include evaluarea dimensionării sistemului de ventilare în raport cu cerințele clădirii și ia în considerare capacitatea sistemului de ventilare de a-și optimiza performanța în condiții de funcționare tipice sau medii.

În cazul în care nu au avut loc modificări ale sistemului sau ale cerințelor clădirii, după ce a fost efectuată o inspecție în temeiul prezentului articol, statele membre pot alege să nu solicite ca evaluarea dimensionării componentei principale sau evaluarea funcționării la temperaturi diferite să fie repetată.

Statele membre au grijă să introducă în schemele existente pentru inspecția siguranței electrice o evaluare a eficienței energetice a instalațiilor electrice ale clădirilor nerezidențiale, ținând cont de standardul disponibil pentru proiectarea, dimensionarea, gestionarea și monitorizarea optimă a acestora.

(5)  Nu li se aplică cerințele prevăzute la alineatul (1), cu condiția ca impactul global al unei astfel de abordări să fie echivalent cu cel care rezultă din alineatul (1), sistemelor tehnice ale clădirilor care fac în mod explicit obiectul unui criteriu convenit de performanță energetică sau al unui acord de natură contractuală în care se specifică un nivel convenit de îmbunătățire a eficienței energetice, cum ar fi contractele de performanță energetică, sau cele care sunt operate de un operator de utilități sau de rețea și, prin urmare, fac obiectul unor măsuri de monitorizare a performanței privind sistemul.

(6)  ▌Statele membre pot lua măsurile necesare pentru a asigura furnizarea către utilizatori de consiliere în ceea ce privește înlocuirea generatoarelor, alte modificări ale sistemului și soluții alternative pentru evaluarea ▌ eficienței și a dimensiunii adecvate ale respectivelor sisteme.

(9)  Clădirile care sunt conforme cu articolul 11 alineatul (4b) sau (4c) sunt scutite de cerințele prevăzute la prezentul articol.

(10)  Statele membre instituie sisteme de inspecție ▌, inclusiv instrumente digitale pentru instalațiile de gabarit industrial și liste de verificare pentru a verifica conformitatea cu cerințele de capacitate prevăzute la articolul 11 alineatele (4b) și (4c), pentru a certifica faptul că lucrările de construcție și de renovare efectuate asigură performanța energetică proiectată și respectă cerințele minime de performanță energetică, de emisii operaționale de GES, de calitate a mediului interior și de protecție împotriva incendiilor prevăzute în normele de construcții sau în reglementările naționale echivalente.

(11)  Statele membre includ o analiză succintă a programelor de inspecție și a rezultatelor acestora, sub forma unei anexe la planul de renovare a clădirii menționat la articolul 3.

Articolul 21

Rapoarte de inspecție ale sistemelor de încălzire, ventilare și climatizare

(1)  După fiecare inspecție a unui sistem de încălzire, ventilare, climatizare sau automatizare și control al clădirii se elaborează un raport de inspecție. Fiecare raport de inspecție cuprinde rezultatul inspecției desfășurate în conformitate cu articolul 20 și include recomandări pentru îmbunătățirea în condiții optime de cost a performanței energetice și siguranței sistemului inspectat acestuia.

Recomandările respective pot avea la bază o comparație între performanța energetică a sistemului inspectat și cea a celui mai bun sistem disponibil care este fezabil, utilizând tehnologii de economisire a energiei, și a unui sistem similar ca tip, în cazul căruia toate componentele relevante ating nivelul de performanță energetică impus de legislația aplicabilă.

(2)  Raportul de inspecție este înmânat proprietarului sau locatarului clădirii.

(2a)  În cazul sistemelor tehnice din clădiri alimentate cu combustibili fosili, recomandările prevăd sisteme alternative bazate pe surse regenerabile de energie sau, pentru orice cerere reziduală, conexiuni la sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată. Recomandările țin cont de durata de viață economică a instalației actuale.

(3)  Raportul de inspecție se încarcă în baza de date națională privind performanța energetică a clădirilor în temeiul articolului 19.

Articolul 22

Experți independenți

(1)  Statele membre se asigură că certificarea performanței energetice a clădirilor, stabilirea pașapoartelor de renovare, evaluarea gradului de pregătire pentru soluții inteligente, inspectarea sistemelor de încălzire și a sistemelor de climatizare sunt realizate în mod independent de către firme și experți calificați sau certificați, care folosesc echipamente de testare certificate după standarde EN și care lucrează fie ca independenți, fie ca angajați ai unor organisme publice sau întreprinderi private.

Experții sunt certificați în conformitate cu articolul 26 din Directiva (UE) …/… [DEE modificată] ținându-se seama de competența acestora.

(2)  Statele membre pun la dispoziția publicului informații cu privire la formare și la certificări. Statele membre garantează punerea la dispoziția publicului fie a unor liste actualizate periodic cu experții calificați sau certificați, fie a unor liste actualizate periodic ale societăților certificate care oferă serviciile unor astfel de experți.

Articolul 23

Certificarea profesioniștilor din domeniul construcțiilor

(1)  Până la ... [data prevăzută la articolul 26 alineatul (4) [DEE reformată]], statele membre întocmesc un plan național de acțiune pentru a forma o forță de muncă suficientă și calificată corespunzător și pentru a asigura un nivel adecvat de competență pentru profesioniștii din domeniul construcțiilor și firmele de construcții, care efectuează lucrări integrate de renovare în conformitate cu obiectivele stabilite și cu indicatorii de progres măsurabili în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din prezenta directivă și cu articolul 26 din [DEE reformată].

(1a)  Pentru a asigura un număr suficient de profesioniști, statele membre pun la dispoziție suficiente programe de formare care să se finalizeze cu o calificare sau certificare și să acopere lucrările integrate, precum și ultimele soluții inovatoare în domeniu. Statele membre iau măsuri pentru a promova participarea la astfel de programe, în special a microîntreprinderilor, IMM-urilor și lucrătorilor independenți.

(2)  Atunci când este oportun și fezabil, statele membre se asigură că sunt disponibile sisteme de certificare sau sisteme echivalente de calificare pentru furnizorii de lucrări de renovare integrate, cum ar fi întreprinderile de construcții, în cazul în care acest lucru nu este reglementat de articolul 18 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată] sau de articolul 26 din Directiva (UE).../… [DEE reformată].

Articolul 24

Sistem de control independent

(1)  Statele membre asigură instituirea sistemelor de control independent în conformitate cu anexa VI, precum și a sistemelor de control independent pentru pașapoartele de renovare, pentru indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente și pentru rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare. Statele membre pot institui sisteme separate pentru controlul certificatelor de performanță energetică, al pașapoartelor de renovare, al indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente și pentru controlul rapoartelor privind inspecția sistemelor de încălzire și de climatizare.

(2)  Statele membre pot delega responsabilitatea de implementare a sistemelor de control independent.

În cazul în care decid să recurgă la această posibilitate, statele membre se asigură că sistemele de control independent sunt implementate în conformitate cu anexa VI.

(3)  Statele membre impun ca certificatele de performanță energetică, pașapoartele de renovare, indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente și rapoartele de inspecție prevăzute la alineatul (1) să fie puse la dispoziția autorităților sau organismelor competente, la cerere.

Articolul 25

Reexaminare

Comisia, asistată de comitetul menționat la articolului 30, reexaminează prezenta directivă cel târziu până la sfârșitul anului 2027, din perspectiva de experienței acumulate și a progreselor înregistrate pe parcursul aplicării sale și, dacă este necesar, prezintă propuneri.

În cadrul respectivei reexaminări Comisia:

(a)   evaluează dacă aplicarea prezentei directive în combinație cu alte instrumente legislative care abordează eficiența energetică și emisiile de gaze cu efect de seră generate de clădiri, în special prin stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon, conduce la progrese suficiente în direcția realizării unui parc imobiliar complet decarbonizat și cu emisii zero până în 2050 sau dacă trebuie introduse măsuri suplimentare obligatorii la nivelul Uniunii, în special standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru întregul parc imobiliar;

(b)  evaluează instrumentul juridic adecvat, nivelul și calendarul pentru îndeplinirea obiectivelor de reducere a GWP pe durata ciclului de viață al parcului imobiliar al Uniunii, pe baza cadrului armonizat menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (da);

(c)  să stabilească cum să adopte, în toate măsurile de la nivelul Uniunii, o abordare multilaterală la toate nivelurile spațiale, inclusiv în arhitectura peisagistică, planificarea urbană, infrastructură și proiectare, promovând astfel un mediu construit sustenabil.

Comisia analizează ▌modul în care statele membre au aplicat abordările districtuale sau bazate pe vecinătate integrate în politica Uniunii privind clădirile și eficiența energetică, asigurându-se în același timp că fiecare clădire îndeplinește cerințele minime de performanță energetică, inclusiv cum pot fi aplicate asemenea abordări pentru a întruni standardele unionale prin intermediul PIR care se aplică mai multor clădiri într-un context spațial în loc să se aplice unei singure clădiri.

Articolul 26

Informare

(1)  Statele membre pregătesc și desfășoară în permanență campanii de informare și de sensibilizare pentru a promova interesul public și sprijinul pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și pentru realizarea obiectivelor prezentei directive. Statele membre iau măsurile necesare pentru a informa proprietarii și locatarii clădirilor sau ai unităților clădirilor și toți actorii relevanți de pe piață, inclusiv autoritățile locale și regionale și comunitățile energetice, în privința metodelor și practicilor care servesc la creșterea performanței energetice, cum ar fi serviciile de gestionare a energiei, contractele de performanță energetică și ghișeele unice înființate în temeiul articolului 15a. În special, statele membre iau măsurile necesare pentru a furniza informații personalizate gospodăriilor vulnerabile. Aceste informații sunt transmise, de asemenea, prin intermediul autorităților locale și al organizațiilor societății civile.

Statele membre informează proprietarii, locatarii și administratorii de infrastructuri ai clădirilor cu privire la diferitele metode și practici care servesc la îmbunătățirea performanței energetice și în materie de emisii, a protecției împotriva incendiilor, precum și a siguranței electrice și seismice a unei clădiri.

(2)  În special, statele membre furnizează proprietarilor sau locatarilor clădirilor informații cu privind certificatele de performanță energetică, inclusiv în ce privește scopul și obiectivele acestora, măsurile care sunt optime din punctul de vedere al costurilor și, după caz, instrumentele financiare, în vederea îmbunătățirii performanței energetice a clădirii, precum și privind înlocuirea cazanelor cu combustibil fosil cu alternative mai sustenabile. Statele membre furnizează informații prin intermediul unor instrumente de consiliere accesibile și transparente, cum ar fi consilierea în materie de renovare și ghișeele unice înființate în temeiul articolului 15a, acordând o atenție deosebită gospodăriilor vulnerabile.

La solicitarea statelor membre, Comisia asistă statele membre la organizarea unor campanii de informare în sensul alineatului (1) și al primului paragraf al prezentului alineat, campanii care pot fi cuprinse în cadrul unor programe ale Uniunii.

(3)  Statele membre garantează că autoritățile responsabile de punerea în aplicare a prezentei directive beneficiază de orientare și formare, inclusiv din perspectiva genului. O astfel de orientare și formare răspunde în special importanței îmbunătățirii performanței energetice și permite luarea în considerare a combinației optime dintre îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea energiei din surse regenerabile și a încălzirii și răcirii urbane în planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale. Aceste orientări și formări abordează, de asemenea, îmbunătățirile structurale, adaptarea la schimbările climatice, protecția împotriva incendiilor, riscurile legate de activitatea seismică intensă, eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv azbestul, emisiile de poluanți atmosferici (inclusiv particulele fine în suspensie), calitatea mediului interior și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Statele membre se străduiesc să aloce fonduri pentru formare autorităților locale și regionale, comunităților de energie din surse regenerabile și comunităților energetice ale cetățenilor care promovează îmbunătățirea performanței energetice, eficiența energetică, energia din surse regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel de cartier și, în special, gospodăriilor vulnerabile.

(4)  Comisia își îmbunătățește în continuare serviciile de informații, în special site-ul creat ca portal european în domeniul eficienței energetice a clădirilor, destinat cetățenilor, profesioniștilor și autorităților, pentru a asista statele membre în eforturile depuse în vederea informării și a sensibilizării. Informațiile prezentate pe acest site pot include trimiteri la dreptul relevant al Uniunii ▌și la normele naționale, regionale și locale aplicabile, trimiteri la site-urile EUROPA care prezintă Planurile naționale de acțiune pentru eficiența energetică, trimiteri la instrumentele financiare disponibile, precum și exemple de bune practici la nivel național, regional și local, inclusiv privind ghișeele unice înființate în temeiul articolului 15a. În contextul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune și al Fondului pentru o tranziție justă, al Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și al Mecanismului de redresare și reziliență, Comisia își va continua și va intensifica în continuare serviciile de informații în scopul de a facilita utilizarea fondurilor disponibile prin furnizarea de asistență și de informații, inclusiv prin intermediul instrumentului de Asistență europeană pentru energie locală, în cooperare cu Banca Europeană de Investiții, părților interesate, inclusiv autorităților naționale, regionale și locale, cu privire la posibilitățile de finanțare, ținând seama de cele mai recente modificări ale cadrului de reglementare.

Articolul 27

Consultare

Pentru a facilita punerea în aplicare efectivă a prezentei directive, statele membre consultă părțile interesate implicate, inclusiv autoritățile locale și regionale, în conformitate cu legislația națională aplicabilă, după caz. Această consultare este deosebit de importantă pentru aplicarea articolului 26.

Articolul 28

Adaptarea anexei I la progresul tehnic

Comisia adoptă actele delegate, în conformitate cu articolul 29 pentru:

(a)  modificarea prezentei directive prin adaptarea punctelor 4 și 5 din anexa I la progresul tehnic; și

(b)   completarea prezentei directive prin includerea unor orientări pentru statele membre cu privire la evaluarea performanței energetice a elementelor transparente ale clădirilor care fac parte din anvelopa clădirii.

Articolul 29

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 6, 7, 10, 11a, 13, 14 alineatul (4a), 15 și 28 se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată de la ... [data intrării în vigoare a prezentei directive].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolele 6, 7, 10, 11a, 13, 14 alineatul (4a), 15 și 28 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 6, 7, 10, 11a, 13, 14 alineatul (4a), 15 sau 28 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European, și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 30

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 32

Transpunere

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolelor 1 - 3, 5 - 26, 29 și 32 și anexelor I - III și V - IX până la … [24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive]. Statele membre comunică imediat textul măsurilor respective și un tabel de corespondență Comisiei.

Atunci când statele membre adoptă măsurile respective, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. De asemenea ele conțin o mențiune care precizează că trimiterile, în acte cu putere de lege și acte administrative în vigoare, la Directiva abrogată prin prezenta directivă se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri și modul în care se formulează această mențiune.

(2)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 33

Abrogare

Directiva 2010/31/UE, astfel cum a fost modificată prin actele enumerate în anexa VIII partea A, se abrogă cu efect de la […], fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern și datele de aplicare a directivelor menționate în anexa VIII partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IX.

Articolul 34

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolele 4, 27, 28, 30, 31 și 33 - 35 și anexa IV se aplică de la [ziua următoare datei de transpunere/24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive plus o zi].

Articolul 35

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinta Președintele

ANEXA I

Cadru general comun pentru calculul performanței energetice a clădirilor

(menționat la articolul 4)

1.  Performanța energetică a unei clădiri se determină pe baza consumului calculat sau măsurat de energie și reflectă consumul tipic de energie pentru încălzirea spațiului, pentru răcirea spațiului, pentru apă caldă menajeră, pentru ventilare, pentru iluminatul încorporat, precum și pentru alte sisteme tehnice ale clădirilor. Statele membre se asigură că consumul tipic de energie este reprezentativ pentru condițiile reale de funcționare pentru fiecare tipologie relevantă și reflectă comportamentul tipic al utilizatorului. ▌Consumul tipic de energie și comportamentul tipic al utilizatorilor se bazează pe statisticile naționale disponibile, pe codurile din domeniul construcțiilor și pe datele contorizate.

În cazul în care energia contorizată reprezintă baza de calcul a performanței energetice a clădirilor, metodologia de calcul trebuie să poată identifica influența comportamentului ocupanților și a climatului local, care nu se reflectă în rezultatul calculului. Energia contorizată care urmează să fie utilizată în scopul calculării performanței energetice a clădirilor necesită citiri cel puțin la intervale orare și trebuie să se stabilească o distincție între vectorii energetici.

Statele membre pot utiliza consumul de energie contorizat în condiții tipice de funcționare pentru a verifica corectitudinea consumului de energie calculat și pentru a permite compararea performanței calculate cu cea reală. Consumul de energie contorizat în scopul verificării și comparării se poate baza pe citiri lunare.

Performanța energetică a unei clădiri este exprimată printr-un indicator numeric al consumului de energie primară per unitate de suprafață de referință pe an, în kWh/(m2.an) atât în scopul certificării performanței energetice, cât și al conformității cu cerințele minime de performanță energetică. Se utilizează indicatorii numerici ai consumului final de energie per unitate de suprafață de referință pe an, în kWh/(m².an) și ai necesarului de energie în conformitate cu ISO 52000, în kWh/(m².an). Metodologia aplicată pentru determinarea performanței energetice a clădirii este transparentă și deschisă pentru inovare și reflectă cele mai bune practici, în special pe baza unor indicatori suplimentari.

Statele membre își descriu metodologia națională de calcul pe baza anexei A din standardele europene importante privind performanța energetică a clădirilor, și anume EN  ISO 52000-1, EN ISO  52003-1, EN ISO  52010-1,EN ISO  52016-1, EN ISO  52018-1,EN 16798-1, EN 52120-1 și EN 17423 sau a documentelor care le înlocuiesc. Această dispoziție nu constituie o codificare legislativă a acestor standarde.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, în cazul în care clădirile sunt aprovizionate cu sisteme de încălzire sau răcire centralizată, beneficiile unei astfel de aprovizionări sunt recunoscute și contabilizate în metodologia de calcul, în special ponderea energiei din surse regenerabile, prin factori de energie primară certificați sau recunoscuți individual.

2.  Necesarul de energie și consumul de energie pentru încălzirea spațiilor, pentru răcirea spațiilor, pentru apa caldă menajeră, pentru ventilare, pentru iluminatul încorporat, precum și pentru alte sisteme tehnice ale clădirilor se calculează utilizând intervale orare sau suborare de calcul pentru a ține seama de condiții variabile care afectează în mod semnificativ funcționarea și performanța sistemului și condițiile interioare, precum și pentru a optimiza costurile, nivelurile de sănătate, de calitate a mediului interior și de confort definite de statele membre la nivel național sau regional. Calculul include o estimare a capacității de reacție termică a clădirii și a capacității acesteia de a oferi flexibilitate rețelei energetice.

În cazul în care reglementările specifice produselor pentru produsele cu impact energetic adoptate în temeiul Regulamentului 2009/125/CE includ cerințe specifice privind informațiile despre produs în scopul calculării performanței energetice și a GWP pe durata ciclului de viață în temeiul prezentei directive, metodele naționale de calcul nu necesită informații suplimentare.

Calculul energiei primare se întemeiază pe factorii de energie primară dinamici și prospectivi, (făcându-se distincție între energia neregenerabilă, regenerabilă și totală) pentru fiecare vector energetic, care trebuie să fie recunoscuți de autoritățile naționale și ținând cont de mixul energetic preconizat pe baza planului său național privind energia și clima. Acești factori de energie primară se pot baza pe informații naționale, regionale sau locale. Factorii de energie primară pot fi stabiliți pe baze anuale, sezoniere, lunare, zilnice sau orare sau pe informații mai specifice puse la dispoziție pentru sisteme individuale centralizate.

▌Alegerile făcute și sursele de date se raportează în conformitate cu standardul EN 17423 sau cu orice document care înlocuiește standardul. Statele membre utilizează un factor ▌de energie primară care să reflecte mixul de energie electrică din fiecare țară. La definirea respectivilor factori, statele membre se asigură că este urmărită performanța energetică optimă a anvelopei clădirii.

3.  În scopul exprimării performanței energetice a unei clădiri, statele membre definesc indicatori numerici suplimentari pentru utilizarea de energie primară totală din surse neregenerabile și regenerabile, precum și pentru emisiile operaționale și integrate de gaze cu efect de seră produse în kg CO2eq/(m2.an) pe durata preconizată de viață utilă a clădirii.

3a.  La calcularea factorilor de energie primară în scopul calculării performanței energetice a clădirilor, statele membre pot lua în considerare energia din surse regenerabile furnizată și energia din surse regenerabile care este generată și utilizată la fața locului.

4.  Metodologia se stabilește ținându-se seama cel puțin de următoarele elemente:

(a)  următoarele caracteristici termice reale ale clădirii, inclusiv compartimentarea interioară a acesteia:

(i)  capacitatea termică;

(ii)  izolația termică;

(iii)  încălzirea pasivă;

(iv)  elementele de răcire;

(v)  punțile termice;

(b)  instalațiile de încălzire și de alimentare cu apă caldă, inclusiv caracteristicile de izolare termică ale acestora;

(ba)   capacitatea instalațiilor de energie din surse regenerabile de la fața locului, infrastructura de reîncărcare bidirecțională a vehiculelor electrice, mecanismele de cerere-răspuns și stocarea;

(c)  instalațiile de climatizare;

(d)  ventilarea naturală și mecanică și, eventual, etanșeitatea la aer și recuperarea căldurii;

(e)  instalația de iluminat integrată (în special în sectorul nerezidențial);

(f)  proiectarea, poziționarea și orientarea clădirii, inclusiv climatul exterior;

(g)  sistemele solare pasive și de protecție solară;

(h)  condițiile de climat interior, inclusiv climatul interior prevăzut prin proiect;

(i)  aporturile interne;

(ia)   sistemele de automatizare și control ale clădirilor și capacitățile acestora de monitorizare, control și optimizare a performanței energetice;

(ib)   eficiența instalațiilor electrice (IEC EN 60364-8-1).

5.  Trebuie să se țină seama de influența pozitivă a următoarelor aspecte:

(a)  condițiile locale de expunere la radiația solară, sistemele solare active și alte sisteme electrice și de încălzire bazate pe energie din surse regenerabile;

(b)  electricitatea produsă prin cogenerare;

(c)  sistemele de încălzire și de răcire centralizate sau de bloc;

(d)  iluminatul natural;

(da)   capacitatea de flexibilitate a cererii (EN 50491-12-1).

6.  În sensul prezentului calcul, clădirile ar trebui să fie clasificate corespunzător în categoriile următoare:

(a)  clădiri unifamiliale de diferite tipuri;

(b)  blocuri de apartamente;

(c)  birouri;

(d)  clădiri de învățământ;

(e)  spitale;

(f)  hoteluri și restaurante;

(g)  construcții sportive;

(h)  clădiri pentru servicii de comerț en gros și cu amănuntul;

(i)  alte tipuri de clădiri cu consum energetic.

ANEXA II

Model pentru planurile naționale de renovare a clădirilor

(menționate la articolul 3)

Articolul 3 din directiva EPB

Indicatori obligatorii

Indicatori opționali / observații

(a)  Prezentare generală a parcului imobiliar național

Numărul de clădiri și suprafața la sol totală (m2):

–  per tip de clădire (inclusiv clădiri publice și locuințe sociale)

–  per clasă de performanță energetică

–  clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero

–  clădiri cu cele mai slabe performanțe (inclusiv o definiție a claselor E, F, G)

Prezentare generală a tipurilor de surse de energie pentru încălzirea spațiilor și a apei și pentru răcire și datele estimate de uzură a sistemelor de încălzire și răcire

–  ratele anuale de înlocuire pentru aparatele de încălzire și răcire pentru încălzirea și răcirea spațiilor și a apei

–  numărul și tipul de aparate înlocuite în fiecare an (în ultimii 5 ani care fac obiectul planului);

–  tipul de aparate nou instalate.

Prezentare generală a ponderii totale, a numărului și a amplasării clădirilor neocupate și a proprietăților neocupate din clădirile aflate în proprietate comună

Numărul de clădiri clasificate ca fiind protejate oficial ca parte dintr-un mediu desemnat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice speciale în comparație cu 2020.

Numărul de clădiri și suprafața la sol totală (m2):

–  per vechimea clădirii

–  per dimensiunea clădirii

–  per zonă climatică

–  demolare (număr și suprafață la sol totală)

Numărul certificatelor de performanță energetică:

–  per tip de clădire (inclusiv clădirile publice)

–  per clasă de performanță energetică

Numărul certificatelor de performanță energetică:

–  per perioadă de construcție

Rate anuale de renovare: numărul de clădiri și suprafața la sol totală (m2)

–  per tip de clădire

–  pentru a atinge un consum de energie aproape egal cu zero și un nivel al emisiilor egal cu zero

–  per profunzimea renovării (renovare medie ponderată)

–  renovări în profunzime

–  clădiri publice

 

Consum anual primar și final de energie (ktep) și (cererea anuală în ktep și cererea de vârf sezonieră în GWh/zi):

–  per tip de clădire

–  per utilizare finală

Economii de energie (Ktep):

–  per tip de clădire

–  clădiri publice

Ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor (MW generată):

–  pentru utilizări diferite

–  la fața locului

–  în afara amplasamentului

Reducerea costurilor cu energia (EUR) per gospodărie (medie)

Cererea de energie primară a unei clădiri care corespunde procentului de 15 % (prag de contribuție substanțială) și procentului de 30 % (prag de absență a prejudiciului semnificativ) din parcul imobiliar național, în conformitate cu Actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei

Ponderea sistemului de încălzire în sectorul clădirilor per tip de cazan/sistem de încălzire

Emisii operaționale anuale de gaze cu efect de seră (kgCO2eq/(m2.an):

–  per tip de clădire (inclusiv clădirile publice)

Reducere operațională anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră [kgCO2eq/(m2.an)]:

–  per tip de clădire (inclusiv clădirile publice)

GWP pe durata ciclului de viață [kgCO2eq/(m2.an)]:

–  - per tip de clădire

Reducerea GWP pe durata ciclului de viață [kgCO2eq/(m2.an)]:

–  - per tip de clădire

 

Obstacole și disfuncționalități ale pieței (descriere):

–  Stimulente divergente

–  Capacitatea sectorului construcțiilor și a sectorului energetic

Prezentare generală a capacităților din sectorul construcțiilor, al eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile

Numărul de:

–  societăți de servicii energetice

–  societăți de construcții

–  arhitecți și ingineri

–  lucrători calificați

–  microîntreprinderi și IMM-uri din sectorul construcțiilor/renovării

–  programe de formare și instalații axate pe renovarea energetică

–  ghișee unice la 45 000 de locuitori

–  comunități de energie din surse regenerabile și comunități energetice ale cetățenilor

Obstacole și disfuncționalități ale pieței (descriere):

–  Administrație;

–  Financiare

–  Tehnică

–  Conștientizare

–  Altele

Previziuni privind forța de muncă din sectorul construcțiilor:

–  Arhitecți/ingineri/lucrători calificați pensionați

–  Arhitecți/ingineri/lucrători calificați care intră pe piață

–  instalatori și/sau societăți de instalare a sistemelor de încălzire

–  personalul de întreținere a sistemelor de încălzire

–  Tinerii din sector

–  Femeile din sector

Prezentare generală și prognoză a evoluției prețurilor materialelor de construcții și a evoluțiilor piețelor naționale

Sărăcia energetică (defalcată pe sexe):

–  % din persoanele afectate de sărăcia energetică

–  procentul veniturilor disponibile ale gospodăriilor cheltuite pentru energie

–  populația care trăiește în condiții de locuit necorespunzătoare (de exemplu, acoperiș cu scurgeri) sau în condiții de confort termic inadecvate

 

Factori de energie primară:

–  per vector energetic

–  factor de energie primară din surse neregenerabile

–  factor de energie primară din surse regenerabile

–  factor de energie primară totală

 

Definiția unei clădiri al cărei consum de energie este aproape egal cu zero pentru clădirile noi și pentru cele existente

Descrierea regiunilor care aparțin zonelor climatice menționate în anexa III și numărul de clădiri cu emisii zero per zonă climatică

o prezentare generală a cadrului juridic și administrativ

Cerințe minime optime din punctul de vedere al costurilor pentru clădirile noi și pentru cele existente

 

(b)  Foaie de parcurs pentru 2030, 2040, 2050

Obiective privind ratele anuale de renovare: număr și suprafața la sol totală (m2):

–  per tip de clădire

–  cele mai slabe performanțe

–  renovări în profunzime

Obiective privind ponderea preconizată (%)de clădiri renovate:

—  per tip de clădire

—  per profunzimea renovării

—  per măsuri pentru elementele clădirilor care fac parte din anvelopa clădirii și sistemele tehnice ale acesteia, care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a clădirii

 

Obiectiv pentru consumul anual primar și final de energie preconizat (ktep) și (cererea anuală în ktep și cererea de vârf sezonieră în GWh/zi):

–  per tip de clădire

–  per utilizare finală

Economii de energie preconizate:

–  per tip de clădire

–  ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor (MW generați)

–  obiective numerice pentru utilizarea energiei solare și a pompelor de căldură în clădiri

Obiectivele pentru înlocuirea instalațiilor de încălzire vechi și ineficiente;

Obiective pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili din sistemele de încălzire și răcire

per tip de clădire

ca procent din renovările totale

pentru clădirile care obțin o clasă de performanță energetică superioară clasei D

Etape și traiectorii pentru clădiri în vederea realizării claselor de performanță în temeiul articolului 9 alineatul (1) și a claselor de performanță energetică mai ridicate în acord cu obiectivul de neutralitate climatică

Obiective pentru a mări ponderea energiei din surse regenerabile în acord cu obiectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor, stabilit în Directiva (UE) .../... [RED modificată]

Obiective privind decarbonizarea încălzirii și a răcirii, inclusiv prin rețele de încălzire și răcire centralizată care utilizează energie din surse regenerabile și căldură reziduală, în conformitate cu cerințele stabilite la articolele 23 și 24 din Directiva (UE) .../... [DEE modificată] și cu cerințele prevăzute la articolele 15, 15a, 20, 23 și 24 din directiva respectivă.

 

Obiective privind emisiile operaționale de gaze cu efect de seră preconizate [kgCO2eq/(m².an)]:

–  per tip de clădire

Obiective privind emisiile totale de gaze cu efect de seră preconizate pe durata întregului ciclu de viață [kgCO2eq/(m².an)] cu etape de referință pe cinci ani:

—  per tip de clădire

Obiective pentru reducerea preconizată a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata întregului ciclu de viață (%), cu etape de referință pe cinci ani:

—  per tip de clădire

Obiective aliniate la Regulamentul (UE) nr. 305/2011 pentru utilizarea circulară a materialelor, a conținutului reciclat și a materialelor secundare și privind autonomia, cu etape de referință pe cinci ani, dacă este cazul

Obiective pentru a mări eliminările de carbon asociate stocării temporare a carbonului în sau pe clădiri

Defalcare între emisiile reglementate de capitolul III [instalații staționare], capitolul IVa [noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier] din Directiva 2003/87/CE și alte stocuri;

Beneficii preconizate mai importante

–  Crearea de noi locuri de muncă

–  % de reducere din numărul de persoane afectate de sărăcia energetică

–  reducerea cu % a numărului de persoane care trăiesc într-un mediu interior inadecvat și reducerea costurilor pentru sistemele de sănătate ca urmare a îmbunătățirii sănătății prin îmbunătățirea calității mediului interior după renovare

–  utilizarea eficientă a resurselor, inclusiv eficiența utilizării apei

–  Creșterea PIB-ului (pondere și miliarde EUR)

Contribuția la obiectivul național obligatoriu al statelor membre privind emisiile de gaze cu efect de seră în temeiul [Regulamentului revizuit privind partajarea eforturilor]

 

Contribuția la obiectivele de eficiență energetică ale Uniunii în conformitate cu Directiva (UE).../… [DEE reformată] (ponderea și cifra în ktep, consum primar și final):

–  în raport cu obiectivul general de eficiență energetică

 

Contribuția la obiectivele Uniunii privind energia din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată] (pondere, MW generați):

–  în raport cu obiectivul general privind energia din surse regenerabile

–  în raport cu obiectivul ▌privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor

 

Contribuția la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 și la obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1119 [pondere și cifră în [kgCO2eq/(m².an)]:

–  în raport cu obiectivul global de decarbonizare

 

(c)  Prezentare generală a politicilor și măsurilor puse în aplicare și planificate

Politici și măsuri cu privire la următoarele elemente:

(a)  identificarea unor abordări optime din punctul de vedere al costurilor ale renovărilor pentru diferite tipuri de clădire și zone climatice, ținând cont, după caz, de potențialele praguri de declanșare relevante din ciclul de viață al clădirii;

(b)  standardele naționale minime de performanță energetică în temeiul articolului 9 și alte politici și acțiuni care vizează segmentele cele mai puțin performante ale parcului imobiliar național;

(c)  promovarea renovării în profunzime a clădirilor, inclusiv a renovărilor în profunzime efectuate în etape;

(ca)  o înaltă calitate a mediului interior, atât în clădirile noi, cât și în cele renovate;

(d)  capacitarea și protejarea consumatorilor vulnerabili și atenuarea sărăciei energetice, inclusiv politicile și măsurile în temeiul articolului 22 din Directiva (UE).../... [DEE reformată], precum și accesibilitatea locuințelor;

(e)  crearea unor ghișee unice sau a unor mecanisme similare pentru furnizarea de consiliere și asistență tehnică, administrativă și financiară;

(f)  decarbonizarea încălzirii și răcirii, inclusiv prin intermediul unor rețele eficiente de încălzire și răcire centralizată, în conformitate cu [DEE revizuită], și eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați pentru încălzirea și răcirea clădirilor, în vederea unei eliminări treptate planificate până în 2035 și, dacă acest lucru nu este fezabil, astfel cum s-a demonstrat Comisiei, până cel târziu în 2040;

(fa)  foaia de parcurs pentru eliminarea treptată a utilizării combustibililor fosili în clădiri până în 2035 și, dacă acest lucru nu este fezabil, astfel cum s-a demonstrat Comisiei, până cel târziu în 2040;

(g)  promovarea surselor regenerabile de energie în clădiri în conformitate cu obiectivul ▌ privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor stabilit la articolul 15a alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată];

(ga)  amplasarea de instalații de energie solară pe clădiri;

(h)  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului ciclu de viață pentru construirea, renovarea, exploatarea și sfârșitul ciclului de viață al clădirilor, precum și adoptarea absorbțiilor de carbon;

(ha)  reducerea amprentei de mediu globale a tuturor părților și componentelor clădirilor, inclusiv prin utilizarea de produse de construcție și renovare durabile, secundare și de preferință de la nivel local;

(i)  prevenirea și tratarea de înaltă calitate a deșeurilor provenite din activități de construcție și demolări, în conformitate cu Directiva 2008/98/CE, în special în ceea ce privește ierarhia deșeurilor și obiectivele economiei circulare;

(ia)  eliberarea unui număr mai mare de certificate de performanță energetică a parcului imobiliar, inclusiv către gospodăriile cu venituri mici;

(j)  abordările la nivel de cartiere și de vecinătate, inclusiv rolul comunităților de energie din surse regenerabile și al comunităților energetice cetățenești;

(k)  îmbunătățirea clădirilor deținute de organisme publice, inclusiv politicile și măsurile în temeiul articolelor 5, 6 și 7 din [DEE reformată];

(l)  promovarea tehnologiilor inteligente și a infrastructurii pentru o mobilitate durabilă în clădiri;

(m)  abordarea obstacolelor de pe piață și a disfuncționalităților pieței;

(n)  abordarea lacunelor și a neconcordanțelor în materie de competențe în ceea ce privește capacitățile umane și promovarea educației, formării, perfecționării și recalificării în sectorul construcțiilor, în sectorul eficienței energetice și în cel al energiei din surse regenerabile, inclusiv cu o dimensiune de gen; și

(na)   Indicatori-cheie de performanță pentru acțiunile de perfecționare și/sau reconversie profesională, precum și pentru locurile de luncă create

(o)  campanii de sensibilizare și alte instrumente de consiliere.

(oa)  o nouă promovare a tehnologiilor inteligente de monitorizare, analiză și simulare a performanței energetice a clădirilor pe parcursul întregului ciclu de viață, inclusiv a tehnologiilor de modelare 3D;

(ob)  noi sisteme de inspecție, inclusiv instrumente digitale și liste de verificare, pentru a verifica conformitatea cu capacitățile de automatizare și control al clădirilor;

(oc)  promovarea soluțiilor de gestionare a energiei, cum ar fi contractele de performanță energetică (PCN);

(od)  măsuri vizând eliberarea unui număr mai mare de certificate de performanță energetică a parcului imobiliar sau sisteme alternative de măsurare în timp real;

(oe)  dezvoltarea și sprijinirea inițiativelor cetățenilor în materie de eficiență energetică și renovare, în special rolul comunităților de energie din surse regenerabile și al comunităților de energie ale cetățenilor;

Pentru toate politicile și măsurile:

–  Denumirea politicii sau a măsurii

–  Scurtă descriere (domeniul de aplicare precis, obiectivul și modalitățile de funcționare)

–  Obiectiv cuantificat

–  Tipul de politică sau de măsură (cum ar fi cea legislativă; economică; fiscală; formare, sensibilizare)

–  Bugetul și sursele de finanțare planificate

–  Entitățile responsabile cu punerea în aplicare a politicii

–  Impactul preconizat

–  Stadiul punerii în aplicare

–  Data intrării în vigoare

–  Perioada de punere în aplicare

Politici și măsuri cu privire la următoarele elemente:

(a)  creșterea rezilienței clădirilor la schimbările climatice;

(b)  promovarea pieței serviciilor energetice;

(c)  creșterea nivelului de protecție împotriva incendiilor;

(d)  creșterea rezistenței la riscurile de dezastre, inclusiv la riscurile legate de activitatea seismică intensă;

(e)  îndepărtarea substanțelor periculoase, inclusiv azbestul; precum și

(f)  accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

Pentru toate politicile și măsurile:

—  resurse și capacități administrative

—  zona (zonele) acoperită (acoperite):

–  cele mai slabe performanțe

–  standarde minime de performanță energetică

–  sărăcia energetică, locuințele sociale

–  clădiri publice

–  sector rezidențial (locuințe unifamiliale, multifamiliale)

–  sector nerezidențial

–  industria

–  surse regenerabile de energie

–  eliminarea treptată a combustibililor fosili pentru încălzire și răcire

–  emisiile de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului ciclu de viață

–  economia circulară și deșeurile

–  ghișee unice

–  pașapoarte de renovare

–  tehnologii inteligente

–  mobilitatea durabilă în clădiri

–  abordări la nivel de cartiere și de vecinătate

–  competențe, formare

–  campanii de sensibilizare și instrumente de consiliere

—  indicarea numărului de persoane care au beneficiat de formare în industria construcțiilor în statul lor membru

—  acoperirea geografică a educației și formării profesionale (EFP)

—  numărul de întreprinderi care oferă formare și ucenicii

—  participarea femeilor și a tinerilor la programele de educație și formare profesională și la programele de ucenicie

—  programe de ucenicie și educație și formare profesională începute și finalizate

—  numărul de campanii de sensibilizare cu privire la oportunitățile EFP finalizate

(d)  Foaie de parcurs detaliată a nevoilor de investiții, a surselor bugetare și a resurselor administrative

–  Necesarul total de investiții pentru 2030, 2040, 2050 (milioane EUR)

–  Investiții publice (milioane EUR)

–  Investiții private (milioane EUR), inclusiv împrumuturi pentru eficiență energetică, credite ipotecare pentru renovarea clădirilor, emiterea de obligațiuni sau alte mecanisme de finanțare

–  Resurse bugetare

–  Bugetul garantat

 

(da)  foaie de parcurs privind sărăcia energetică

–  obiective de reducere a ratelor sărăciei energetice

–  numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică

–  lista politicilor puse în aplicare și planificate pentru reducerea sărăciei energetice

–  lista măsurilor de finanțare puse în aplicare și planificate pentru reducerea sărăciei energetice

 

ANEXA III

Cerințe pentru clădirile noi și clădirile renovate cu emisii zero și calcularea GWP pe durata întregului ciclu de viață

[menționate la articolul 2 alineatul (2) și la articolul 7]

I.  Cerințe pentru clădirile cu emisii zero

Consumul anual total de energie primară al unei clădiri noi cu emisii zero trebuie să respecte pragurile maxime indicate în tabelul de mai jos.

Statele membre pot alege să clasifice regiunile interne în diferite zone climatice, pe baza datelor Eurostat privind condițiile climatice, în măsura în care acestea respectă tabelul de mai jos.

 

cerințe pentru clădirile existente

Zonă climatică din UE▌

Clădire rezidențială

Clădire de birouri

Alte clădiri nerezidențiale*

Zona mediteraneeană:

<60 kWh/(m2.an)

<70 kWh/(m2.an)

< consum total de energie primară NZEB definit la nivel național

Zona oceanică

<60 kWh/(m2.an)

<85 kWh/(m2.an)

< consum total de energie primară NZEB definit la nivel național

Zona continentală

<65 kWh/(m2.an)

<85 kWh/(m2.an)

< consum total de energie primară NZEB definit la nivel național

Zona nordică

<75 kWh/(m2.an)

<90 kWh/(m2.an)

< consum total de energie primară NZEB definit la nivel național

*Notă: pragul ar trebui să fie mai mic decât pragul pentru consumul total de energie primară stabilit la nivelul statelor membre pentru clădirile nerezidențiale al căror consum de energie este aproape egal cu zero, altele decât birourile

_____________________

Consumul anual total de energie primară al unei clădiri noi sau renovate cu emisii zero este acoperit integral, pe o bază anuală sau sezonieră netă, de

–  energia din surse regenerabile generată sau stocată la fața locului și care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 7 din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată],

–  energie pentru consum propriu și autoconsum integrat în sensul Directivei (UE) 2018/2001 [RED modificată] sau partajarea locală a producției de energie din surse regenerabile, inclusiv prin intermediul unui actor de pe piață terț sau de la o comunitate de energie din surse regenerabile în sensul articolului 22 din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată] sau

–  energia din surse regenerabile din sistemul de încălzire și răcire centralizată sau căldura reziduală.

O clădire cu emisii zero nu generează emisii de carbon la fața locului provenite de la combustibilii fosili.

În cazul în care, din cauza naturii clădirii sau a lipsei accesului la comunitățile de energie din surse regenerabile sau la energie regenerabilă provenită de la sisteme de încălzire și răcire centralizată sau la căldura reziduală, îndeplinirea deplină a cerințelor prevăzute la primul paragraf nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau economic, cota restantă sau întreg consumul anual total de energie primară poate fi acoperit și de energia regenerabilă din rețea documentată cu contracte de achiziție de energie electrică și contracte de achiziție de încălzire și răcire din surse regenerabile, după cum se menționează în Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată], sau de energia provenită dintr-un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată, în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din Directiva (UE).../... [DEE reformată]. Comisia emite orientări privind modul de punere în aplicare și verificare a acestor criterii, acordând o atenție deosebită fezabilității tehnice și economice. [AM 67]

II.  Calcularea ▌GWP ▌al clădirilor noi în conformitate cu articolul 7 alineatul (2).

Pentru calcularea ▌GWP pe durata ciclului de viață al clădirilor noi în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), GWP este comunicat ca indicator numeric pentru fiecare etapă a ciclului de viață, exprimat în kgCO2e/m2 (de suprafață la sol utilă), în medie pentru un an dintr-o perioadă de studiu de referință de 50 ani. Selectarea datelor, definirea scenariului și calculele se efectuează în conformitate cu EN 15978 (EN 15978:2011. Sustenabilitatea lucrărilor de construcție. Evaluarea performanței de mediu a clădirilor. Metoda de calcul). Domeniul de aplicare al elementelor clădirii și al echipamentelor tehnice corespunde cadrului comun „Level(s)” al UE pentru indicatorul 1.2. În cazul în care există un instrument național de calcul sau dacă el este necesar pentru prezentarea informațiilor sau pentru obținerea autorizațiilor de construcție, instrumentul respectiv poate fi utilizat pentru a furniza informațiile solicitate. Alte instrumente de calcul pot fi utilizate dacă îndeplinesc criteriile minime fixate de cadrul comun „Level(s)” al UE. Datele privind anumite produse pentru construcții și sisteme tehnice ale clădirilor, precum și declarațiile lor de mediu privind produsele, calculate în conformitate cu [Regulamentul revizuit privind produsele pentru construcții], se utilizează atunci când sunt disponibile.

ANEXA IV

Cadrul general comun pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente

1.  Comisia stabilește definiția indicatorului gradului de pregătire pentru soluții inteligente și o metodologie prin care să fie calculat acesta, în scopul evaluării capacității unei clădiri sau a unei unități de clădire de a-și adapta funcționarea la nevoile ocupantului și ale rețelei și de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală.

Indicatorul gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente cuprinde elemente referitoare la creșterea economiilor de energie, evaluarea comparativă și flexibilitate, precum și funcționalitățile și capacitățile sporite care rezultă din dispozitive inteligente și mai interconectate.

Metodologia ține seama de existența unei jumătăți digitale a clădirii care să permită o mai bună raportare și gestionare continuă a consumului de energie al clădirii.

Metodologia ține seama de o serie de elemente, cum ar fi contoarele inteligente, sistemele de automatizare și de control ale clădirii, dispozitivele cu autoreglare pentru reglarea temperaturii aerului interior, aparatele de uz casnic integrate, punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice, stocarea energiei și funcționalitățile detaliate, precum și interoperabilitatea respectivelor elemente, dar și de avantajele unor condiții care caracterizează climatul interior, ale eficienței energetice, ale unor niveluri de performanță și ale unei flexibilități permise.

2.  Metodologia se bazează pe următoarele funcționalități esențiale referitoare la clădiri și la sistemele tehnice ale clădirilor:

(a)  capacitatea de a menține performanța energetică și funcționarea clădirii prin adaptarea consumului de energie, de exemplu prin utilizarea energiei din surse regenerabile;

(b)  capacitatea de a-și adapta modul de funcționare ca răspuns la nevoile ocupanților, acordând totodată o atenție deosebită disponibilității caracteristicilor privind ușurința în utilizare, menținerii unor condiții care caracterizează un climat interior sănătos și capacității de a raporta consumul de energie; precum și

(c)  flexibilitatea cererii totale de energie din partea unei clădiri, inclusiv capacitatea acesteia de a permite participarea la un răspuns la cerere activ și pasiv, dar și implicit și explicit, precum și prin stocarea și eliberarea de energie înapoi în rețea, de exemplu prin intermediul flexibilității și al capacităților de redirecționare a sarcinii și al stocării de energie;

(ca)   capacitatea de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța generală prin utilizarea tehnologiilor de economisire a energiei.

3.  De asemenea, metodologia poate să țină seama de următoarele elemente:

(a)  interoperabilitatea dintre sisteme (contoarele inteligente, sistemele de automatizare și de control ale clădirilor, aparatele de uz casnic integrate, dispozitivele cu autoreglare pentru reglarea temperaturii aerului interior, senzorii de calitate a aerului interior și sistemele de ventilare); precum și

(b)  influența pozitivă a rețelelor de comunicare existente, în special existența unei infrastructuri fizice interioare pregătite pentru rețele de mare viteză, cum ar fi eticheta voluntară „accesibilitate pentru serviciile în bandă largă”, precum și existența unui punct de acces pentru clădirile colective, în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului2.

4.  Metodologia nu afectează negativ sistemele naționale existente privind certificarea performanței energetice și se bazează pe inițiative conexe la nivel național, ținând totodată seama de principiul referitor la proprietatea ocupanților, de protecția datelor, de confidențialitate și securitate, în concordanță cu legislația relevantă a Uniunii privind protecția datelor și confidențialitatea, precum și de cele mai bune tehnici disponibile pentru securitatea cibernetică.

5.  Metodologia stabilește formatul cel mai adecvat pentru parametrul vizând indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente și trebuie să fie simplă, transparentă și ușor de înțeles de către consumatori, proprietari, investitori și participanții la piața privind răspunsul la cerere.

ANEXA V

MODEL PENTRU CERTIFICATELE DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ

(menționate la articolul 16)

1.  Pe prima pagină, certificatul de performanță energetică afișează cel puțin următoarele elemente:

(a)  clasa de performanță energetică;

(b)  consumul anual de energie primară calculat în kWh/(m2 an);

(c)  consumul anual de energie primară calculat în kWh sau MWh;

(d)  consumul anual de energie finală calculat în kWh/(m2 an);

(e)  consumul anual de energie finală calculat în kWh sau MWh;

(f)  producția de energie din surse regenerabile în kWh sau MWh;

(g)  energia din surse regenerabile în % din utilizarea de energie;

(h)  emisiile operaționale de gaze cu efect de seră [kg CO2/(m2 an];

(i)  clasa de emisii de gaze cu efect de seră (dacă este cazul);

(ia)  necesarul de energie calculat în conformitate cu standardele EN în kWh/(m².an); consumul de energie finală în kWh sau MWh;

(ib)  durata de viață economică rămasă preconizată a sistemelor și a aparatelor de încălzire și/sau răcire a spațiului și a apei;

(ic)  o mențiune clară care să arate dacă clădirea sau locuința actuală poate folosi energia în mod flexibil.

2.  În plus, certificatul de performanță energetică trebuie să includă următorii indicatori:

(a)  consumul de energie, sarcina maximă, dimensiunea generatorului sau a sistemului, vectorul energetic principal și tipul principal de element pentru fiecare dintre utilizări: încălzire, răcire, apă caldă menajeră, ventilație și iluminat integrat;

(b)  energia din surse regenerabile produsă la fața locului, principalul vector energetic și tipul de sursă de energie regenerabilă;

(c)  indicarea cu da/nu a efectuării unui calcul al GWP pe durata ciclului de viață pentru clădire;

(d)  valoarea GWP pe durata ciclului de viață (dacă este disponibil);

(e)  informații privind eliminările de carbon asociate stocării temporare a carbonului în sau pe clădiri;

(e)  indicarea cu da/nu a disponibilității unui pașaport de renovare pentru clădire;

(f)  valoarea U medie a elementelor opace ale anvelopei clădirii;

(g)  valoarea medie U a elementelor transparente ale anvelopei clădirii;

(h)  tipul celui mai frecvent element transparent (de exemplu, fereastră cu vitraj dublu);

(i)  rezultatele analizei privind riscul de supraîncălzire (dacă sunt disponibile);

(j)  prezența unor senzori ficși care monitorizează nivelurile de calitate a mediului interior;

(k)  prezența unor sisteme de control fixe sensibile la nivelurile de calitate a mediului interior;

(l)  numărul și tipul punctelor de încărcare pentru vehiculele electrice;

(m)  prezența, tipul și dimensiunea sistemelor de stocare a energiei;

(n)  fezabilitatea adaptării sistemului de încălzire și al sistemului de apă caldă menajeră pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

(o)  fezabilitatea adaptării sistemului de climatizare pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

(p)  consumul de energie contorizat;

(pa)   o indicație de tip „da/nu” care să indice dacă sistemul de distribuție a căldurii din interiorul clădirii este proiectat să funcționeze la niveluri scăzute de temperatură;

(pb)   prezența unei conexiuni la o rețea de încălzire și răcire centralizată, inclusiv evoluția viitoare a rețelelor energetice din apropiere în următorii cinci ani;

(pc)   factorii locali de energie primară și factorii de emisie de carbon aferenți din rețeaua locală de încălzire și răcire centralizată conectată;

(q)  emisiile operaționale de particule fine în suspensie (PM2.5) și indicatorii de performanță pentru principalele categorii de calitate a mediului interior, odată ce se aplică dispozițiile relevante;

(qa)  o indicație de tip „da/nu” din care să reiasă dacă clădirea are capacități de flexibilitate în ceea ce privește cererea;

(qb)  datele de contact ale celui mai apropiat ghișeu unic pentru consiliere în materie de renovare;

Certificatul de performanță energetică include următoarele legături cu alte inițiative, în măsura în care acestea se aplică▌:

(a)  indicarea cu da/nu a efectuării evaluării gradului de pregătire pentru soluții inteligente pentru clădire;

(b)  valoarea evaluării gradului de pregătire pentru soluții inteligente (dacă este disponibilă), inclusiv valoarea sprijinului acordat tehnologiilor de economisire a energiei;

(c)  indicarea cu da/nu a disponibilității unui registru digital pentru clădire.

Persoanele cu handicap au acces egal la informațiile din certificatele de performanță energetică.

2a.   Certificatul de performanță energetică include o secțiune dedicată finanțării, în care sunt enumerate opțiunile de finanțare disponibile și sunt grupați indicatorii cei mai relevanți pentru instituțiile financiare, furnizorii de credite ipotecare, băncile naționale de promovare și alte instituții relevante care oferă acces la finanțare.

ANEXA VI

SISTEME DE CONTROL INDEPENDENT AL CERTIFICATELOR DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ

1.  Definirea calității certificatului de performanță energetică

Statele membre furnizează o definiție clară a ceea ce se consideră a fi un certificat de performanță energetică valabil.

Definiția unui certificat de performanță energetică valabil asigură:

(a)  verificarea validității datelor de intrare (inclusiv verificări la fața locului) ale clădirii pe baza cărora s-a emis certificatul de performanță energetică și a rezultatelor indicate în certificat;

(b)  valabilitatea calculelor;

(c)  o abatere maximă pentru performanța energetică a unei clădiri, exprimată de preferință prin indicatorul numeric al consumului de energie primară [kWh/(m2 an];

(d)  un număr minim de elemente care diferă de valorile implicite sau standard.

Statele membre pot include elemente suplimentare în definiția unui certificat de performanță energetică valabil, cum ar fi abaterea maximă pentru anumite valori ale datelor de intrare.

2.  Calitatea sistemului de control pentru certificatele de performanță energetică

Statele membre furnizează o definiție clară a obiectivelor de calitate și a nivelului de încredere statistică pe care ar trebui să îl atingă cadrul certificatelor de performanță energetică. Sistemul de control independent asigură cel puțin 90 % din certificatele de performanță energetică valabile emise, cu o fiabilitate statistică de 95 % pentru perioada evaluată, care nu trebuie să depășească un an.

Nivelul de calitate și nivelul de încredere se măsoară utilizând eșantionarea aleatorie și iau în considerare toate elementele prevăzute în definiția unui certificat de performanță energetică valabil. Statele membre solicită verificarea de către o parte terță pentru evaluarea a cel puțin 25 % din eșantionul aleatoriu atunci când sistemele de control independent au fost delegate unor organisme neguvernamentale.

Valabilitatea datelor de intrare se verifică cu ajutorul informațiilor furnizate de expertul independent. Astfel de informații pot include certificate de produs, specificații sau planuri de construcție care includ detalii privind performanța diferitelor elemente incluse în certificatul de performanță energetică.

Valabilitatea datelor de intrare se verifică prin vizite la fața locului în cel puțin 10 % din certificatele de performanță energetică care fac parte din eșantionarea aleatorie utilizată pentru evaluarea calității globale a sistemului.

Pe lângă eșantionarea aleatorie minimă necesară pentru a determina nivelul general de calitate, statele membre pot utiliza diferite strategii pentru a detecta și a viza mai ales calitatea slabă a certificatelor de performanță energetică, cu scopul de a îmbunătăți calitatea generală a sistemului. O astfel de analiză specifică nu poate fi utilizată ca bază pentru măsurarea calității globale a sistemului.

Statele membre pun în aplicare măsuri preventive și reactive pentru a asigura calitatea cadrului general al certificatelor de performanță energetică. Aceste măsuri pot include cursuri suplimentare de formare pentru experți independenți, eșantionare specifică, obligația de a prezenta din nou certificate de performanță energetică, amenzi proporționale și interdicții temporare sau permanente pentru experți.

Atunci când se adaugă informații într-o bază de date, autoritățile naționale dispun de posibilitatea de a identifica autorul adăugirii, în scopuri de monitorizare și de verificare.

3.  Disponibilitatea certificatelor de performanță energetică

Sistemul de control independent verifică disponibilitatea certificatelor de performanță energetică pentru potențialii cumpărători și chiriași, pentru a se asigura că este posibilă luarea în considerare a performanței energetice a clădirii în decizia lor de a cumpăra sau închiria.

Sistemul de control independent verifică vizibilitatea indicatorului și a clasei de performanță energetică în mijloacele de publicitate.

4.  Tratamentul tipologiilor de clădiri

Sistemul de control independent trebuie să țină seama de diferitele tipologii de clădiri, în special pentru acele tipologii de clădiri care sunt cele mai răspândite pe piața imobiliară, cum ar fi locuințele individuale, locuințele colective, birourile sau magazinele de vânzare cu amănuntul.

5.  Publicare

Statele membre publică periodic, în baza de date națională privind certificatele de performanță energetică, cel puțin următoarele informații privind sistemul de calitate:

(a)  definiția calității certificatelor de performanță energetică;

(b)  obiectivele de calitate ale sistemului de certificate de performanță energetică;

(c)  rezultatele evaluării calității, inclusiv numărul de certificate evaluate și dimensiunea relativă a numărului total de certificate emise în perioada dată (per tipologie);

(d)  măsurile de contingență pentru îmbunătățirea calității generale a certificatelor de performanță energetică.

ANEXA VII

CADRU METODOLOGIC COMPARATIV PENTRU IDENTIFICAREA NIVELURILOR OPTIME, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL COSTURILOR, ALE CERINȚELOR DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ PENTRU CLĂDIRI ȘI PENTRU ELEMENTELE CLĂDIRILOR

Cadrul metodologic comparativ permite statelor membre să determine performanțele energetice și în materie de emisii ale clădirilor și ale elementelor clădirilor și aspectele economice ale măsurilor legate de performanța energetică și în materie de emisii și să stabilească legături între acestea, în vederea identificării nivelului optim din punctul de vedere al costurilor pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor pentru 2030 și de realizare a neutralității climatice, precum și a unui parc imobiliar cu emisii zero până cel târziu în 2050.

Cadrul metodologic comparativ este însoțit de orientări care detaliază modalitățile de aplicare a acestui cadru pentru calculul nivelurilor de performanță optime din punctul de vedere al costurilor.

Cadrul metodologic comparativ permite luarea în considerare a modelelor de utilizare, a condițiilor climatice ▌exterioare, și a modificărilor lor viitoare în conformitate cu cele mai bune date științifice privind clima disponibile, a costurilor de investiție, a categoriei clădirii, a costurilor de întreținere și a costurilor de exploatare (inclusiv costurile și economiile de energie), a veniturilor din energia exportată, după caz, a externalităților în materie de mediu, economie și sănătate ale utilizării de energie, a externalităților sociale ale renovărilor clădirilor, a construirii, demolării sau modificării zonelor rezidențiale și a costurilor de gestionare a deșeurilor, după caz, precum și a evoluțiilor tehnologice. Cadrul ar trebui să se bazeze pe standardele europene relevante corespunzătoare prezentei directive.

În ceea ce privește externalitățile mai ample legate de mediu, economie și sănătate ale îmbunătățirii performanței clădirilor, acestea includ cel puțin:

—  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri;

—  reducerea poluării cauzate de clădiri și efectele acesteia la nivelul clădirilor și la nivel local, îmbunătățirea calității aerului;

—  îmbunătățirea nivelului de trai și a productivității datorită unei mai bune calități a mediului interior, ceea ce determină condiții de viață și de muncă mai bune;

—  reducerea costurilor pentru sistemele de sănătate și de securitate socială;

—  integrarea clădirilor în rețeaua energetică prin flexibilitatea rețelei, inclusiv prin utilizarea punctelor de încărcare inteligente pentru vehiculele electrice;

—  creșterea securității aprovizionării prin creșterea performanței energetice și utilizarea tehnologiilor solare pe clădiri;

—  reducerea externalităților negative, cum ar fi evitarea costurilor emisiilor de dioxid de carbon, evitarea efectelor și a daunelor produse de schimbările climatice (atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea);

—  impactul asupra stabilirii prețului carbonului, inclusiv nivelurile, volatilitatea și sensibilitatea;

—  stimularea economiilor locale, regionale și naționale, inclusiv crearea de locuri de muncă la nivel local și cu un accent special pe microîntreprinderile și IMM-urile din sectorul construcțiilor și al renovării.

Externalitățile în materie de mediu, energie, economie și sănătate se calculează pornind de la raportul prevăzut pentru 2025.

De asemenea, Comisia furnizează:

–  orientări care însoțesc cadrul metodologic comparativ; aceste orientări vor permite statelor membre să ia măsurile prezentate în continuare;

–  informații în ceea ce privește evoluțiile estimate ale prețului energiei și al emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung, precum și volatilitatea și sensibilitatea.

Performanța energetică și performanța în materie de emisii se calculează utilizând metodologia de calcul bazată pe prezenta directivă. Pentru aplicarea cadrului metodologic comparativ de către statele membre, condițiile generale, exprimate în parametri, sunt prevăzute la nivel de stat membru. Comisia emite recomandări adresate statelor membre referitoare la nivelurile de optimizare a costurilor și coerența lor cu traiectoriile climatice.

Cadrul metodologic comparativ impune statelor membre:

–  să definească clădirile de referință care se caracterizează prin funcțiile pe care le îndeplinesc și sunt reprezentative pentru acestea și pentru amplasarea geografică, inclusiv din punctul de vedere al condițiilor climatice din interior și din exterior. Clădirile de referință includ atât clădirile rezidențiale, cât și pe cele nerezidențiale, atât noi, cât și existente;

–  să definească măsurile în materie de eficiență energetică care urmează să fie evaluate pentru clădirile de referință. Acestea pot fi măsuri pentru clădirile individuale în ansamblul lor, pentru elementele individuale ale clădirilor sau pentru o combinație de elemente ale clădirilor;

–  să evalueze nevoile primare și finale de energie și ale emisiilor rezultate ale clădirilor de referință cărora li se aplică măsuri specifice de eficiență energetică;

–  să calculeze costurile (și anume valoarea netă actualizată) ale măsurilor de eficiență energetică (astfel cum se precizează la a doua liniuță) pe durata normată de funcționare preconizată aplicată clădirilor de referință (astfel cum se precizează la prima liniuță) prin aplicarea principiilor cadrului metodologic comparativ;

–  calcularea costurilor globale din perspectivă financiară și macroeconomică.

Prin calcularea costurilor măsurilor de eficiență energetică pe durata normată de funcționare preconizată, statele membre evaluează eficiența din punctul de vedere al costurilor a diferitelor niveluri ale cerințelor minime de performanță energetică. Aceasta va permite stabilirea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor ale cerințelor de performanță energetică.

ANEXA VIII

PARTEA A

Directiva abrogată

cu lista modificărilor sale ulterioare

(menționate la articolul 33)

Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului

(JO L 153, 18.6.2010, p. 13)

 

Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului

(JO L 156, 19.6.2018, p. 75)

numai articolul 1

Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului

(JO L 328, 21.12.2018, p. 1)

numai articolul 53

Partea B

Termene de transpunere în dreptul intern și datele de aplicare

(menționate la articolul 33)

Directiva

Termen de transpunere

Datele de aplicare

2010/31/UE

9 iulie 2012

În ceea ce privește articolele 2, 3, 9, 11, 12, 13, 17, 18, 20 și 27, statele membre aplică aceste acte de la 9 ianuarie 2013 cel târziu;

în ceea ce privește articolele 4, 5, 6, 7, 8, 14, 15 și 16, statele membre aplică aceste acte de la 9 ianuarie 2013, cel târziu, în cazul clădirilor ocupate de autorități publice, și de la 9 iulie 2013, cel târziu, în cazul altor clădiri

(UE) 2018/844

10 martie 2020

 

ANEXA IX

Tabel de corespondență

Directiva 2010/31/UE

Prezenta directivă

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2 punctul 1

Articolul 2 punctul 1

Articolul 2 punctul 2

Articolul 2 punctul 2

Articolul 2 punctul 3

Articolul 2 punctele 4 și 5

Articolul 2 punctele 3, 3a, 4 și 5

Articolul 2 punctele 6, 7, 8 și 9

Articolul 2 punctele 10, 11 și 12

Articolul 2 alineatele 6, 7, 8 și 9

Articolul 2 alineatele 13, 14, 15 și 16

Articolul 2 alineatele 17, 18, 19 și 20

Articolul 2 punctul 10

Articolul 2 punctul 21

Articolul 2 punctele 22, 23, 24, 25, 26 și 27

Articolul 2 alineatele 11, 12, 13 și 14

Articolul 2 alineatele 28, 29, 30 și 31

Articolul 2 punctele 32, 33, 34, 35, 36 și 37

Articolul 2 punctul 15

Articolul 2 punctul 37

Articolul 2 punctele 15, 15a, 15b, 15c, 16 și 17

Articolul 2 punctele 38, 39, 40, 41, 42 și 43

Articolul 2 punctul 18

Articolul 2 punctul 19

Articolul 2 punctul 44

Articolul 2 punctele 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56 și 57

Articolul 2 punctul 20

Articolul 2a

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 5

Articolul 6

Articolele 6 și 9

Articolul 7

Articolul 7

Articolul 8

Articolul 9

Articolul 10

Articolul 8 alineatele (1) și (9)

Articolul 11

Articolul 8 alineatele (2) - (8)

Articolul 12

Articolul 8 alineatele (10) și (11)

Articolul 13

Articolul 14

Articolul 10

Articolul 15

Articolul 11

Articolul 16

Articolul 12

Articolul 17

Articolul 13

Articolul 18

Articolul 19

Articolele 14 și 15

Articolul 20

Articolul 16

Articolul 21

Articolul 17

Articolul 22

Articolul 23

Articolul 18

Articolul 24

Articolul 19

Articolul 25

Articolul 19a

Articolul 20

Articolul 26

Articolul 21

Articolul 27

Articolul 22

Articolul 28

Articolul 23

Articolul 29

Articolul 26

Articolul 30

Articolul 27

Articolul 31

Articolul 28

Articolul 32

Articolul 29

Articolul 33

Articolul 30

Articolul 34

Articolul 31

Articolul 35

Anexa I

Anexa I

Anexa II

Anexa III

Anexa IA

Anexa IV

Anexa V

Anexa II

Anexa VI

Anexa III

Anexa VII

Anexa IV

Anexa VIII

Anexa V

Anexa IX

(1) JO C […], […], p. […].
(2) JO C […], […], p. […].
(3) Poziția Parlamentului European din ... (nepublicată încă în Jurnalul Oficial și Decizia Consiliului din ....
(4) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).
(5) Pactul verde european, COM(2019) 640 final.
(6) Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai, COM(2020) 662 final.
(7) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
(8) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).
(9) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
(10) Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014, p. 1).
(11) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
(12) Recomandarea (UE) 2021/1749 a Comisiei din 28 septembrie 2021 privind „eficiența energetică înainte de toate: de la principii la practică – Orientări și exemple pentru implementarea în procesul decizional care cuprinde și sectorul energetic” (JO L 350, 4.10.2021, p. 9).
(13) Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO L 88, 4.4.2011, p. 5).
(14) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
(15) Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).
(16) Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).
(17) Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE (JO L 198, 28.7.2017, p. 1).
(18) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).
(19) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).
(20) Regulamentul (UE) .../... [Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, astfel cum a fost propus prin COM(2021)0568].
(21) Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă (JO L 330, 16.12.2009, p. 28).
(22) Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).
(23) Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).
(24) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(25) Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021, p. 1).
(26) Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO L 88, 4.4.2011, p. 5).
(27) Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152, 11.6.2008, p. 1).
(28) Regulamentul delegat (UE) nr. 244/2012 al Comisiei din 16 ianuarie 2012 de completare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor prin stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora (JO L 81, 21.3.2012, p. 18).
(29) Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică, (JO L 158, 14.6.2019, p. 54).
(30) Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).
(31) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).
(32) Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
(33) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

Ultima actualizare: 7 septembrie 2023Aviz juridic - Politica de confidențialitate